UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

Metoda celor 3M

Prof.Coordonator: Student:Serban Cosmin

s.l.dr.ing.PETRICEANU Constantin Grupa:631 CB

1
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

Cuprins
1.1DEFINIREA TEMEI............................................................................................................................. 3
1.2Definirea celor trei termeni: .............................................................................................................. 3
1.3.MUDA.................................................................................................................................................. 3
1.3.1CLASIFICARE MUDA.................................................................................................................. 4
1.3.2Caracteristicile metodei Muda: ......................................................................................................... 5
1.3.3.DOMENIUL DE APLICARE AL METODEI MUDA............................................................... 5
1.3.4 IMPLEMENTARE .......................................................................................................................... 6
1.4MURA .................................................................................................................................................. 6
14.1Caracteristici MURA ....................................................................................................................... 6
1.4.2Implementare................................................................................................................................... 6
1.4.3Domeniu de aplicatie ....................................................................................................................... 6
1.5MURI ..................................................................................................................................................... 7
1.5.1Caracteristici ..................................................................................................................................... 7
1.5.2 Domeniu de aplicare ....................................................................................................................... 7
1.5.3 Implementarea ................................................................................................................................ 7
1.6.Variante de metode........................................................................................................................... 10
1.7.STUDIU DE CAZ .................................................................................................................................. 10
1.8 CONCLUZII ........................................................................................................................................ 11

2
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

METODA 3M
MUDA,MURA,MURI
In gandirea menegeriala deseul este definit ca fiind totalitatea activitatilor care nu
au valoare si care pot fi eliminate.
O intrebare pe care ar trebui sa si-o adreseze destul de des responsabili cu calitatea
intr-o organizatie ar fi de genul: ”Personal as dori sa platesc pentru aceasta activitate in calitate
de client?”. In momentul in care raspunsul ar putea fi „da”, atunci descoperirea si nevoile
clientilor sunt esentiale.
Orice activitate care nu creează valoare și nu poate fi eliminată în condițiile actuale
este numită “activitate non-valoare adaugata”.

1.1DEFINIREA TEMEI
Metoda 3M este de origine japoneza si se ocupa cu eliminarea progresiva a deseurilor
avand ca scop cresterea productivitatii. 3M provine de la prima litera a celor trei cuvinte :
MUDA, MURA, MURI.
Aceasta metoda este folosita ca o abordare de a lupta impotriva deseurilor, care
identifica in primul rand formele deseurilor iar pe de o alta parte, ofera pentru fiecare,
modalitati de eliminare.
Muda, Mura, Muri sunt termeni japonezi, insa in literatura de specialitate se face
referire la acestia ca facand parte din vocabularul TPS(Toyota Product Solution) al deseurilor.

1.2Definirea celor trei termeni:

●Muda: inutilitate, lene, risipa, deseuri;

●Mura: neregularitati, inconsecventa, denivelari, neuformitate;
●Muri: se foloseste la neregularitatile din productie.

1.3.MUDA

3
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

MUDA = RISIPA - se raporteaza la un lucru sau la o activitate care nu creeaza valoare

adaugata. In gemba sunt exercitate doua tipuri de activitati: cele care creeaza valoare adaugata
si cele care nu creeaza.
Munca se analizeaza intr-o serie de procese sau etape care incep cu materiile prime şi se
termină cu produsul final sau serviciul final. In fiecare proces, o valoare este adaugata la piesa
la care se lucreaza apoi se trece la procesul urmator. In fiecare proces, resursele - personal,
masini, materii - creeaza sau nu o valoare adaugata. MUDA se raporteaza activitatilor care nu
creeaza deloc valoare adugata.
Muda accepta o marja de eroare, o rata de esec, fara un nivel de calitate. Deasemenea
este folosita ca un concept cheie in TPS, ca una dintre cele trei metode de variatie folosite in
reducerea deseurilor, fiind o modalitate eficienta de a creste profitabilitatea.
Toyota se foloseste de aceste trei cuvinte, care sunt recunoscute ca o trimitere la un
program de imbunatatire al unei organizatii.
Un proces consuma resurse si produce mai multe deseuri, atunci cand sunt consumate
mai multe resurse decat sunt necesare pentru a produce bunuri sau servicii pe care un client le
vrea defapt.
Atitudinile si instrumentele accentueaza gradul de cunoastere si da cu totul o alta
perspectiva asupra identificarii deseurilor si prin urmare, oportunitatile neexploatate asociate cu
reducerea deseurilor.
Ordinea corecta a acestora este: Muda, Mura, Muri, deoarece termenul Muda face
referire direct la deseuri.
Insa in organizatia Toyota pentru a lua masuri in eliminarea deseurilor, termenii sunt
ordonati astfel: Mura, Muri, Muda.

1.3.1 CLASIFICARE MUDA

Taichi Ohno clasifică MUDA în şapte categorii:

1.3.1.1 Supraproductie apare atunci cand:

₋sunt generate mai multe informatii decat are clientul nevoie;
₋sunt create rapoarte pe care nu le citeste nimeni;
₋sunt realizate copii suplimentare;
₋sunt furnizate mai multe informatii decat sunt necesare realizarii procesului
urmator.
1.3.1.2 Inventarul (Stocajul) apare datorita nepotrivirii dintre cerere si oferta,
dar si faptul ca furnizorul produce mai mult decat vinde. Astfel stocajul nu este altceva decat
cauza lipsei de planificare in privinta achizitiilor si utilizarea resurselor.
1.3.1.3 Muda in reparatii. Repararea sau prelucrarea unor piese defecte
reprezinta o a doua incercare de a produce un articol bun. In timp ce respingerea implica

4
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

pierderi definite de resurse, schimbarile de desing sau eforturile de dezvoltare cauzeaza munca
suplimentara.
1.3.1.4 In misacare, Muda apare atunci cand muncitorii sunt in cautarea
documentelor sau uneltelor aflate intr-un loc aglomerat sau dezorganizat. Aceste neglijente
cauzeaza intarzierea inceperi lucrarilor sau perturba fluxul de lucru.
1.3.1.5 In prelucrare – eforturile care nu creaza nici o valoare din punct de vedere
al clientului:
₋crearea de rapoarte;
₋introducerea repetata de date;
₋excesul de documentatie;
₋utilizarea de formulare standard invechite;
₋utilizarea de softuri necorespunzatoare.
1.3.1.6 Asteptarea: Timpul de inactivitate apare atunci când materialele,
informatiile, persoanele sau echipamentele nu sunt gata. Putem astepta pentru faxuri, copiator,
raspunsul clientului, sau asteptarea dupa persoanele din alte departamente.

1.3.1.7. Transportul: Muda apare in transport atunci cand echipametele,

materialele, documentele, instrumentele sunt transportate inutil dintr-un loc in
altul.

1.3.2 Caracteristicile metodei Muda:

● ”pierderea”: -este reprezentata de tot ceea ce este irecuperabil, inutilizabil
sau non-valoare adaugate.
● ”rebut”: - produsele defecte sau cele nerecuperabile.
● ”consuma resurse”: (metoda utilizeaza materii din domenii, unde nu se mai
pot folosi).

1.3.3. DOMENIUL DE APLICARE AL METODEI MUDA

Metodei Muda i s-a acordat o antentie mult mai mare in comparatie cu celelalte
metode, ceea ce ne demonstreaza ca practicantii Muda nu reusesc sa vada importanta
metodelor Mura (inegalitate) si Muri (supraincarcare).
In timp ce acestea se axeaza pe obtinerea controlului asupra procesului, nu se ofera
destul timp pentru procesul de imbunatatire al designului.
Metoda se aplica in urmatoarele domenii:
-In managementul de productie, unde se accepta un nivel de non-calitate de 2% fiind o
forma de risipa. Managementul este condus cu o rata de tolerare zero: adica zero defecte.
-In defectele de fabricatie ( nu exista calitate)
-In activitati inadecvate in procesele de fabricatie (prelucrarea pieselor defecte, inutile) .
-In transport si in manipulare.

5
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

1.3.4 IMPLEMENTARE
Pentru prima data, in Japonia, Shiego Shiengo, co-dezvoltator Toyota imparte
activitatea in: procese si operatii. Acesta distinge „procesele” ca fiind „cursul de materiale care
este transformat in produse” de „operatiunii” ce sunt ” actiuni efectuate pe material de
muncitori si de masini”.

1.4 MURA
Este acel termen traditional japonez pentru neregularitati si inconsecventa. Aceasta
metoda ofera o vedere în diferite moduri pentru crearea și proiectarea de stocuri într-o
companie. Inventarul este sub forma de: materie prima, produse finite sau munca de executie,
reprezentand acea investitie de capital care nu a produs inca un venit.
Oricare din aceste trei elemente nu sunt prelucrate in mod activ, deaceea in metoda
Muda este nevoie de deseuri. In momentul in care metoda Mura este generata, se pune in
aplicare rezervele de inventar. Este acea forma de risipa cauzata de fluxul neregulat de
activitate.
Pentru a putea evita Mura este propusa abordarea unei reduceri a treptei dimensiuni
inventarului, de a detecta principalele cauze ale neregularitatilor si de a le elimina.
Scopul acestei abordari este de a mentine fluxul permanent si procesele standard
regulate, lipsite de blocaje, sau timp de asteptare la statiile de lucru de pe linia de productie.
Mura se bazeaza pe o abordare numita Just-In-Time, adica furnizarea in procese, la
momentul potrivit.

1.4.1 Caracteristici MURA

-“au de suferit” deseurile;
- caracterizat uneori prin intreruperi repetate în fluxul de lucru;
- pentru a remedia acest lucru trebuie demascata adevarata cauza prin abordarea reala a
problemei.

1.4.2 Implementare
Ai observant cresterea neobisnuită a consumului de petrol la un motor, desi numarul de
ore de munca pe zi nu s-a schimbat. Daca va decideti sa creasca stocul de petrol pentru a
preveni riscul de ruptura de stoc, creati Mura (se verifica daca exista scurgeri sau reparatii).

1.4.3 Domeniu de aplicare

Nivelarea produtiei si livrarile frecvente la un client sunt esentiale pentru identificare si

eliminare.
De asemenea este posibila netezirea fluxului de lucru prin fuzionarea mai multor procese
sub un singur operator. Faptul ca exista un singur operator, ii va forta atentia cu care
manipuleaza si executa piesa. Aceasta manipulare se numeste “manipularea multi-proces”.

6
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

1.5 MURI

Muri se refera la neregularitatile din volumul de productie. Diferenta dintre „maxim si

minim” din timpul procesului de productie duc la realizarea timpului inactiv si suprasarcina.
Erorile ce umfla inutil stocurile si resursele financiare apar datorita erorilor de prognoza
sau alocarea necorespunzatoare de planificare a foii de date cu privire la elementele: valoarea
de rotunjire, livrarea sau lipsa de control asupra procesului de cumparare si erorile.
Procesul trebuie standardizat pentru a atinge starea standard. Acest lucru se realizeaza
prin luarea de elemente simple de lucru si combinarea lor, unul cate unul in secvente de lucru.
Industria de prelucrare include:
-fluxul de lucru sau directii care trebuiesc luate;
- timp Takt sau lungimi de timp rezonabile permise pentru un proces.
Cand toata lume cunoaste conditiile standard si secventele de lucru standardizate,
rezultate obtinute includ:
● moralul angajatilor crescut
● caliatate superioara
● imbunatatirea productivitatii
● costuri reduse

1.5.1Caracteristici

●”nu este impus”

● cauzata de politicile sau standardele de conformitate inadecvate

1.5.2 Domeniu de aplicare

Muri este acea metoda care poate sa impiedice:
-achizitionarea de echipamente care sunt folosite rar;
- munca excesiva, in mod abuziv;
- acea politica de cumparare sau dimensiuni mult inadecvate, echipamente dar si
materiale in exces;
-operatiuni inutile care rezultate din procedurile necorespunzatoare.

1.5.3 Implementarea

Henry Ford a folosit reducerea Muri ca o contributie in tehncile sale de fabricatie, dar
nu atat de mult pe linia de productie. Pentru functionarea liniei de productie, a trebuit sa

7
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

realizeze cate un standard de lucru pe fiecare statie a acesteia si apoi sa il echipeze cu anumite
componente.
Linia de productie Ford se aropie de punerea in practica a metodei Takt oferind
suficient timp pentru a efectua lucrari standard.
Tot ceea ce este iregularitate cere un efort prea mare, indica existenta unei probleme. In
alta ordine de idei muri si mura contribuie la muda si trebuie eliminate.

De ce avem nevoie sa invatam si sa aplicam Muda, Mura, Muri?

Este foarte evident de ce trebuie sa invatam si sa aplicam aceste metode. Deseurile nu

sunt dorite, acestea trebuiesc identificate si eliminate. Prin urmare, cunoasterea metodei 3M
ajuta intreaga
In primul rand Solution Prudent Tera organizatie sa ia masuri semnificative pentru
eliminarea deseurilor si sa duca la imbunatatirea costurilor.

Cum se pune in aplicare eliminarea deseurilor prin adoptarea cunostiintelor de

Muda, Mura, Muri?

va efectua o evaluare a stadiului actual al cunostiintelor cu privire la reducerea

desurilor in organizatia dumneavoastra.
Deobicei, este recomandabil sa fie introduse lucrari standardizate TPS, insa depinde
de nivelu de standardizare al companie; este posibil sa pune in aplicare reducerea deseurilor de
Muda, Mura si Muri.

Ce reprezinta Muda, Mura, Muri?

Exemplu :Presupunem ca avem nevoie pentru o

petreceree de 6 baxuri de bere.

8
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

Pentru a face 2 transporturi s-au gandit ca doua persoane sa aduca cate 3 baxuri, astfel
cauzand Muri (adica suprasolicitare).

Insa pot cara 6 persoane cate un bax, astfel rezultand Muda (risipa).
Insa o combinare intre cele doua (Muri si Muda) reprezinta Mura (neuformitate).

Cea mai buna solutie de a elimina metoda Muda si Muri, trebuie ca 3 persoane sa aduca
cate 2 baxuri.
Realizarea unui astfel de echilibru este intalnit peste tot intr-o companie, fiind unul
dintre obiectivele primare ale Sistemului Toyota. Eliminarea „3m” este mereu inaintea
angajatului Toyota asa cum toata lumea incearca sa pastreze deseurile „jos”, fara a provoca
supraincarcare.

9
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

1.6.Variante de metode
Alte metode de imbunatatire a procesului de productiei sunt metoda Kaizen si metoda
5S.
Cei 5S reprezinta prima litera a celor cinci termeni de origine japoneza. Metoda a
fost inventată de japonezul Taiichi Ono si folosita in sistemul de productie Toyota. In timp
aceasta si-a gasit loc si in servicii sau companii. Obiectivul ei este de a optimiza timpul de lucru
si conditiile de a asigura un loc de munca ordonat si curat. In ceea ce urmeaza sunt redate
variantele de identificare, a celor 5 reguli si definirea acestora.
Insa metoda Kaizen pune accentul pe fluenta procesului de imbunatatire si
eficientizarea lui, un alt principiu important consta in faptul ca responsabilitatea imbunatatirii
produselor si proceselor este a intregului personal din companie.
Kaizen este un proces de zi cu zi, al carui scop merge dincolo de simpla imbunatatire a
productivitatii. Acesta este, de asemenea, un proces care, atunci cand este facut corect,
umanizeaza locul de munca, elimina excesul de munca si ii invata pe oameni cum sa efectueze
experimente cu privire la munca lor, folosind metoda stiintifica.

1.7.STUDIU DE CAZ

Intr-un atelier de asamblari a unor biciclete, un grup de studenti au incercat sa

implementeze metoda 3M.
Studiul lor in acel atelier a durat aproximativ 4 zile.
In prima zi, au analizat si constatat problemele existente in acel atelier, urmand ca in
urmatoarele zile sa gaseasaca anumite rezolvari pentru ele.
In urma activitati desfasurate acolo au constat ca exista probleme de organizare.
Piesele necesare asamblari bicicletelor erau depozitate in anumite zone indepartate de
zona de lucru. Din cauza lipsei de organizare in momentul in care erau prea multe comenzi,
acestia pierdeau timpul mergand sa aduca piesele necesare asamblarilor.
In atelier pe partea de asamblare erau doar doi angajati, insa atunci cand nu mai erau
piese unul dintre ei era nevoit sa mearga in depozit pentru a aduce piesele necesare si astfel
ramaneau in urma cu asamblarile.
In perioada primaveri, cand incepea sezonul bicicletelor, aveau foarte multe comenzilor
si mecanici nu faceau fata, dar nu aveau nici suficiente biciclete asamblate. Astfel clienti erau
nevoiti sa astepte, insa de multe ori acestia plecau (neavand rabdare sa astepte pentru

10
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

informatiile necesare sau pentru a vedea modelele de biciclete care in momentul acela erau
neasamblate).
Concluzia lor la sfarsitul acelei zile a fost ca mecanicii pierdeau timp, timpul pierdut era
necesar altei activitati.
A doua zi au mers din nou la atelier cu ideiile lor privind solutionarea problemelor
existente acolo.
Pentru a nu mai pierde timpul mergand sa aduca piesele necesare din depozit, au propus
angajarea unei persoane care sa se ocupe de aducerea pieselor in atelier,astfel mecanici putand
sa realizeze comenzile.
Iar pentru mentinerea clientilor au venit cu ideea de a face o revista sau un pliant cu
modelele bicicletelor, putand fi aratate acestora in momentul in care veneau sa ceara
informatii.
Prin cele implementate, a fost scutit timpul de asteptare al clientilor, timpul de deplasare
al mecanicilor, dar si bani.
Dupa aplicarea corectiilor au observat o crestere substantiala a vanzarilor si comenzilor.
Sperad ca prin ceea ce ei au incercat sa realizeze au demonstrat intreprinderilor,
beneficiile implementarii acestei metode.

1.8 CONCLUZII

11
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

Odata cu studierea acestei metode, putem afirma ca este necesar construirea unui proces
rapid si flexibil, în urma caruia rezultatul obtinut să fie acela de a reduce cantitatea de deseuri,
precum si costurile. Metoda 3M poate duce la aparitia anomaliilor în organizare. Este bine sa
putem vorbi despre prevenire aparitiei deseurilor, si nu corectarea lor. Fara construirea unui
astfel de proces rapid si flexibil, exista riscul ca orice imbunatatire realizata sa nu fie
remarcata.

12
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

1.9 Bibliografie:
-http://www.tera-tps.com.au/Pdf/MUDA.pdf
-http://face-cii.in/sites/default/files/webinar_3m_5s_1.pdf
-http://ro.scribd.com/doc/223280617/metoda-5s

13
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI
Facultatea:I.M.S.T
Specializare:I.M.C

14