Tranzistorul unijoncţiune (TUJ)

Structura TUJ-ului este prezentată în fig.1 şi constă dintr-o bară de siliciu

uniform dopată de tip n, în care se difuzează o zonă p. Cele 3 terminale
ale TUJ-lui se numesc Baza1;Baza2; Emitor. Dacă se aplică o tensiune
VB2B1 între baze, ea se distribuie uniform pe bara de siliciu n, astfel încât
tensiunea
i dintre
di B1 şii un punct aflat
fl ini apropierea
i zoneii de
d joncţiune
j i va fi
–ηVB2B1.
η-factor de divizare intrinsec
I fi
In fig.1.a.
1 este t dată
d tă structura
t t TUJ-ului;
TUJ l i b.b simbolul;
i b l l c. caracteristica
t i ti
statică.
 B2
rBB  rB1 + rB 2 rB 1
η =
p
rB 2 iE rBB
E
n
VB 2 B1

ηVB 2 B1 rB1

B1

a) IV V

B2

IE
T.U.J.
IP P
VEB1

VP = ηVB2 B1
B1
0 VV VEB1
b)
c)
 C aracteristica statică iE =f(V EB1 ) este d ată in fig.1.c. C ât timp tensiunea
V EB1 < ηV B2B1 , jo ncţiunea p -n este p o larizată invers şi c urentul d e emito r iE
este neglijabil.
g j În p unctul P când V EB1 =ηV η B2B1 , jjo ncţiunea
ţ p -n d evine
p o larizată d irect, iar emito rul injectează go luri in zo na EB1.C a urmare
rezistenţa acestei zo ne scad e, o b ţinând u-se ramura P V d e rezistenţă
negativă. Dinco lo d e p unctul V se o b ţine c arac teristic a unei d io d e.
V este p unctull d e vale,
l P d e p isc.
i În
Î afara
f lui
l i η, catalo
l agele
l d e T UJ maii
d au p arametrii R BB =1÷10KΩ ; V BB max; Ip ; V V.
Oscilatoare de relaxare cu TUJ
Schema oscilatorului şi formele de undă sunt date in fig.2.
+V1 VC
V1
R
R1 ηV1

B2 VV 0
E T.U.J.
Ve t
B1

+
Vc Ve
C Rs
-

t1
t2 t

T
 După alimentare condensatorul C se încarcă cu polaritatea din figură
prin R la valoarea V1.Când tensiunea pe condensator devine: VC =ηV1,
TUJ comută (aceasta echivalează cu scăderea bruscă a rezistenţei VEB1) si
condensatorul se descarcă pe Rs, la bornele sale obtinându-se impulsul
Ve. Descarcarea condensatorului C se face până când tensiunea pe el
atinge valoarea VV, dupa care TUJ-ul comută invers, începând din nou
î ă
încărcarea lui
l i C şii fenomenul
f l se repetă.
ă
Pentru găsirea perioadei T de oscilaţie se observă: t2<<t1, deci
T? t1.Tensiunea pe condensatorul C este:
−
t
⎫
v C
(t ) = V ∞
+ (V 0
− V )
∞ e
RC
⎪
= ⎪⎪ t
V 0 V V
⎬ ⇒ ηV 1
= V ∞
+ (V 0
− V ∞
)e
−
RC

V ∞
= V 1
⎪
⎪
v C
(t ) = η V 1 ⎪⎭
VV  V1
−
t ηV V − t
V − V T V − V
e RC = 1 ∞
⇔ e RC = ∞ 0
⇒ = ln ∞ 0

V −V0 ∞ V ∞
− ηV 1
RC V ∞
− ηV 1

V 1− 0 V 1− V

V V 1
⇒ T = R C ln 1
= R C ln 1
= R C ln
1−η
1−η V 1
1−η V 1

V 1 V 1
P entru d imensio narea unui astfel d e o sc ilato r se d au c a d ate d e p ro iec tare:
T ;V e;R s.
s S e alege un T UJ d in c atalo g c u I E max= Ve/R s ;
V BB max > V 1 .C o nd ensato rul C se alege în func ţie d e Ve si R s d in
no mo grama p rezentata in fig.3.
Ve

Rs = 50 Ω
R s = 2 0Ω
R = T
Rs = 10 Ω 1
C ln
1 −η

C (l o g)

fig 3
fig.3
Îndeplinirea condiţiei de oscilaţie poate fi făcută grafic si analitic după
cum urmează:
Se uneşte P cu V1 si V cu V1 şi se obţin unghiurile:
iE γ <γ <γ
1 2

tgγ1<tgγ<tgγ2
V 1

I <R < I I 1 I
P S V
⇒ P
< < V

V −ηV V V −V
1 1 1 1 V V (1−η) R V −V
1 S 1 V

IV V

V1
Rs

γ2 γ
P
IP
γ1
VV ηV1 V1 VEB1
Fig.4
 Oscilatoare de relaxare cu TUJ cu perioada de oscilaţie controlabilă
printr-o tensiune electrică

La oscilatorul realizat, perioada T se putea modifica numai din R. În

instalaţiile complexe automatizate, modificarea perioadei se controlează
printr-oo tensiune electrică.
printr
În fig.5 este dată schema oscilatorului unde perioada T se modifică prin
tensiunea iniţială de încărcare a condensatorului.
+V1
V1
R R1
ηV
D Vcom
+ VV
Tuj
t

+
V c om Vc Ve VC
C-
Rs
−
t
a) b) T
fig.5
 Tensiunea Vcom, este tensiunea prin care se controlează perioada T. C se
încarcă brusc prin D la Vcom, după care se încarcă prin R, D
deconectându-se deoarece este p polarizată invers.
Cand tensiunea Ve=ηV1, TUJ-ul comuta si C se descarcă pe Rs pana la
VV după care funcţionarea se reia.
−
t
⎫
vC(t) =V ∞ + (V 0 −V ∞)e RC ⎪ −
t
−
t
⎬ ⇒ηV 1 =V ∞ + (V 0 −V ∞)e RC ⇔ (V 0 −V ∞)e RC =ηV 1 −V ∞
v (t) =ηV
C 1
⎪⎭

−
t ηV 1 − V ∞ V −V t
V −V
e RC = ⇔e = RC 0 ∞
= ∞ 0
ln
V −V 0 V − ηV
∞ ∞ 1
ηV − V
1 ∞

−V ⎫
⇒ T = RC ln V ∞
⎪
0

V ∞
− ηV 1⎪ 1−V com

⎪ V −V V
V =V ∞ 1 ⎬⇒T = RC ln − η 1 com
= RC ln
1 −η
1

⎪ V V 1 1
V =V 0 com ⎪
⎪
⎭

1−V co m

= ln V 1
T RC 1−η
În fig.6. se dă o altă schemă cu control derivaţie a curentului de încărcare
a condensatorului.
+V1
iR
R
R1

iQ iC T .U .J.

+ Q C VC
N PN Ve
Rs
V c om
R0

fig.6
 În paralel cu C s-a introdus o sursă de curent constant realizat cu Q
având:
−V
i Q
=V com BE

R 0

Constanta de timp a circuitului de încărcare a lui C este tot RC. Dacă

considerăm rezistenţa
ţ dinamică a sursei de c.c. infinită,, saturarea lui Q
face ca, tensiunea initiala pe condensator sa creasca brusc pana la
valoarea Vcom-VD (VD tensiunea pe jonctiunea BE a lui Q). In aceste
conditii avem: V ∞ −V 0
V =V 0 com
−V D  V com T = RC ln
V − ηV
∞ 1
; ⎛V −V ⎞ R (V − V )
=V ⏐ =V 1− =V 1− ⎜⎜ ⎟⎟ = V −
com BE
V ∞ C IC = 0 R I R R 1 com BE
⎝ R O ⎠ R O

R (V − V ) − V V −
= ln V −V = ln R
∞ 0
1
O
com BE com

T RC RC
V − ηV V − R (V − V ) − ηV
∞ 1
1 com BE 1
R O

⇒ T = RC ln
R oV −V ( R + R )+ R V
1 com O BE

R oV − η R V − R (V − V ) 1 O 1 com BE

R oV −V ( R + R )+ R R
T = RC ln 1 com O BE

R oV (1 − η ) − R (V − V ) 1 com BE
În fig. 7 este prezentată OCT cu TUJ cu control serie al curentului de
încărcare a condensatorului C.
+V1
+

R R1
Vcom
iQ
ηV1

− Q

iC VV
t
T
+
C− VC Rs Ve

Condensatorul C se încarcă la curent constant,, furnizat de sursa de

curent Q.
−V
Deci i Q
 iC = ct = V com BE

R
t
1
V (t ) = V
C 0
+ ∫ i dt C
; V =V 0 V
C 0
 1
t
V −V
V (t ) = V
C ∫ V
+ dt ⇒ com BE

C R 0

V −V ⎫
V (t ) = V + t⎪ com BE

+V
−V
⎬ ⇒ ηV =
C V
RC 1 V V
com BE
T
⎪ RC
V (T ) = η V
C 1 ⎭
V −V
⇒ T com
= ηV − V BE
1 V
RC
= R C (η V − V )
T
V −V com BE
1 V

Circuit de sincronizare cu reţeaua unui oscillator de relaxare cu TUJ

ce comandă un triac dintr-un VTA
C irc uitul d e fo rta al VT A-lui este realizat cu R s( sarc ină) şi triac ul T C ,
t i c u ajuto
triac j t rull c aruia
i se mo d ific
ifi a p uterea
t d isip
i i ată
tă p e sarc ina.
i C o mandd a
este asigurată d e la un o sc illato r d e relaxare c u T UJ. Imp ulsul d e
c o mand a Vp d in sec und arul lui T .I. o b tinând u-se in mo mentul c o mutarii
T UJ
UJ-lui
lui şi d esc ărc ării lui C în p rimarul lui T .I.
I T .I.
I se fo lo seşte d in
nec esitatea sep arării galvanic e d intre fo rta si c o mand a. C irc uitul p ro p riu-
zis d e sinc ro nizare este fo rmat d in p untea nec o mand ată P D şi
stab ilizato rul p arametric R Z.
 US

RS iS

R R1

Vz
U TC
PD V1 TUJ
~
+ C + ∗ +
VC VP
− −
− ∗

T .I .

fig.8.a)
 V1 VC

VZ
VV
t

VP
t
TC
TC TC
US
U
iS

t
t
α 1

fig.8.b)
α
 Se constată că într-o semialternanţă se obţin mai multe impulsuri de
comandă, acestea nu deranjează funcţionării, doar primul este folosit pt
intrarea în conducţie a lui Tc
Tc. Comanda sincronizată cu reţeaua se obtine
prin faptul că la sfârşitul fiecărei semialternanţe, când U=0, Vz=0 si
Vc=0. Deci încărcarea condensatorului se face plecând de la aceiaşi
tensiune nulă
nulă, deci se va obţine acelaşi unghi de comanda α în toate
semialternanţele.
Tranzistorul unijonctiune programabil TUP A

R2
În fig.9. se prezintă simbolul unui TUP G

TUP
R1
Fig.9
K

Comutarea TUP-lui producându-se când A este cu câtiva mV mai pozitiv

ca G. Denumirea de TUP provine din faptul că factorul de divizare
i t i i η se poate
intrinsic t prescrie
i din
di R2 sii R1.
R1 În
Î fi
fig.10.
10 se dă schema
h unuii
oscillator de relaxare cu TUP.
 +V1

R
R2

+
C R1
VC
−

R3 VS

C se încarcă cu p olaritatea d in fig. p rin R d e la V1. C ând tensiunea Vc

depăşeşte cu câţiva mV tensiunea d e p e R 1 sau V  R 1
V ,T UP
C
R1+ R 2
1

co mută, tensiunea p e el scad e b rusc la ap ro ximativ 10mV si C se

descarcă p e R s p ro d ucând un imp uls.
Analog ca la TUJ este evident ca in locul lui η am introdus R 1
.
R1 + R 2
Deci
1 1
T = RC ln = RC ln
1−η R
1− 1

R 1
+ R 2

R + R
T TUP
= RC ln 1 2

R 2