Sunteți pe pagina 1din 12

Facultatea de Inginerie Electrică Nume si prenume:

Laborator: Metode si procedee Grupa:


tehnologice An:

Tema de casa 2-Tehno 4

Procesul tehnologic de fabricatie a


miezului magnetic al unei masini
electrice

CUPRINS

1. Notiuni de baza
2. Comentarea standardalui SREN 10106:2001
3. Procesul tehnologic de fabricatie a miezului
magnetic al unei masini asincrone (stator/rotor)
4. Date nominale masina unealta
5. Activitate laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie

1
1. Notiuni de baza

Aceste prelucrări au o pondere însemnată, deoarece în industria


constructoare de echipamente electrice în Ingineria Electrică mai mult de
50% din totalul pieselor care intră în componența echipamentelor electrice
se fabrică din Piese ce se obțin prin detașarea unor părți din materialul ce se
prelucrează prin tăiere efectuată cu ștanțe sau prin deformare plastică
(îndoire, ambutisare) efectuate de matrițe.
Deformarea plastică este procesul tehnologic prin care se schimbă
forma și dimensiunea inițială a materialului de prelucrat sub acțiunea
forțelor exterioare aplicate.
Matrițarea este procesul tehnologic de deformare plastică realizat la
cald sau la rece prin care matrerialul se deformează simultan în întreg
volulmul.
Avantajele procedeelor de stantare si matritare:
— procesele de producție pot fi mecanizate, automatizate sau
chiar robotizate.
— sculele au durată mare de funcționare
— piesele sunt interschimbabile
— simplitatea procesului de lucru
— durata redusă de prelucrat
— precizia mare a dimensiunilor obținute
— calitatea superioară a suprafețelor prelucrate
— productivitate mare
— pierderi de material minime

Dezavantajele Prcedeelor de stantare si matritare :


— sculele utilizate sunt destul de complicate și necesită un timp
de execuție mai mare
— materialele utilizate pentru execuția matrițelor sunt scumpe
— matrițele au cost ridicat și sunt rentabile doar la producția de
masă.
Ștanțarea este operația de prelucrare mecanică, prin care
semifabricatul este tăiat în două sau mai multe părți distincte cu
ajutorul ștanțelor. Ștanțele au două părți principale: placă tăietoare și
poansonul.

2
Procesul de ștanțare este analog cu procesul de tăiere la
foarfece, muchiile tăietoare ale poansonului și plăcile tăietoare
putând fi considerate ca niște muchii de cuțit. Principalele operații de
ștanțare folosite: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea,
șlițuirea și tunderea.
Forfecarea este operația de tăiere prin care se realizează
suprafața de rupere cu ajutorul a două tăișuri asociate. Utilajul
tehnologic folosit pentru aceste operații este format din:
— foarfece cu lamele paralele sau înclinate (ghilotina), folosit
pentru tăierea tablelor și benzilor;
— foarfece cu discuri pentru debitarea tablei sub formă de
rulouri, care prezintă avantajul că se pot detașa mai multe fâșii
simultan.
Retezarea este operația de detașare a materialului din
semifabricat, după un contur deschis, cu înlăturarea părții detașate.
Decuparea este operația de obținere de semifabricate sau piese
prin separarea completă a acestora după un contur închis de restul
materialului. Partea desprinsă reprezintă piesa iar partea cu goluri,
deșeul. Decuparea se folosește în special la ștanțarea tolelor pentru
mașini electrice din banda de tablă silicioasă.
Perforarea este operația de executare a găurilor prin detașarea
unei păarți de material din interiorul piesei, după un contur închis,
partea desprinsă constituind deșeul.
Crestarea este operația de detașare parțială a materialului, după
un contur deschis, fără înlăturarea părții detașate.
Șlițuirea este operația intermediară între retezare și decupare;
este folosită la unele din variantele tehnologice de execuție a tolelor
pentru mașini electrice la ștanțarea crestăturilor deschise.
Tunderea este operația de înlăturare a marginii neuniforme sau a
surplusului de material de la exteriorul piesei.

Materiale magnetice moi

Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul


histerezis îngust; ele au permeabilitate magnetică mare, câmp

3
coercitiv mic, se magnetizează puternic în câmpuri magnetice de
intensitate mică şi îşi pierd magnetismul la încetarea acţiunii câmpului
exterior.
Dacă materialul magnetic moale este supus unui câmp magnetic
exterior H care variază de la –H la +H inducţia magnetică variază
după ciclul de histerezis. Materialul iniţial nemagnetizat parcurge
curba de magnetizare iniţială de la 0 la Hmax, Bmax după care scăzând
câmpul H până la 0 inducţia scade până la valoarea Br (inducţie
remanentă). Scăzând în continuare inducţia dispare la valoarea –Hc
(câmp magnetic coercitiv) după care parcurge în continuare ciclul de
histerezis până la valoarea Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o
curbă neunivocă şi neliniară a cărei arie este proporţională cu
pierderile de putere activă. Locul geometric al vârfurilor ciclurilor de
histerezis se numeşte curbă de magnetizare şi se aproximează în
practică cu, curba de primă magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite atât în domeniul
curenţilor slabi, în curent continuu cât şi în curentul alternativ; de
frecvenţe industriale, până la frecvenţe înalte şi foarte înalte. Acestor
materiale li se cere, după scop, inducţie de saturaţie mare, perme-
abilitate iniţială sau maximă, permeabilitate constantă sau variabilă
cu temperatura.
În câmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie să
asigure pierderi minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
— pierderi prin histerezis;
— pierderi prin curenți turbionari;
— pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datorează deformărilor reţelei
cristaline cauzate de incluziunile nemagnetice (corpuri străine).
Pierderile prin curenţi turbionari pot fi deduse din legea
inducţiei. Reducerea lor se obţine prin micşorarea grosimii
materialului sau prin mărirea rezistivităţii lui prin aliere cu elemente
corespunzătoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaţia temporară a inducţiei şi
sunt proporţionale cu frecvenţa şi intensitatea curentului. Aceste
pierderi se datorează, ca şi pierderile histerezis, deformărilor reţelei
cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrările atomilor de carbon în
soluţie şi prezenţa azotului sunt factori importanți pentru apariţia pier-
derilor reziduale. Cu descreşterea impurităţilor scad pierderile
reziduale şi la un material pur ele sunt practic inexistente.
Materialele magnetice moi se clasifică în mod raţional după

4
compoziţie, luându-se ca bază elementul principal de aliere, care
impune caracteristicile specifice ale materialului, de exemplu tablă
silicioasă slab sau bogat aliată.
Materialele magnetice moi sunt clasificate astfel: diferite sorturi
de fier, fonta şi oțel, aliaje fier-siliciu, aliaje fier-siliciu texturate, aliaje
fier-siliciu sinterizate, aliaje fier-siliciu-aluminiu (Alsifer), aliaje fier-
aluminiu(Alfenol), aliaje nichel-fier (Permalloy), aliaje cu
permeabilitate mare, aliaje cu permeabilitate constantă, aliaje cu ciclu
histerezis dreptunghiular, aliaje cu inducţie de saturaţie mare, aliaje
termocompensatoare, aliaje magnetostrictive, pelicule metalice
magnetice, materiale nemagnetice.

5
6
4. Date nominale masina unealta

1.Ghilotina manuala pentru tabla HOLZMANN


Latime max. de taiere: 1320 mm
Grosimea max a tablei: 1,5 mm
Inaltime masa: 800 mm
Greutate: 545 kg

Alte caracteristici:
-constructie foarte solida din fonta!
-dispozitivul de presare din otel de inalta calitate
-rigla gradata in spatele utilajului, pentru ghidarea si taierea
materialului cu lungime de pana la 700 mm
-dispozitiv frontal de ghidare reglabil pana la 880 mm
-limitatoare in fata si in spatele utilajului, dispozitiv de fixare material
automat
-simplu si usor de utilizat, sistemului de taiere fiind actionat cu

7
piciorul
sustinut de 2 parghii

2. Masina de stantat Bosch GNA 16 SDS


Putere nominala: 350 W
Putere debitata: 350 W
Numar curse sarcina: 1600 rot/min
Numar curse mers in gol: 2200 rot/min
Fagas de taiere: 5 mm
Gaurire decupaje interioare: 21 mm
Raza cea mai mica: 3 mm
Otel pana la 400 N/mm2: 1.6 mm
Otel pana la 600 N/mm2: 1 mm
Otel pana la 800 N/mm2: 0.7 mm
Aluminiu pana la 200 N/mm2: 2 mm
Greutate: 1.7 Kg

3. MASINA DE DEBAVURAT YILMAZ CA 606


Masina De Debavurat Automata Cu 6 Freze
*debavureaza fata superioara, fata inferioara si coltul exterior al profilelor de PVC
lipite la 90 de grade
adaptabila la cele mai multe sisteme de profile PVC
*sistem de prindere si centrare a coltului, pneumatic
*sistem de schimbare automata a frezelor
Putere motor - 1200 W x 2
Disc taiere / Freza - d=32mm Dmax=230
Turatie - 3000 rot/min
Latime - 82 cm
Adancime - 102 cm
Inaltime - 140 cm
Greutate - 270 kg
Consum aer - 60 lt/min
D = diametrul discului
d = diametrul axei
Dmax = diametrul max al frezei

8
5. Activitate laborator
In timpul laboratorului, ni s-a prezentat ghilotina cu care am
taiat o tabla.
Am consultat si stas-urile:
- SR EN 10106 - 2001 “ Table magnetice cu graunti neorientati
laminate la rece si livrate in stare finite”
Tablele au grosimi de F=0.35; 0.5; 0.65; 1.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027
- SR EN 10107-2001 “Table magnetice cu graunti orientate”
Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35.

9
6. Concluzii

In concluzie aceste materiale feromagnetice prezinta o gama larga de avantaje tehnice:


 scaderea costurilor de productie prin diminuarea drastica a pierderilor de material
de la stantarea tolelor
 posibilitatea diminuarii dimensiunilor si miniaturizarii motoarelor si aparatelor
electrice
 transmiterea tridimensionala a fluxului magnetic, pierderi mici in curenti
turbionari
 reciclabilitatea totala a deseurilor de produse;

10
7. Bibliografie

1. Notite de la laborator
2. SR EN 10106

3. www.ASRO.ro

4. www.wikipedia.ro

11
12

S-ar putea să vă placă și