Sunteți pe pagina 1din 11

CELULA

DEF. : Celula este unitatea de bază, structurală, funcțională a tuturor organismelor vii.

CLASIFICARE

I. DUPĂ ORIGINE ȘI EVOLUȚIE

 celula procariotă (pros = primul, karion = nucleu)


 prezintă nucleoid (material genetic dispersat în citoplasmă).
 formează organisme procariote și regnul Procariota (Monera = alge albastre-
verzi și bacterii).

 alcătuire: perete celular, membrană celulară, citoplasmă și nucleoid.


o peretele celular: rigid, lipoproteic, prezintă o substanță vâscoasă – mureină.
o membrana celulară (plasmalemă): lipoproteică, sub formă de mozaic fluid;
prezintă mezozomi cu rol de susținere a nucleoidului și în respirație.
o citoplasma: nu prezintă nucleu veritabil, organite celulare sau curenți
plasmatici; prezintă ribozomi cu rol în sinteza proteinelor.
o nucleoidul: nu este un nucleu adevărat, nu prezintă membrană nucleară; este
reprezentat de o moleculă de ADN dublucatenar și circular.

 celula eucariotă (eus = adevărat, karion = nucleu)


 prezintă nucleu delimitat de membrană celulară.
 formează organisme eucariote și regnurile Protista, Fungi, Plante, Animale.

II. DUPĂ FORMĂ

 celule fusiforme (celule/ fibre musculare).


 stelate cu prelungiri (neuroni).
 discoidale (celule sangvine: hematii/ globule roșii).

III. DUPĂ PREZENȚA/ ABSENȚA NUCEULUI

 anucleate (hematii adulte, trombocite).


 mononucleate (majoritatea celulelor vegetale și animale).
 polinucleate (fibre musculare striate/ scheletice).
IV. DUPĂ NUMĂRUL DE CROMOZOMI

 haploide (conțin un singur set de cromozomi, cel de bază = n; celulele sexuale/


gameții).
 diploide (conțin două seturi de bază de cromozomi = 2n; celulele somatice).

ÎNVELIȘURILE CELULARE

I. PERETELE CELULAR

a. caracteristici

 caracteristic pentru bacterii, ciuperci și celule vegetale (lipsește la cele animale).


 este rigid.

b. structură

 d.p.d.v. chimic, predomină polizaharidele.


 la alge, mușchi, ferigi și plante superioare este format din celuloză, alcătuită din
pectină și hemiceluloză, conferind plasticitate și elasticitate.
 la fungi este format din chitină.
 la monere este format din mureină.
 prezintă pori ce formează plasmodesme, conexiuni între celule.
 sunt cimentați într-o structură numită lamelă mijlocie.

c. roluri/ funcții

 exoschelet (menține și induce forma celulei).


 susține planta în spațiu.
 asigură protecție împotriva factorilor abiotici mecanici.
 permeabil pentru apă și substanțe solubile în apă.

II. MEMBRANA CELULARĂ (MEMBRANA PLASMATICĂ/ PLASMALEMA)

a. caracteristici

 înveliș comun pentru celulele procariote și eucariote (animale și vegetale).


b. structură

 d.p.d.v. chimic, este constituită din bistrat lipidic și proteine înglobate (modelul
mozaicului fluid – permite homeostazia și deformarea membranei).
 lipidele:

a) fosfolipide

 părți hidrofile: orientate spre mediile apoase de la exteriorul celulei și spre


interiorul celulei (citosol).
 părți hidrofobe: orientate unele spre celelalte (cozi).

b) sterol (colesterol)

 reduc fluiditatea membranei.

c) glicolipide (complexate de glucide)

 au rol informațional (= receptori membranari).

 proteinele:

 componenta funcțională a membranei.


 nu sunt distribuite uniform în masa membranei celulare.
 pe fața externă a membranei găsim proteine extrinseci = hidrofile.
 pe fața internă a membranei găsim proteine intrinseci = hidrofobe.
 transmembranare.

c. roluri/ funcții

 asigură protecție.
 dă formă celulei.
 este permeabilă selectiv – homeostazie.
 asigură transportul de substanțe:

a) pasiv
o prin difuziune (osmoză) = difuziunea substanței printr-o membrană poroasă către o
soluție mai diluată.

b) activ
o prin proteine transportatoare (cărăuși).
o prin procesul de citoză = formarea de vezicule în care sunt găsite substanțe eliminate
din celulă (exocitoză) sau aduse în celulă (endocitoză).
A. CITOPLASMA

a. caracteristici

 este cuprinsă între membrana celulară și învelișul nuclear.


 este un lichid incolor, transparent.

b. structură

 substanță fundamentală ( citosol/ hialoplasmă/ matrix citoplasmatic).


 citoschelet proteic.
 organite celulare.
 incluziuni ergastrice.

1. hialoplasma

 caracteristici: lichid incolor, transparent, aflat în stare de sistem coloidal.


 structură: este un amestec de particule, molecule solide dizolvate/ desperecheate
în substanța fundamentală (solvent: apă, solvat: micele/ coloizi).
o micelele dau două stări hialoplasmei (stare de sol – fluidă, stare de gel –
vâscoasă).
o d.p.d.v. chimic, este formată din: apă, proteine, lipide, glucide, acizi
nucleici (ADN, ARN), nucleotide (ATP), ioni (Na+, K+, Ca2+, Mg2+).
 ex. : citoplasma celulelor din semințele negerminate (stare de gel > .germinare. > stare
de sol).

2. citoscheletul

 structură: format din proteine (microfilamente și microtubuli).


 rol: determină forma celulei și pozițiile în citoplasmă pentru organitele celulare.
 ex. : miozina și actina intră în compoziția citoscheletului din celulele musculare.

3. organite celulare

 caracteristici: compartimente citoplasmatice delimitate de membrană simplă/ dublă,


în care se desfășoară funcții vitale.

B. ORGANITE CELULARE COMUNE

I. Reticulul endoplasmatic
a. caracteristici

 este un organism delimitat de membrană simplă.


 este un sistem de circulator intracitoplasmatic.
 este mai dezvoltat la celulele cu activitate metabolică intensă (ex. hepatocite)

b. structură

 este un sistem de canalicule, cisterne și vezicule ce fac legătura dintre membrana


celulară și membrana nucleară.
 conține o substanță în continuă mișcare.

c. roluri/ funcții

 la plante, funcționează ca un sistem de legături între celule, fiind asociat cu


plasmodesmele.

Există două tipuri de reticul endoplasmatic (R.E.) :

1. R.E. neted
 roluri: sinteza de lipide, degradarea substanțelor toxice organismului.

2. R.E. rugos/ granulat


 caracteristici: absent din hematiile mature.
 structură: prezintă ribozomi atașați de membrana sa.
 roluri: secreția de proteine, sinteza de citomembrane.

III. Ribozomii

a. caracteristici

 prezenți în celulele PK și EK.


 sunt structuri citoplasmatice fără înveliș propriu.
 se mai numesc și Granulele lui Palade.
 în celula EK, sunt în nr. de 50.000, și au dimensiuni de 150-200 de nm.
 sunt fie atașați de R.E. rugos, fie răspândiți în citoplasmă (șiraguri) = polizomi.

b. structură

 formați din două subunități:


o ARN ribozomal (ARNR).
o proteine.
c. roluri/ funcții

 sinteza de proteine.

IV. Dictiozomii

a. caracteristici

 sunt localizați în apropierea nucleului.


 totalitatea dictiozomilor formează aparatul Golgi.
 sunt bine dezvoltați în celulele glandelor.

b. structură

 dictiozomii sunt formați din cisterne aplatizate și dilatate la capete și din micro și
macro vezicule, generate de cisterne, care excretă/ secretă diferite substanțe în celulă.

c. roluri/ funcții

 secretor.
 în geneza polizaharidelor, deci implicit în biogeneza peretelui celular pentru plante și
ciuperci.
 în geneza mucilagiilor și a enzimelor digestive pentru plantele carnivore.

V. Lizozomii

a. caracteristici

 sunt organite celulare cu membrană simplă.


 sunt numeroase în celulele fagocitare (leucocite).

b. structură

 conțin peste 40 de tipuri de enzime hidrolitice.

c. roluri/ funcții

 asigurarea imunității.
 digestie celulară (nutriție).
VI. Vacuolele

a. caracteristici

 sunt delimitate de membrană simplă (tonoplast).


 au formă de vezicule pline cu suc vacuolar (soluție apoasă), pe bază de săruri
minerale, glucide, acizi organici, enzime etc.
 în celulele vegetale, vacuolele sunt mari și permanente, la maturitate reducându-se ca
număr și împingând nucleul la periferia celulei.
 în celulele animale, vacuolele sunt mici și temporare (excepții: vacuolele digestive de
la protozoare și spongieri).

b. roluri/ funcții

 depozitarea de substanțe de rezervă.


 realizează digestia la protozoare și la spongieri.
 elimină unele deșeuri celulare.
 în circulația apei.

VII. Mitocondriile

a. caracteristici

 organite delimitate de membrana dublă.


 organite autodivizibile (conțin material genetic propriu – ADNMT).

b. structură

 prezintă membrană externă netedă și membrană internă cutată, sub formă de criste
mitocondriale (pe care se găsesc enzime oxido-reducătoare).
 prezintă, în interior, matrix mitocondrial care conține ADN mitocondrial (ADNMT).

c. roluri/ funcții

 respirație celulară, datorită prezenței enzimelor oxido-reducătoare, care facilitează


reacțiile chimice din cadrul respirației celulare.
 producere de energie, înmagazinată sub formă de ATP.

VIII. Centrozomul
a. caracteristici

 este specific majorității celulelor animale (lipsește la neuroni, dar apare și la


fungi).

b. structură

 alcătuit dintr-o zonă citoplasmatică densă, unde apar 1 sau 2 corpusculi cilindrici =
centrioli.

c. roluri/ funcții

 diviziune celulară, formarea fusului de diviziune.

C. ORGANITE CELULARE SPECIFICE

IX. Flagelii și cilii

a. caracteristici

 organite care apar la unele organisme unicelulare, dar și la cele reproducătoare


(zoospori și gameți).

b. structură

 sunt acoperiți cu o membrană și o teacă la exterior.


 la interior, prezintă un matrix în care se găsesc microtubuli legați prin proteine
contractile.

c. roluri/ funcții

 locomoție.

X. Corpii Nissl și neurofibrilele

a. caracteristici
 sunt organite specifice celulelor nervoase.
 Corpii Nissl se găsesc în corpul celular și la baza dendritelor.
 neurofibrilele formează o rețea în citoplasmă, axonul și dendritele neuronului.

b. roluri/ funcții

 rol mecanic, de susținere și de conducere a influxului nervos.

XI. Miofibrilele

a. caracteristici

 sunt organite specifice celulelor musculare,


 sunt elementele contractile din citoplasma celulelor musculare.

b. structură

 sunt constituite din miofilamente așezate hexagonal: groase = alcătuite din miozină,
subțiri = alcătuite din actină.

XII. Plastidele

a. caracteristici

 sunt organite specifice celulei EK vegetale.


 au membrană dublă.
 sunt autodivizibile (au material genetic propriu – ADNPT).

Există două tipuri de plastide:

1. plastide nefotosintetizatoare
 cromoplaste (conțin pigmenți).
 leucoplaste (sintetizează diferite substanțe: amidon – amiloplaste, ulei vegetal –
oleoplaste, proteine – proteoplaste).

2. plastide fotosintetizatoare
 cloroplaste (conțin clorofilă): alcătuite din membrană externă netedă, membrană
internă cutată tilacoidală, grane cu clorofilă și stroma (subst. fundamentală).

b. roluri/ funcții
 fotosinteză (modul de hrănire autotrof în care organismele verzi transformă
substanțele anorganice în subst. hrănitoare, în prezența luminii și a clorofilei).

Reacția fotosintezei

H2O + săruri minerale + CO2 > substanțe organice + O2

Etapele fotosintezei

1. etapa de lumină (are loc în grane și se formează O2 prin hidroliză).


2. etapa de întuneric (are loc în stromă și se formează subst. organică).

NUCLEUL
a. caracteristici

 este cel mai voluminos organit la celulele EK.


 prezintă material genetic propriu (ADN), deci este autodivizibil.
 declanșează și coordonează procesul de diviziune a celulei.
 formă: sferică (în celule tinere/ embrionare) sau lobară (în celulele cu activitate
metabolică intensă).
 dimensiuni: 1/3 sau ¼ din citoplasmă; 3-40 µm (fungi); 0,5-1 mm (oosfere,
zigoți).

Din punct de vedere al numărului de nuclei, există celule:

o anucleate (hematii, vase liberiene).


o mononucleate (majoritatea celulelor).
o binucleate (hepatocite).
o polinucleate (fibra musculară striată/ scheletică).

b. structură

 membrană nucleară dublă cu pori.


 substanță fundamentală (carioplasmă/ nucleoplasmă).
 1 sau 2 nucleoli.
 membrană externă cu ribozomi, continuați cu R.E.R.
 nucleoplasma: prezintă o parte lichidă (cariolimfă – soluție coloidală de subst.
organice și minerale) și o parte dispersată sub forma unor filamente lungi și subțiri
și încolăcite (cromatină).

 cromatina: formată prin interacțiunea dintre moleculele de ADN și moleculele de


histone; fibrele de cromatină au aspect de șirag de mărgele, la microscop; fiecare
mărgea reprezintă un nucleozom.

 nucleozomul: are forma unui cilindru format din proteine histonice, înfășurate de
molecule de ADN; fiecare nucleozom este un cromozom aflat în etapa
pregătitoare a diviziunii celulare, numită interfază (etapă în care se spiralizează).

 nucleolii: se observă sub forma unei zone mai întunecate în nucleoplasmă, lipsiți
de membrană proprie; formați din proteine, ARN și ADN; au rol în geneza
ribozomilor și în diviziunea celulară.