Sunteți pe pagina 1din 75

PLANUL DE AFACERI

S.C. ECO - ALBINA S.R.L.

TIMIŞOARA
2014

1
Cuprins:
1. Pasul 1 ..................................................................................................... 4

2. Pasul 2...................................................................................................... 5

2.1. Scurt istoric........................................................................................ 5

2.1.2. Prezentarea succintă a produsului........................................ 5


2.2 .Viabilitatea afacerii............................................................................ 7
2.3 .Viziunea şi misiunea afacerii.............................................................. 7
2.4. Obiective pe termen scurt, mediu şi lung........................................... 8
2.5. Plan de marketing............................................................................... 9

2.6. Componenţa echipei........................................................................... 10

2.7. Pronostic de vanzare şi alte informaţii financiare.............................. 10

3. Pasul 3........................................................................................................... 11
3.1. Tipul firmei......................................................................................... 11
3.2. Cererile legate de afacere................................................................... 11

4. Pasul 4.......................................................................................................... 12

4.1. Produsele şi listele.............................................................................. 12

4.2. Fotografii ale produselor.................................................................... 12

4.3. Descriere tehnică a echipamentelor necesare..................................... 14

4.4. Scurta descriere a fluxului operaţional intern..................................... 19


5. Pasul 5......................................................................................................... 33
5.1. Cercetarea de piaţă............................................................................. 33

5.2. Informaţii despre tendinţele pieţei în industria mierii........................ 33

5.3. Pieţele ţintite...................................................................................... 34

5.4. Planul de producţie al fermei zootehnice........................................... 35

5.5. Informaţii despre piaţa ţintă............................................................... 36

5.6. Strategie detaliată de promovare....................................................... 36

5.7. Instrumente de promovare pentru creşterea cifrei de afaceri.......... 40

5.8. Preţuri estimative aferente.................................................................. 40

5.9. ANALIZA SWOT.............................................................................. 40

5.10. Lista competitorilor principali.......................................................... 41

6. Pasul 6.......................................................................................................... 42
6.1. Salariaţii firmei................................................................................... 42
6.2. Organigrama....................................................................................... 42
42

2
6.3. Descrierea posturilor.......................................................................... 55
6.4. Beneficii salariale suplimentare oferite salariaţilor............................ 55
6.5. Legislaţia muncii în vigoare............................................................... 58
7. Pasul 7......................................................................................................... 58
7.1. Strategia de achiziţii........................................................................... 59
7.2. Sistemul contabil................................................................................ 60
7.3. Vanzările anuale................................................................................. 61
7.4. Vănzările de rulaj............................................................................... 63
7.5. Bilantul estimativ............................................................................... 65
7.6. Proiectarea unui scenariu pesimist..................................................... 66
7.7. Necesarul de capital........................................................................... 67
8. Pasul 8 ........................................................................................................ 67
8.1. Locaţia................................................................................................ 67
8.2. Spaţiul necesar.................................................................................... 67
8.3. Set plan al fluxului operaţional........................................................... 67
8.3.1. Mierea în secţiuni................................................................ 67
8.3.2. Polenul................................................................................ 70
8.3.3. Lăptişorul de matcă............................................................. 73
9. Pasul 9 ......................................................................................................... 73
9.1. Sistemul informaţional....................................................................... 73
9.2. Cerinţe de software............................................................................ 74
9.3. Integrarea internetului........................................................................ 74
9.4. Externalizarea serviciilor.................................................................... 74
9.5. Fotografii şi alte materiale de suport.................................................. 76
Bibliografie......................................................................................................

3
Pasul 1

DENUMIREA FIRMEI : S.C. ECO - ALBINA S.R.L


SEDIUL : Strada Parcului, Nr.3
FAX
ADRESA DE EMAIL : eco_albina@yahoo.com

Logo :
FORMA DE ORGANIZARE : Societate comercială
DOMENIU DE ACTIVITATE : producţie şi distribuire

STATUTUL JURIDIC : Societate Cu Raspundere Limitată

OBIECT DE ACTIVITATE : Activităţile din cadrul fermei de semi subzistenţă a


SC ECO - ALBINA SRL, au ca scop principal obţinerea unei producţii marfă din apicultură
şi fac obiectul dezvoltării exploataţiei pentru următorii 5 ani.

4
Pasul 2
2.1 Scurt istoric
Beneficiarul proiectului, SC ECO - ALBINA SRL , administrată de Popescu Elena
Cristina, pentru a se moderniza, accesează Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, măsura
141- ferme de subzistenţă, întrucat după aderarea Romaniei la UE apicultorii sunt nevoiţi să
fie foarte bine pregatiţi teoretic şi practic, pentru a deveni partenerii de piaţă ai apicultorilor
din UE.
Se doreşte de caţiva ani mărirea veniturilor familiale, prin desfăşurarea unei activităţi
apicole. De aceea, în august 2013 s-a achiziţionat un pavilion transport stupi, iar în noiembrie
2013 o autofurgonetă Dacia 1,9 Diesel carosată pentru trasport mărfuri, ambele second-hand,
deoarece există oportunitatea de a le achiziţiona la preţuri scăzute (1.000€ şi respectiv
3.000€).
Societatea comercialã “ECO-ALBINA” S.R.L. este o firmă nou înfiinţată în piaţă care
se ocupa cu producţia şi comercializarea mierii.
Mierea este ambalată în bidoane mari de 10 l şi este trimisă către SC APICOLA SRL.
Pentru început avem doar 25 de stupi în care se găsesc albinele lucratoare, matca şi trântorii.
Materiile prime de valoare produse de firmă S.C. ECO - ALBINA S.R.L. sunt reunite intr-o
alcătuire fina şi gustoasă care reda consumatorului savoarea gustului tradiţional şi plăcerea de
a descoperi sortimente noi, menite să satisfacă preferinţe dintre cele mai exigente.
Beneficiarul proiectului SC ECO - ALBINA SRL deţine documente de proprietate
pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat în comuna Săcălaz, sat Berecsău
Mare, judetul Timiş.

2.1.2 Prezentarea succintă a produsului


Mierea (din latină mellis; în greacă μελιττα înseamnă "albină") este un produs apicol
obţinut prin transformarea şi prelucrarea nectarului sau manei de către albine şi depozitat în
celulele fagurilor pentru a constitui hrana populaţiei din stup. Obţinerea mierii este scopul
principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală
mondială de miere în 2013 a fost în jur de 1,2milioane de tone.
Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special
de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice
mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen
şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente

5
scrise în limba sumeriană. De la egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi
folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau
mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris
"miere" de peste 60 ori. În Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate
recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni (gastro-intestinale, renale, respiratorii) şi
pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride, autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia
Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indică mierea în
asociere cu untură de peşte la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac
bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, conservant), în
medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din
trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă care grăbeşte conversia
zahărului în glucoză şi fructoză), de către biochimistul german Felix Hoppe-Seyler.
Utilizări
Prin calităţile sale nutritive este considerată un aliment de mare valoare în hrana
oamenilor de toate vârstele, având utilizări largi în dietetică şi terapeutică.Mierea este foarte
des folosită în alimentaţie, în bucătărie sau ca medicament, fiind de medicina populară foarte
apreciată. De asemenea are importante aplicaţii în alimentaţia artificială, în alimentaţia pre- şi
post-operatorie, în pediatrie şi ginecologie.

Valoarea alimentară şi dietetică


Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăţia ei în zaharuri (70-80%),
din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelenţă. Majoritatea zaharurilor
din miere sunt zaharuri simple, (glucoză şi fructoză), care nu mai necesită o prelucrare
specială prin digestie, fiind direct asimilate şi arse complet, până la stadiul de bioxid de
carbon şi apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de
zaharuri din miere eliberează ca şi zahărul de sfeclă: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahăr),
această energie este pusă în totalitate la dispoziţia organismului, astfel că mierea este un
aliment uşor asimilat şi digerabil. Deosebirea esenţială a mierii de albine de zahărul comercial
constă în conţinutul său ridicat în unele substanţe nezaharoase (microelemente, enzime, acizi
organici şi vitamine), care îşi exercită efectul pozitiv atât prin acţiunea de reglare a unor
funcţii importante ale organismului, dar şi contribuind la conferirea calităţilor gustative
specifice ("gust de miere"). Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi gustul fac din miere un
aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului în uleiuri eterice
(volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.

6
Valoarea terapeutică a mierii
Mierea de albine nu are doar calităţi nutritive ci, în urma studiilor, s-a demonstrat că
are şi o acţiune terapeutică eficientă, ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât şi în
afecţiunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale
aparatului urinar, în bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiunile sanguine şi în cele
cutanate.
Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicaţii pentru pacienţii care
suferă de obezitate, diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină
şi pentru pacienţii gastrectomizaţi, cât şi în anumite tulburări alergice.
Indicaţiile apiterapice vor fi făcute numai de către medicul specialist, ca la orice
medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avându-se în vedere
acţiunile farmaco-fiziologice generale şi specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului
şi evoluţia bolii.

2.2 Viabilitatea afacerii


Flora melifera din judetul Timiş este bogată şi variată, cuprinzand numeroase specii de
plante cu valoare apicolă ridicată. Aceasta, poate conduce la obţinerea unor recolte de miere
ridicate şi constante în timp.
Numarul actual al familiilor de albine din judetul Timiş este mic fată de posibilităţile
de valorificare existente.

2.3 Viziunea şi misiunea afacerii


Misiune
S.C.ECO- ALBINA SRL , are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii
romaneşti, vrem să transmitem întregii lumi beneficiile mierii şi produselor derivate. Dedicaţi
servirii comunitaţilor de apicultori, iubitori şi consumatori ai produselor apicole, suntem la
randul nostru iubitori de apicultura şi chiar apicultori.
Viziune
Livrăm beneficiile albinelor către sănătatea consumatorului bazandu-ne pe principiul
echitaţiei şi returnand naturii ceea ce ne dăruieşte pentru consumul propriu. În atmosfera
entuziastă de prietenie specifică crescătorilor de albine urmărim:
*Să fim cel mai bun mediator posibil între apicultor şi consumator;
*Să stimulam mediului apicol ;
*Să sprijinim apicultorii prin practici echitabile;

7
*Să servim drept resursă pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de
apicultura ;
*Să educam publicului în sensul impactului benefic asupra sănătăţii a produselor
apicole ;
*Să educăm comunitatea ;
Valori
Ne vom urmări misiunea respectand mediul în care ne desfaşuram activitatea punand
pe primul plan:
*Oamenii;
*Mediul;
*Excelenta în calitate;
*Colaborarea;
*Tradiţia;

2.4 Obiective pe termen scurt, mediu şi lung


Obiectivele pe termen scurt – 1 an
• Atragerea a minim 10 clienţi
• Realizarea unei pagini web
• Practicarea unui preţ al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale
Obiective pe termen mediu – 2 – 3 ani
• Menţinerea rapotului preţ – calitate în favoarea clienţilor
• Dezvoltarea afacerii şi în oraşul Timişoara
• Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor şi radio
• Realizarea unui nou produs în colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL
• Menţinerea relaţiilor cu clienţii actuali şi creşterea numarului acestora cu 5 în
fiecare luna
Obiective pe termen lung – peste 3 ani
• Atingerea unei cote de piaţa de 15 %
• Menţinerea preţului produselor sub nivelul competiţiei
• Crearea unui site propriu al firmei în care să se facă prezentarea firmei şi a
produselor comercializate
• Crearea unui produs pe bază de propolis
2.5 Plan de marketing
Strategiile se enunta din punctul de vedere al pieţei şi al celor 4 P :

8
• Piaţa. Produsele au o gama larga de utilizare şi se adreseaza tuturor
persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupaţie.
- Penetrarea de noi pieţe
- Explorarea oportunităţilor
- Eliminarea amenintărilor apărute
- Ameliorarea capacitaţii de previziune
- Îmbunătăţirea calităţii deciziilor
• Preţ
- Corelarea cu preţul lider
- Situarea sub preţul pieţii
- Metoda adaosului
- Preţuri diferenţiale
- Preţuri promoţionale
• Produs
- Menţinerea produsului la nivelul tuturor pieţelor deservite de firmă
- Diferenţierea produselor în raport cu piaţa deservita
- Cercetari în domeniul farmaceutic în parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL,
aceasta venind cu cercetători, laboratoare şi aparatura necesară cercetăarii, iar noi aducand
produsele necesare în cercetare
• Promovare
- Menţinerea promovării la nivelul tuturor pieţelor
- Diferenţierea promovării în raport cu piaţa deservita
- Promovarea adaptată – crearea unui site care să conţină informaţii despre firmă
, metode de prelucrare şi o prezentare a tuturor produselor din firmă . Siteul va fi construit de
o firmă de specialitate contractata de firmă . Siteul va conţine şi posibilitatea comandarii
online a produselor, pentru persoanele doritoare.
- Promovare neschimbată
• Plasare
- Canale noi de distribuţie
- Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a
reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare.

2.6 Componenţa echipei

9
Administrator: popescu Elena Cristina
Secretara: Mas Anca
Director Comericial: Manu Irina
Director Tehnic : Lungu Dan
Contabil: Mas Anca
Oameni lucratori: Anghel Alex, Ardeleanu Mihai
Ambalare: Anghel Alex, Ardeleanu Mihai
Şoferi: Tomoi Neculaie, Manu Irina
Paznici: Tomoi Neculaie, Lungu Dan

2.7 Pronostic de vanzare şi alte informaţii financiare


Obiectivele restructurării şi detalierea investiţiilor propuse pentru atingerea acestora
Obiectivul general al investiţiei il constituie creşterea volumui producţiei destinate
comercializarii printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie.
Obiectivele economico-financiare ale investiţiei sunt reducerea costurilor de producţie
şi creşterea rentabilitaţii eonomice a exploataţiei agriole, creşterea viabilitaţii economice,
respectiv creşterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este în acord cu potenţialul zonei unde abundenta şi
varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură din belşug hrana albinelor
de primavara foarte timpuriu pană toamna tarziu. Acest fapt impune implicarea forţei de
muncă în dezvoltarea apiculturii şi dotarea cu echipamente noi şi moderne în vederea
exploatarii eficiente a întregului potenţial existent.
Activitaţile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC ALBINA SRL au ca scop
principal obţinerea unei producţii marfă din apicultura şi constă în creşterea şi exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) deţinute în sistem clasic. (Un UDE este – 0.083)
Creşterea şi exploatarea celor 25 familii de albine deţinute în sistem clasic, a celor
1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC ECO - ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea şi creşterea numarului de familii de
albine în urmatorii 3 ani pană la cel puţin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o creştere de
3,237 UDE-uri, respectand în acest fel condiţia de a creşte în 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creşte şi cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand în anul 3 la o
creştere de 190% respectandu-se condiţiile cerute.
În perioada de 5 ani, cuprinsă în acest plan de afaceri, investiţia previzionată va avea
o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.

10
Investiţiile propuse în planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenţa de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folosiţi la ahiziţionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi işi mareşte stupina pană în anul 3,
asigurand creşterea cu cel puţin 3 UDE.
În ani 4 şi 5 SC ALBINA SRL preconizeaza să construiască o încapere pentru
extracţie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achiziţiona stupi în vederea înlocuirii celor deterioraţi, recipienţi inox de 50 l pentru
depozitarea şi transportul mierii.Toate acestea concura la creşterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.

Pasul 3
3.1 Tipul fermei
Societate cu raspundere limitata

3.2 Cererile legate de afacere


Cererea de miere şi produsele sale adiacente este în continua creştere, costurile
continuand însă să fie destul de mici. Din pacate în Romania consumul de miere este unul
destul de redus în comparaţie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma în medie
cam 100 gr de miere pe an. Romanii nu au încă atat de dezvoltata concepţia referitoare la
viata sănatoasă bazata pe o alimentaţie sănatoasă. Practicand apicultura poţi ajuta la
schimbarea acestei mentalitaţi.
De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere în scolii în
scopul educarii tinerei generaţii cu privire la beneficiile mierii.

Pasul 4 – PRODUSELE
4.1 Produsele şi listele

11
4.2 Fotografii ale produselor

Miere Poliflora.
• Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere.
• Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia în
funcţie de floarea dominanta.
• Bună ca mierea, pentru că: trateaza afecţiunile rinichilor, calmant al sistemului
nervos, energizant, omoara bacteriile şi inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam


• Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata,
uşor vanilata, clara şi aproape transparenta.
• Mierea de salcam romanească a facut celebra apicultura romanească obţinand
numeroase premii internaţionale.
• Bun ca mierea pentru că: este cea mai bună alegere pentru diabetici- conţinut mic de
zaharoza, regleaza funcţiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietaţi
hidratante în cosmetica.

Miere de Flori de Tei


• Mierea de tei este o miere puternică cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar.

12
• Aroma puternică este compusă de note lemnoase şi proaspete, tonuri suave de caramel
şi dulceata florilor finalizate în cel mai dulce nectar.
• Bună ca mierea, pentru că:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne
şi trateaza afecţiunile sistemului respirator (astm, bronşite), probleme gastrointestinale
şi ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere şi miere


• Produs 100% natural, obţinut prin fermentaţie naturala, otetul din mere şi miere de
albine deţine calitaţi nutritive şi terapeutice. Otetul din mere şi miere este alternativa
sanatoasă pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului
uman.
• Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar şi efecte terapeutice incredibile,
spunandu-se despre otetul de mere şi miere că vindecă 100 de boli.
• 100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicaţii, afecţiuni renale,
hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalică şi fosfatica(pietre la rinichi),
pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian,
reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata
• Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum
este construit stupul albinelor l-au numit „partea dinaintea cetaţii”; propolisul jucand
rolul de pază impotriva intruşilor, transformand stupul într-o cetate veritabila.
• Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce conţine raşini
vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul.
Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice şi
antiinflamatorii ale propolisului.

13
• Bună impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute şi cronice, infecţiilor
virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei,
adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor
gingiilor, degeraturilor, eczemelor infecţioase, radiaţiilor.

4.3 Descriere tehnică a echipamentelor necesare

Dotarile fermei în anul 0


MAŞINI ŞI UTILAJE APICOLE VALOARE
LEI
1 STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame – 25 buc 3.200

2 CENTRUFUGA TABLA ZINCATA 300

3 AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU 150


MIERE,CUŢITE, DALŢI
TOTAL 3650

Elemente
Investiţionale Parametri tehnici

STUPI ORIZINTALI Acest stup este realizat din scândură de 25mm grosime,
CU 18-20 rame având fundul fix, confecţionat din scânduri încheiate între ele în
falţuri şi aşezate în lungimea stupului, fiind întărit în partea
posterioară cu două bare transversale cu secţiunea de 50 x 30mm
şi o lungime de 516mm.
Corpul are forma paralelipipedică, fiind confecţionat din
scânduri aşezate longitudinal, încheiate în falţ simplu şi are

14
dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare
de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3
sau 116l. Peretele frontal are, în partea sa inferioară, două
urdinişuri înalte de 20mm, diferite însă ca mărime, primul având
lungimea de 300mm iar celălalt de 150mm.
Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu-
se pe brâul corpului, este rabatabil, fiind prevăzut cu două
balamale cu care se fixează de corp. Dimensiunile exterioare ale
capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioară a
capacului este plană, fiind construită de scândură subţire, de
10mm. În pereţii laterali sunt două deschideri longitudinale, lungi
de 380mm şi înalte de 30mm prevăzute cu sită metalică cu ochiuri
de 2-2,5mm, în strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaţia pe
timpul zilelor de caniculă, în timpul marilor culesuri sau pe timpul
transportului la pastoral.
- Stupul orizontal este prevăzut cu 20 de rame, două diafragme
(de reducere a cuibului şi de separare) şi 6 scândurele de podişor,
confecţionate din scândură subţire precum şi cu un dispozitiv de
fixare a ramelor pentru transport.
- Ramele din interiorul stupului orizontal au următoarele
dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, lăţimea 300mm,
speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lăţime şi 20mm
grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, lăţimea de
37mm în partea superioară şi de 25mm în partea mijlocie şi
inferioară, având în partea de jos un canal dreptunghiular în care
intră şi se fixează speteaza inferioară care are o secţiune pătrată
(10 x 10mm).
- Diafragmele sunt construite din scânduri de 15mm grosime
sau placaj şi sunt întărite jur împrejur cu o ramă de 30mm lăţime,
prevăzută cu nut iar la dimensiuni şi funcţionalitate nu sunt
identice. Prima diafragmă serveşte la separarea familiei de albine
ajutătoare (diafragmă etanşă sau separatoare) şi are dimensiunile
de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formează
umeraşe de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falţurile

15
corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului
se împarte în două compartimente, izolate unul de altul. Diafragma
ajunge până la fundul stupului, iar sus până la faţa inferioară a
scândurelelor podişorului, astfel că albinele nu pot trece dintr-un
compartiment în altul. Pentru o mai bună etanşeizare, pe fundul
stupului şi pe pereţii laterali, lângă diafragmă, pot fi bătute şipci
subţiri care acoperă eventualele spaţii libere create de suprafaţa
deformată a pereţilor sau a marginilor diafragmei.
- Cea de-a doua diafragmă se foloseşte pentru reducerea
cuibului, are aceleiaşi dimensiuni ca şi prima, în afară de înălţime,
fiind mai scurtă cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza
de jos a ramelor, permiţând circulaţia albinelor în spaţiul liber
format între partea de jos şi fundul stupului. Diafragma reductoare
a cuibului, pe o faţă, în partea de sus, este prevăzută cu câte două
distanţatoare.
- Dispozitivul pentru transport este alcătuit dintr-o bară de
fixare care se aşează perpendicular pe rame. Rolul acestui
dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul transportului,
de a nu permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea
albinelor.

CENTRUFUGA Are urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla


TABLA ZINCATA zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm,
angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de
scurgere; inaltime 73 centimentri

16
Afumator Afumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla
zincata groasă de 0,5 mm, cu capac mobil, în forma de coş,
acoperit în partea de jos cu un gratar. În interiorul corpului se
gaseşte un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1
mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care
permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua
şuruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe
o latura în unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un
burduf. Prin acţionarea foalelor se antreneaza în partea inferioara a
corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului,
fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iască
etc.).
Cutit de descăpăcit
Cuţitul pentru descăpăcit este format dintr-o lama de otel avand
grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm şi latimea de 45 mm,
montata intr-un maner de lemn.
Dalta apicola Dalta apicola este formata dintr-o placă de otel groasă de 5 mm,
avand un capat indoit în unghi drept pe o lungime de 20 mm.
Capetele sunt laţite şi ascuţite în forma de dalta; se foloseşte la
desprinderea parţilor imbinate în falt sau lipite de albine cu
propolis sau cu ceara, la curaţirea ramelor şi a parţilor componente
ale stupului de propolis sau de ceara, precum şi la alte lucrari în
stupina ca de exemplu, curaţirea afumatorului, pregatirea
materialului pentru afumat, etc.

Dotarile fermei anul 3

Nr. Denumire Caracteristici tehnico funcţionale Cantitate Valoare


crt Tip utilaj RON
Echipament

17
Centrifuga 4 Centrifuga este un aparat care se
1 R inox foloseşte pentru extragerea mierii. 1 2.100
Se achiziţioneaza o centrifuga
tangenţiala, ce cuprinde 3 rame
asezate perpendicular pe diametrul
rotorului în nişte casete special
amenajate în rotor, astfel încat
mierea se extrage mai întai de pe o
fata, iar apoi de pe fata cealalta a
ramei. Acesta se compune din trei
parţi principale: Un rezervor
colector cilindric, din inox de 1 mm
grosime. Fundul rezervorului este
conic şi înclinat spre partea în care
se monteaza robinetul de scurgere,
pentru a uşura evacuarea mierii. Un
rotor confecţionat din bare metalice
cu secţiunea de 25-30/3-5 mm,
avand în centru un ax care se
sprijina la partea inferioara printr-un
lagar cu rulment pe fundul
rezervorului, iar la partea superioara
se fixeaza într-o bara transversala,
fixata la randul ei prin doua şuruburi
de marginile rezervorului. Un
mecanism de acţionare format dintr-
un cuplu de roţi dintate conice.
Pentru strecurarea şi condiţionarea
mierii dupa extracţie se folosesc
strecuratoare şi filtre, maturatoare,
butoaie, în care mierea este lasata să

18
se limpezească şi să piarda surplusul
de apa pe care-l conţine.

4.4 Scurta descriere a fluxului operaţional intern

Obţinerea şi recoltarea mierii.


Producerea mierii de către albine reprezintă un proces complex care cuprinde mai
multe etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatică,
- reducerea cantităţii de apă.
Prelucrarea nectarului începe chiar din timpul recoltării nectarului cînd nectarul
preluat în guşă este îmbogăţit cu salivă bogată în enzime zaharolitice, cantităţi mici de polen
şi alte substanţe specifice.
Finalizarea transformării nectarului în miere se produce în stup unde albina
culegătoare transferă nectarul recoltat altei albine care la rândul ei transferă mai departe
nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-îngurgitare, nectarul se îmbogăţeşte
permanent cu echipament enzimatic, după care este depus în celule unde se definitivează
procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatică prin îngurgitare-regurgitare poate continua până ce aproximativ
90% din zaharuri ajung sub formă de zaharuri simple (monozaharide).
Prelucrarea enzimatică a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din
nectar (dizaharide, polizaharide) în zaharuri simple (glucoză şi fructoză) cu ajutorul enzimelor
secretate de albine, transformând astfel nectarul într-un produs usor digestibil de către albine
şi conservabil.
Ca urmare a prelucrării enzimatice şi a prelucrării hidrice de catre albine, mierea
devine un produs stabil şi concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioadă mai
mare de timp.
După această etapă are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce conţinutul
apei până la un nivel care îi asigură conservarea. Acest proces se realizează prin ventilaţia

19
energică produsă de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35°C)
împrăştierea mierii pe o suprafaţă mai mare a fagurelui prin umplerea treptată a celulelor timp
în care se produce deshidratarea până la cel mult 20% apă. După această etapă albinele
acoperă celulele prin căpăcire cu un strat de ceară.
Din punct de vedere practic aceste explicaţii sunt foarte importante pentru a asigura
calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut în vedere ca extracţia mierii să se facă numai
după ce acest proces de maturare este încheiat şi anume când fagurii cu miere sunt căpăciţi în
cea mai mare parte (1/3 din suprafaţa acestora).

Recoltarea şi condiţionarea mierii cuprinde mai multe etape:


1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor
este atunci când aceştia sunt cel puţin căpăciţi 1/3. acest fapt indică apicultorului că mierea
este maturată în proporţie cît mai mare, deci conţinutul apei este adus la valoarea necesară
conservării acesteia.
- recoltarea fagurilor din stup necesită eliminarea albinelor de pe aceştia care se face prin
scuturare şi periere cu o perie apicolă specială sau prin alte metode utilizate în special în
apicultura profesionistă;
- folosirea de podişoare speciale prevăzute cu un dispozitiv prin care albinele pot ieşi dar nu
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de bază cu cel puţin
o zi înainte – este un sistem practicat în sistemul vertical de întreţinere;
- folosirea unor suflante de aer pentru îndepartarea albinelor dintre rame.
- folosirea unor substanţe repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauţiile
de rigoare atat pentru apicultor cât şi pentru a nu polua mierea sau ceara.
- Fagurii recoltaţi sunt preluaţi în lădiţe speciale sau în corpuri de stupi şi sunt aduşi cât mai
repede în
camerele de extracţie.
- Este foarte importantă temperatura în momentul extracţiei deoarece la 20 °C mierea este de
3 ori mai vâscoasă decât la 30°C.
2. Extracţia propriu - zisă a mierii se poate face în spaţii special amenajate, fie în cadrul
stupinei fie în alte locaţii. Pentru extracţie sunt utilizate extractoare de diferite capacităţi şi
moduri de funcţionare.
Etapa prealabilă extracţiei este descăpăcirea fagurilor căpăciţi.
Descapacirea este operaţia de înlaturare a capacelului subţire de ceara cu care albinele
acopera închid fiecare celula cu miere maturata.

20
Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculiţa de descăpăcit, cuţit de
descăpăcit încalzit sau nu) sau utilaje specifice de descăpăcit automate, în funcţie de
capacitatea şi dotarea stupinii. Totodată pentru descăpăcire este utilizată o tavă sau o cuvă
specială prevazuta cu sită de scurgere a mierii, unde este recoltată căpăceala şi mierea poate fi
separată pentru a fi recuperată.
Indiferent de metoda utilizată odata cu eliminarea căpăcelelor se preia şi o cantitate
semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode:
• filtrare prin cadere libera şi presare,
• centrifugare în centrifugi speciale,
• topire la temperatura controlata pentru că mierea să nu îşi piarda proprietaţile.
Extracţia propriuzisă se realizează ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice.
Fagurii introduşi în extractor în lacaşuri speciale sunt rotiţi manual sau automat la anumite
viteze (de ex. 300 rotaţii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului
dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, în bazine sau recipiente pentru a fi
preluata manual sau prin pompe în maturatoare.
3. Condiţionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau
altor sucuri dulci, fiind imbogaţit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural,
mierea trebui sa-şi pastreze acest atribut de la recoltare pană la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea şi celelalte produse apicole de importanta
alimentara nu sufera transformari substanţiale conform definiţiei privind procesarea.
Definiţia procesarii: Orice proces ce modifică substanţial produsul iniţial, incluzând
încălzirea, afumarea, sărarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracţia, extrudarea sau o
combinare a acestor procese).
Definiţia condiţionarii: Operaţie prin care un material, un produs, etc. este adus într-o anumită
stare de umiditate, de temperatură, de puritate, etc.
Ca urmare, mierea de albine şi celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt
supuse doar unor operaţiuni de condiţionare prin care calitaţile naturale nu sunt afectate de
procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin condiţionarea mierii se urmaresc cateva operaţiuni
care au în vedere punerea pe piaţa a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, în
condiţiile menţinerii calitaţilor iniţiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridică probleme în obţinerea şi condiţionarea mierii sunt:
• umiditatea excesiva!
• bulele de aer aparute în procesul de extracţie, umplere a recipientelor şi pompare!

21
• particulele de ceara, resturi de faguri şi albine şi alte impuritaţi din timpul extracţiei!
• procesul de cristalizare care, deşi natural, nu ofera un aspect comercial produsului
imbuteliat!
Ca urmare principalele operaţiuni de condiţionare a mierii pe care le pot aplică producatorii
primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (în cazul unor cantitaţi mari –pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -dacă umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -dacă este cazul
6. Cupajarea şi omogenizarea – (în cazul unor cantitaţi mari/pentru marii producatori)
7. Imbutelierea şi etichetarea.
Mierea extrasă poate fi supusă unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru
din inox sau material plastic alimentar în momentul scurgerii mierii din centrifuga în
recipiente.
Mierea extrasă şi prefiltrata se pune în diverse recipiente de stocare (maturatoare) de
diverse dimensiuni (în funcţie de capacitatea de exploatare) şi este lasata 1-2 zile pentru
decantare.
În unitaţile mai mari de condiţionare exista recipiente de dimensiuni mai mari
denumite maturatoare, realizate din inox care asigură limpezirea mierii, astfel că impurităţile
să se separe deasupra şi mierea să poată fi preluată cît mai curat pentru îmbuteliere în borcane
sau butoaie.
În cazul cînd mierea s-a recoltat cu un procent de apă peste limitele admise (20 %)
mierea este preluată în vase şi supusă procesului de dezumidificare în camere speciale cu
temperatură şi alte condiţii controlate (asa numitele „camere calde”) sau/şi prin intermediul
unor instalaţii de dezumidificare. Procesul are în vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta
etapa poate fi evitata dacă fagurii cu miere sunt recoltaţi cand sunt cel puţin 1/3 capaciţi.
În cazul mierii cristalizate în recipientele de stocare, pentru a fi îmbuteliata, este
necesara lichefierea mierii prin încalzire în condiţii de temperatura controlata. Decristalizarea
este una din cele mai importante operaţiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atenţie
sporita pentru pastrarea integritaţii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare
necorespunzatoare conduce la creşterea HMF, un compus rezultat din descompunerea
fructozei, dar şi la distrugerea enzimelor şi a altor substante biologic active care sunt

22
termolabile. Cea mai utilizată metodă este încalzirea mierii în camere termostat la temperatura
de 45°C timp de 24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se
poate aplică o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obţinerea mierii
creme, mierea lichefiata find supusă unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pieţii mierea provenita din mai multe recolte
(surse) poate fi supusă procesului de amestecare (cupajare) şi omogenizare. Aceasta masura se
aplică mai des în cazul mierilor poliflore şi în general în cazul marilor condiţionatori.
Imbutelierea are loc în recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe
eticheta menţiunile obligatorii. În acest context, pentru a fi mai aproape de definiţia mierii şi
pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o
operaţiune a procesarii (cf. definiţiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca
mierea produsă şi ambalata de apicultor să poata fi etichetata cu menţiunea de ex. „miere
condiţionata la stupina, de catre apicultor”;

Calitatea polenului recoltat de albine pentru consumul uman


Polenul = grăuncioarele microscopice care se află pe anterele florilor în săculeţii de
polen şi care la maturitate se deschid pentru a-l elibera şi fecunda partea feminină a florilor
speciei respective.
Polenul recoltat de albine reprezintă acel polen recoltat de pe anumite plante care au
caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte şi care se numesc entomofile.
Polenul are aspectul unei pulberi fine şi văzut la microscop acesta are forme şi
dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristică ajută la identificarea
plantelor de provenienţă a polenurilor, iar domeniu de studiu se numeşte palinologie.
Polenul reprezintă o sursă valoroasă de proteine, vitamine, enzime, minerale şi alte
elemente nutritive esenţiale pentru procesele biologice din familia de albine:
Polenul este bogat în proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale.
În mod special proteinele şi vitaminele se găsesc din abundenţă. Dintre vitamine menţionăm
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriţional, polenul – definit ca « super-aliment » - şi derivatul
său natural păstura, contribuie în mod esenţial în alimentaţie prin elemente nutritive de bază
care îşi dovedesc valoarea în numeroase situaţii.

Obţinerea polenului recoltat de albine.

23
Albinele recoltează polenul prin mişcări şi acţiuni specifice şi îl aduna sub formă de
ghemotoace de polen pe picioruşele posterioare într-o formaţiune anatomică specifică-
corbicula. La un zbor, o albină culegătoare de polen aduce în stup cca 10 mg de polen, iar
cantitatea de polen strânsă într-o zi este de cca 0,6 g polen.
Greutatea celor două ghemotoace de polen pe care albina le transportă la stup este în
medie de 5-7 mg şi poate ajunge până la 15 mg, în funcţie de sursa de polen, condiţii de
vreme şi alte variabile.
Tehnologia recoltarii polenului se bazează pe particularitatea biologică a albinelor de a aduna
polenul de la flori, de a-l transporta pe coşuletele picioruşelor posterioare ale albinelor
culegătoare şi de a-l acumula în stup, adică de a-l înmagazina instinctiv ca rezervă de hrană la
fel ca şi în cazul mierii, în perioadele când natura îl oferă.
1. Polenul recoltat de albine este depozitat în fagurii din stup şi odată cu depozitarea, acesta
este îmbogăţit cu diverse substanţe specifice şi presat în celule pentru că acesta să poată fi
conservat pe o perioadă lungă de timp.
2. După depunerea în celule acesta sufera o serie de transformări biochimice rezultând aşa
numita păstura care îi asigură atât conservarea cât şi o mai bună digestibilitate.
Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate până în prezent se refera la obţinerea
polenului proaspat recoltat de albine, înainte ca acesta să fie depozitat în faguri.
Trebuie spus că perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie şi până în
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitată la
perioada de abundenţă a acestuia: aprilie-iunie.
Polenul recoltat poate fi monocrom dacă provine de la aceeaşi sursă (specie) polenifera sau de
diverse culori când acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu şi galben, dar poate fi şi
negru, violet sau roşu.
Factorii care influenţează recoltarea polenului şi deci producţia acestuia:
- flora poleniferă existentă
- calitatea şi atractivitatea polenurilor
- puterea familiei de albinei şi starea fiziologică a acesteia (cantitatea de puiet necăpăcit)
- însuşirile genetice ale coloniilor
- prezenţa rezervelor de păstură în stup
- condiţiile de vreme
- tipul de colector
Cantitatea totală care poate fi recoltată în timpul unui sezon activ poate fi între 10 şi 30 kg de
polen în funcţie de factorii enumeraţi mai sus.

24
Toate metodele de producţie a polenului au la bază urmatorul principiu: albinele culegătoare
la intrarea în stup sunt obligate să treacă printr-un dispozitiv, denumit –placă activă, care
determină dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, şi acumularea
acestora într-un spaţiu colector, inaccesibil albinelor.
Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt
alcatuite din 3 părţi:
1. un dispozitiv prin care trece albina şi determină dislocarea polenurilor din coşuletele de
polenplacă activa.
- o placă activă este o placă prevăzută cu perforaţii specifice, astfel încât la trecerea prin ea,
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectată din polietilenă cu perforaţii circulare de 5mm.
- placa activă pote fi reglată pe două poziţii: poziţia de lucru când albinele culegătoare sunt
obligate să treacă prin ea, sau poziţia de repaos când aceasta este rabatată pentru ca albinele să
treacă liber în stup când nu se doreşte colectarea polenului, iar colectorul trebuie să rămână
montat pe stup.
2. sertăraşul pentru polen. Reprezintă componenta colectorului în care se strânge polenul. El
este acoperit cu o sită rară prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu şi albinele, iar la
partea inferioară este prevazut cu o sită care să permită aerisirea polenului. Acesta trebuie să
fie uşor de preluat pentru a-l goli şi curăţa.
corpul propriuzis – reprezintă cadrul de susţinere a plăcii active şi a sertăraşului şi care
permite ataşarea de stup fără a perturba activitatea albinelor de zbor.
Unele modele prezintă orificii laterale de 6,5 mm pentru ieşirea trântorilor, deoarece aceştia
pot uneori bloca intrarea albinelor la urdiniş.
Colectoarele de urdiniş sunt prevazute cu cleme de agăţare şi cu un ecran de protecţie
(copertina) la 10 cm deasupra colectorului care fereşte polenul strâns de acţiunea factorilor de
vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc)
Modele de colectoare în funcţie de amplasarea acestora:
1. colectoare de exterior - amplasate în afara stupului pe peretele frontal în faţă urdinişului;
2. colectoare de interior – amplasate în interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: încorporat în soclul stupului sau amplasate între corp şi soclu.
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.
Atenţie la contaminarea polenurilor în colectoarele amplasate aproape de sol, unde şi
umiditatea este mult mai mare!
Colectoarele amplasate între corpuri sau deasupra stupului, sub podişor sau capac, asigură o

25
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar şi se preţează în special la
stupine care nu pot fi vizitate zilnic.
Cateva specificaţii privind modul de folosire a colectorului:
- montarea colectorului se va face numai pe colonii sănătoase care au cel puţin 5-7 rame cu
puiet şi doar pe perioada de abundenţa de polen ( în general aprilie-iunie);
- în perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu
deranja trecerea albinelor şi a afecta astfel producţia de miere
- montarea colectorului se face de regulă seara după încetarea zborului sau cu câteva zile
înainte, fără ca plăcile active să fie pe poziţia de lucru; acestea vor fi activate când se doreşte
colectarea polenului.
- când au loc tratamente fito-sanitare în arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe
poziţia de lucru;
- asigurarea trecerii trântorilor prin orificii laterale speciale sau o dată pe săptămână. aceştia
sunt lăsaţi să treacă prin suspendarea activităţii colectorului
- asigurarea golirii zilnice a sertăraşului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de
urdiniş şi ~1 kg la celelalte tipuri).
- menţinerea curăţeniei colectoarelor
Condiţionarea şi păstrarea polenului recoltat:
Polenul este un produs natural care în mod normal conţine şi o anumită cantitatea de apa,
unele impurităţi, dar şi o serie de contaminanţi din natură, fiind foarte higroscopic.
1. Cernerea se realizează cu ajutorul unor site manuale sau mecanice şi are scopul de a alege
impurităţile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de
sârme, praf) dar şi de a selecta polenul după anumite dimensiuni ceea ce îi asigură un aspect
comercial îmbunătăţit.
2. Conservarea are rolul păstrării calităţii acestuia până la valorificare şi consum. O metodă de
conservare are la bază eliminarea excesului de umiditate până la un conţinut minim de 8-10%
prin uscare.
3. Uscarea poate avea o fază de preuscare sau nu.
- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, întinzându-l pe
straturi de hârtie absorbantă şi beneficiind de caldura degajată de cuib şi caldura solară. O
suprafaţă bine ventilată, încalzită şi ferită de razele directe ale soarelui poate constitui o
modalitate eficientă de uscare.

26
- Pentru profesionisti există utilaje speciale denumite uscatoare de polen şi care funcţionează
pe bază de apă caldă, rezistenţe electrice sau caldură solară. Prin uscare polenul pierde cca 30
% din greutatea iniţială.
4. Depozitarea polenului uscat se face în diverse recipiente, în frigidere, care asigură
temperatura de +4°C.
Este necesară depozitarea la temperaturi scăzute deoarece în masa polenului pot exista diverşi
paraziţi (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ouă ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45°C omoară formele active-larve, adulţi, dar ouăle nu pot fi
distruse.
Depozitarea la frig inactivează aceste forme dar nu le distruge, astfel că după scoaterea
acestora din condiţile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat într-o perioada scurtă de
timp pentru a nu aparea noi forme active de paraziţi.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18°C păstrează calităţile polenului, nu
mai necesita faza de uscare, dar în aceste condiţii polenul trebuie utilizat imediat după
decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

Calitatea propolisului recoltat de albine pentru consumul uman.


Propolisul reprezintă un amestec de substanţe răşinoase vegetale, ceară vegetală şi
uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele îl culeg de pe diferite specii de plante şi pe
care îl folosesc în principal pentru astuparea diverselor crăpături din stup, în poleirea
(acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor şi a altor suprafeţe din stup.
Componenta principala a propolisului este dată de răşinile vegetale care sunt recoltate
de pe muguri sau alte părţi ale unor specii vegetale cum ar fi: cireş, vişin, plop, castan, brad,
molid etc. Albinele strâng propolis de diferite culori (galben, roşu, verde, brun etc.) şi îl
transportă la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca şi polenul.
Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare între rase şi
chiar în cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta însuşire mai pronunţată.
Recoltarea acestuia depinde şi de disponibilitatea acestuia în natură (regiuni bogate în specii
care secretă aceste răşini) sau în funcţie de sezon - primavara şi toamna albinele colectează
mai mult propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat în apiterapie datorită
proprietăţilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobiană, antibiotică,
antifungică, antiinflamatorie, analgezică, antioxidantă şi anti-tumorală.

27
Constituenţii farmacologic activi din propolis se găsesc în fracţiunile solubile în diferiţi
solvenţi organici, cum este cazul alcoolului etilic – principalul solvent utilizat la obţinerea de
extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub formă de extract alcoolic sau sub formă de
unguente pe bază de extract.
Obţinerea propolisului.
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
În general apicultorul poate obţine propolis din:
- răzuirea unor elemente ale stupului pe care se găseşte propolisul (podişor, falţuri, speteze)
- mărirea spaţiului dintre spetezele ramelor, albinele umplând aceste spaţii cu propolis;
- înlocuirea podişorului cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica şi
se va curăţa;
- utilizarea colectorului de propolis care este alcătuit dintr-un grătar lamelat din metal
(dimeniunea de maxim 8 mm), o sită din material plastic şi pânză colectoare (din bumbac)
care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului (colector tip Oros);
Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:
• Prima dată se aplică peste rame sita peste care se aşează pânza colectoare şi se aşteaptă
propolizarea sitei.
• când aceasta s-a realizat şi apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicării
grătarului lamelat. Grătarul se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică
toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grătar se aşează sita
din plastic şi apoi pânza colectoare care în prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi
orificii în care să fie depus propolis.
• În timpul sezonului apicol, ori de câte ori plasa din plastic este încărcată pe majoritatea
suprafeţei cu propolis se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai
mare parte din propolis, reaşezându-se în poziţia iniţială.
• Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabil a
fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator).
• În acest mod se pot recolta între 100 şi 300 grame de propolis/familie de albine/an.
• Propolisul brut obţinut prin răzuire nu necesita o pregatire specială, ci doar se elimină
corpurile straine. În ceea ce priveşte conservarea, propolisul se poate ambala în pungi de
plastic închise etanş pentru a se păstra principiile active.
• Propolisul fiind solubil în alcool etilic la rece, se pot uşor prepara soluţii şi extracte specifice
(extract moale de propolis).

28
Calitatea laptişorului de matcă pentru consumul uman.
Lăptişorul de matcă reprezintă secreţia complexă pe care albinele lucrătoare doici o
folosesc în hrănirea puietului larvar şi a mătcilor.
1. Larvele de lucrătoare şi trântor sunt hrănite numai în primele zile cu lăptişor de matcă şi
mai târziu cu un amestec de lăptişor, polen şi miere, în timp ce larvele de matcă sunt hrănite
doar cu lăptişor pe toata durata stadiului larvar.
2. În plus, cantitatea de lăptişor în celulele cu puiet diferă, larvele de lucrătoare şi trântori
primesc o cantitate mică de lăptişor în timp ce larva de matcă înoată în lăptişor, cantitatea
maximă ajungând la 300 mg/botcă.
3. Lăptişorul de matcă proaspăt se prezintă sub forma unui lichid vâscos, lăptos de culoare alb
gălbuie cu miros caracteristic şi gust dulce-acrişor.
Compoziţia lăptişorului de matcă: Apă 60-79% şi substanţa uscată care este alcatuită din
proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine şi enzime, cenuşă 2,5%.
Interesant este că 90% din fractiunea lipidică sunt acizi graşi liberi.
Lăptişorul de matcă este un produs bogat în aminoacizi, vitamine, hormoni, diferiţi factori de
creştere etc. Sunt încă numeroase componente din lăptişorul de matcă care nu au putut fi
identificate cu precizie. În ultimul timp, se acordă o mare atenţie acidului hidroxi-decinoic
(AHD), precum şi altor componenţi cu acţiune asupra glandelor endocrine, şi, în primul rând,
asupra corticosuprarenalelor.
Compusul Concentraţie minimă Concentraţie maximă Apă 57% 70%
Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU
Zaharuri 18% din SU 52% din SU.
Lipide 3,5% din SU 19% din SU
Minerale 2% din SU 3% din SU

Obţinerea laptişorului de matca.


Recoltarea lăptişorului de matcă are la bază tehnica de creştere a matcilor, diferenţa
fiind în densitatea mai mare de botci pe o ramă de creştere (40-60) comparativ cu numărul de
botci în creşterea de mătci (maxim 36) şi alte detalii specifice de tehnică şi recoltare:
• Dupa introducerea larvelor în creştere (în stadiul larvar de 1,5 zile) se lasă trei zile timp în
care botcile sunt aprovizionate cu lăptişor de matca.
• Dupa aceasta perioada leaţurile cu botci sunt extrase şi lăptişorul este aspirat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
• Pentru aprovizionarea botcilor cu lăptişor din abundenţă sunt necesare o serie de măsuri de

29
pregătire şi îngrijire a coloniilor de albine ca şi în creşterea matcilor.
• în acest mod se pot obţine cca 250 mg lăptişor/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, în
funcţie de pregatire şi îndemânare se poate obţine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
• Conservarea lăptişorului se face doar prin congelare sau liofilizare.

Calitatea cerii de albine


Ceara reprezintă produsul de secreţie al albinelor lucrătoare utilizat pentru a clădi
fagurii din cuib sau pentru a căpăci fagurii cu miere sau puiet.
Secreţia cerii se face de către organe specializate – denumite glandele cerifere. Acestea
sunt situate în partea ventrală a abdomenului pe ultimile 4 sternite.
Activitatea acestor glande începe la albinele în vârstă de 3 zile cînd acestea participă la
căpăcirea fagurilor şi se intesifică în a 7-a zi până în a 18 -a zi, când albinele participă la
construirea fagurilor, deşi sunt situaţii cînd şi la albine mai în vârstă s-a constatat secreţia de
ceară. Acest fapt este datorat faptului că activităţile albinelor în familia de albine au o mare
plasticitate legată de vârsta acestora dar şi de necesităţile familiei de albinei.
La momentul secreţiei ceara este lichidă, solidificându-se imediat ce ia contactul cu
aerul şi formând astfel solzişorii specifici. Acestia sunt desprinşi de albine cu ajutorul
picioruşelor, apoi sunt frământaţi pentru a fi folosiţi în construcţia celulelor.
Greutatea unui solzişor este între 0,25 şi 0,8 mg ceea ce înseamnă că pentru 1 kg de
ceară sunt
necesari între 4 mil şi 1,25 milioane de solzişori.
Pentru a produce 1 kg de ceară familia de albine consumă în medie 3,5 kg de miere.
Secreţia de ceară este deci în strânsă legătură cu activitatea familiei de albinei de albine,
practic, producţia de ceară fiind influenţată de activitatea de cules, puterea familiei de albinei,
înclinaţia genetică, starea fiziologică a familiei de albinei de albine, asigurarea spaţiului de
clădit.
Compoziţia chimică a cerii: fiind un produs de secreţie are o compoziţie chimică
relativ puţin variabilă, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-
72%), acizi liberi (9%), hidrocarburi (12-13%).
Pentru sanatatea omului, ceara de albine conţine substanţe cu efect bacteriostatic şi
bactericid şi se întrebuinţează în numeroase ramuri ale industriei, în cercetări ştiinţifice,
precum şi pentru prepararea fagurilor artificiali.
Se recomandă mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat în cazul
răcelilor, infecţiilor cavităţii bucale, gât.

30
Obtinerea cerii.
Ceara poate fi obţinută în stupină din mai multe surse:
Reformarea fagurilor vechi.
• Trebuie practicată în mod constant, annual, într-o stupină.
• În fiecare an trebuiesc reformaţi fagurii vechi, negri şi înlocuiţi cu alţii noi care să poată fi
crescuţi în perioadele optime.
• Aceasta practică poate fi făcută astfel încât în fiecare an să se reformeze câte ¼ din fagurii
vechi şi practic la 4 ani toţi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet înlocuiţi, durata
optimă de exploatare a fagurilor. Se considera că un fagure trebuie reformat atunci cand
lumina solara nu patrunde prin el.
• Se cunoaşte faptul că fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaţiile de albine care sunt
crescute lasă în urma lor celule cu diametru din ce în ce mai mic datorită „cămăşuţelor”
rezultate din procesul de îngogoşare, acest fapt având repercusiuni negative asupra creşterii de
albine sănătoase, de mărime şi greutate normală.
• Fagurii vechi conţin ceară curată în proporţie diferite în funcţie de gradul de învechire, de
exemplu: fagurii negri conţin doar 26% ceară, fagurii brun închis 36%, fagurii de culoare brun
deschis 70%, cei de culoare galbenă 90%, în timp ce fagurii albi conţin 100% ceară curată.
Cunoaşterea acestor aspecte sunt de mare importanţă în practica apicolă.
Strângerea căpăcelelor de ceară rezultate în urma extracţiei mierii.
• Din procesul de descăpăcire rezultă cantităţi însemnate de ceară de cea mai bună calitate dat
fiind faptul că această căpăceală este ceară nou produsă de albine.
Răzătura făguraşilor si celulelor crescute în afara ramelor cu fagurii reprezintă o altă
sursă de ceară dar nu deosebit de însemnată.
• În acest fel sunt recuperati făguraşi sau punţi de ceară crescute de albine şi care împiedică
apicultorul în desprinderea ramelor şi a altor părţi componente ale stupului în munca de
inspecţie a familiei de albinei.
Folosirea intensă a coloniilor pentru creşterea fagurilor artficiali şi folosirea ramei
clăditoare (ramă fără fagure artificial) reprezintă măsuri speciale pentru ridicarea producţiei
de ceară de către apicultor.
• Aceste metode sunt aplicate în anumite condiţii, după tehnici specifice, în special când
există culesuri naturale, la colonii puternice la care există semnele legate de secreţia cerii
(albirea fagurilor la partea superioară). Aceste rame sunt introduse în stup după ultimul fagure
cu puiet pentru a fi clădiţi

31
Extragerea cerii din aceste surse de ceară se face cel mai des prin utilizarea
temperaturii.
Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar în stupină,
a cuptoarelor pe bază de energie electrică sau alţi combustibili. Topitorul solar reprezinta un
mijloc relativ ieftin de obţinere a cerii dar are o eficienţă relativ scăzută în obţinerea de ceară
de calitate deoarece deseori ceara rezultată are reziduuri şi trebuie din nou supusă unei retopiri
prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obţinere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei încălzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire în apă şi presare ulterioară sau concomitentă, si separarea fazelor
-ceară şi apă. În acest scop sunt folosite prese de ceară şi sunt practicabile pentru extracţia
cerii din fagurii vechi
deoarece asigură extracţia cât mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai scăzut faţa
cum sunt fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din căpăcele, răzătură, faguri din rame clăditoare sau faguri de
bună calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bună
calitate. Şi aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a păstra calitatea
cerii.

Pasul 5 – PLANUL DE MARKETING

5.1 Cercetarea de piaţa


Piaţa apicolă romanească

32
Consumul de miere din Romania ramane încă unul scazut, în ciuda beneficiilor pe care
acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentului-
medicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietaţile sale unice.
Comparativ, faptele stau astfel: în tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de
circa 100-150 de grame, în timp ce în Germania se ridică la 1.500-1.700 de grame. în
Romania, se obţin în medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata
exportului.
Cea mai mare parte este trimisă în Germania, Italia si pe îndepartatul continent asiatic,
în Japonia, chiar dacă tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de
albine. De altfel, este bine cunoscut că est-europenii importa miere din China pe care o
amestecă cu cea romaneasca
Oferta de pe piaţa se diversifică de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi
sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure.
în curand, în magazine urmeaza să apara şi mierea exotica.
Totuşi, mierea poliflora şi cea de salcam înregistreaza cele mai bune vanzar deoarece
mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce şi cu arome specifice florilor de camp,
puţin mai ieftina, dar foarte bogata în proprietaţi datorita buchetului floral. Mierea de salcam
este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava şi
fina la gust.

5.2 Informaţii despre tendintele pieţei în industria mierii


Creşterea albinelor reprezintă o ocupaţie tradiţională importantă în România.
În prezent, datorită poluării şi diminuării numărului familiilor de albine la scară planetară,
mierea şi celelalte produse apicole produse la noi sunt dintre cele mai apreciate în Europa şi în
întreaga lume. România este una dintre puţinele tări care oferă miere ecologică, iar cererea
pentru acest produs este departe de a putea fi acoperită.
Scăderea masivă a numărului de familii de albine a coborât producţia mondială,
precum şi calitatea produselor apicole. Apariţia de noi boli şi dăunători şi chimizarea excesivă
a agriculturii au făcut ca numărul familiilor de de albine să cunoască o diminuare dramatică
în multe tări.
Pe de altă parte, creşterea fără precedent a populaţiei umane este pe cale să declanseze una
dintre cele mai grave crize alimentară. Cererea este în creştere vertiginoasă, iar oferta este din
ce în ce mai mică, produsele de substituţie, care nu au niciuna din valorile naturale şi curative
ale produselor apicole, proliferând.

33
Cererea tot mai mare pentru produsele apicole şi oferta tot mai mică, reprezintă
oportunitatea unei afaceri cu vânzare garantată.

5.3 Pieţele ţintite


SC APICOLA SRL
Adresă: Bd. Dragalina Ion, Gen.29, Timişoara, Timis
TARGURI ŞI PIEŢE ORGANIZATE

34
5.4 Planul de producţie al fermei zootehnice

Specii AN 0 AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Cap. Producţie Cap. Produţie Cap. Produţie Cap Producţie Cap Producţie Cap Producţie
kg Kg kg Kg kg kg

ALBINE 25 500 240 40 800 50 1.000 64 1.280 640 70 1.400 70 1.400


MIERE fam Fam. Fam. Fam. Fam. Fam.
TOTAL x x x x X X X X X x x x x x

Pentru anul o s-au luat în calcul la miere producţia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate în calcul pentru
fiecare familie de albine producţia:

- 20 kg miere/familie

Menţionam că în anul 0 cantitatea de ceara obţinuta de la cele 25 familii albine nu este comercializata, întrucat se asigura fagurii necesari
creşterii numarului de albine, respectiv creşterea producţiei şi a numarului de UDE-URI.

35
5.5 Informaţii despre piaţa ţinta a competitorilor şi strategiile lor de marketing
Pe cât de mare este oportunitatea de a dezvolta o fermă apicolă, pe atât de important
este ca marketingul şi vânzarea produselor să se facă într-un mod activ, ofensiv. Cu cât vor fi
mai mulţi intermediari între producător şi utilizatorii finali ai produselor, cu atât marja de
profit a producătorului va fi mai mică.
Căutarea clienţilor, a oportunităţilor, promovarea directă şi investiţia într-un mod de
prezentare profesională a produselor sunt căi prin care se poate ajunge să se maximizeze
profitul unei ferme apicole.
În Italia fermele depăsesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstrează că apicultura
nu mai este doar o ocupaţie secundară de familie, ci este o afacere de sine stătătoare,
organizată astfel încât să valorifice din plin cererea din ce în ce mai mare de produse apicole.
Când avem produse de cea mai bună calitate, se impune ca promovarea să fie una
deosebită, menită să valorifice avantajul competitiv real de care dispunem.
5.6 Strategie detaliata de promovare
Componenta a activitaţii promoţionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi
definita drept un ansamblu de activitaţi, îndreptate catre intermediari, vanzatori sau
consumatori, în scopul stimularii creşterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor
este situata între publicitate şi vanzarea directa, avand în vedere că nu se adreseaza nici unei
audiente masive, cum este cazul publicitaţii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul
vanzarii directe. Acest tip de activitate promoţionala poate fi utilizat pentru orice tip de
produs, în general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum.
De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat în timp.
De aceea acţiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate în mod singular, ci în
combinaţie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea.
In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe
anumite pieţe, în anumite perioade de timp, în situaţii de excepţie etc., alaturand în acest scop
procesului de vanzare o serie de facilitaţi adresate direct cumpăr atorilor potenţiali.
Se poate spune că acţiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici
importante şi anume:
 comunicarea - ele capteaza atenţia consumatorului şi, de obicei, ii ofera acestuia
informaţii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;
 stimulentul - ele încorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contribuţie care au o
anumita valoare pentru consumator;

36
 invitaţia - ele includ o invitaţie clara de a încheia tranzacţia pe loc.

In demersul sau de promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa


urmatoarelor grupuri distincte:
 vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari şi care pot fi controlaţi în mod
direct de catre producatori;
 intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la
consumatorul final;
Dacă ţinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau
intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea în reteaua proprie de
puncte de vanzare, respectiv animarea în retelele externe de vanzare, îndeosebi la nivelul
detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piaţa a
produsului, reduceri la cumpăr area unor cantitaţi mari, oferirea gratuita a unor produse,
acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc.
• prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate şi în cunostinta de cauza, produsul.
Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, în acest caz, sunt: oferirea unor
mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.;
• consumatorilor finali, în cazul carora cele mai cunoscute instrumente de promovare
a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele, degustarile,
demonstraţiile etc.
Principalele acţiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent
economic sunt:
• reducerea preţurilor (tarifelor);
• vanzarile grupate;
• concursurile promoţionale;
• publicitatea la locul vanzarii;
• merchandisingul;
• cadourile promoţionale.
a. Reducerea preţurilor are un efect psihologic important asupra clienţilor potenţiali,
ea fiind receptata ca un gest de bunăvointa din partea ofertantului şi ca o dovada a poziţiei
solide a acestuia pe piaţa. în activitatea practica, reducerile de preţuri pot fi utilizate:

37
 ca mijloc de eliminare a reţinerilor de la cumpăr are ale anumitor categorii de
consumatori;
 pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile;
 pentru menţinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta în perioadele cand se
constata un reflux al cererii;
 pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi înlocuite cu altele noi.
b. Vanzarile grupate reprezinta ansamblul de tehnici promoţionale ce vizeaza vanzarea
simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un preţ global, inferior celui rezultat
prin însumarea preţurilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a vanzarilor prezinta
avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-şi vinde şi produse mai puţin
solicitate), cat şi pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele economii
banesţi).
c. Concursurile promoţionale constituie o modalitate ofensiva de popularizare a
ofertei unor agenţi economici producatori sau firme comerciale (prezente în calitate de
sponsori), prin crearea în jurul lor a unei atmosfere de interes în randul publicului, care să
favorizeze procesul de vanzare .
Dupa conţinutul şi modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale
obiective:
 creşterea consumului;
 atenuarea sezonalitaţii vanzarilor;
 lansarea de noi modele ale produsului;
 stimularea distribuitorilor;
 contracararea acţiunii promoţionale a concurenţilor;
 depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa;
 descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate în acţiunile de promovare
etc.
d. Publicitatea la locul vanzarii cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, în cadrul
unitaţilor comerciale, pentru a atrage, orienta şi dirija interesul clientelei spre un anumit raion,
produs sau oferta, utilizand în general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce în memoria
cumpăr atorilor potenţiali o marca, un produs, o unitate, precum şi pentru a anunta o oferta
promoţionala.

38
Utilizand o serie de tehnici distincte, acţiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc
să transforme motivaţia de cumpăr are în act de cumpăr are efectiv, să „personalizeze”
unitaţile comerciale şi să revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii
potenţiali.

e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate în procesul


comercializarii, cu un rol promoţional unanim acceptat, care se refera la prezentarea în cele
mai bune condiţii (materiale şi psihologice) a produselor şi serviciilor oferite pieţei.
In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:
 modalitaţile optime de amplasare a produselor în spaţiul de vanzare, pe suporturile
lor materiale;
 acordarea unei importante deosebite factorului vizual în vanzare;
 crearea unei imagini pozitive a unui produs în procesul de vanzare, prin
intermediul altor produse (crearea unei complementaritaţi între produse, cu efecte
pozitive asupra imaginii generale).
Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere în retelele
comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joacă de asemenea un rol foarte important şi în cazul
unor manifestari expoziţionale, în cadrul carora ofertarea combinata a produselor aparţinand
mai multor agenţi economici poate genera o creştere a volumului contractelor economice.
f. Cadourile promoţionale, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate,
privesc facilitaţile (favorurile) pe care vanzatorul întelege să le acorde cumpăr atorului,
oferind prime, obiecte sau servicii – cuprinse în preţul de vanzare al unui produs sub forma
unor sume modice – în cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii.
Cel mai bun lucru pe care îl poţi face pentru a creşte vizibilitatea companiei este să
vinzi produse sau să oferi servicii de calitate, pe care piaţa le doreşte, urmand ca apoi,
folosind mijloacele potrivite de promovare, să ajungi la rezultatele dorite.
Flyer-ele sunt o alegere bună pentru servicii şi produse de valoare mare sau în cazul
lansarii unei afaceri. Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient.
Forţa reclamelor plasate pe mijloacele de transport este în general subestimata: aceasta
modalitate este destul de eficienta iar potenţialul sau ridicat, în primul rand datorita folosirii ei
limitate, dar şi datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere bună este promovarea
pe mijloacele de transport în comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi şi care traverseaza
zonele cel mai intens circulate.

39
Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare şi
vanzare pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat şi personalizat,
avand o putere mare de convingere.
Direct mailing-ul (DM) în cadrul strategiei de promovare: este potrivit în special dacă
furnizaţi servicii, atunci cand lansaţi un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate fata
de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai puţin costisitoare, dar
deseori şi cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus în
plicul de factura sau informaţia este tiparita direct pe spatele facturii).
Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva în
ultimele decenii, asigurand o combinaţie unică a sunetului, imaginii şi miscarii.
Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la întreaga populaţie. Acest
mediu se caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare
de transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se
transmite publicitate.

5.7 Instrumentele de promovare pentru creşterea cifrei de afaceri.


Obiective ale promovarii vanzarilor:
- atragerea atenţiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienţi;
- crearea unor noi ocazii de cumpăr are, incitare la achiziţie imediata sau dintr-un anumit
magazin, aducerea marcii în atenţia consumatorilor;
- creşterea loialitaţii: confirmarea alegerii facute şi încurajarea cumpăr atorilor să sporească
numarul şi cantitatea achiziţiilor;
- largirea distribuţiei: atrage atenţia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului
- targurile şi manifestarile comerciale internaţionale, naţionale şi locale, concursurile de
vanzari între distribuitorii firmei sau între membrii forţei de vanzare, obiecte promoţionale
personalizate etc.

5.8 Preţuri estimative aferente


Mierea - 8 lei/kg miere

5.9 ANALIZA SWOT

• Puncte tari

40
 Firma o să se evidenţiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu
scopul satisfacerii clienţilor.
 Utilizarea unei tehnologii moderne în vederea creşterii productivitaţii.
 Atitudinea pozitiva a firmei în vederea imbunătaţirii continue a calitaţii produselor.
 Realizarea de campanii de promovare intense şi eficiente.
 Deschiderea unei expoziţii permanente la sediul firmei.
 Cunoaşterea concurenţilor
 Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piaţa.
 Personal amabil, instruit şi capabil de a oferi suport în scopul consilierii clienţilor.

• Puncte slabe
 Firma dispune de resurse financiare limitate
 Creşterea preţului de achiziţie la stupi şi accesorii
 Lipsa de experienta în domeniu a personalui.

• Oportunitaţi
 Preocuparea crescuta a populaţiei pentru sanatate şi preocuparii asupra consumarii de
produse naturale.
 Obţinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
 Intratrea pe alte pieţe : interne şi externe
 Participarea la targuri naţionale, internaţionale şi expoziţii.
 Receptivitatea populaţiei.

• Amenintari
 Descreşterea demografică duce la o scaderea a consumului de produse apicole.
 Fiscalitatea şi birocraţia duce la influentarea dezvoltarii
 Intrarea pe piaţa a noi competitori direcţi şi agresivi.
 Creşterea preţurilor la tratamente pentru albine.
 Deschiderea pieţei naţionale pentru produse straine.
 Concurenta crescuta.
41
 Condiţii meteorologice nefavorabile.
 Imbolnavirea albinelor.

5.10 Lista competitorilor principali


Principalele companii de pe piaţa de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral
Georgescu, Apimond şi Akybud.

Pasul 6 -Echipa

6.1 Salariaţii firmei

-7 angajaţi
Secretara
Diretor Tehnic
Diretor Comercial
Apicultori-2
Şoferi -2
Contabil
Paznici - 2

6.2. Organigrama

42
6.3. Descrierea posturilor

1. FIŞĂ DE POST-DIRECTOR COMERCIAL

Denumire post: Director Comercial


Locul desfăşurării muncii: la sediul central al companiei
Departament: Comercial
Subordonare: Administratorul
Numele şi prenumele salariatului:
Numele sefului ierarhicSupervizare: Supervizează activitatea angajaţilor departamentului
Comercial (3 paznici –unul fiind şi şofer,1 contabil )
• Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor Financiar-Contabil,
• Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corectă a
procedurilor operaţionale de achiziţii şi livrare.
Activităţi principale:

43
• Urmărirea zilnică a activităţii personalului aflat în subordine pentru asigurarea
aplicării corecte a procedurilor operaţionale de achiziţii şi livrare;
• Organizarea departamentului Comercial pe criterii de “cost efficiency”, în vederea
optimizării activităţii de aprovizionare/livrare a mărfii către SC APICOLA SRL
Sarcini şi îndatoriri specifice:
• Asigurarea buclei de feed-back în urmărirea aplicării procedurilor comerciale şi a
stocurilor optime;
• Stabilirea unor relaţii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune
condiţii a tuturor problemelor ocazionale;
• Prospectarea pieţei de profil şi a condiţiilor de achiziţii/livrare în vederea optimizării
continue a stocurilor, având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune ale acestora şi realizarea
de profituri (protecţia marginii).
Responsabilităţi ale postului:
• Răspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiţionale cu furnizorii;
• Îşi asumă responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, după ce a verificat
poziţia în piaţă şi standardele serviciilor oferite de către aceştia;
• Răspunde pentru calitatea activităţii personalului aflat în subordine şi pentru fluxul
operaţional la nivelul departamentului pe care-l conduce.

Specificaţiile postului:
• Studii obligatorii: universitare economice;
• Bună cunoaştere a mediului concurenţial de afaceri;
• Experienţă în domeniul comercial de minim 4 ani;
• Foarte bune cunoştinţe de limbă engleză;
• Spirit de observaţie, dinamism, gândire comercială, eficienţă;
• Excelente abilităţi de utilizare a computerului (Word, Excel);
• Experienţa într-o funcţie de conducere şi de coordonare constituie un avantaj;
• Reale şi excelente abilităţi de comunicare şi negociere.
Deplasări
• Frecvenţa: frecvent
• Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport
Relaţiile cu alte departamente:
• descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul de ordine
interioară

44
Condiţii de muncă:
- munca este complexă, preponderent de birou;
- program normal de lucru, uneori prelungit.
Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaugă sporurile negociate.
Facilităţi: maşină de serviciu, telefon mobil, laptop.
Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor de serviciu conform rigorilor prevăzute în
fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).
2. FIŞĂ DE POST – SECRETARA
Numele şi prenumele salariatului: Maties Anca
Se subordoneaza:ADMINISTRATORULUI;
Numele sefului ierarhic:
Relatii functionale:
Secretara colaboreaza cu:
- ceilalti angajati ai firmei;
- Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor
- Coordonatorul departamentelor de marketing şi secretariat
Pregatirea şi experienta:
Studii:
-absolvent al învatamantului superior sau mediu;
Vechime:
-să probeze o vechime de cel putin 3 ani în domeniu;
Cunostinte:
-să posede cunostinte de calculator;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza şi sinteza);
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta şi de a le valorifică prin furnizarea de
date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala în relatiile cu oamenii;
Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare)
Autoritate şi libertate organizatorică:
Dacă este cazul
Responsabilitati şi sarcini:
Secretara desfaşoara urmatoarele activităţi:
- întocmeşte şi actualizeaza baza de date;

45
- întocmeşte oferte de marfuri;
- Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic şi comercial clientilor şi potentialilor clienti;
- Tine evidenta stocurilor;
- întocmeşte fisele de magazie
- întretine relatiile cu clientii din portofoliu;
- Primeşte vizitatorii;
- Asigură protocolul;
- Participa la sedintele saptamanale organizate în cadrul firmei;
In limita timpului disponibil şi în conformitate cu dispoziţiile primite participa la îndeplinirea
atribuţiilor generale privind vanzarea marfurilor.

3. FIŞĂ DE POST - DIRECTOR TEHNIC


Numele şi prenumele salariatului:
DEPARTAMENT: TEHNIC
• Obiectivul specific al muncii:
• organizarea activitaţii departamenului tehnic;
• supervizarea activitaţii personalului din cadrul departamentului tehnic;
• elaborarea programelor de modernizare tehnologica;
• dotarea tehnică adecvata activitaţii societăţii, oferirea de consultanta şi consiliere
tehnică de specialitate;
• Integrarea postului de muncă în structura organizatorică:
1. postul imediat superior: director general adjunct;
2. postul imediat inferior: asistent tehnic;
3. subordonari: - are în subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic;
- este înlocuit de: director general adjunct;
- înlocuieşte pe: directorul de producţie;
• relaţii: - ierarhice:director general, director general adjunct;
- funcţionale: director economic, director marketing şi vanzari, director logistica, director
resurse umane, director producţie, consilier juridic, asistent manager;
• Condiţii materiale ale muncii:
• instrumente specifice activitaţii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil;
• maşina de serviciu;
• Sarcini şi atribuţii ale postului de muncă:

46
• coordonarea activitaţii departamentului tehnic, acordarea de consultanta şi consiliere
tehnică directorului general adjunct în vederea luarii unor decizii eficiente în ceea ce
priveşte organizaţia;
• intocmeşte ofertele de preţ pentru consultanta tehnica;
• colaboreaza cu directorul general adjunct în vederea organizarii comisiei de recepţie a
proiectelor executate şi verifică periodic în teren exactitatea datelor din procesele
verbale de recepţie;
• asigură întocmirea siuaţiilor lunare a situaţiilor de plata parţiale sau definitive, pentru
proiectele executate;
• asigură urmarirea proiectelor executate în ceea ce priveşte încadrarea lor în permisele
de execuţie (graficul de execuţie) şi clauzelor contractul de execuţie a proiectului;
• verifică întocmirea corecta a devizelor proiectelor de execuţie pentru lucrarile
contractate;
• asigură consultanta tehnică în alegerea soluţiilor constructive în ceea ce priveşte
ofertele finale catre clienţi;
• luarea de masuri în domeniul protecţiei muncii sub aspectul instruirii personalului şi
examinarii asupra cunostintelor acestuia;
• orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici în funcţie de necesitaţile
organizaţionale/departamentale în limitele de competenta ale postului ocupat;
• Pregatirea necesara postului de muncă:
• de bază:superioare în domeniul tehnic de activitate;
• de specialitate: construcţii;
• cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizaţional;
• Competentele postului de muncă:
• Cunostinte şi deprinderi:
1. cunostinte tehnice în domeniul constructiilor;
2. cunostinte în domeniul managementului organizitonal;
• cerinte aptitudinale:
1. nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza şi sinteza, judecata
rapida);
• aptitudini speciale:
1. capacitate de a întelege mesajul verbal, scris;
2. memorie dezvoltata, capacitate de reţinere a informaţiilor;

47
3. usurinta în exprimare;
4. flexibilitate în gandire;
5. deducţie logica;
6. orientare spaţiala;
7. atenţie concentrata şi distributiva;

4. FISA DE POST: CONTABIL


Numele şi prenumele salariatului:
Studii: -absolvent al învatamantului superior economic de specialitate;
Vechime: -să probeze o vechime de cel puţin 3 ani în domeniu, cuprinzand toate aspectele
activitaţii financiar-contabile;
Cunostinte: -să posede cunostinte temeinice în ceea ce priveşte sistemul organizatoric şi
financiar-contabil;
- să posede cunostinte solide în ceea ce priveşte legislaţia în vigoare privind domeniul
financiar-contabil;
- să probeze o bună cunoaştere a conducerii contabilitaţii computerizate;
Aptitudini:
- inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza şi sinteza);
- capacitate de organizare şi conducere a activitaţii serviciului;
- capacitate de a prelucra informaţiile, de a le interpreta şi de a le valorifică prin luarea de
decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
- corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala în relaţiile cu oamenii;
Atitudini:
- obiectivitate în aprecierea şi analiza situaţiilor economice, financiare şi sociale,
receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)
Relaţii ierarhice:
- este subordonat Directorului General;
- are în subordine personalul compartimentului economic
Funcţionale:
- are relaţii de serviciu cu toate serviciile, birourile şi alte entitaţi funcţionale;
- are relaţii cu persoane juridice şi persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de activitate.
Atribuţii, competente şi responsabilitaţi:

48
- organizeaza, îndruma, conduce, controleaza şi raspunde de desfasurarea în mod eficient a
activitaţii financiar-contabile a societaţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
- asigură, organizarea şi gestionarea în mod eficient a integritaţii întregului patrimoniu al
societaţii în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare şi normele sau reglementarile
interne ale societaţii;
- organizează şi coordonează contabilitatea operaţiilor de capital, contabilitatea imobilizărilor,
contabilitatea stocurilor, contabilitatea terţilor, contabilitatea trezoreriei, contabilitatea
cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor şi altor elemente
patrimoniale, contabilitatea de gestiune în conformitate cu legislaţia în vigoare;
- urmareşte respectarea principiilor contabile şi ale evaluarii patrimoniului (prudentei,
permanentei metodelor, continuitaţii activitaţii, independentei exerciţiului, intangibilitaţii
bilantului de deschidere, necompensarii);
- organizeaza şi coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operaţiunile şi
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum şi persoanele care exercita
acest control;
- raspunde de consemnarea corecta şi la timp, în scris, în momentul efectuarii ei, în
documente justificative a oricarei operaţii care afecteaza patrimoniul societaţii şi de
inregistrarea cronologică şi sistematică în evidenta contabila a documentelor justificative în
conformitate cu prevederile legale în vigoare;
- raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se întocmesc şi de circuitul lor în cadrul
societaţii. Pe document se va trece în mod obligatoriu numele, prenumele şi funcţia celui care
il întocmeşte, semneaza şi raspunde de realitatea datelor trecute în acestea;
- raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la începutul activitaţii, cel
puţin odata pe an, pe parcursul funcţionarii sale, în orice situaţii prevazute de lege şi de cite
ori directorul general al societaţii o cere;
- organizeaza şi participa la întocmirea lucrarilor de închidere a exerciţiului financiar-contabil,
la operaţiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a rezultatelor
inventarierii;
- raspunde de evidenta formularelor cu regim special;
- organizeaza controlul asupra operaţiilor patrimoniale;
- raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operaţional de casă şi a
celorlalte dispoziţii privind operaţiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana
imputernicita, cel puţin lunar şi inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei
faptice a valorilor banesti cit şi sub aspectul securitaţii acestora;

49
- asigură şi raspunde îndeplinirea la termen a obligaţiilor societaţii fata de bugetul statului şi
terţi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare;
- supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informaţional;
- supravegheaza reconcilierea şi închiderea conturilor;
- asigură şi raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de legislaţia în
vigoare;
- efectueaza analiza financiar contabila pe bază de bilant, pe care o prezinta în consiliul de
administraţie şi respectiv adunarii generale a asociaţilor;
- este consultat de catre entitaţile funcţionale ale societaţii în legatura cu problemele
referitoare la activitatea serviciului;
- este consultat de catre conducerea societaţii în probleme care sunt de competenta serviciului;
- avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta, decontari,
cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnică de calcul;
- participa la susţinerea şi discutarea lucrarilor elaborate în cadrul serviciului;
- întocmeşte aprecieri asupra activitaţii desfasurate de personalul din subordine şi propune
pentru promovare şi stimulare materiala pe cei mai buni;
- reprezinta societatea în cazurile încredintate prin delegare;
- raspunde de eficienta şi calitatea lucrarilor executate în cadrul serviciului la termenele
stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;
- raspunde de bună pregatire profesionala a salariaţilor din subordine şi propune masuri pentru
perfecţionarea cunostintelor acestora;
- raspunde de respectarea programului de lucru şi a disciplinei muncii în cadrul serviciului pe
care il coordoneaza;
- raspunde de îndeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitaţii 82/1991, de
regulamentul de aplicare a acesteia, precum şi de celelalte reglementari legale în vigoare, pe
linie economică şi financiar-contabila;
- raspunde disciplinar, civil, material şi penal, pentru pagubele provocate unitaţii prin
executarea defectuoasă a atribuţiilor sau prin neexecutarea acestora.

5. FISA DE POST - APICULTOR


Denumirea postului: Apicultor
Codul COR: 612301
Titularul postului:

50
Scopul postului ,activitaţi principale şi responsabilitaţi :
Crescatorul de albine are grija de coloniile de albine şi colecteaza mierea şi alte produse ale
acestora.
Atribuţiile postului
- să întreţina colonia de albine,
- să se asigure că aceasta sunt în stare bună,
- sa înmultească şi sa combine coloniile,
- sa înlocuiască matcă din colonia de albine la nevoie.
- sa colecteze mierea,
- sa extraga laptişor de matca, venin de albina şi alte produse.
- sa execute servicii de polenizare pentru livezi şi pentru alte culturi.
- poate sa crească colonii de albine pentru a le vinde altora.
Desfasurarea activitaţii :
În general în aer liber, la stupii de albine.
Contactul cu albinele, cu condiţii de vreme schimbatoare, uneori cu substante chimice, toate
sunt inevitabile.
De notat faptul că exista oameni care sunt extrem de alergici la întepatura de albine.
Responsabilitaţi :
În raport cu aparatura şi materialele utilizate:
stupi, inclusiv rame pentru faguri, unelte manuale, lampa de fum pentru calmarea albinelor
când se lucreaza la stupi.
Se pot folosi şi substante chimice în caul în care stupul este infectat de o boala.
Cerintele postului :
Studii necesare:
Curs de calificare în domeniu
Aptitudini şi deprinderi necesare:
rabdare
abilitatea de a reacţiona rapid în situaţii critice.

6.FISA POSTULUI- ŞOFER


Cerinte:
- scoala de conducatori auto categoria B+C+E;
- atestat şofer profesionist transport marfă;
- fara cazier judiciar;
- fara antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat);
- 10 clase + scoala profesionala/ studii medii;

51
- experienta de cel puţin 3 (trei) ani în conducerea de autovehicule în trafic internaţional de
marfă;
- cunosţinte minime de mecanică auto;
- cunoaşterea la nivel conversaţional a unei limbi de circulaţie internaţionala (engleza,
germana, franceza).
Relaţii ierarhice:
- este subordonat: sefului parcului auto (Coordonator Transport)
- are în subordine: nu are angajaţi în subordine
Obligaţii:
- este obligat sa se prezinte la serviciu la ora fixata în program, odihnit, în ţinuta
corespunzatoare şi sa respecte programul stabilit;
- participa la pregatirea programului şi la instructajele NTS şi PSI;
- va cunoaşte şi va respecta prevederile legale cu privire la circulaţia pe drumurile publice, în
trafic intern şi internaţional de marfuri;
- pastreaza certificatul de înmatriculare, licenta de execuţie şi copia licentei de transport,
precum şi actele maşinii în condiţii corespunzatoare, le prezinta la cerere organelor de
control;
- nu paraseşte locul de muncă decat în cazuri deosebite şi numai cu aprobarea sefului de
birou;
- nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor,
medicamentelor, etc. , care reduc capacitatea de conducere;
- şoferului ii este interzis sa transporte alte marfuri în afara celor trecute în documentele de
transport;
- şoferul va respecta cu strictete intinerariul şi instrucţiunile primite de la seful de birou;
- şoferului ii este interzis sa vorbească în numele firmei cu orice client al acesteia fara avizul
prealabil al sefului coordonator;
- se comporta civilizat în relaţiile cu clienţii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici şi
organele de control;
- atat la plecare cat şi la sosirea din cursa, verifică starea tehnică a autovehicului, inclusiv
anvelopele. Dupa verificare intocmeşte impreuna cu seful coordonator un proces verbal de
constatare, pe care il semneaza şi il prezinta Biroului Auto;
- nu pleacă în cursa dacă constata defecţiuni / nereguli ale autovehiculului şi îşi anunta
imediat superiorul pentru a se remedia defecţiunile;
- nu circula fara că aparatul tahograf / contorul de înregistrare a km-lor sa fie în funcţiune;
- la sosirea din cursa preda sefului direct Foaia de Parcurs completata corespunzator, însoţita
de decontul justificativ de cheltuieli şi diagramele tahograf;
- la încheierea unei curse verfica:
confirmarea primirii transportului de catre beneficiarul trecut în documentele de transport
prin aplicarea stampilei şi semnaturii acestuia în rubrica special destinata acestui scop;
inchiderea fara rezerve a carnetului TIR de catre vama de destinaţie, dupa caz.
- în timpul operaţiunii de încarcare a compartimentelor pentru marfă, şoferul are urmatoarele
obligaţii:

52
sa supravegheze dispunerea corecta a marfii pe platforma autovehiculului astfel încat sa nu
fie depaşita sarcina maxima admisibila pe axe;
sa fixeze şi sa asigure încarcatura (cu chituci, şipci de lemn, centuri de ancorare sau alte
materiale) astfel încat transportul acesteia sa se efectueze în condiţii de maxima siguranta.
- înainte de plecarea în cursa şoferul are obligaţia sa verifice:
concordanta dintre documentele de transport (CMR şi carnet TIR), documentele marfii, tipul
marfii şi specificaţiile din comanda de transport primita de la birou;
aplicarea stampilei expeditorului pe documentul de transport CMR, în rubrica special
destinata acestui scop.
- şoferul nu are voie sa ia în cabina persoane straine, este interzis sa treacă frontiera romana
şi cea straina a persoanelor necunoscute;
- la parcarea autovehiculului şoferul va lua toate masurile pentru asigurarea maşinii, a
compartimentelor de marfă şi a sigiliilor aplicate pe acestea;
- comunică imediat sefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de
circulaţie în care este implicat;
- şoferul va duce la îndeplinire orice alte dispoziţii primite de la seful de birou.
ResponsabilitaţiI:
Şoferul raspunde personal de:
- integritatea autovehiculului pe care il are în primire;
- integritatea marfurilor transportate;
- cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare;
- întreţinerea autovehiculului, ceea ce presupune:
- efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei şi filtre, gresarea elementelor ce necesita
aceasta operaţiune;
- exploatarea autovehiculului în conformitate cu instrucţiunile prevazute în cartea tehnică a
acestuia;
- ţine evidenta valabilitaţii tuturor documentelor şi verificarilor vehiculului;
- ţine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand informaţii
despre desfasurarea cursei;
- şoferul va raspunde personal în fata organelor în drept (poliţie, vama) de marfurile
transportate şi netrecute în documentele de transport;
- şoferul va raspunde în fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa şi va avea
contractul de muncă desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.

7. FISA DE POST - PAZNIC

Denumirea compartimentului:
Logistică / Administrativ
Denumirea postului:
Paznic
Numele şi prenumele salariatului:

53
Se subordoneaza:
Director General
5. Numele sefului ierarhic:
Munteanu Irina
6. Subordoneaza:
-
7. Drept de semnatura:
Intern:
Extern:
8. Pregatirea şi experienta:
Studii medii, Scoala de şoferi categoria B
9. Autoritate şi libertate organizatorică:
Daca este cazul
10. Responsabilitaţi şi sarcini:
- Asigură paza cladirii;
- Comunică catre conducere posibilele tentative de efractie;
- Curatenie în incinta gradinii;
- Menţine legatura cu instituţiile care asigură utilitaţi generale;
- îndeplineşte atribuţii privind implementarea şi funcţionarea SMC, în cadrul organizaţiei.
11. Sancţiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora:
Dacă este cazul

6.4 Beneficii salariale suplimentare oferite angajaţilor


Beneficiile salariale ale angajaţilor cuprind:
a) salarii, indemnizaţii şi contribuţii de asigurări sociale;
b) absenţe pe termen scurt compensate (concediul de odihnă anual plătit şi concediul
medical plătit) atunci cînd absenţele se aşteaptă să aibă loc în termen de 12 luni de la sfîrşitul
perioadei în care angajatul a prestat serviciul în cauză (salariul cuprinde salariul de bază
(salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosuri şi sporuri la salariul de bază)
şi alte plăţi de stimulare şi compensare);
c) participări la profit (recompense conform rezultatelor activităţii anuale) şi prime de
achitat în termen de 12 luni de la sfîrşitul perioadei în care angajatul a prestat serviciul în
cauză;

54
d) beneficii nemonetare (asistenţă medicală, cazare, transport, alte servicii sau bunuri
gratuite sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi.

6.5 Legislaţia muncii în vigoare


1. Hotărâre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura, precum şi a valorii sprijinului financiar Publicat în Monitorul Oficial cu numărul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat în Monitorul
Oficial cu numărul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea şi completarea art. 7 din Legea apiculturii nr.
89/1998 Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor
de bovine, ovine, păsări, albine şi viermi de mătase din România
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei
de multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al
ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea,
prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind acţiunile de îmbunătăţire a
condiţiilor de producţie şi comercializare a produselor apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerintele de sănătate
animală care reglementează schimburile si importurile în Comunitate de animale, material
seminal, ovule şi embrioni care nu se supun, în ceea ce priveşte cerintele de sănătate animală,
reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabileşte reguli de
sănătate animala ce reglementează producţia, prelucrarea, distribuţia şi introducerea
produselor de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitaţi care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta,
distribuie produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului

55
Republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protecţia consumatorilor cu modificarile şi completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia
cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor, cu modificările ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerintelor generale ale
legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranta Alimentară şi de
stabilire a procedurilor în domeniul sigurantei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi
cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializarii
alimentelor, republicată;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de
alertă pentru alimente şi furaje;
19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare privind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de
stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de
produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se
aplică alimentelor de origine animală;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte
substanţe la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi
utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile şi completarile
ulterioare;

56
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor
agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul
unic OCP”);

PASUL 7 – Declaraţii financiare

7.1 Strategia de achiziţii


MAŞINI ŞI UTILAJE APICOLE VALOARE
LEI
1 STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame – 25 buc 3.200

2 CENTRUFUGA TABLA ZINCATA 300

3 AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU 150


MIERE,CUŢITE, DALŢI
TOTAL 3650

Obiectivul general al investiţiei il constituie creşterea volumui producţiei destinate


comercializarii printr-o utilizare mai bună a factorilor de producţie.

57
Obiectivele economico-financiare ale investiţiei sunt reducerea costurilor de producţie
şi creşterea rentabilitaţii eonomice a exploataţiei agriole, creşterea viabilitaţii economice,
respectiv creşterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este în acord cu potenţialul zonei unde abundenta şi
varietatea resurselor melifere din flora spontană şi cultivată asigură din belsug hrana
albinelor de primavara foarte timpuriu pană toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea
forţei de muncă în dezvoltarea apiculturii şi dotarea cu echipamente noi şi moderne în
vederea exploatarii eficiente a intregului potenţial existent.
Activitaţile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop
principal obţinerea unei producţii marfă din apicultura şi constă în creşterea şi exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) deţinute în sistem clasic. (Un UDE este – 0.083)
Creşterea şi exploatarea celor 25 familii de albine deţinute în sistem clasic, a celor
1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea şi creşterea numarului de familii de albine
în urmatorii 3 ani pană la cel puţin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o creştere de 3,237
UDE-uri, respectand în acest fel condiţia de a creşte în 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creşte şi cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand în anul 3
la o creştere de 190% respectandu-se condiţiile cerute.
In perioada de 5 ani, cuprinsa în acest plan de afaceri, investiţia previzionată va avea
o valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.
Investiţiile propuse în planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenţa de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folosiţi la ahiziţionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi işi mareşte stupina pană în anul 3,
asigurand creşterea cu cel puţin 3 UDE.
In ani 4 şi 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiască o încapere pentru
extracţie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achiziţiona stupi în vederea înlocuirii celor deterioraţi, recipienţi inox de 50 l pentru
depozitarea şi transportul mierii.Toate acestea concura la creşterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.

7.2 Sistemul contabil


Societate în comandită simplă

58
- În cadrul acestei societăţi asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale.
Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai
dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se
vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi.
- Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea prevede
altfel.
- Se constituie prin contract de societate
- Contractul de societate poate fi încheiat sub forma unui înscris unic, denumit act
constitutiv
- Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când:
a)printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;
b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;
- Este obligată să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
- Administraţia societăţii în comandită simplă se va încredinţa unuia sau mai multor asociaţi
comanditaţi.
- Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe bază unei procuri
speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul
comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar,
pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.
7.3 Vanzarile anuale

Categoria ANUL 0 ANUL 3

Venituri 1.920 5.120

Cheltuieli 1.475 3.776

Rezultat Brut 445 1344

Cheltuielile luate în calcul pentru fiecare familie de albine sunt de 59 de lei şi sunt
reprezentate de cheltuieli cu mediamentele şi biostimulatorii necesari, cat şi cheltuielile cu
transportul stupilor în pastoral, respectiv taxele necesare înscrierii ca produator ecologic.
Astfel:
cheltuieli anul 0: 25 fam. albine X 59 lei/fam=1.475 lei,
cheltuieli anul 3: 64fam. albine X 59 lei/fam= 3.776 lei,

59
TOTAL
cheltuieli anul 0: 1.475 lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei
Pentru obţinerea veniturilor s-a luat în calcul un preţ de 8 lei/kg miere.
Astfel,
venituri anul 0: la 25fam. albine : 240 kg miere X 8 lei/kg= 1.920 lei
venituri anul 3: la 64 fam albine : 640 kg miere X 8 lei/kg= 5.120 lei
TOTAL
venituri anul 0: 1.920 lei
venituri anul 3: 5.120 lei

Diferenţa între producţia de miere realizata şi comercializata este reprezentata de


consumul propriu familal cat şi consumul necesar iernarii familiilor de albine. De asemenea,
putem constata o creştere previzionată a producţiei destinata comerializari cu 190% şi
creşterea cu 3.237 a numarului de UDE.

7.4 Vanzarile de rulaj


Se calculeaza din contul 711 – “variaţia stocurilor”
Contul 711 este un cont bifuncţional, iar întelegerea modului sau de funcţionare este foarte
importanta pentru contabilizarea producţiei.
Contul se :
• crediteaza cu costul de producţie sau cu preţul standard al produselor şi producţiei
neterminate obţinute şi cu diferentele de preţ aferente;
• debiteaza cu costul de producţie sau cu preţul standard al produselor sau producţiei
neterminate ieşite din gestiune şi cu diferentele de preţ aferente;
Rulajul reprezinta sumele înregistrate succesiv într-o perioada de gestiune în debitul şi
creditul unui cont corespunzator creşterilor şi micşorarilor determinate de operaţiile
economice referitoare la contul respectiv.
A înscrie o suma în debitul unui cont înseamna a debita acel cont, iar sumele înregistrate în
debitul contului se numesc sume debitoare.
A înscrie o suma în creditul unui cont înseamna a credita acel cont, iar sumele evidenţiate în
creditul contului se numesc sume creditoare.
60
Rulajul este de doua feluri:
• Rulajul debitor - totalitatea înregistrarilor facute într-o perioada de gestiune pe partea
de debit a unui cont;
• Rulajul creditor - totalitatea înregistrarilor facute pe partea de credit a unui cont într-
o perioada de gestiune.
Soldul contului este diferenţa dintre debitul şi creditul unui cont, adică diferenţa dintre rulaje,
stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie. în situaţia în care totalul
sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul este
soldat sau balansat şi el nu apare în bilantul contabil.
Soldul poate fi :
• sold iniţial - reflecta existentul de la începutul lunii, respectiv starea elementului la
deschiderea exerciţiului. Poate fi debitor sau creditor în funcţie de conţinutul
economic al contului;
• sold curent - adică stabilit dupa fiecare operaţie economico - financiara. El se
determina prin adunarea la soldul iniţial a creşterilor suferite de elementul patrimonial
şi scaderea din rezultatul obţinut a miscarilor elementului;
• sold final - adică socotit, calculat la închiderea exerciţiului, a perioadei de gestiune.
Soldul final se determina ca diferenţa între total sume debitoare şi total sume
creditoare, dandu-i-se semnificaţia sumei mai mari. Dacă totalul sumelor debitoare
este mai mare decat totalul sumelor creditoare, avem un sold debitor, iar dacă totalul
sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, avem un sold
creditor.
S.C ECO - ALBINA SRL deţine la începutul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc.
înregistrate la cost de producţie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500
buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- materii prime : 3.000 ron;
- materiale auxiliare : 1.500 ron;
- colaboratori : 600 ron;
-energia electrică facturata : 400 ron plus TVA , achitata în numerar;
Se livreaza 600 buc la preţ de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta încasandu-se prin
banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.
a) în cazul în care se utilizeaza metoda înventarului permanent, monografiile contabile
vor fi :

61
• cheltuieli cu materii prime:
601 = 301 3.000 ron
• cheltuieli cu materialele auxiliare :
6021 = 3021 1.500 ron
• cheltuieli cu colaboratorii :
621 = 401 600 ron
• cheltuieli cu energia electrică achitata în numerar :
% = 5311 476 ron
605 400 ron
4426 76 ron
• obţinerea produselor finite:
345 = 711 5.500 ron
Nota. Costul de producţie total se obţine astfel:
3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc.
• livrarea produselor produselor finite:
411 = % 10.710 ron
701 9.000 ron
4426 1.710 ron
• scoaterea din evidenta a produselor finite:
200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc = 6.400 ron;
711 = 345 6.400 ron
• incasarea contravalorii produselor vandute :
5121 = 4111 10.710 ron
în urma acestor operaţii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron şi un rulaj creditor
de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. închiderea acestui cont se va efectua în
mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
121 = 711 900 ron
b) în cazul în care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile
vor fi :
• scoaterea din gestiune a produselor aflate în sold la începutul perioadei: 200 buc *10
ron/buc;
711 = 345 2.000 ron

62
• vanzarea produselor:
411 = % 10.710 ron
701 9.000 ron
4427 1.710 ron
• incasarea contravalorii produselor vandute:
5121 = 411 10.710 ron
• stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite :
100 *11 ron/buc =1.100 ron
345 = 711 1.100 ron

7.5 Bilant estimativ


Bilant simplificat
Euro Actual( N) Previziuni( N+1)
ACTIVE
Active circulante 17600 17600
Numerar existent la începutul 1000 1500
activitǎţii
Numerar generat de activitatea de 1000
exploatare
Creanţe 400
Stocuri 600 700
Alte active circulante 200 350
Total active circulante 19400 21550
Active fixe nete(inclusiv financiare şi 1200 2500
necorporale)
Total active fixe 1200 2500
TOTAL ACTIVE 20200 24050
CAPITAL ªI DATORII
Datorii curente 0 2000
Descoperit de cont la începutul perioadei 3000 5000
Credite pe termen scurt 0 0
Furnizori 1000 1200
Alte datorii 0 0
Total datorii curente 4000 8200
Datorii pe termen lung 0 0
Credite pe termen lung 0 0
Total credite pe termen lung 0 0
Alte datorii pe termen lung şi 0 0
provizioane
TOTAL DATORII 4000 8200
CAPITALURI 2575 7000

63
Capital social 1000 2000
Profit repartizat în cursul anului 10439 20000
Profituri repartizate în anii anteriori 0 10439
TOTAL CAPITALURI 3575 9000
TOTAL CAPITALURI ȘI DATORII 7775 17200
Contul de profit şi pierdere
Euro N N+1
Vânzǎri
Interne 28800 42000
Export 0 0
Total vânzǎri 2400 3500
Costuri ºi cheltuieli
Costul bunurilor vândute
Materii prime ºi materiale 12000 15000
Combustibil ºi energie 1200 3000
Servicii subcontractate 0 0
Altele
Salarii, prime ºi contribuþii 5000 7500
Costul total al bunurilor 14200 18000
vândute
Costuri administrative ºi de 2800 4000
desfacere
Amortizare
Amortizare totalǎ 12000 15000
Venituri / costuri nete din dobânzi
Total venituri/costuri nete din 0 10000
dobânzi
Profit/ pierdere din activitatea extraordinarǎ
Total profit/pierdere 10439 32400
extraordinarǎ
Venit net înainte de 25200 52300
impozitare
Impozitul pe profit 1983 6156
Profit net 8456 26244
Dividende plǎtite 0 0
Profit repartizat 5000 10500

7.6 Proiectarea un scenariu pesimist


Acest plan de afaceri nu este nimic altceva decat un scenariu în care crezi şi care ar
trebui sa se transforme în realitate. Sunt multe elemente-cheie de care trebuie sa se ţina cont,
şi de aceea trebuie sa ai o doza mare de realism, combinata cu puţin pesimism.
In general, este bine a se construi “the worst case scenario”. Dacă aceasta construcţie
începe “bottom up”, adică de la profit catre veniturile necesare obţinerii acestuia, avem o

64
abordare corecta. Se vorbeşte foarte mult despre productivitate sporita, pentru ca salariaţii sa
aspire la venituri mai mari. Aceasta productivitate nu înseamna altceva decat venituri cat mai
mari, cu resursa umana cat mai redusa, mai ales cand aceasta devine tot mai scumpa.
Investiţiile straine aşteptate sa vina cat mai mult în Romania iau în calcul în mod special
costul mai redus cu forţa de muncă, dar nu stiu că aceasta forţa este ieftina pentru că nu stie sa
muncească eficient şi mult. Cu eficienta vin şi banii, dar cu volumul de muncă ar trebui sa
venim noi.
Preţurile din piaţa, mai mult sau mai puţin, s-au echilibrat cu cele din Europa, dar
eficienta şi muncă lasa de dorit. Cei care aleg sa lucreze într-o alta tara pentru un castig mai
mare intra într-un sistem în care trebuie sa se înscrie şi sa raspunda pozitiv cerintelor acestuia.
Sunt aceiaşi oameni care castigau mai puţin în Romania şi mai mult în alte pieţe.
Cum e posibil? Ajungem sa ne întrebam dacă sistemele difera, şi evident că da. Dacă am
acomoda tot timpul volumele de afaceri cu nivelul forţei de muncă, am începe şi noi sa
funcţionam mult mai eficient.
Pentru aceasta, însa, avem nevoie de o abordare în general pesimista, pentru a avea
rezultate peste aşteptari

7.7 Necesarul de capital


cheltuieli anul 0: 1.475 lei + Venituri anul 0: 1920 = 3395lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei + Venituri anul 3: 5120 = 8896lei

Pasul 8 Planul Operaţional

65
8.1 Locaţia
Beneficiarul proiectului SC ECO - ALBINA SRL deţine documente de
proprietate pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat în comuna Sacalaz, sat
Berecsau Mare, judetul Timis.

8.2 Spaţiu necesar


Vatra de stupină permanentă este amplasată pe terenul proprietate privată a
apicultorului
- Teren extravilan 1,11 ha

8.3 Set plan a fluxului operaţional


8.3.1. Mierea în secţiuni
Material utilizat
• pentru mierea în secţiuni mini-ramele utilizate pentru mierea în secţiuni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
• Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obţinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislaţiei naţionale şi europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).
Recoltarea mierii în secţiuni
􀀹 Această producţie trebuie să se facă la familiile foarte puternice şi în perioada de culesuri
intense.
􀀹 Trebuie avut grijă ca secţiunile să fie total căpăcite.
Condiţionarea mierii în secţiuni
• Secţiunile dar şi ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii în secţiuni vor fi de
calitate alimentară.
• Ambalarea se face în recipiente sau alte ambalaje ermetic închise.

8.3.2. Polen
Colectoarele de polen
• Toate elementele care vin în contact cu polenul (placa activa şi cutia de recoltare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar – a se vedea simbolul alimentar.
• Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent şi sa permita o curatare usoara.
• Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.

66
• în cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
• în cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).
• Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptată la puterea familiei de albine. Acesta nu
trebuie sa ranească albinele.
Recoltarea polenului
• Polenul se va recolta doar de la familii sănătoase, bine dezvoltate şi în absenţa puietului
văros (ascosferozei) şi în perioadele favorabile culesului de polen.
• Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate cât mai des posbil, zilnic sau la două
zile, în funcţie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.
• Dacă este necesar acestea vor fi curatate prin periere.
• Se va verifica prezenta mucegaiului în cutiile colectoare. Dacă este necesar, acestea vor fi
înlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curăţate.
• Colectoarele de polen nu vor întra în contact decât cu elemente curate (niciodata nu se pun
pe pământ).
• Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditaţii, mucegăit, etc) va fi eliminat în mod
sistematic.
• Resturile cazute în sertaras (albine, parţi anatomice, etc) vor fi eliminate înainte de transport.
• Trebuie evitat cu orice preţ ca excrementele de rozătoare să cadă în colectoarele de polen.
Acestea pot fi extrem de infecţioase.
• Recipientul (vasul) în care se transportă polenul trebuie să fie de calitate alimentară.
Condiţionarea polenului
Spaţii şi materiale
• Toate elementele care intră în contact cu polenul trebuie să fie de calitate alimentară şi
rezistente la acizi.
• Condiţionarea polenului nu se poate face decât în spaţii ce răspund normelor definite pentru
camerele de extracţie permanente a mierii. O atenţie particulară trebuie acordată absenţei
oricărei surse de contaminare (ca şi în cazul mierii).
Uscare
• Pentru o conservare la temperatura ambientală, uscarea polenului este indispensabilă şi
aceasta
se va face imediat după recoltare (în interval de 24 de ore de la recoltare).

67
• Polenul trebuie să fie aşezat pe nişte tăvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) în
strat subţire şi uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatură maxima de
40°C.
• Umiditatea polenului nu trebuie să depăşească 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat
ce
măsoară umiditatea cerealelor, sau prin cântăriri diferenţiale, înainte şi după uscare (110° C
timp de 1 oră).
Curăţare
• Se recomandă să se utilizeze o maşină care elimină impurităţile prezente în polen prin
diferenţa de densitate şi prin electromagnetism: resturi de albine, metale.
• Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritaţile de aceiaşi densitate şi
volum ca şi granulele de polen (ex. puiet văros).
Congelare
• După curăţare, polenul proaspat poate fi congelat în săculeţi (punguliţe) sau în borcane mici.
Atenţie lanţul de frig nu poate fi întrerupt.
Punere în recipiente (borcane)
Borcanele trebuie sa fie perfect curate şi ermetice.
Amestec cu miere- Este posibil ca polenul să fie conservat în amestec cu miere.
Etichetarea polenului
Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă:
􀀹 Denumirea comercială a produsului: polen uscat sau polen congelat – data de valabilitate:
polen uscat: max. 1an de la data recoltării, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltării, -
condiţii de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie să se facă menţiunea «nu
poate fi recongelat, şi trebuie consumat în 5 zile de la decongelare (fiind menţinut în acest
timp la frigider)», greutatea netă, numele şi adresa apicultorului/ condiţionatorului sau a
vânzătorului (comerciantului)- ţara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte
date care să asigure trasabilitatea produsului.
􀀹 Se recomandă ca pe etichetă să se specifice că produsul este potenţial alergen pentru
persoanele
sensibile la alergiile alimentare.
􀀹 Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA.
􀀹 Prezenţa a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o
menţiune specifică pe eticheta: produs OMG.
Depozitarea polenului

68
• Polenul uscat trebuie depozitat într-un loc uscat, răcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai
mică de +15°C ) şi departe de surse de lumină.
• Polenul congelat trebuie să fie menţinut la o temperatură de sub -18°C.

8.3.3 Laptişor de matca


Botcile pentru producţia de laptişor de matca
• Toate elementele stupului, sarma şi ceara sunt acceptate în cadrul producţiei de laptişor de
matcă ţinand cont de specificaţiile de mai sus –sa fie de uz alimentar!
• Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
• Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate
alimentara;
• Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.
Curatarea botcilor
• Înainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate în producţia de lăptişor de
matcă trebuie să fie spălate cu apă potabilă (sub jet de apă de la robinet) cât mai rapid cu
putinţă.
• în ceea ce priveste spaţiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de
precauţie:
• absenţa de produse chimice şi de surse de fum în camera de depozitare.
• locul sa fie curat şi igienizat.
.
Recoltarea lăptişorului de matcă
Creşterea larvelor
• Transvazarea trebuie să se facă în bune condiţii de igienă.
• Toate materialele utilizate în creştere şi transvazare trebuie să fie de calitate alimentară şi
trebuie să fie în prealabil spălatate şi dezinfectate.
• Apa de spalare, în condiţiile în care se foloseşte, trebuie să fie potabilă.
Transvazarea
• Transvazarea se face pornind de la familii sănătoase şi în afara perioadelor de tratament.
• Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de căldura soarelui trebuie să fie curat şi umezit
cu apă potabilă.
Recoltarea

69
− îndepărtarea albinelor de pe leaţurile de creştere trebuie să se facă cu o cantitate minimă de
fum.
− Botcile cu laptişor trebuie să fie protejate de orice fel de sursă de alterare (soare) sau de
contaminanţi.
Transport
• Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptişorului trebuie să fie de calitate
alimentară, curate, dezinfectate şi închise ermetic.
• Laptişorul se va pastra imediat dupa recoltare în frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare
Condiţionarea lăptişorului de matcă
Igiena localurilor şi a materialului
• Condiţionarea lăptişorului de matcă nu se poate face decât în încăperi ce corespund
normelor definte pentru camerele de extracţie a mierii permanente.
• Operaţiunile de condiţionare a lăptişorului de matcă vor fi efectuate fie într-o încăpere
specială fie în camera de extracţie a mierii în afara perioadelor de lucru cu mierea (flux în
campanie).
• Toate elementele care intră în contact cu lăptişorul de matcă (materialul de extracţie, de
filtrare, lanţetă de transvazare, borcane, furtune) trebuie să fie de calitate alimentară. Ele
trebuie să fie curate şi uşor de întreţinut, de spălat şi dezinfectat înainte şi imediat după
utilizare.
Supraincalzirea
• Trebuie să se evite contactul ustensilelor încălzite cu lăptişorul de matcă .
Eliminarea larvelor din celule (botci)
• Lăptişorul din celulele în care s-au găsit larve moarte nu va fi extras.
• Eliminarea larvelor înainte de extracţie este obligatorie. în timpul acestei operaţiuni, trebuie
acordată maximă atenţie de a nu le răni şi astfel să se producă scurgeri de hemolimfă în
laptişor.
Extracţie
• Extracţia poate fi efectuată cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui
aparat ce foloseşte forţa centrifugă.
• Operaţiunile de extracţie a lăptişorului de matcă ar trebui efectuate chiar în ziua scoaterii
leaţurilor cu botci, în timp cât se poate de scurt.
Filtrare
• În scopul eliminării eventualelor corpuri străine vizibile, în deosebi particule de ceară, este

70
recomandată filtrarea şi aceasta trebuie să aiba loc în acelaşi timp sau în chiar ziua extracţiei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar şi rezistent la acizi alcătuit dintr-o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.
Congelare
• Lăptişorul de matcă va fi congelat la -18°C. Atenţie odată congelarea începută, ea nu mai
poate fi întreruptă decat în momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de
conservare este obligatorie.
Imbuteliere
Recipientele trebuie să fie perfect curate şi să se închidă ermetic.
Etichetarea lăptişorului de matcă
Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă:
􀀹 Denumirea comercială: lăptişor de matcă prospăt sau congelat, data de valabilitate:
proaspăt
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltării.
􀀹 Această dată trebuie să specifice ziua, luna şi anul, - temperatura de depozitare: proaspăt
între 2 şi 5° C, congelat < -18°C, greutatea netă, numele şi adresa apicultorului
(condiţionatorului sau comercianutului), ţara de recoltă (facultativ), nr. lotului şi data
producţiei,
􀀹 Lăptişorul de matcă nu poate fi recongelat!
􀀹 Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA
Depozitarea lăptişorului de matcă
• Atât la nivelul depozitării cât şi la locurile de vânzare, lăptişorul de matcă preambalat
trebuie
să fie protejat de lumină şi menţinut la temperaturi cuprinse între 2° şi 5°C.
• Lăptişorul de matcă congelat

71
Pasul 9 - Informaţii IT

9.1 Sistemul informaţional


Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date prin procedee
manuale sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor şi
extragerea informaţiei (rezultatelor) sub diverse forme.
Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, retelele de
calculatoare şi utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul de
legi inclusiv funcţia lor activă şi pasivă, bănci de date medicale, sistemele de colectare şi
analiză a datelor furnizate de un telescop şi multe, multe altele.

9.2 Cerintele de software


Specificaţiile cerintelor software trebuie sa fie:
• Corecte
• Neambigue – fiecare cerinta definita are o singura interpretare
• Complete – ar trebui sa conţina tot ceea ce este necesar pentru realizarea software-ului
• Consistente – între ele şi cu documentele pe care le refera
• Clasificate dupa importanţa şi/sau stabilitate
• Verificabile. Trebuie evitate cerinte ca :”va furniza un raspuns rapid”, “sistemul nu va
cadea niciodata”, etc.
• Modificabile. Atunci cand o aceeaşi cerinta apare în mai multe parţi, actualizarile
documentului sunt mai greu de facut
• Uşor de corelat cu cerinte formulate în alte documente, de ex. URD
Avantajele
• Sta la baza contractului dintre clienţi şi furnizori.
• Reduce efortul de dezvoltare.
• Sta la baza estimarii costurilor şi a planificarii
• Permite planificarea testelor de verificare şi validare
• Usureaza transferul produsului la noi utilizatori sau pe platforme noi.
• Serveşte ca bază pentru viitoarele imbunătaţiri sau modificari ale produsului.
Participanţi
• Definirea cerintelor software este o responsabilitate a dezvoltatorului.

72
• Alţi participanţi:utilizatori, ingineri de sistem, ingineri hardware şi personal de
operare.

9.3 Integrarea internetului


Internetul a schimbat modul în care oamenii se informeaza şi comunica. A creat noi
pieţe şi oportunitaţi de afaceri. Modele de afaceri consacrate au devenit învechite şi
ineficiente.
Orice companie care se dezvolta trebuie sa gasească metode de a introduce Internetul
în modelul sau de afacere.
Integrarea afacerilor pe Internet înseamna gasirea modalitaţii optime prin care
avantajele Internetului se pot transforma în avantaje concurenţiale pornind de la
premisa că prezenta pe Internet a firmei este o componenta a politicii de marketing.
Aceasta trebuie facuta în baza unei strategii adaptate condiţiilor de piaţa.
Pentru integrarea afacerii pe internet este nevoie de :
• elaborarea strategiei de integrare a afacerii pe Internet;
• identificarea cerintelor pentru partea de programare şi conţinut;
• implementarea efectiva a soluţiilor optime:
o nevoia de comunicare a firmei - site web, servicii de email, liste de discuţii,
forum etc
o crearea unei identitaţi vizuale unitare;
o programarea website-ului - interfata grafica, scripturi, baze de date etc - atat
pentru site-uri de prezentare, cat şi pentru aplicaţii mai complexe de tipul
magazinelor online sau a portalurilor de informare;
o programarea de aplicaţii informatice care raspund unei nevoi specifice
activitaţii partenerilor nostri şi care se poate automatiza cu ajutorul
Internetului;
o promovarea site-lui pe Internet pentru o poziţionare optima în motoarele de
cautare;
9.4 Externalizarea serviciilor
- Serviciul de pază
9.5 Fotografii şi alte materiale de suport

73
74
Bibliografie :
www.agra.ro
Alina Bargaouanu, Managementul proiectelor. Bucuresti, Scoala Naţionala de Studii Politice
şi Administrative, 2007
www.agroinfo.ro
www.business24.ro
www.consultinreview.ro
www.dreptonline.ro
echipamenteapicole.ro
Ion Vasilescu, Managementul Proiectelor, Ed. Eficon Press, Bucuresti, 2005
www.finantare.ro
www.proapicultura.ro
www.uaiaşi.ro

75

S-ar putea să vă placă și