Sunteți pe pagina 1din 3

Cum au ajuns evreii pe teritoriul de astazi al Romaniei.

Voievozii si boierii i-au


dorit in special pentru ca dispuneau de bani
Cosmin Patrascu Zamfirache,

Evreii s-au stabilit in Principatele Romane cu acordul si mai apoi cu chemarea voievozilor. Au fost chemati
pentru a dezvolta zona, dar si pentru a-i imprumuta pe domnitori cu banii necesari pentru a-si cumpara tronul de
la turci. O serie de specialisti arata ca evreii au ajuns in Evul Mediu pe teritoriul de astazi al Romaniei.

Evreii au fost una dintre cele mai importante minoritati etnice din Romania. Pana in anul 1945, Romania era a
doua tara europeana ca numar de evrei. Numarul acestora se ridica la 350.000 de persoane, fiind o comunitate
infloritoare mai ales in zona urbana.
Evreii erau in special meseriasi, negustori, medici sau artisti. Aceasta comunitate are o istorie indelungata pe
teritoriul tarii noastre si se pare s-au stabilit in Principate inca din perioada evului mediu. O parte au fost
chemati chiar de voievozii moldoveni sau munteni, atat pentru a anima viata economica dar mai ales pentru a-i
folosi drept creditori in luptele pentru tron.

Medici si negustori in cautarea tolerantei

Evreii s-au conturat ca o comunitate in Principatele Romanesti cel mai devreme in secolul al XIV lea. Acestia
erau in principal evrei, iar primii voievozi moldoveni i-au tolerat, le-au permis sederea si chiar incurajat tocmai
pentru a dezvolta economic targurile. Astfel, prima comunitatea evreiasca a fost atestata in secolul al XIV lea, in
Moldova. Roman I Musat, unul dintre primii voievozi moldoveni, intemeieaza orasul Roman si ii asaza printre
locuitorii targului, o comunitate evreiasca de negustori. Documentele vremii spun ca i-a scutit de serviciul
militar in schimbul unei taxe.
De asemenea, o serie de documente atesta prezenta unor comunitati evreiesti in Moldova, de-a lungul drumului
comercial ce lega Marea Neagra de targurile Poloniei. Astfel sunt documentele negustorilor askenazi care au
sosit in 1349 din Polonia, dar si marturiile lui Benjamin de Tudela care in calatoriile sale ii mentioneaza pe evrei
in anul 1192, in spatiul de la est de Carpati.
Cu toate acestea, informatiile despre comunitatile evreiesti sunt sporadice pana in secolele XVI-XVII. Din
putine informatii aflam ca evreii din Principate au fot cautati si chiar chemati in principate pentru diferite
servicii. Erau fie medici foarte buni, fie negustori priceputi. Specialisti precum Iuliu Barasch sau Pincu Pascal
spun ca au existat comunitati evreiesti in timpul lui Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. De altfel marele
voievod moldovean, Stefan cel Mare a avut un medic evreu dar si un logofat, fiul lui Beniamin Sor.
Totodata, in Moldova stefaniana au fost atestate sate cu nume precum "Jidesti" sau hidronime precum "paraul
jidanului". Totodata evreii ar fi venit si la chemarea boierilor care dorea propasirea negustorilor pe pamanturile
lor si automat ridicarea valorii domeniului. Mai mult decat atat negustorii erau si carciumari, profesie
considerata infama, in lumea crestina medievala.

Numerosi specialisti arata ca multi evrei au venit in Principate mai ales dupa perscutiile religioase si etnice din
Spania si zona estica ale Europei. Mai precis un val de evrei vine din Spania si se stabileste in Imperiul Otoman,
ajungand o parte si peste Dunare in Tara Romaneasca. Este vorba despre evreii sefarzi, vorbitori de ladino.
Acestia au indurat in secolul al XV lea si al XVI lea persecutiile Inchizitiei Spaniole si au fost fie alungati, fie
au fugit din calea prigoanei.
Erau oameni foarte educati si buni specialisti in medicina dar si alte stiinte. Evreii sefarzi se stabilesc mai ales
dupa 1500 in Tara Romaneasca. Mai precis in Bucurestiul anilor 1550 sunt atestati negustori evrei precum Isac
Rufus si Habib Amato, evident din neamul sefarzilor. Tot din acelasi neam, pe filiera spaniola a ajuns si celebrul
medic Iosif Conian, dar de aceasta data in Moldova. Totodata, tot in secolul al XVI lea, din cauza pogromurilor
facute in Ucraina, au venit in Moldova numerosi evrei askenazi.

Acestia erau vorbitori de idis, fiind o populatie mai conservatoare si mai nevoiasa decat sefarzii. "Evreii au
venit in aceasta zona (n.r. a Principatelor Romane) din vest (Germania, Boemia, Ungaria), nord (Polonia) si sud
(Imperiul Otoman, unde sefarzi alungati din Spania au gasit in Tarile Romane un rai al tolerantei)", arata
profesorul doctor Ladislau Gyemant intr-un articol, "The Romanian Jewry: Historical Destiny, Tolerance,
Integration, Marginalisation".
In concluzie, primii evrei sunt atestati sporadic in secolele XII-XIV, fara dovezi arheologice sau documentare
consistente. Primele documente demne de luat in seamna privind aparitia evreilor in Principate sunt cele din
secolele XV-XVI, atunci cand vin cele doua mari ramuri evreiesti in Principate, alungate de pogromuri si
persecutii. Totodata boierii incurajeaza asezarea evreilor pentru aportul economic, alaturi de voievozii care
recrutau diversi specialisti, in special medici, din randurile lor. Nu au fost atestate insa pana in secolul al XVI
lea, sinagogi importante sau o populatie evreiasca consistenta in Prinicipate.

Evreii adusi de voievozii romani pentru credite

Incepand cu secolul al XVII lea, evreii au inceput sa fie chemati de voievozii Moldovei si Tarii Romanesti.
Motivele erau aparent aceleasi ca in trecut, dezvoltarea economica a targurilor. In realitatea, capacitatea
financiara a evreilor era cea care ii momise pe voievozi sa ofere privilegii si chiar sa-i cheme pe evrei in
targurile Principatelor. Astfel deja de la sfarsitul secolului al XVI lea in orase precum Bacau, Roman sau Galati
se formeaza comunitati evreiesti importante.
De exemplu, la Iasi in secolul al XVI si inceputul celui urmator la Iasi se afla un rabin important al comunitatii
evreiesti. Se numea Salomon Ben Aravi si practica medicina fiind primul rabin al evreilor din Moldova. La
randul sau agentul papal Cristofor Bruti ajuns in secolul al XVI lea in Moldova, amintea faptul ca negotul
principatului era controlat in mare parte de evrei polonezi. Voievozii si in general pretendentii la tron se bazau
pe creditori evrei pentru a-si putea cumpara tronurile.

"A doua componenta importanta a activitatii economice evreiesti a fost aceea a aprovizionarii cu credite
necesare atat conducatorilor, dar si comunitatile rurale si urbane. O parte a celor care doreau tronul obtineau
nominalizarea dupa ce apelau la serviciile creditorilor evrei influenti in capitala otomana", scrie Ladislau
Gyemant. De altfel, un bun exemplu a fost Joseph Nassi, ducele de Naxos, favoritul si sfetnicul
sultanului,evident de origine evreiasca cel care i-a ajutat sa obtina tronul pe Alexandru Lapusneanu si Ioan Voda
cel Cumplit.
Acelasi lucru il afirma si marele istoric Nicolae Iorga care preciza ca ,,La bursa caftanelor si a carjelor din
Constantinopol, juca finanta evreiasca un rol din ce in ce mai considerabil, cu cat cresteau numarul
pretendentilor la vreun scaun domnesc, mazili, beizadele veritabile ori simpli aventurieri ambitiosi, pe care
mirajul domniei le facea sa contracteze cele mai nesocotite sarcini pecuniare fata de gelepi si camatari". In
aceste conditii comunitatile evreiesti s-au inmultit si totodata s-au inradacinat in targuri fiind mai ales negustori,
meseriasi, carciumari sau bancheri. Totodata erau si artisti sau oameni de stiinta. Ultimul mare val care a
consolidat comunitatea evreiasca a sosit in secolul al XVIII lea. Atitudinea voievozilor a oscilat de-a lungul
timpului fata de comunitatile evreiesti in functie de interese.

Va mai recomandam:

Comunitatea evreilor din Arad condamna declaratia lui Ilan Laufer: E nefondata, iresponsabila, de
maxima gravitate

Deputatul Silviu Vexler: E grav si periculos cand arunci agresiv, in public, cuvinte pe care nu le intelegi
cu adevarat

S-ar putea să vă placă și