PROIECT

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA
S.C. AGORA IMPORT-EXPORT S.R.L.

STUDENT: TELEAGĂ BOGDAN-ANDREI

PROF.: GHEORGHE CATALIN

Capitolul I:
PREZENTARE SOCIETATE COMERIALĂ

1.1. Descrierea firmei:

Din 1994, Compania AGORA IMPORT EXPORT a inceput comercializarea si punerea

in functiune a centralelor cu condensare OMNITECH STAR. La acea data erau primele centrale
cu condensare din Romania. Producatorul si-a extins gama de fabricatie sub denumirea de
KESTON CELSIUS.

Figura 1.1 Sigla societăţii.

In mai 2012, producatorul CELSIUS 2000 SRL isi inceteaza activitatea de productie.
De atunci, AGORA asigura piesele de schimb la toata gama de centrale Keston produse de
CELSIUS 2000 SRL. In iulie 2013, AGORA readuce centralele Keston in Romania, prin
importul direct de la producatorul britanic al al noii generatii Keston Combi, Keston System si
Keston Heat.

1.2. Strategia

S.C AGORA IMPOT-EXPORT S.R.L. este focalizarea asupra Clientilor astfel fel incat
sa satisfaca orice cerinta a acestora. In acest scop firma are un portofoliu larg de servicii printre
acestea se numara:

1
 -proiectarea de sisteme termice;
-instalatii termice si sanitare;
-montaj si punere in functiune;
-service/garantie;
-mentenanta.

Produsele care sunt comercializate de S.C. AGORA IMPORT-EXPORT S.R.L. pe piata

sunt:

-centrale termice cu condensare;

-boilere de inox;
-sisteme solare complete;
-radiatoare;
-aer conditionat.

Societatea isi propune sa consolideze pozitia pe piata instalatiilor termice, obtinuta in

decursul celor 23 de ani de activitate.

1.3. Calitate

Calitatea inseamna Satisfactia Clientului. Certificarea calitatii este un angajament care

formeaza bazele progresului continuu, oferind instrumente concrete pentru perfectarea metodelor
de lucru, cresterea comunicarii organizatorice interne si astfel un produs conform cu exigentele
clientilor.

Centralele termice sunt fabricate in Marea Britanie si beneficiaza de tehnologia TWIN FLUE:
admisia aerului si evacuarea gazelor arse se fac prin 2 tevi din muPVC, a caror lungime poate sa
ajunga la 27m.

Principiul Condensarii
Principiul centralelor cu functionare in condensare consta in utilizarea unui schimbator in
doua trepte prin care se valorifica aproape in totalitate caldura dezvoltata prin arderea

2
combustibilului. in treapta a doua predomina transferul de caldura convectiv, peste care se
suprapune si caldura latenta de condensare a vaporilor de apa din gazele de ardere. - intr-o
centrala standard moderna aproximativ 20-25% din caldura dezvoltata se pierde pe cos prin
gazele de evacuare care au o temperatura de 150-250°C. Centralele cu condensare recupereaza o
parte a acestei calduri in primul rând prin reducerea temperaturii gazelor de evacuare. Aportul
major in cresterea randamentului este datorat faptului ca scaderea temperaturii gazelor in jurul
valorii de 50°C permite vaporilor de apa sa condenseze, cedând agentului termic caldura latenta
de condensare. in figura anexata este reprezentata comparativ diagrama de bilant energetic
pentru o centrala standard moderna si o centrala in condensare.

Figura 1.3.1 Produsele Keston

In ambele centrale intra aceeasi cantitate de caldura degajata de arderea unitatii de

combustibil (100%). La aceasta se adauga si caldura latenta de condensare a vaporilor de apa din
gazele de ardere (11%). La centrala standard acest procent de 11% se pierde integral la cos, al
adaugându-se procentului de 9% datorat pierderilor in atmosfera ca urmare a temperaturii mari a
gazelor de ardere evacuate. Ramâne un aport de caldura utila de 91%. - La centrala in
condensare, datorita temperaturilor mici ale gazelor de ardere evacuate, volumul pierderilor in
atmosfera este mult mai mic si anume de 2% din caldura utila rezultata din arderea
combustibilului. Totodata, prin racirea gazelor, este valorificata si caldura latentade condensare,
din aceasta pierzându-se doar 1%. Ca urmare a acestui proces, aportul termic util la centrala in
condensare este de 108%. - La centrala standard se mai pierd 2% prin radiatie, in timp ce la
centrala cu condensare pierderea este de doar 1% datorita temperaturii mult mai scazute a
gazelor evacuate. in final centrala standard moderna valorifica 89% din aportul initial de caldura
in timp ce centrala in condensare valorifica 107%, adica 97% din caldura degajata de ardere si

3
10% din caldura latenta de condensare. Aceasta este si explicatia declararii unor eficiente care
depasesc 100% la centralele cu functionare in condensare, când se raporteaza la puterea calorica
inferioara a combustibilului. in plus, datorita consumului mic si arderii controlate, nivelul
emisiilor poluante este foarte redus in comparatie cu centralele standard moderne. Produsii
rezultati in urma proceselor care au loc in schimbatorul de caldura sunt usor acizi, fapt ce
determina executia acestuia din materiale r ezistente la coroziune (aliaje de aluminiu sau oteluri
inalt aliate). Astfel se explica si costul mai ridicat al acestor centrale in comparatie cu cele
standard moderne, costuri care sunt mult diminuate datorita eficientei termice superioare.

Figura 1.3.2 Principul condensării

4
 2. Analiza activităţii de producţie şi comercializare

Analiza dinamicii şi structurii CA

a) Modificările absolute pe total şi pe elemente

CA  CA1  CA0

CA  CA2016  CA2015 =1.751.329-1.294.878=456.451

In urma calculului efectuat se constata o crestere a CA in anul 2016.

b) Rata de evoluţie a CA

CA1  CA0 CA 1.751.329 - 1.294.878

RCA     0.2606
CA0 CA0 1.751.329

Analiza factorială a CA

𝐴𝑖 𝐶𝐴
CA = Ns× 𝑁𝑠 × 𝐴𝑖

unde:

Ns - numărul mediu de salariati;

Qf - producţia fabricată;

𝐴𝑖
- productia medie a muncii;
𝑁𝑠

𝐶𝐴
- grad de valorificare a producţieiobţinuta si destinată vânzării.
𝐴𝑖

5
Nr. Indicatori Simbol U.M. 2015 2016 ∆
Crt.
1 Cifra de afaceri CA lei 1.294.878 1.751.329 456.451

2 Active Ai lei 279.159 45.411 -233.748

imobilizate
3 Numar mediu de Ns - 14 13 -1
salariati
4 Productivitatea 𝐴𝑖 lei/sal 19939,928 3493,153 -16446,77
muncii 𝑁𝑠
5 Grad de 𝐶𝐴 % 4,638 38,566 33,928
valorificare a 𝐴𝑖
productiei
Tabelul 2.1

o Influența numărului mediu de salariaţi.

Ai CA
CA
Ns  ( Ns1  Ns0 )  ( ) 0  ( ) 0 = -1*19939,928*4,638/100= -924,813
Ns Ai

o Influența productivităţii:

CA  Ai   Ai    CA 
 Ai  Ns1          
Ns  Ns 1  Ns  0   Ai  0

=13*3493,153*-16446,77*4,638/100 = -2106,161

o Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate:

𝐴𝑖 𝐶𝐴 𝐶𝐴
∆ 𝐶𝐴
𝐴𝐼 = 𝑁𝑆1 × (𝑁𝑠)1 × [(𝑁𝑠)1 − (𝑁𝑠)0 = 13× 3493,153 × ( 38,566 − 4,638)/100 = 15407,040

𝐴𝑖 𝐶𝐴
∆𝑁𝑠 + ∆ +∆ = ∆𝐶𝐴
𝑁𝑠 𝐴𝑖
-924,813 -2106,161 +15407,040 = 456451

6
 Evolutie cifra da afaceri
2000000
1800000
1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000
400000
200000
0
2014 2015 2016

3.4. Analiza productivitatii muncii

Tabelul 3.1
Nr. crt Indicatori 2015 2016
1 Cifra de afaceri (lei) 1.294.878 1.751.329
2 Numarul mediu de salariati 14 13
3 Active imobilizate (lei) 279.159 45.411
4 Profit net (lei) 14163 198181

Principalul indicator care caracterizează eficienţa utilizării resurselor umane este

productivitatea muncii. Reprezintă o categorie economică, prin care se exprimă însuşirea muncii
de a crea un anumit volum de bunuri în unitatea de timp. Productivitatea muncii poate fi
exprimată în unităţi valorice sau fizice. Indicatorii valorici servesc pentru analiza productivităţii
muncii la nivel de întreprindere, în timp ce unităţile fizice sunt utilizate în analiza pe produse.
- productivitatea anuala pe un salariat:

𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟓 1294878
𝑊𝑎𝑠 2015 = = =92491.28
𝑵𝒔𝟐𝟎𝟏𝟓 14
𝑪𝑨𝟐𝟎𝟏𝟔 1751329
𝑊𝑎𝑠 2016 = = =134717.61
𝑵𝒔𝟐𝟎𝟏𝟔 13

7
 Pe lângă datele de intrare în tabelul 3.1 au fost calculaţi indicatorii necesari aplicării
modelului factorial impus.
𝑷 𝑷 𝑷
∆( ) = ( )𝟏 -( )𝟎 = 134717.61 – 92461.28 = 42256.33 lei
𝑵𝒔 𝑵𝒔 𝑵𝒔
Se constată faptul că faţă de perioada precedentă, valoarea indicatorului a rescut cu
42256.33lei. Această variaţie se poate explica, cu ajutorul influenţelor exercitate de factorii
consideraţi prin model astfel:
1. Influenţa gradului de înzestrare tehnică:
Pn
Ns Ai Ai CA Pn
∆ Ai =[( ) - ( ) ] ×( ) ×( ) = (-16446,77) × 4,638× 0,010 =
Ns 1 Ns 0 Ai 0 CA 0
Ns

= -762,801 lei/sal

2. Influenţa randamentului activelor imobilizate:

𝑷𝒏
𝑵𝒔 𝑨𝒊 𝑪𝑨 𝑪𝑨 𝑷𝒏
∆ 𝑪𝑨 = ( )𝟏 × [( )𝟏 − ( )𝟎 ] × ( )𝟎 = 3493,153 ×(38,566 –
𝑵𝒔 𝑨𝒊 𝑨𝒊 𝑪𝑨
𝑨𝒊

4,638)×0,010=
= 1194,169 lei/sal

Evolutia productivitatii anuale pe un salariat

160000

140000

120000
100000

80000

60000

40000

20000

0
2015 2016

Fig. 3.1 Evolutia productivitatii anuale pe un salariat

8
 3. Influenţa ratei de rentabilitate comercială:
𝑷𝒏
𝑵𝒔 𝑨𝒊 𝑪𝑨 𝑷𝒏 𝑷𝒏
∆ 𝑷𝒏 = ( )𝟏 × ( ) ×[(( )𝟏 − ( )𝟎 ] = 3493,153 × 38,566 ×
𝑵𝒔 𝑨𝒊 𝑪𝑨 𝑪𝑨
𝑪𝑨

(0,11 − 0,010) = 13471,693 lei/sal

Nr. Indicatori Simbol U.M. 2015 2016 2016-2015

Crt.
1 Cifra de afaceri CA Lei 1.294.878 1.751.329 456.451

2 Numar mediu de Ns - 14 13 -1
salariati
3 Active imobilizate Ai Lei 279.159 45.411 233748

4 Profit net Pn Lei 14163 198181 184018

5 Productivitatea 𝑃𝑛 𝐿𝑒𝑖 1011,64 15244,69 14233,05

medie anuala 𝑁𝑠 𝑆𝑎𝑙
6 Grad de inzestrare 𝐴𝑖 𝐿𝑒𝑖 19939,92 3493,15 -16446,76
tehnica 𝑁𝑠 𝑆𝑎𝑙
7 Randamentul 𝐶𝐴 Lei 4,638 38,566 33,928
activelor 𝐴𝑖
imobilizate
8 Rata de 𝑃𝑛 % 1,093 11,31 10,22
rentabilitate 𝐶𝑎
comerciala
× 100
Tabelul 3.3
Verificare:
𝑷𝒏 𝑷𝒏 𝑷𝒏
𝑷𝒏 𝑵𝒔 𝑵𝒔 𝑵𝒔
∆ =∆ 𝑨𝒊 +∆ 𝑪𝑨 +∆ 𝑷𝒏
𝑵𝒔
𝑵𝒔 𝑨𝒊 𝑪𝒂

14233,05 = -762,801 + 1194,169+13471,69

Concluzii
Din datele analizate putem gasi urmatoarele solutii:

9
 o Pregătirea şi perfecţionarea resurselor umane – Specializarea personalului prin
organizarea unor cursuri de performanță. De aceasta depinde receptivitatea şi
viteza de adaptare la nou, reintegarea rapidă a resurselor umane în alte activităţi
utile societăţii. Tot el condiţionează ritmul, proporţiile şi eficienţa creativităţii
tehnico-ştiinţifice.

o Cointeresarea materială a muncii – aceasta presupune conditionarea veniturilor

populaţiei de rezultatele lor în muncă. În aceast sens, o importanţă deosebită o are
aplicarea unui sistem de repartiţie care, pe de o parte, să determine cât mai corect
mărimea salariului fiecărui lucrător, mai explicit sa i se ofere atat cat merita
pentru munca depusa.

o Motivarea personalului prin impunerea de target-uri bonificate precum și

incurajarea ideilor innovative provenite din plan intern

4.4 Analiza stocurilor

Anul Cifra de afaceri Stocuri de materiale

2014 1.624.193 123.255
2015 1.294.878 103.490
2016 1.751.329 132.164
Tabelul 4.1

Evolutia rotatiei stocurilor

13.4

13.2

13

12.8

12.6

12.4

12.2

12
2014 2015 2016

Fig. 4.1 Evolutia rotatiei stocurilor

10
 Pentru analiza datelor disponibile în tabelul 4.1 se calculează indicatori cu un anumit
conţinut informaţional, prezentaţi în tabelul 4.2:

Anul Cifra de Stocuri de Indice Indice 𝑰𝑪𝑨 Rotatia

afaceri materiale cifra de stocuri 𝑰𝑺 stocurilor
afaceri
2014 1.624.193 123.255 92,74 93,25 0.99 13,17
2015 1.294.878 103.490 73,93 78,30 0,94 12,51
2016 1.751.329 132.164 100 100 1 13,25
Tabelul 4.2
Analizând datele obţinute în tabelul 4.2 pot fi desprinse următoarele concluzii:
- evoluţia stocurilor a fost diferită pe parcursul celor 3 ani;
- viteza de rotaţie a scăzut usor in anul 2015, dar in anul 2016 a realizat o mica crestere pe
parcursul perioadei de analiză;
- politica de gestiune pe termen scurt a întreprinderii a constat atât în majorarea stocurilor de
materii prime şi materiale pe fondul menţinerii sau creşterii cifrei de afaceri (cu excepţia anului
2015 când cifra de afaceri scade la 1.624.193 lei).

Din datele obtinute desprindem urmatoarele solutii:

o Accelerarea vitezei de rotatie se mai poate realiza prin cresterea nivelului calitativ

al productiei si al volumului fizic al acesteia, dimensionarea corecta a stocurilor la

productia neterminata.
o Micsorarea stocurilor de produse finite se mai poate realiza prin mecanizarea
manipularii acestora, imbunatatirea relatiilor cu organizatiile de transport
respectarea ritmului programat al vanzarilor
o Eliminarea sau diminuarea incertitudinii în aprovizionare şi prin asigurarea
echilibrului între potenţialul de livrare al furnizorului şi cererea de resurse.

5.1 Analiza cheltuielilor la 1000 lei venituri totale

Calculul nivelului cheltuielilor totale pe elemente de cheltuieli la 1000 ron totale se face după
formula:
CT1000VT=(CT/VT)x1000, unde:
CT=cheltuieli totale
VT=Venituri totale

11
 Anul 2015 2016
Cheltuieli Totale 1317334 1932137
Venituri Totale 1331497 2130318
CT1000VT 989,36 906,97
Tabelul 5.1

Analiza cheltuielilor
1000

980

960

940

920

900

880

860
2015 2016

Fig. 5.1 Analiza cheluielilor

Din informaţiile de mai sus reiese faptul că nivelul cheltuielilor totale pe elemente de cheltuieli
la 1000 ron veniturilor totale are un trend aproximativ descendent, însă veniturile totale au avut
un trend ascendentt.

𝐶𝑇 1317334
𝑅𝐶𝑇 = × 1000 = × 1000 = 989,36
𝑉𝑇 1331497
∆RCT =RCT1 -RCT0 =1317334-1331497= -14163

R CT0 CT0 1932137 1932137

∆VTCT = ×1000- ×1000= ×1000- ×1000=544,13
VT1 VT0 1331497 2130318

R CT1 CT0 1317334 1932137

∆CTCT = ×1000- ×1000= ×1000- ×1000=-461,73
VT1 VT1 1331497 1331497

12
 R R
∆RCT =∆VTCT +∆CTCT =544,13-461,73=82,40

Din datele analizate mai sus reies urmatoarele solutii:

- Reducerea costurilor prinvind materiile prime, analizarea furnizorilor si

cautarea altor furnizori noi. Incercarea de a luat cat mai multe oferte de pe piata si alegerea celor
mai mici si acele care ofera cele mai bune metode de pe piata.

- Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant, prin imbunatatirea

aprovizionarii tehnico-materiale, scurtarea ciclurilor de productie, accelerarea desfacerii
produselor fabricate.

- Eliminarea activelor nefolosite, eliminarea activelor nefolosite pe care le

avem si nu le folosim ne va face sa scapam de niste taxe in plus sau de diferite facturi de
asigurari.

- Schimbarea conditiilor de decontare a cheltuielilor cu delegatia si transport.

6.1 Analiza profitului

Rezultatele obținute de către S.C. AGORA IMPORT-EXPORT S.R.L. în

cei 5 ani analizați sunt sintetizate în tabelul următor:

Anul 2012 2013 2014 2015 2016

Profit (lei) -48491 -32466 152581 33548 163599

Se poate observa din informaţiile de mai sus ca în anii analizaţi, că profitul companiei ce
face obiectul studiului de caz au fost fluctuante. La fel ca şi în celelalte cazuri, se pot calcula
evoluţii ale valorilor absolute pornind de la anul de bază 2012 dar şi cu bază în lanţ, precum şi

13
evoluţii ale valorilor relative la fel, cu bază fixă sau cu bază în lanţ. De asemenea, pe baza
profitului se poate calcula randamentul societăţii, adică profitabilitatea, prin raportarea profitului
la cifra de afaceri, capitalurile proprii sau cheltuieli, așa cum reiese și din reprezentarea grafică
de mai jos:

Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

𝐶𝑇
𝑅𝑏 = 𝑉𝑇 − 𝐶𝑇 = 𝑉𝑇 × (1 − ) = 𝑉𝑇 × 𝑃𝑏
𝑉𝑇
𝑅𝑏2015 = 1331497 − 1317334 = 14163
𝑅𝑏2016 = 2130318 − 1932137 = 198181

în care pb reprezintă rezultatul (profitul) mediu brut la 1 leu venituri totale;

∆𝑅𝑏 = 𝑅𝑏1 − 𝑅𝑏0 = 14163 − 198181 = −184018
𝐶𝑇0 1932137
𝑃𝑏0 = 1 − =1− = 0,093 𝑙𝑒𝑖
𝑉𝑇0 2130318
𝐶𝑇1 1317334
𝑃𝑏1 = 1 − =1− = 0,0106 𝑙𝑒𝑖
𝑉𝑇1 1331497

Măsurarea influenţelor factorilor se realizează cu ajutorul metodei substituirilor în lanţ.

1. Influenţa veniturilor totale:
𝑹
∆𝑽𝑻𝒃 = 𝑽𝑻𝟏 × 𝑷𝒃𝟎 − 𝑽𝑻𝟎 × 𝑷𝒃𝟎 = (𝑽𝑻𝟏 − 𝑽𝑻𝟎 ) × 𝑷𝒃𝟎 = (1331497 − 2130318) × 0,093
= −742920,353

1. Influenţa profitului brut la 1 leu venituri totale:

𝑹
∆𝑷𝒃𝒓𝒃 = 𝑽𝑻𝟏 × 𝑷𝒃𝟏 − 𝑽𝑻𝟏 × 𝑷𝒃𝟎 = 𝑽𝑻𝟏 × (𝑷𝒃𝟏 − 𝑷𝒃𝟎 ) = 1331497 × (0,0106 − 0,093)
= −109715,3528

14
Verificare:
𝑹 𝑹
∆𝑹𝒃 = ∆𝑽𝑻𝒃 + ∆𝑷𝒃𝒉

−184018 = −742920,353 − 109715,3528

EVOLUTIA PROFITULUI
200000

150000

100000

50000

0
2012 2013 2014 2015 2016
-50000

-100000

Fig. 6.1 Evolutia profitului

Din datele analizate mai sus putem intempleta urmatoarele solutii:

o Eliminarea cheltuielilor inutile. In aceasta categorie avem mai multe masuri de

economisire care se pot aplica la orice firma,aici face o mica particularizare in
limita specificului sau. Renuntarea la servicii neesentiale: telefoanele mobile
decontate de catre angajator,o limita pentru deplasari si decontarea acestora, o
restructurare in cadrul personalului, inlocuirea hartiei sau evitarea folosirii ei cu
ajutorul programelor online ( pastrarea evidente;or si a facturilor online),
renuntarea pentru o perioada de timp cheltuielilor alocate pentru reamenajare, un
consum de electricitate/utilitati mai mic, iar lista poate continua.
o Reinventarea ofertei. In ziua de azi, cand puterea de cumparare se diminueaza,
clientii acorda mai multa atentie preturilor. Scaderea pretului poate fi un dintre
solutiile salvatoare in unele situatii pentru cresterea veniturilor si a profitului.In
unele cazuri mai ieftin pentru mai multi clienti poate insemna mai multe vanzari
decat mai scump pentru mai putini. Aceasta strategie functioneaza in special in
cazul prestatorilor de servicii. In momentul in care vindem servicii si produse sau
doar produse sau anumite pachete combinate, putem apela la scaderea pretului
concomitent cu scaderea calitatii.
o Operarea eficienta.In momentul in care reducem din costuri, profiturile noastre
sunt pe o linie ascendenta.. Este importanta analizarea costurilor pe care ni le-am

15
 propus si fluctuatiile pe care le-au suferit acestea, cand sunt puse in practica.
Aceasta activitate poate avansa printr-o renegociere cu furnizorii, in scoaterea din
catalog/protofoliu a produselor care nu au avut impact/succes la public.
Verificarea sistemelor contabile cu o acuratete cat mai mare si, nu in ultimul rand,
de luat in considerare externalizarea functiilor care nu sunt principale, pentru a
putea focusa atentia asupra unor activitati cu o mai mare valoare productiva.

7.1 Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii

Activ ( lei ) 2016 2015 Pasiv ( lei ) 2016 2015

Activ imobilizat 45411 279159 Capital propriu -209322 -372921
net
Stocuri 132464 103490 Datorii 535259 1066259
Creante 70722 86006 Venituri in avans - -
Casa si conturi la 192878 224683 Provizioane 115538 -
banci
Total activ 441475 693338 Total pasiv 441475 693338

1. Ratele de structură ale activului :

a) Rata imobilizărilor :

Active imobilizate 279159

( ∗ 100) = ∙ 100 = 40,263 %
Total activ 2015 693338

Active imobilizate 45411

( ∗ 100) = ∙ 100 = 10,286 %
Total activ 2016 441475

b) Rata stocurilor :

Stocuri 103490
(Total activ ∗ 100) = ∙ 100 = 14,926%
2015 693338

Stocuri 132464
(Total activ ∗ 100) = ∙ 100 = 30,004%
2016 441475

16
 c) Rata creanțelor:

Creanțe 86006
(Total activ ∗ 100) = ∙ 100 = 12,404%
2015 693338

Creanțe 70722
(Total activ ∗ 100) = ∙ 100 = 16,019%
2016 441475

d) Rata disponibilitaților:

Disponibilități 224683
( ∗ 100) = ∙ 100 = 32,405%
Total activ 2015 693338

Disponibilități 192878
( ∗ 100) = ∙ 100 = 43,687%
Total activ 2016 441475

2. Rata de structurăa pasivului:

Rata datoriilor totale:

Datorii totale 1066259

( ∗ 100) = ∙ 100 = 153,786%
Total pasiv 2015 693338

Datorii totale 535259

( ∗ 100) = ∙ 100 = 121,243%
Total pasiv 2016 441475

153.786
160
121.243
140
120
100
80
60 40.263 43.687 2015
30.004 32.405
40 2016
14.926 12.404 16.019
20
10.286
0

17
Concluzii:

Se constata faptul ca ponderea cea mai mare in total pasive o au datoriile atat in anul 2015 cat
si in anul 2016 cu un procent de 153,786 % respectiv 121,243 %. Ponderea cea mai mare in total
active o au casa si conturile la banci in anul 2016 cu un procent de 43,687%,iar pentru anul 2015
ponderea cea mai mare in cadrul total active a fost cea a activelor imobilizate 40,263%.

8.1 Solutii si concluzii finale

Cresterea vânzãrilor de centrale termice si serviciilor de instalatii termice.

o Un element esential pentru dezvoltarea oricarei firme este evolutia pietei în care
îsi desfasoara activitatea. În sectorul distributiei si furnizarii de
echipamente/sisteme/instalatii termice, o caracteristica importanta a pietei
specifice este cresterea vanzarilor centralelor termice..
o Situatia vânzarii de centrale termice este o piaţă care urcă spre 100 de milioane
de euro anual, sunt susţinute în acest an atât de construcţiile de noi locuinţe, care
dispun de o centrală termică pe gaz, cât şi de înlocuiri, în condiţiile în care
primele centrale termice s-au montat în România în anii 1990, iar de la finalul
anilor ‘90 companiile de termoficare din ţară au început să se închidă, lăsând ca
singură alternativă montarea de astfel de soluţii de încălzit.

Ca modalitati de crestere a vânzarii de centrale termice/sisteme de incalzire sunt propuneri:

Atragerea de noi clienti prin:

o extinderea retelelor de distributie în zonele cu consumatori potentiali (cu prioritate

cele mai eficiente din punct de vedere economic);

18
 o folosirea uni program de tip Buy Back, in ultimii ani este o tendinţa de creştere
naturală a pieţei de înlocuiri, clienţii având astfel posibilitatea de a înlocui un
produs vechi, uzat şi care consumă mult cu unul de ultimă generaţie, mult mai
economic, mai performant şi care ofera un confort sporit clientului.
o cresterea capacitatii retelelor de distributie existente în zonele cu dezvoltare
economico-sociala( ex piata imbiliara din Brasov).
o asigurarea de consultanta consumatorilor pentru alegerea solutiilor optime de
incalzire;

Motivele pentru care o firma poate avea probleme sunt divese. Iata cateva dintre ele:

o vanzarile au scazut simtitor datorita competitiei (competitori noi, agresivi, mai

puternici).
o marja pe cifra de afaceri este in scadere, iar costurile fixe sunt aceleasi,
o societatea a ajuns la capacitatea maxima de folosire a activelor si resurselor
umane si este nevoie de investitii suplimentare,
o management si organizare defectuoase.

Diagnosticarea economico-financiar permite determinarea cauzelor efective si astfel identificarea

solutiilor, de exemplu:

o reducerea pierderilor si calificarea personalului,

o reducerea stocurilor si gestionarea mai bună a acestora

o economisirea materiei prime, a curentului electric, a apei, prin folosirea eficientă
și optimă a acesteia încercînd a nu se face risipă de niciun fel.
o cresterea calitatii produselor si serviciilor,
o diversificarea produselor si a serviciilor,
o intrarea pe un nou segment de piata,
o reducerea costurilor fixe,
o analiza furnizorilor colaboranți precum și a posibililor fuirnizori in vederea
stabilirii unor noi contracte mai avantajoase;

19
o introducerea unui sistem adecvat de monitorizare si control si previzionarea a
activitatii,
o imbunătățirea strategiei de marketing printr-o promovare mai bună în instituțiile
de profil;
o investiție în promovarea mass-media;
o specializarea personalului pentru a face performanță si motivarea acestuia spre a
face performanță;

20
 10. BIBLIOGRAFIE

1.) www.listafirme.ro
2.) www.keston.ro
3.) www.mfinante.ro
4.) http://www.ensight.ro/newsletter/no32/articol2.html
5.) https://www.seniorerp.ro/optimizarea-stocurilor/
6.) http://www.stiucum.com/finante/finantele-intreprinderilor/Viteza-de-rotatie-si-
folosirea22176.php
7.) www.scritub.com/management/marketing/Productivitatea-muncii
8.) https://cuttingcost.wordpress.com/2010/12/01/cresterea-productivitatii-muncii/
9.) www.ligaweb.ro/blog/10-idei-pentru-a-ti-creste-profiturile
10.) https://ponturifierbinti.com/strategii-pentru-cresterea-profiturilor
11.) Suport curs și seminar A.E.F. 2017-2018, Dr. Ing. Ec. Gheorghe Cătălin
12.) Notițe curs și seminar A.E.F.

21