Sunteți pe pagina 1din 5

REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr.

8, 2012

Noțiunea și diversitatea sistemelor electorale


Andrei RACU,
doctorand (ULIM)

Recenzent: Victor Popa, doctor habilitat în drept, profesor universitar (ULIM)

SUMMARY
In the present article we have studied the notion and the types of existing electoral systems. Gener-
ally, we can define the country’s electoral system like the method used to calculate the number of elected
positions in the representative bodies of state that individuals and parties are awarded after elections.
There are many different types of electoral systems in use around the world, but they can be divided into
three general types: majority electoral systems, proportional electoral systems and mixed electoral sys-
tems. Also, we have described the principles underlying these types of electoral systems, as well as the
advantages and disadvantages of each type.

D intotdeauna, membrii oricărei colectivități socia-


le au tins sau au năzuit la un statut politic care
pe care trebuie să le îndeplinească indivizii pentru a fi
alegători și, pe de altă parte, condițiile în care indivizii
să le confere condiții prielnice pentru a se autoguver- și/sau partidele pot participa la competiția electorală”1.
na sau, cel puțin, pentru a participa, prin reprezentare, Alți autori, precum D.B. Katkov și E. V. Korcigo, în
la procesul de conducere socială. Pentru a-i convinge lucrarea lor, delimitează noțiunea de ,,sistem electoral în
pe guvernanți să le recunoască o asemenea aspirație – sens larg” și ,,sistem electoral în sens îngust”. Prin sis-
un adevărat drept natural –, masele populare au folosit tem electoral în sens larg, autorii menționați, subînțeleg
forța armelor sau forța spiritului și adesea au reușit. În totalitatea relațiilor sociale (atât reglementate, cât și ne-
dezvoltarea istorică a fiecărui popor, pot fi identificate, reglementate prin norme de drept), care apar în procesul
astfel, forme organizatorice – la început rudimenta- de formare a organelor puterii de stat și a puterii publice
re, apoi din ce în ce mai evoluate, prin care membrii locale prin intermediul alegerilor. Sistemul electoral în
colectivității participau, sau erau atrași, într-un fel sau sens îngust este modul de repartizare a mandatelor între
altul, la exercitarea unor atribute de conducere. candidați sau liste de candidați2.
Alegerile au un trecut îndelung – au apărut încă Alți autori, precum Ioan Muraru și Elena Simina Tă-
în perioada tribală unde, de regulă, modul de alegere năsescu, în genere, pun semnul egal între noțiunea de
erau aplauzele sau ovaţiile. În evul mediu, mai ales la sistem electoral și drept electoral, iar problema de re-
desfășurarea alegerilor din interiorul bisericii catolice, partizare a mandatelor – ținând cont de voturile obținute
s-a utilizat votul unanim, situaţie care a creat mari difi- – o tratează sub denumirea de scrutin. Prin ,,scrutin” (de
cultăţi în alegerea Papei. În epoca modernă şi mai ales la lat. scrutinium), autorii menționați înțeleg de fapt mo-
în sec. XIX, a fost utilizat pe larg votul majoritar. dalitatea în care alegătorii desemnează deputații, sena-
În present, alegerile populare reprezintă forma cea torii, consilierii etc.3.
mai puternică de legitimare a elitelor politice în cadrul Alți cercetători definesc modul de scrutin ca proce-
unui regim democratic. Totodată, nu poate fi vorba des- deul de numărare a voturilor care permite repartizarea
pre o construcție democratică a societății în afara unor mandatelor pentru candidații aleși, în funcție de voturile
alegeri libere și corecte. Prin urmare, alegerile sunt acea exprimate de alegători4.
componentă fundamentală a sistemelor politice demo- Unii cercetători înțeleg prin ,,sistem electoral” totali-
cratice, prin intermediul cărora are loc transmiterea de tatea de relații sociale reale, care apar în procesul organi-
către cetățeni a funcțiilor de conducere cu statul către zării și efectuării alegerilor, precum și relațiile reciproce
anumite persoane. ce se stabilesc între alegători și deputați5. Alți savanți,
Desfășurarea alegerilor, la rândul său, are la bază un la defnirea sistemului electoral, pun accentul pe norme-
anumit sistem electoral, care este alcătuit din ansamblul le de drept, care, după părerea lor, sunt un garant și un
de legi, reguli, reglementări ce realizează transformarea factor determinant în alegerea persoanelor în funcțiile
voturilor în mandate. eligibile, în conformitate cu principiile democratice.
Pentru a defini sistemul electoral, este important a În concepția profesorului Ion Deleanu, sistemul elec-
identifica acele criterii care le punem ca bază. Aceste toral reprezintă ansamblul de norme juridice, articulate
criterii ne permit a realiza un studiu riguros şi ştiinţific. și ierarhizate, având ca obiect de reglementare dreptul
În ştiinţa juridică și politică conte­mporană, se utilizează de a alege și de a fi ales în organele reprezentative ale
o serie de criterii, iar în dependență de acestea, diferiți puterii, inclusiv dreptul de a revoca pe cei aleși, princi-
autori, doctrinari, definesc, mai mult sau mai puțin dife- piile sufragiului, modul de organizare și desfășurare a
rit, noțiunea de sistem electoral. alegerilor și de stabilire a rezultatului votării6.
Unii autori, precum Ion Guceac, sunt de părere că Din cele menționate, putem ajunge la concluzia
sistemul electoral determină, ,,pe de o parte, condițiile că unii cercetători înțeleg prin sistem electoral întreg

60
Nr. 8, 2012 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

spectrul de relații sociale și norme care le reglemen- un singur tur de scrutin, putem aduce situația când în-
tează, în procesul de desfășurare a alegerilor, începând tr-o circumscripție electorală uninominală candidează
cu drepturile electorale ale cetățenilor și terminând cu patru persoane, pentru care au votat 50.000 de alegă-
repartizarea mandatelor, iar alții limitează noțiunea de tori. Candidatul A a obținut 11.500 voturi, candidatul B
sistem electoral la modul de repartizare a mandatelor 10.000 voturi, candidatul C 15.000 voturi și candidatul
între candidați sau liste de candidați. Noi, în prezentul D 13.500 de voturi. Mandatul va fi obținut de candidatul
articol, vom analiza sistemul electoral în sens îngust și C, care a obținut majoritatea relativă de voturi acordate,
vom enumera și explica tipurile de sisteme electorale cu toate că împotriva lui au votat 35.000 de alegători.
existente. Sistemul electoral majoritar cu un singur tur de scru-
Un sistem electoral este strâns legat de democrație, tin este practicat, în mare parte, în procesul electoral
căci exprimă valorile acesteia, constituindu-se astfel într- pentru locurile în organele reprezentative ale unor sta-
un indicator al caracterului democratic al unei societăți te, cum ar fi SUA, Marea Britanie precum și în fostele
și, totodată, el contribuie la fortificarea democrației7. colonii ale acesteia, cum ar fi Canada, India ș.a. Acest
Deși există diferite realități, iar procedurile electora- sistem electoral a stat la baza creării sistemului biparti-
le diferă de la stat la stat, totuși se poate spune că, în nic de tip britanic.
dependență de modul în care sunt repartizate (câștigate) Sistemul electoral majoritar cu două tururi de
mandatele pentru funcțiile eligibile, există trei modalități scrutin. Conform acestui mod de sistem electoral –
de sistem electoral: candidatul sau lista de candidați să se considere aleși
a) sistem electoral majoritar; – trebuie să se obțină o majoritate absolută de voturi
b) sistem electoral proporțional; (adica 50% + 1 vot). În cazul în care nici un concurent
c) sistem electoral mixt. electoral nu a obținut o majoritate absolută în primul
Termenul ,,majoritar” indică metoda prin care în ca- tur de scrutin, se organizează un al doilea tur de scrutin
drul unei circumscripții candidatul sau lista de candidați și aici sunt cunoscute două variante: în al doilea tur de
care are cele mai multe voturi, cu sau fară majoritate ab- scrutin acced doar candidații clasați primii doi sau trec
solută, este declarat învingator. De obicei, acest mod de toți candidații din primul tur. Conform primei variante,
sistem electoral este practicat în circumscripții unino- în al doilea tur de scrutin acced doar candidații clasați
minale, adică țara este împărțită în atâtea circumscripții primii doi și învinge candidatul care a obținut majori-
câte locuri sunt în parlament. Acest tip de sistem elec- tatea din totalul de voturi valabil exprimate. Conform
toral este cel mai vechi, dar și cel mai utilizat (conform variantei doi, în turul doi trec toți candidații din primul
datelor Uniunii Interparlamentare, nu mai puțin de 83 tur, iar mandatul îl obține acel candidat care a obținut o
de țări au la baza legislației electorale acest sistem de majoritate simplă de voturi.
alegeri) și asigură o legătură directă între candidați și Acest tip de scrutin, la fel, încurajează ,,votul tactic”,
persoanele care își dau votul. favorizând, în general, partidele mari și dezavantajând
Sistemul electoral majoritar, sau al votului majori- concurenții cu șanse mici, deoarece în al doilea tur can-
tar, cum mai este numit, la rândul său, are trei subtipuri: didatii se pot retrage, pot renunța cerându-le alegato-
sistemul electoral majoritar cu un singur tur de scrutin, rilor săi să voteze pentru un alt candidat. Aici intervin
sistemul electoral majoritar cu două tururi de scrutin; și alianțele preelectorale dintre partide. Este vorba de o
sistemul electoral majoritar alternativ. reflectare a vechii polarizări a politicii franceze în parti-
În doctrina dreptului constituțional, mai există și alte de de dreapta și partide de stânga. Formațiunile politice
clasificări, cum ar fi, raportat la modalitatea de propune- care nu reușesc să intre în asemenea alianțe preelectora-
re a candidaţilor, în sistem electoral majoritar uninomi- le sunt în general subreprezentate în parlament, de mul-
nal, sistem electoral majoritar plurinominal sau de listă. te ori sub adevărata lor pondere electorală.
Sistemul electoral majoritar cu un singur tur de În calitate de cel mai simplu exemplu de atribuire a
scrutin. Acest tip de sistem electoral se mai întâlnește mandatului, conform sistemului electoral majoritar cu
în doctrină sub denumirea de sistem electoral pluralist două tururi de scrutin, putem aduce situația când într-o
sau ,,first-past-the-post”, sau ,,winner-take-all”, deoare- circumscripție electorală uninominală candidează patru
ce pentru a câștiga alegerile și a obține mandatul, nu persoane, pentru care au votat 50.000 de alegători. Can-
este necesar a acumula o majoritate absolută de voturi didatul A a obținut 1.500 voturi, candidatul B – 10.000
în circumscripția respectivă (adică 50%+1 vot din nu- voturi, candidatul C – 15.000 voturi și candidatul D –
mărul voturilor valabil exprimate), ci este suficient de a 13.500 de voturi. Deoarece nici unul dintre candidați nu
acumula o majoritate simplă de voturi (mai mult decât a obținut majoritatea absolută de voturi în primul tur,
ceilalți concurenți), indiferent de procentul acestora din de obicei în decurs de 1-2 săptămâni, va fi organizat un
numărul total de voturi. al doilea tur de scrutin la care vor participa, conform
Acest tip de sistem electoral este avantajos prin primei variante candidații C și D, mandatul obținându-l
simplitatea sa și prin costurile reduse și dă posibilitate candidatul care va acumula majoritatea din totalul de
alegătorului să voteze ,,tactic”, dacă acesta consideră voturi valabil exprimate, iar conform variantei a doua, în
că șansele candidatului său preferat sunt mici, atunci va turul doi vor accede toți candidații, iar câștigător va de-
opta pentru un alt candidat, mai puțin preferat însă cu veni, în caz că nu intervin schimbări, candidatul C, care
șanse mai reale. a obținut majoritatea relativă de voturi acordate. Aici, cu
În calitate de cel mai simplu exemplu de atribuire a referire la varianta doi, este important de menționat că
mandatului, conform sistemului electoral majoritar cu după primul tur unii candidați se pot retrage în favoarea

61
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 8, 2012

altora, iar rezultatul poate fi absolut diferit după turul să câștige într-un număr semnificativ de circumscripții
doi. și reprezentarea sa poate fi atunci foarte puternic afec-
Avantajul sistemului electoral majoritar cu două tu- tată10.
ruri de scrutin, în raport cu sistemul electoral majoritar Sistemul electoral majoritar uninominal poate avea
cu un singur tur de scrutin, constă în faptul că candidatul loc, atât cu un singur tur de scrutin, cât și cu două tururi
sau lista de candidați aleși, conform acestui tip de sistem de scrutin, iar scrutinul alternativ este folosit, după cum
electoral, este susținut de o majoritate reală din cadrul am menționat mai sus, exclusiv pe circumscripții uni-
votanților8. Printre dezavantaje putem menționa faptul nominale.
că sistemul electoral majoritar cu două tururi de scrutin Sistemul electoral majoritar uninominal are un
este mai complicat, precum și mai scump decât cel cu șir de avantaje și dezavantaje. Din rândul avantajelor,
un singur tur de scrutin. menționăm că acest tip de scrutin este cel mai simplu,
Acest tip de scrutin electoral este folosit pentru ale- realizează o legătură între alegător și ales, favorizează
gerile parlamentare în Franța și Macedonia. La fel, acest bipartitismul, creează posibilitatea formării unei guver-
tip de scrutin este practicat în majoritatea statelor lumii, nări majoritare stabile, combate mai eficient absenteis-
în cadrul alegerilor locale pentru funcția de primar, in- mul și încurajează votul util. Printre dezvantaje putem
clusiv în Republica Moldova. menționa că acest tip de scrutin este injust, creând mari
Sistemul electoral majoritar alternativ. Acest nedreptăţi în reprezentarea alegătorilor, fiind dependent
tip de scrutin, întâlnit în doctrină și cu denumirea de prea mult de geografia electorală, permite comiterea
,,preferențial”, este considerat un derivat al sistemului multor fraude, nu este optim pentru exprimarea plura-
britanic uninominal cu un singur tur și, de fapt, combină lismului politic, poate genera o stare conflictuală extrem
într-un singur tur efectele celor două tururi de scrutin cu de periculoasă prin faptul că asigură ca partidul ce are o
majoritate absolută. Scrutinul alternativ este un tip de majoritate relativă a opţiunilor să deţină o majoritate ab-
vot majoritar în care e necesară, ca şi în cazul scrutinului solută a mandatelor, este avantajos pentru partidele mari
majoritar cu două tururi, obţinerea majorităţii absolute a și dezavantajos pentru partidele mici, este mai costisitor
voturilor (50%+1 vot) pentru a câştiga mandatul pus în în cazul numărului mare de circumscripții.
joc într-o anumită circumscripţie. Sistemul electoral majoritar plurinominal sau de
În această variantă, alegătorii votează pentru listă. Acest tip de scrutin este mai rar întâlnit în practică
candidați în circumscripții cu un singur loc, dar înloc să și, spre deosebire de sistemul electoral majoritar unino-
voteze pentru un singur candidat, ei trebuie să claseze în minal, în care este pus în joc un singur mandat într-o
buletin toți candidații din circumscripția lor, în ordinea circumscripție electorală, aici sunt disputate mai multe
descrescătoare a preferinței. La deschiderea buletinelor, mandate în aceeași circumscripție.
ele se clasifică după prima preferință. Candidatul care Deși unii autori consideră noțiuniile de ,,sistem majo-
întrunește prima preferință a alegătorilor și are majori- ritar plurinominal” și ,,sistem majoritar de listă” identi-
tatea absolută a voturilor este declarat câștigător. Dacă ce, există însă autori care disting aceste noțiuni și afirmă
nu întrunește această majoritate, ultimul de pe listă este că scrutinul plurinominal se aplică în situațiile în care
eliminat și voturile sale se împart celorlalți candidați, în aceeași circumscripție sunt mai multe locuri (manda-
urmând preferința a doua. Dacă în acest fel unul dintre te), alegătorii alegând atâția candidați câte mandate sunt
candidați obține majoritatea absolută, el este declarat puse în competiție, iar că scrutinul majoritar de listă se
câștigător, dacă nu, procesul continuă. În final, când ră- aplică când în aceeași circumscripție electorală sunt mai
mân numai doi, unul în mod sigur are majoritatea ab- multe locuri, fiecare alegător votând însă pentru o listă
solută9. propusă de un partid politic, iar în acest fel, alegătorul
Acest tip de scrutin este folosit în cadrul alegerilor nu acordă votul său unei sau altei persoane înscrise pe
prezidențiale din așa state ca Australia și Irlanda și per- listă, ci partidului de care îl leagă afinități politice11.
mite unui concurent divizat în mai multe tendințe, dar În doctrina și practica electorală, este întâlnit scru-
majoritar în opinie, să câștige, depășind eventualele sale tinul majoritar de listă simplu, cunoscut și cu denumi-
divizări. El interzice victoria întâmplătoare a unui can- rea de ,,scrutin cu listă blocată”, unde alegătorul are
didat minoritar, ca urmare a divizării adversarilor săi. un singur vot pe care îl acordă unei liste, fără a putea
Sistemul electoral majoritar uninominal. Acest tip interveni în alcătuirea ei, dar poate fi și complicat prin
de sistem electoral presupune că în fiecare circumscripție acordarea posibilității de modificare a listei de către ale-
electorală se alege doar un singur deputat, care obține gător și aici sunt cunoscute mai multe variante. Una din
cel mai mare număr de voturi. Țara este împărțită în atâ- variante este ,,panașajul” sau lista deschisă, care presu-
tea circumscripții electorale câte mandate sunt puse în pune că alegătorul are dreptul de a întocmi, în limitele
joc, iar fiecare alegător dispune de un singur vot. mandatelor disponibile, el însuși lista candidaților pe
Prin acest mod de scrutin numai partidul al cărui can- care dorește să îi voteze, indicând numele acestora din
didat este clasat primul obține un loc, celelalte partide listele prezentate de partidele politice. O altă variantă
nu obțin nimic. Partidul ajuns pe locul secund suferă, de sunt listele înrudite reprezentând un procedeu electoral
regulă, o subreprezentare, pentru că el ajunge în urma prin care se însumează voturile (mandatele) obținute pe
partidului cel mai puternic la nivel național, cam în toate liste separate, în conformitate cu acordurile dintre par-
circumscripțiile electorale. Situația este mult mai dra- tidele politice respective12. Unii autori plasează aici și
matică pentru celelalte partide. Un partid ajuns pe locul votul alternativ sau preferențial, ceea ce considerăm nu
trei sau patru, la nivel național, are foarte puține șanse prea corect, deoarece acest tip de scrutin poate fi utilizat

62
Nr. 8, 2012 REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT

doar în cadrul sistemului majoritar uninominal, adică în întreaga țară este o circumscripție electorală unică, iar
circumscripții în care se discută un singur mandat, de- repartizarea mandatelor nedistribuite este relativ simplă
oarece în urma acestui mod de vot devine câștigător un și se realizează la nivel național.
singur candidat și nicidecum mai mulți candidați sau o Reprezentarea proporțională apropiată – este
listă de candidați. atunci când repartizarea resturilor se face în interiorul
În concluzii, menționăm că sistemul electoral majo- circumscripției electorale și nu la nivel național. Ast-
ritar are avantajele menţionate mai sus (simplitate, legă- fel, atât depunerea listelor de candidați, cât și reparti-
tură directă ales – alegător), dar are însă şi un dezavantaj zarea mandatelor se face la nivel local, iar numărul de
major, el este, în mare măsură, injust, deoarece nu există candidați înscriși pe fiecare listă este mult mai redus,
o proporţionalitate între numărul de voturi obţinute de ușurând astfel însuși procesul de votare.
candidaţii unui partid şi numărul de mandate obţinute La repartizarea resturilor de mandate nedistribuite,
de acesta. sunt utilizate două metode, metoda celor mai mari re-
Sistemul electoral proporțional este un mod de scru- sturi și cea a celei mai mari medii.
tin relativ nou, în comparație cu sistemul electoral majo- Metoda celor mai mari resturi presupune că man-
ritar și a apărut la sfârșitul sec. XIX, mai întâi în Belgia datele rămase nedistribuite se transmit acelor liste de
și țările scandinave, iar după Primul Război Mondial s-a partid, care au resturile cele mai mari, formate în urma
răspândit în întreaga Europă. Acest tip de sistem electo- distribuirii mandatelor prin împărțirea voturilor alegăto-
ral este utilizat pentru desfășurarea alegerilor în orga- rilor la coeficientul electoral.
nele reprezentative ale puterii și implică, cel mai ade- Metoda celor mai mari medii presupune că mandate-
sea, participarea partidelor politice în alegeri, deși pot le rămase nedistribuite se transmit acelor liste de partid,
participa și candidați independenți și are la bază două care au cele mai mari medii. Media pentru fiecare listă
principii – reprezentativitatea și proporționalitatea, ceea se calculează după formula V / (M + 1), unde V este
ce presupune că încearcă să păstreze o proporţionalitate numărul total de voturi valid exprimate pentru lista par-
între voturile obţinute de un partid şi mandatele alocate tidului, în circumscripţia respectivă, iar M – numărul de
acestui partid în parlament, fiind totodată cea mai de- mandate deja obţinute de partid.
mocratică formă de sistem electoral. Sistemul electoral Aceste metode de repartizare a resturilor de mandate
proporțional nu poate fi aplicat în circumscripții uni- nu duc la rezultate egale, căci metoda celor mai mari
nominale, ci doar în circumscripții plurinominale, sau resturi favorizează partidele mici, iar metoda celor mai
atunci când țara este o circumscripție unică, cum este mari medii favorizează partidele mari.
și cazul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parla- Practica, dar și teoria electorală, în cadrul alegerilor
mentare. după modelul reprezentării proporționale, cunoaște un
Sistemul reprezentării proporționale, ca și sistemul șir de metode de distribuire a mandatelor, în urma aplică-
majoritar, are numeroase modalități, principalele fiind rii cărora, prin utilizarea unor formule cu divizori, toate
metoda celor mai mari resturi, metoda celei mai mari mandatele sunt distribuite din prima. Cea mai cunoscută
medii, metoda d’Hondt, metoda unui singur vot ne- este metoda propusă de V. d’Hondt. Ea este o metodă
transferabil, metoda votului cumulativ etc. independentă de distribuire a mandatelor, ce face par-
În doctrina juridică, sunt cunoscute trei etape ale sis- te din sistemul reprezentării proporționale și constă în
temului proporțional care trebuie parcurse – determina- împărțirea numărului de voturi acordate de alegător unui
rea coeficientului electoral, repartizarea mandatelor; și partid la un anumit șir de numere în creștere (1,2,3,4,5
o nouă distribuire a resturilor electorale. Sunt cunoscute ș.a.m.d.), după ce câturile obținute se aranjează în or-
mai multe formule de determinare a coeficientului elec- dine descrescătoare, iar acel cât, care conform locului
toral, cea mai simplă dintre care este formula „coeficien- în șir corespunde cu numărul de mandate, este câtul
tul Hare”, unde coeficientul electoral de circumscripţie electoral sau divizorul comun. Fiecare listă de partid va
(CEC) este egal cu câtul dintre numărul total de voturi obține atâtea mandate de câte ori conține numărul de
valide, exprimate pe circumscripţia respectivă (V), și voturi obținute de acesta câtul electoral. În urma aplică-
numărul de mandate puse în joc în acea circumscripţie rii metodei d’Hondt, rezultatele, de obicei, sunt identice
(M) (CEC = V/M), însă există şi variante uşor modificate cu rezultatele metodei celor mai mari medii și deci, ca
ca „coeficientul Droop”( V/(M+1)) și „coeficientul Im- și aceasta, favorizează partidele mari. O altă metodă din
periali” (V/(M+2)). Partidele câştigă atâtea mandate pe această categorie este metoda Saint-Lague, care utilizea-
circumscripţia respectivă de câte ori se cuprinde (CEC) ză ca divizori şirul numerelor naturale impare (1,3,5,7
în numărul de voturi exprimate pentru acel partid. În ș.a.m.d. ), iar în rest toate operațiunile sunt identice cu
urma distribuirii, rămân mandate nealocate care impun cele din cadrul metodei d’Hondt. O altă metodă aplica-
o nouă repartiție și, de fapt, aici intervin toate nuanțele și tă este metoda Hagenbach-Bischof, sau a coeficientului
dificultățile. Deci, sistemul reprezentării proporționale, modificat, practicată în Elveția și constă în împărțirea
în dependență de nivel, cunoaște două categorii de re- numărului de voturi obținute de lista de partid la numă-
distribuire a mandatelor nerepartizate inițial, și anume, rul total de mandate distribuite circumscripției electora-
reprezentarea proporțională apropiată și reprezentarea le, majorat cu o unitate, și se reia această operație până
proporțională integrală. Aceste două moduri de distri- când toate mandatele vor fi atribuite.
buire a mandatelor nerepartizate sunt asemănătoare, sau Practica electorală cunoaște situații când prin apli-
chiar identice, ca proceduri și calcule matematice. carea sistemului electoral proporțional, în organele
Potrivit reprezentarii proporționale integrale, legislative ale statului au intrat un număr foarte mare

63
REVISTA NAŢIONALĂ DE DREPT Nr. 8, 2012

de partide, chiar până la 15, ceea ce a creat probleme tul majoritar, concomitent acordându-i-se alegătorului
legate de formarea unei majorități stabile și învestirea o mare libertate. Potrivit acestui sistem, învinge can-
unui guvern stabil. Această situație a dus la introduce- didatul ale cărui voturi depășesc coeficientul electoral,
rea, de către majoritatea statelor, a unui prag electoral. iar fiecare alegător are dreptul la un vot, dar acesta este
Pragul electoral, este numit acel minim de voturi pe transferabil, ceea ce înseamnă că dacă candidatul, pen-
care trebuie să-l obțină un concurent electoral pentru tru care a votat, a obținut mai multe voturi decât are ne-
a participa la distribuirea mandatelor. Pragul electo- voie pentru a fi ales, aceste voturi în plus trec la a doua
ral, în dependență de țară, variază de la 2-10%. Co- preferință indicată de alegător și dacă și acesta a atins
dul Electoral al RM, în cadrul alegerilor parlamentare, coeficientul – atunci surplusul trece la a treia preferință
stabilește următoarele praguri electorale, pentru un par- etc.
tid, o organizaţie social-politică – 4%, pentru un bloc Sistemele electorale mixte echilibrate se obțin prin
electoral format din 2 partide şi/sau organizaţii social- combinarea unor așa modalități ca votul cumulativ, votul
politice – 7%, pentru un bloc electoral format din 3 şi limitat, ,,măciuca chinezească” etc., iar cea mai cunoscu-
mai multe partide şi/sau organizaţii social-politice – 9% tă modalitate de asemenea scrutin este sistemul german
și pentru un candidat independent – 2%13. al votului dublu. Acest tip de sistem se caracterizează
În concluzii, putem spune că în calitate de mod de prin aceea că fiecare alegător dispune de două buletine
scrutin, reprezentarea proporţională se bucură de avan- de vot. Cu primul el desemnează, prin scrutin majoritar
tajul justeţii, existând o proporţionalitate, mai mare sau uninominal, un deputat care reprezintă circumscripția
mai mică, între numărul de voturi obținute de un par- sa, iar cu al doilea buletin el se pronunță pentru o lis-
tid şi mandatele parlamentare câştigate de acest partid. tă de partid, prin sistemul reprezentării proporționale.
Dezavantajul reprezentării proporționale este că permite Prin urmare, cele două buletine sunt utilizate în două
pătrunderea în parlament a unui număr mare de partide, circumscripții diferite, corespunzător celor două tipuri
ceea ce duce la fragmentarea excesivă a vieţii politice de scrutin, iar în urma alegerilor sunt desemnate două
şi la imposibilitatea constituirii unei majorităţi politice tipuri de deputați.
puternice și stabile şi deci la fragilitate şi instabilitate în Dintre avantajele sistemelor electorale mixte putem
actul de guvernare. menționa că elimină multe din neajunsurile sistemelor
Sistemul electoral mixt este o a treia modalitate a electorale pure, iar dintre dezavantaje – că sporesc cos-
sistemelor electorale existente și presupune folosirea, turile alegerilor.
concomitentă, a elementelor sistemului electoral ma- În concluzii, putem menționa că nu există sisteme
joritar și a sistemului electoral proporțional în cadrul electorale bune sau rele, ci sisteme adecvate sau inadec-
alegerilor pentru organele reprezentative ale puterii de vate condiţiilor ţărilor care le folosesc pentru alegerea
stat. Scopul instituirii sistemului electoral mixt este de organelor reprezentative, iar alegerea unui sistem elec-
a combina avantajele diferitelor sisteme electorale, tot- toral anume, este, de fapt, o problemă de oportunitate
odată diminuând dezavantajele acestora14. Există trei pentru actorii politici aflați la guvernare.
variante de sisteme electorale mixte: sisteme electorale
mixte dominate de sistemul majoritar, sisteme electorale Note:
mixte dominate de reprezentarea proporțională; sisteme 1
Guceac I., Drept electoral, USM, Academia de Drept din
electorale mixte echilibrate. Moldova, Chișinău, 2005, p.48.
Sistemele electorale mixte dominate de sistemul 2
Катков Д.Б., Корчиго Е.В., Избирательное право: Вопросы
majoritar au la bază combinarea scrutinului majori- и ответы, Москва, 2001, c.136.
tar cu cel proporțional prin utilizarea celui majoritar 3
Muraru I., Simina Tănăsescu E., Drept constituțional și
în circumscripții cu un număr mic de locuri, iar a ce- instituții politice, vol.II, C.H. Beck, București, 2009, p.101.
lui proporțional – în circumscriptiile cu populatie mare
4
Ionescu C., Tratat de drept constituțional contemporan,
București, All Beck, 2003, p.321.
și numar mare de mandate. Acest mod de scrutin are 5
Fruntașu P., Sistemele politice contemporane, vol. I, CE USM,
însă caracteristici periculoase ce țin de justețe și poate Chișinău, 2001, p.13.
crea condiții când un partid care este dominant în zonele 6
Deleanu I., Instituții și proceduri constituționale, -tratat-, Ed.
depopulate, unde se votează cu un scrutin majoritar și Servo-Sat, Arad, 2001, p.111.
minoritar; în zonele populate, unde se votează cu scru- 7
Masclet J.Cl., Le droit des elections politiquens, PUF, Paris,
tin proporțional, este avantajat în raport cu un partid de p.6.
8
Катков Д.Б., Корчиго Е.В., Избирательное право: Вопросы
implantație contrară15. и ответы, Москва, 2001, p.138.
Sistemele electorale mixte dominate de reprezen- 9
Bădescu M., Drept constituțional și instituții politice, Lumina
tarea proporțională sunt reprezentate de sistemul fran- Lex, 2001, p.258.
cez al înrudirilor și de sistemul Hare sau al votului trans- 10
Martin P., Sisteme electorale și modurile de scrutin, R.A.
ferabil. Sistemul înrudirilor exprimă alianța unor partide ”Monitorul Oficial”, București, 1999, p.41.
sau formațiuni politice, care se prezintă cu liste înrudite
11
Ionescu C., Tratat de drept constituțional contemporan, All
(apparentées). Dacă listele înrudite obțin majoritatea ab- Beck, București, 2003, p.322.
12
Guceac I., op.cit., p.127.
solută a voturilor, ele câștigă toate locurile (mandatele 13
Codul electoral al RM nr.1381 din 21.11.1997, în Monitorul
în Parlament). Dacă nu, locurile vor fi repartizate între Oficial al Republicii Moldova, din 08.12.1997.
liste potrivit principiului reprezentării proporționale. 14
Катков Д.Б., Корчиго Е.В., op.cit., 2001, p.141.
S-a folosit în Franța (1951-1958)16. Sistemul Hare este 15
Bădescu M., op.cit., 2001, p.268.
o combinație dintre reprezentarea proporțională și vo- 16
Muraru I., Simina Tănăsescu E., op.cit., p.102.

64