Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea “Dunărea de Jos”

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor


Specializarea :marketing
Grupa 2

“Dubla impunere ,metodele de evitare ale dublei impuneri “

Prof.Indrumător: Lector.Dr.Iacob Doina Student:Popa Irina

2017
Cuprins:

Definiţie şi date generale .................................................................................................................................... 3


Conţinutul dublei impuneri juridice internaţionale ............................................................................................ 3
Consecinţe negative şi necesitatea evitării dublei impuneri .............................................................................. 4
Metode de evitare a dublei impuneri juridice internaţionale : .......................................................................... 5
Evitarea dublei impuneri în România .................................................................................................................. 6
Cine beneficiază de aplicarea legislaţiei Uniunii Europene? ............................................................................... 6
Regularizări şi restituiri de impozit...................................................................................................................... 7
Exemple practice de aplicare a conventiilor ....................................................................................................... 8
Concluzii ............................................................................................................................................................ 11
Bibliografie ........................................................................................................................................................ 12

2
Definiţie şi date generale
In conditiile economice de astazi, circulatia libera a capitalurilor este o realitate, astfel ca numeroase
persoane fizice si juridice desfasoara activitati din care obtin venituri sau detin averi in mai multe
tari.

Luand in considerare aspectele de ordin juridic, legate de vointa legiuitorului, dubla impunere
realizata intr-o tara este voluntara si involuntara.Dubla impunere juridical este forma clasica a dublei
impuneri şi repreyinta a doua sau mai multe impoyite,care sunt similare,asupra aceluiasi subiect
impozabil ,pentru acelasi obiect impozabil şi cu privire la aceeasi perioada de timp.Spre exemplu, un
contribuabil rezident intr-un stat ce are o sursa de venit situata in alt stat,suferă de o dublă impunere
pentru acelasi venit ,şi anume ,cea a statului de reşedinţă şi cea a statului de sursă.

Conţinutul dublei impuneri juridice internaţionale


Dubla impunere juridică internaţională poate apărea numai în cazul impozitelordirecte,respectiv al
impozitelor pe venit şi al celor pe avere.În cazul impozitelor indirecte,nu se pune problema dublei
impuneri juridice internaţionale,deoarece cetăţenii unui stat,atunci cînd se află pe teritoriul altui stat
,suportă,în calitate de cumpărător, aceleaşi impozite cuprinse în preţurile mărfurilor cumpărate sau
în tarifele serviciilor ca şi cetăţenii statului respectiv.Pentru mărfurilesauserviciile cumpărate de
cetăţenii unui stat din altă ţară ,ei nu mai plătesc în ţara lor impozite indirecte similare cu cele
incluse în preţul de cumpărare al mărfurilor sau serviciilor respective.

Apariţia dublei impunerijuridice internaţionale trebuie privită în stânsă legătură cu particularităţile


politicii fiscale şi ale sistemelor de impozitare întâlnite într-o ţară sau alta. De asemenea pot conduce
la apariţia dublei impuneri şi intereseleunor state de a utiliza impozitele pentru stimularea
activităţilorproducătoare de venituri impozabile sau,dimpotrivă ,pentru frânarea acestora.

Există mai multe criterii care stau la baza impunerii veniturilor sau a averii,şi anume :criteriul
rezidenţei (domiciliul fiscal),criteriul naţionalităţii şi criteriul originii veniturilor (teritorialităţii).

 Potrivit criteriului rezidenţei,impunerea veniturilorse efectuază de autoritatea fiscală din ţara


căreia aparţine rezidentul ,indiferent dacă veniturile ori averea ,care fac obiectul impunerii
,sunt obţinute ,respectiv,indiferent dacă ei locuiesc sau nu în ţara lor.

 Conform criteriului naţionalităţii un stat impune rezidenţii săi ,care realizează venituri sau
posedă avere din (în) statul respectiv, indiferent dacă ei locuiesc sau nu în ţara lor.

Dacă într-o ţară inpunerea se bazează pe criteriul rezidenţei (domiciluil fiscal) ,iar în alta pe
criteriul originii veniturilor ,atunci o persoană din prima ţară ,în eventualitatea realizării unor
venituri in cea de-a doua ţară ,va avea de plătit impozite pentru acestea atât in ţara de reşedinţă
,cât şi în ţara de origine a veniturilor ,ceea ce, de fapt ,înseamnă o dublă impunere juridică
internaţională.

 În cazul criteriului originii veniturilor ,impunerea se efectuază de către organele fiscale din
ţara pe al cărei teritoriu s-au realizat veniturile sau se află averea, făcându-se abstracţie de
rezidenţă sau de naţionalitatea beneficiarilor de venituri.
3
În ceea ce priveşte impunerea veniturilor ,prin convenţiile încheiate între diferite state au fost
înserate mai multe soluţii ,precum:

1. Veniturile din bunuri imobile (exploataţii agricole şi forestiere)sunt impuse de statul în care
sunt situate bunurile respective .

2. Beneficiile obţinute de întreprinderile unui stat care îşi desfăşoară activitatea industrială sau
comercială şi in alt stat ,prin intermediul unui sediu stabil , se impun in statul în care se află
sediul respectiv.

3. Veniturile realizate de actionari sub forma de dividende obţinute de la societăţile de capital


se impun parte în statulde origine ,parte in cel de destinaţie ,în propoţiile stabilite prin
intelegeri de către părâile contractante.

4. Venituri sub forma de dobânzi aferente obligaţiunilor ,biletelor la ordin sau altor titluri de
creanţă ,se impun in ambele state , in proporţii cuvenite.

5. Veniturile de forma redevenţilor se impun, de asemenea, în ambele state. Redevenţele sunt


remuneraţii de orice fel plătite pentru filme,benyi imprimate,brevete ,desene, modele
,planuri,procedee,mărci de fabrică ,echipament industrial,comercial sau stiinţific etc.

6. Veniturile realizate prin practicarea unei profesii libere de medici ,arhitecţi ,avocaţi,ingineri
etc., se impun fie in statul de origine a veniturilor ,fie de către statul a cărui rezident este
beneficiarul veniturilor.

7. Veniturile din salarii şi alte remuneraţii similare ,se impun in statul in care se depune
activitatea retribuită .

8. Veniturile realizate de artiştii de spectacole dinactivităţi personale ,cât şi de sportivi ,se


impun in statul in care se exercită asemenea activităţi.

9. Averea formată in bunuri imobile şi mobile se impune in statul incare se află bunurile
respective.

Consecinţe negative şi necesitatea evitării dublei impuneri


Consecinţele negative pe care le are dubla impunere asupra dezvoltării relaţiilor economice şi
financiare dintre diferite ţări au făcut necesară găsirea unor soluţii pentru imlăturarea ei.Practic,
dubla impunere poate fi evitată fiepebaya unor măsuri legislative unilaterale,fie prin incheierea unor
acorduri bilaterale sau multilaterale intre diferite state .

Evitarea dublei impuneri juridice internaţionale prin măsuri legislative unilaterale( de exemplu prin
acordarea de reduceri sau scutiri de impoyit pentru veniturile obţinute de rezidenţii unui stat în
strainătate sau prin scăderea din impozintul datorat în ţara de reşedinţă a impozitelor plătite de
rezidenţii unui stat în strainătate )este mai dificil de realizat ,deoarece fiecare stat este interesat să
realizeze venituri fiscale cele mai mari . De aceea, pentru evitarea dublei impuneri, soluţia cea mai
potrivită este incheierea de convenţii bi sau multelaterale intre state. Aceste convenţii au la baza

4
modelele date bublicităţii in anii 1963, 1977 şi 1994,de către Organizaţia de Cooperare Economică
.Pe lângă acestea există convenţia ONU care datează din 1981.

În ultimele două-trei decenii ,obiectivele urmărite a se realiza prin aceste convenţii s-au extins,astfel
incât ele se referă şi la combaterea evaziunii fiscale si drepturmase se intitulează – Convenţii de
evitare a dublei impuneri şi combaterea evaziunii fiscale.

Conveţia pentru evitarea dublei impuneri se aplică impozitelor pe venit şi pe avere,instituite de


fiecare din statele contractante, subdiviziunile lor politice şi de unitătile administrativ-
teritoriale(state membre ale federaţiei,departamente,cantoane,intră persoanele care sunt rezidente ale
unui stat contractant sau ale fiecăruia dintre cele două state , fiind vorba atit de persoane fizice cât şi
de celeuridice(societăţi de persoane şi de capital,fundaţii etc.).

În legătură cu domiciliul fiscal alunei persoane fizice care are rezidenţă in cele două state
contractante,persoana respectivă se consideră rezidentă a statului in care are o lucunţă permanentă
,indiferent de forma acesteia (casă,aparatment etc. proprietate personală sau in chirie).Condiţia este
ca locuiţa respectivă să fie utilizată in cea mai mare parte a anului .Daca persoana incauză are câte o
locuinţă permanentă în fiecare din cele două state semnatare ale convenţiei ,atunci ea se consideră
rezidentă a statului cu care are cele mai strânse legături personale şi economice.Acest stat se
determină ţinând cont de relaţiile familiale şi cele sociale ale persoanei respective ,ocupaţia
,activitatea politică şi culturală ,locul de unde-şi administrază bunurile etc. În cazul în care persoana
respectivă nu are o locuinţă permanentă in niciunul dintre cele 2 state ,atunci se consideră că ea este
rezidentă a statului in care locuieşte in mod obişnuit.In eventualitatea că această persoană locuieşte
in mod obişnuit in ambele state ,atunci se consideră că ea este rezidentă a statului a cărui cetăţian
este.Presupunând că o persoană are cetăţenia ambelor state saua nici unuia dintre ele ,atunci
domiciliulfiscal se stabileşte prin inţelegere intre părţile(statele)interesate.

La o persoană juridică ,problema rezidenţei se reyolvă in funcţie de locul unde se află sediul
conducerii sale efective.Prin sediul permanent,in spiritul convenţiei , se inţelege o instalaţie fixă de
lucru( de afaceri),prin care o intreprindere realizează in totalitate sau in parte activitatea
sa.Concret,se consideră că este formată din clădiri ,construcţii ,utilaje,maşini etc. după caz
amplasate intr-un loc precis si cu-n anumit grad de permanenţă.Noţiunea de sediu stabil se referă
laun sediu al conducerii, o sucursală ,un birou ,o uzină ,o fabrică ,unatelier ,o mină, o sondă de
petrol sau de gaz etc. În cazul unui şantier de construcţii sau de montaj este vorba de sediu stabil
numai dacă durata sa depăşeşte o anumită perioadă de timp ( de exemplu 12 sau 18 luni,in funcţie de
inţelegerea dintre părţi)

Metode de evitare a dublei impuneri juridice internaţionale :


1. Scutirea totală de ipozit (metodaexonerării totale)in sensul că venitul realizat in străinătate de
rezidentul unei ţări şi care a fost supus impozitului in ţara respectivă ,nu se mai include in
venitul impozabil in tara de reşedinţă .

2. Scutirea progresivă (metoda exonerării progresive)a venitului obţinut in strainătate constă in


adaugarea la venitul obţinutin străinătate a celui obţinut de subiect in tara de reşedinţă ,astfel
incât,la venitul total rezultat se aplică cota progresivăaferentă Pentru calcularea impozitului
, cota astfel determinată se aplică numai asupra venitului obţinut in ţara de reşedinţă.

5
3. Procedeul creditării obişnuite (metoda impunerii obişnuite),constă in faptul că impozitul
plătit statului străin pentru venitul realizat pe teritoriul acestuia de rezidentul unui alt stat ,se
reduce(scade) direct din impozitul datorat in ţara de reşedinţă numai până la limita
impozitului intern ce revine la un venit egal cu venitul obţinut in strainătate.

4. Creditarea integrală (impunerea integrală) a impozitului ,constă in faptul că impunerea


aplicată in străinătate pe venituri realizate acolo,se deduce integral din impozitele datorate in
ţara de reşedinţă ,inclusiv la situaţiile in care impozitul plătit in strainătate este mai mare
decât impozitul intern aplicat aceluiaşi venit( venit comparabil).

Rezultă asadar, că apelarea la unul din procedeele enunţate permite, după caz,diminuarea
impozitului datorat,sau recunoaşterea impozitelor plătite în străinătate.

Evitarea dublei impuneri în România


România procedează la incheierea de convenţii pentru evitarea dublei impuneri cu toate ţăriel
lumii cu care intreţine relaţii diplomatice. Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile
impozabile obţinute din România se calculează, se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat de către
plătitorii de venituri.

In prezent Romania are incheiate un numar de 82 de conventii de evitare a dublei impuneri cu


state din intreaga lume. Prima conventie incheiata de Romania a fost cea cu Germania
(aplicabila de la 1.01.1972) iar ultima conventie incheiata de Romania a fost cea cu Arabia
Saudita. Un numar de 8 conventii au fost renegociate de-a lungul timpului astfel incat vechea
conventie si-a incetat aplicabilitatea si o noua conventie este aplicabila in relatia cu tarile
respective (Austria, Belgia, Canada, Finlanda, Germania, Maroc, Olanda, Pakistan).

Pe tipuri de situaţii posibile, începând din 28 februarie 2014 soluţiile din Codul fiscal sunt următoarele.

 Contribuabil este rezident al unei ţări cu care România a încheiat o convenţie pentru evitarea
dublei impuneri: cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de către acel
contribuabil din România nu poate depăşi cota de impozit prevăzută în convenţie care se aplică
asupra acelui venit. Dacă, în legislaţia internă sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri, apar
cote diferite de impozitare, atunci, potrivit art. 118 din Codul fiscal se aplică cotele de impozitare
mai favorabile.
 Contribuabilul este rezident al unei ţări din Uniunea Europeană: cota de impozit care se aplică
venitului impozabil obţinut de acel contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută
în legislaţia internă, legislaţia Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri.
Legislaţia Uniunii Europene se aplică în relaţia României cu statele membre ale Uniunii Europene,
respectiv cu statele cu care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri
echivalente.

Cine beneficiază de aplicarea legislaţiei Uniunii Europene?


Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei Uniunii Europene,
nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit:

6
 certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din statul său de rezidenţă,
precum şi, după caz,
 o declaraţie pe propria răspundere în care se indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia
aplicării legislaţiei Uniunii Europene.
Certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia pe proprie răspundere trebuie prezentate
plătitorului de venit în momentul realizării venitului.
Dacă certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se
prezintă în acest termen, se aplică prevederile titlului V- Impozitul pe veniturile obţinute din România
de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România.
Corelativ, plătitorul de venit este răspunzător pentru primirea în termenul stabilit a originalului sau a
copiei certificatului de rezidenţă fiscală (ori a unui alt document eliberat de către o altă autoritate decât
cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat)
şi pentru aplicarea prevederilor din convenţiile de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu
diverse state.

Regularizări şi restituiri de impozit


Prin prezentarea actelor menţionate, se face regularizarea impozitului în cadrul termenului legal de
prescripţie. În acest sens, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul
venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încheiată
convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu care
Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru toată perioada
în care s-au realizat veniturile din România.
Calitatea de beneficiar în scopul aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul
de rezidenţă fiscală şi, după caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă
a condiţiilor referitoare la:
 perioada minimă de deţinere;
 condiţia de participare minimă în capitalul persoanei juridice române;
 încadrarea ca plătitor de impozit pe profit sau ca plătitor de impozit pe veniturile obţinute din
România de nerezidenţi şi impozitul pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România;
 calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un impozit similar acestuia, fără
posibilitatea unei opţiuni sau exceptări.
Certificatul de rezidenţă fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în
primele 60 de zile calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile
de rezidenţă.
În cazul în care s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele din convenţiile de evitare a dublei
impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut în plus se
restituie potrivit prevederilor din Codul de procedură fiscală.
În situaţia prezentării, în termenul de prescripţie, a certificatului de rezidenţă fiscală care atestă că
beneficiarul venitului are rezidenţa fiscală într-un stat semnatar al convenţiei de evitare a dublei
impuneri cu România, veniturile obţinute de acest nerezident din România sunt impozabile potrivit
convenţiei. Pentru aceasta, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul
venitului a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în acel stat contractant pentru toată
perioada în care s-au realizat veniturile, producând efecte inclusiv asupra calculului de obligaţii fiscale
accesorii aferente, acestea calculându-se numai pentru impozitul calculat conform convenţiei şi
neachitat în termen.

7
Unele Prevederi ale conventiilor de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania sunt:

 descrierea scopului conventiei si definirea unor termeni utilizati in mai mult de un articol al
conventiei;
 stabilirea regulilor de impunere pentru venituri si castiguri de capital si a metodelor de
eliminare a dublei impuneri;

dispozitii speciale cu privire la nediscriminare, procedura amiabila, schimbul de informatii, asistenta


la incasare, membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare, extinderea teritoriala

Exemple practice de aplicare a conventiilor


Din punct de vedere al taxarii internationale, analiza fiscala a unei tranzactii incheiate de un rezident
roman in calitate de platitor al unui venit cu o persoana rezidenta a unui alt stat in calitate de
beneficiar al unui venit, trebuie sa aiba in vedere urmatoarele:

 stabilirea tipului de venit pe care persoana nerezidenta in Romania il obtine de la rezidentul


roman (ex: dobanzi, redevente, venituri din prestari de servicii, venituri din activitate de
comert, etc.);
 identificarea tratamentului fiscal pe care legislatia domestica, respectiv Codul Fiscal, il
aplica tipului de venit (ex: potrivit Codului Fiscal, veniturile obtinute de un nerezident din
prestari de servicii se impoziteaza in Romania in timp ce veniturile din activitatea de comert
nu se impoziteaza in Romania);
 daca exista conventie de evitare a dublei impuneri intre Romania si statul in care este
rezidenta persoana beneficiara a venitului;
 daca se poate face dovada rezidentei in statul respectiv al persoanei nerezidente;
 in cazul in care raspunsul la precedentele doua intrebari este pozitiv, urmeaza identificarea si
aplicarea prevederilor conventiei;
 in cazul in care dupa aplicarea prevederilor conventiei rezulta un impozit care trebuie retinut
in Romania, trebuie facuta dovada retinerii si platii impozitului in Romania astfel incat
persoana nerezidenta sa poata beneficia de credit fiscal in tara de rezidenta.

Exemplul 1: Presupunem ca o persoana fizica rezidenta in Marea Britanie cesioneaza partile sociale
detinute la o persoana juridica romana catre o persoana fizica rezidenta in Romania.

 in urma operatiunii de vanzare – cumparare a partilor sociale se obtine un venit din investitii;
 venitul din investitii obtinut de persoana fizica nerezidenta se impoziteaza in Romania
potrivit prevederilor titlului III “Impozitul pe venit” din Codul Fiscal;
 exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Marea Britanie;
 presupunem ca persoana fizica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Marea Britanie
prin prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
 potrivit prevederilor art. 14 - Castiguri din capital, alin. 4. din Conventia de evitare a dublei
impuneri incheiate intre Romania si Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord,
veniturile obtinute din cesionarea partilor sociale detinute la o societate romana se impun
numai in statul de rezidenta al beneficiarului de venit, respectiv in Marea Britanie.

Prin urmare prin aplicarea prevederilor conventiei niciun impozit nu se va retine si plati in Romania.

8
Exemplul 2: Presupunem ca o persoana juridica rezidenta in Maroc acorda un imprumut purtator de
dobanda unei persoane juridice din Romania.

 in urma contractului de imprumut, persoana juridica nerezidenta in Romania obtine un venit


din dobanzi;
 venitul din dobanzi obtinut de persoana juridica nerezidenta de la o persoana rezidenta in
Romania se impoziteaza in Romania potrivit prevederilor titlului V “Impozitul pe veniturile
obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine
infiintate in Romania” din Codul Fiscal;
 exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si Maroc;
 presupunem ca persoana juridica nerezidenta poate face dovada rezidentei in Maroc prin
prezentarea unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
 potrivit prevederilor art. 11 - Dobanzi, alin. 2. din Conventia de evitare a dublei impuneri
incheiate intre Romania si Regatul Maroc, veniturile din dobanzi sunt impozabile in statul
contractant din care provin, respectiv Romania, cota de impozit fiind limitata la 10% din
suma bruta a dobanzilor.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei, impozitul retinut in Romania este limitat la 10%
din suma bruta a dobanzilor.

Exemplul 3: Presupunem ca o persoana rezidenta in Romania plateste o suma de bani catre o


persoana rezidenta in SUA in baza unui contract de achizitie a unui program informatic exclusiv in
scopul utilizarii acestuia, precum si in baza contractelor de actualizare/mentenanta a respectivului
software.

 Conform Codului fiscal, completat si modificat, art. 7, alin. (1), pct. 28, lit. b), "Nu se
considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru
achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari
decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De
asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in
natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru
calculator."

De asemenea, in baza HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 115, pct. 2, alin.
(4), "In analiza caracterului unei tranzactii care implica transferul de software nu se tine cont de
dreptul de a copia un program exclusiv in scopul de a permite exploatarea efectiva a programului de
catre utilizator. In consecinta, o suma care trebuie platita nu este o redeventa daca singurul drept
transferat este un drept limitat de a copia un program, in scopul de a permite utilizatorului sa-l
exploateze. Acelasi rezultat se aplica si pentru "drepturi de retea sau site", in care primitorul obtine
dreptul de a face multiple copii ale unui program, exclusiv in scopul de a permite exploatarea
programului pe mai multe computere sau in reteaua primitorului."

Astfel, in baza reglementarilor legale de mai sus, achizitiile de software destinate in exclusivitate
utilizarii acestuia, la care nu se opereaza alte modificari decat cele prevazute de art. 7, alin. (1), pct.
28, lit. b) din Codul fiscal, completat si modificat, nu reprezinta redeventa. De asemenea, in
9
conformitate cu definitia data redeventelor in Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile
ulterioare, modificarile aduse programelor informatice in scopul utilizarii acestora, inclusiv
actualizarile operate in vederea utilizarii respectivului software, nu pot fi incadrate in categoria
redeventelor, ci reprezinta prestari de servicii.

In concluzie nerezidentul obtine in acest exemplu doua tipuri de venit:


a) venit din activitate de comert cu programe informatice;
b) venit din prestari de servicii de asistenta tehnica

 venitul nerezidentului din activitate de comert cu programe informatice nu se impoziteaza in


Romania;
 venitul nerezidentului din prestari de servicii de asistenta tehnica se impoziteaza in Romania
potrivit prevederilor titlului V “Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti
si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”;
 exista conventie de evitare a dublei impuneri incheiata intre Romania si SUA;
 presupunem ca persoana nerezidenta poate face dovada rezidentei in SUA prin prezentarea
unui cerificat valid de rezidenta fiscala;
 potrivit prevederilor art. 7 – Profituri din afaceri, alin. 1. din Conventia de evitare a dublei
impuneri incheiate intre Romania si Statele Unite ale Americii, profiturile industriale sau
comerciale se impun numai in statul de rezidenta al beneficiarului de venit, respectiv in
SUA.

Prin urmare, prin aplicarea prevederilor conventiei niciun impozit nu se va retine si plati in
Romania.

10
Concluzii
Dubla impunere este problema ce pune in pericol prosperiatea dezvoltării relaţiilor economice intre
statele lumii ca rezultat al diminuării circulaţiei capitalului şi ale investiţiilor externe,efecte negative
asupra liberului schimb de bunuri si servicii si miscarii de capital, tehnologiei si persoanelor.
Combaterea ei are o importanţă deosebită în realizarea procesului de lărgire a cooperării economice
şi financiare dintre diferite ţări.Dubla impunere juridică internatională poate deveni ,la un moment
dat , o piedică în amplificarea relaţiilor economice ,financiare de credit etc. dintre ţările de pe
mapamond. România, ca component a uneia dintre cele mai puternice zone economice mondiale
,UE , reuşise să creieze şi să implimenteze propriile metode de evitare a dublei impuneri , prin
intermediul convenţiilor ,care in acelaşi timp au întărit atit relaţiilecu ţările componente ale Uniunii
, cât şi cele din afara acesteia .Aceste convenţii mai pot fi definite ca dorinta statelor de a clarifica,
standardiza si confirma situatia fiscala a contribuabililor care sunt angajati in activitati comerciale,
industriale, financiare sau orice alte activitati in alte tari, prin aplicarea de catre toate statele a unei
solutii unitare in cazuri identice de dubla taxare.

11
Bibliografie
 Angelica Stoica ,”Curs de finanţe publice”
 Iulian Văcărel,Florian Bercea ,Tatiana Moşteanu ,”Finanţe publice”,Ediţia a VI-a ,pag 80-95
 Doina Leonte ,Mariana Cristina Cioponea,”Finanţe publice” Note de curs
 Iulian Văcărel, Maria Bodnar ,”Finanţe publice” ,pag 105-110.
 http://legestart.ro/impozitarea-veniturilor-si-evitarea-dublei-impuneri/
 https://www.accountable.ro/ce-este-dubla-impunere-si-cum-o-evitam/
 https://www.anaf.ro/anaf/internet/DGAMC/asistenta_contribuabili/conventii/!ut/p/a1/04_Sj9CPyk
ssy0xPLMnMz0vMAfGjzOI9DD3MPIwsjLz8zVxMDRydPUKMTCwtjS3CjIEKIoEKDHAARwNC-
sP1o_AqMTGGKsBjhZd-
VHpOfhLYuZGOeUnGFun6UUWpaalFqUV6pUVA4YySkoJiK1UDVYPy8nK99Pz89JxUvaJ8VQNsOjLyi0v0
I1AU6hfkRhhkmeaU-TgqKgIAFM9FzA!!/dl5/d5/L2dBISEvZ0FBIS9nQSEh/
 http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_32896/La-ce-folosesc-conventiile-de-evitare-a-dublei-
impuneri.html

12

S-ar putea să vă placă și