COLECŢIA POVESTIRI STIINTIFICO-FANTASTICE

I. M. ŞTEFAN

LUMINA PURPURIE
HORIA ARAMA
P R E Ţ U L 1 LEU
PR4ETENUL BIP
 1. M, Ş T E F A N

imm PURPURIE

HORIA ARAMA

Prietenul BIP

C o l e c f i a „Povesfirî şfiiniifico-fanfaslice"
editafă de revista

i lelinica
Anul X - N r . 2 4 2 - 1 5 decembrie 1964,-
 Rezumatul capitolelor precedente

Cosma Căliman, un cosmonaut tU sccrHutut XX, a nau)riiy,iM 'iHtr-una

dintte călătoriile sale pe un astcioid şi a trăit acolo timp ile decenii.
Abia în unul 2(176. an in care pe cei a apărui o stranie fi ncnxpUcală
lumină purpurie, a icufit să revină pe l'umint, unde insă se adaplcnzji
cu t^reu noii existente. Prietenii săi, cercetătorii Dinu Varf^a, Toma Oieru
t> Otilia Criiiăf, de la Complexul astronomic-asLronautic de la Iezer, in-
etarcă să-l ajute, dar fără preg mult succes. Horia Moldovon, preşedin­
tele Complexului, ~%i dezvăluie ultimele date despre contactele comple­
xului cu civilizaţiile altor lumi, ii vorbeşte despre mesajele primite, cate
nu nu putut ii descifrate, ca, de piUlă, mesajul Havadani, iar Cosma
Căliman este profund deprimat de faptul că na are cunoşlin(cle nece­
sare pentru a se integra In aceste preocupări ale oamenilor de ştiinţă.
Pe neaşteptate, Păinîntul este lovit de un adcvăiat cataclism. Siste­
mul nostru soUit suferă un ciudat proces de contracţie, care precipită
planetele 'm direcţia Soarelui. Consiliul Planetar Suvrcin liotărăşte, după
dezbateri aprinse, să evacueze zmele ecuatoriale ale planetei şi să con­
struiască o puternică instalaţie reactivă la Polul Sud, cate să contraca­
reze alunecarea planetei spre Soare, prvpulsind o in direcţia opusă.
Totodată, se orgatiizeuză expediţii de observaţie in diferite ztmc ale sis­
temului solar, printre care şi o expediţie a Complexului de la Iezer, Io
care urma să iu parte Dinu Vargo.
In timp ce coristrw lia ^iţianticei instalufH reai:tiiie diti Anlarctida
progresează!. Dinu Vaisj,a şi Cosma Coltnmn se hotărăsc să plece irn-
picună in expediţia complexului, tinînd ieama că experienţa jo.slului
naufragiat cosmic se va putea dovedi de mare folos. Cosma chiar pre-
ciftită plecarea, doritor să contribuie la lămurirea misterului ; el bă­
nuieşte că lumitta purpurie şi contracţia sistemului solar sint fenomene
Icjiate unul de altul. Cind expedifia ajunge in apropierea lui Umbriel,
siilelit al planetei Uiaiius, dinspre acest corp ceresc răzbat semnale.
Intre timp, pe Pătnînt s-a ivit o nonă cnUmiitute. In atmosferă au
apărut nişte făpturi ciudate, „oameni şerpi", a căror prezentă duce la
dejectarea majorităţii aparatelor ţi vehiculelor. Pămintenii încearcă za­
darnic să intre in contact cu ei, tar in^dafia reactivă de la Polul Sud
este paralizată. Abia după ce stabilirea legăturii reuşeşte, jetul reactiv
poate fi pornit, şi alunecarea Pămîntului spre Soare încetează. Dar nu
trec decit cîteva zile şi forţa necunoscută, care a perturbat orbita pla­
netei noastre, devine şi mai puternică, anihilind eforturile pămîntenilor.
Se hotărăşte de acrea sporirea forţei jetului sud-polar şi se iau în acest
acop toate măsurile necesare.

Coperfa - desen VICTOR WEGEMANN

Desene; CORNELIU BÎRSAN
 I. M. ŞTEFAN

Lumina purpurie
(Urmare din nummul ttecutj

Cronica lui Triton

în aceste zile do mare frăniîntare, dar şi de iniunsă bucurie pen­

t r u locuitorii p l s n e t o i , d e v e n i c u n o s c u t ă , în t r a d u c e r e t e r e s t r ă , u n
fel d e d e c l a r a ţ i e i „ o a r n e n i l o r - ş e r p i " . A c e a s t a a d e v e n i t mai t î r z i u
c u n o s c u t ă s u b d e n u m i r e a „ C r o n i c a lui T r i t o n " .
Iată, pe scurt, cuprinsul ei, t r a d u s şi adaptat înţelegerii pă-
mîntpşti : .
„Sîntem bătrîni, bătrîni ca vremea.
V o i , o a m e n i i , nu fflSfltaţi î n c ă p e P ă m î n t c î n d a s t r o n a v e l e n o a s t r e
v - a u c u n o s c u t p l a n e t a p e n t r u p r i m a d a t ă . P e a t u n c i ţ ă r m u r i l e şi
m ă r i l e t e r e s t r e a r ă t a u cu totul altfel d e c î t a c u m , v e g e t a ţ i a era niaî
b o g a t ă , p ă d u r i l e şi m l a ş t i n i l e mai m u l t e , iar norii m a i d e n ş i . A b u r i
grei p l u t e a u d e a s u p r a t u t u r o r l o c u r i l o r .
D i n a n i m a l e l e p e c a r e l e - a m zărit a t u n c i , u r i a ş e şi v o r a c e , n i c i
unui n u se mai v e d e azi.
Noi însă eram aceiaşi ca şi a s t ă z i , căci nu ne-am schimbat
de mult.
S î n t e m l o c u i t o r i i c o r p u l u i c e r e s c p e c a r e îl n u m i ţ i T r i t o n , u n u l
d i n t r e c e i doi sateliţi n a t u r a l i ai p l a n e t e i p e c a r e aţi b o t e z a t - o N e p -
t u n . î n v r e m u r i d e d e m u l t , c î n d S o a r e l e era mai d a r n i c cu c ă l d u r a
lui. T r i t o n a v e a o a t m o s f e r ă b o g a t ă şi v i a ţ a î n f l o r e a la s u p r a f a ţ a
lui. D a r g l o b u l nostru era m a i m i e d e c î t al vostru, şi a t r a c ţ i a lui
s l a b ă nu a reuşit să r e ţ i n ă învelişul g a z o s . A t m o s f e r a se r i s i p e a t r e p ­
t a t în s p a ţ i u l c o s m i c , iar S o a r e l e îi î n c ă l z e a tot mai s l a b s u p r a f a ţ a .
P e a t u n c i noi a j u n s e s e m la un g r a d î n a l t d e c i v i l i z a ţ i e . T e h n i c a
n o a s t r ă se r i d i c a s e p e o t r e a p t ă d e c a r e a v o a s t r ă d e - a b i a se a p r o p i e ,
iar l i m b a j u l d e p ă ş i s e d e m u l t p r a g u l c u v i n t e l o r , f i i n d s u p r a n o ţ i o n a l ;
n e î n ţ e l e g e a m t r a n s m i ţ î n d idei şi r a ţ i o n a m e n t e în î n t r e g u l lor, prin
s e m n e d e tipul c e l o r folosite în l o g i c a v o a s t r ă m a t e m a t i c ă .
Aveam mijloace puternice de a descoperi o cale de salvare.
A s t r o n a v e l e au î n c e p u t să c o l i n d e spaţiul c o s m i c , în c ă u t a r e a
u n u i n o u l o c a ş . D a r , î n t r e t i m p , s-a găsit o altă s o l u ţ i e , c h i a r în
 c u p r i n s u l c o r p u l u i n o s t r u ceresc- N e a m folosit d e f a p t u l c ă interio­
r u l lui T r i t o n a r e n u m e r o a s e g o l u r i ; l e - a m m ă r i t , l e - a m a m e n a j a t
p e n t r u e x i s t e n ţ a n o a s t r ă ; în s f î r ţ i t , a m a b s o r b i t a c o l o b r u m a d e a t ­
mosferă care ne mai rămăsese.
De a t u n c i , m i l i o a n e l e d e ani s-au scurs unul d u p ă a l t u l , f i e c a r e
dintre ele aducînd o nouă desăvîrşiie a existenţei noastre. Pluteam
în c a v e r n e şi n u i e ş e a m la s u p r a f a ţ ă d e c î t p e n t r u a f a c e c e r c e t ă r i
sau pentru a explora cu navele cosmico zonelo apropiate do corpul
n o s t r u c e r e s c . A m î n c e r c a t , în u l t i m a v r e m e , să i n t r ă m în l e g ă t u r ă
si c u voi, aşa c u m e r a m în c o m u n i c a ţ i e c u a l t e l u m i , d a r d i f e r e n ţ a
dintre limbajele noastre a împiedicat stabilirea unei înţelegeri.
C u p a t r u ani părnînteşti în u r m ă a m fost loviţi d e o g r e a n e n o ­
r o c i r e . P e c î n d în T r i t o n se e x c a v a un n o u s i s t e m d e g r o t e , s-a a j u n s
la un filon a f l a t în l e g ă t u r ă c u n u c l e u l p u t e r n i c r a d i o a c t i v al s a t e ­
litului. E m a n a ţ i i l e , d e o i n t e n s i t a t e î n g r o z i t o a r e , c a r e au p r o v e n i t d e
a c o l o s-au r ă s p î n d i t în c î t e v a o r e în c a v e r n e l e l o c u i t e . C u t o a t ă
ş t i i n ţ a l o c u i t o r i l o r n o ş t r i , c î t e v a zile m a i tîr/iu, g r o t e l e n u m a i c u ­
p r i n d e a u n i c i o f ă p t u r ă vie.
I n t e r i o r u l lui T r i t o n d e v e n i s e un c i m i t i r l u g u b r u .
S i n g u r i i c a r e au s c ă p a t s î n t e m n o i , c e i câţiva z e c i d o mii d e
t r i t o n i e n i porniţi în e x p e d i ţ i i c o s m i c e . Am a f l a t îii g r a v i p l a n e l e
n o a s t r e t r a g i c u l a d e v ă r , r e c e p t i o n î n d n u ' s a j e l e unor m u r i b u n z i .
D e a t u n c i c ă u t ă m un l ă c a ş p l a n e t a r jirioiHife.
L a î n c e p u t , c î n d a m a j u n s a c i şi am d a t o c h i i cu voi p o n t m
p r i m a d a t ă , a m f o s t c u p r i n ş i d o o r e p u l s i e do n e î n c h i p u i t . Ş t i ţ i , noi
a v e m un s i m ţ al f r u m o s u l u i f o a r t e d e z v o l t a t . T r i t o n i e n i i v - a u privit
şi s-au c u t r e m u r a t .
C e p o t r e p r e z e n t a o a r e a c e s t soi d e f ă p t u r i g r e o a i e , p ă r o a s e ,
a l b i c i o a s e şi g r o t e ş t i d e c î t n i ş t e l i g h i o a n e c u totul i n f e r i o a r e ? n e
spuneam noi cu dezgust.
D a r n e - a m d e ş t e p t a t c u r î n d din a c e a s t ă s u b i e c t i v i t a t e , d e c a r e
n u s c a p ă u n e o r i , d u p ă c u m se v e d e , nici f ă p t u r i l e f o a r t e e v o l u a t e ,
i a r unii d i n t r e noi au m e r s a t î t d e d e p a r t e î n c î t au spus c ă p o a t e
şi voi n e socotiţi la fel d e urîţi c u m v ă v e d e m n o i , deşi a c e a s t ă
p ă r e r e a stîrnit i l a r i t a t e . S - a u găsit c î ţ i v a c a r e au p r e t i n s c h i a r c ă
d e s c o p e r ă la unii d i n t r e voi u r m e d e g r a ţ i e .
A m î n c e p u t să v ă s t u d i e m şi n e - a m c o n v i n s c ă s î n t e ţ i a n i m a l e
s u p e r i o a r e , iar f i z i c e ş t e s e m ă n a ţ i c u noi m a i m u l t d e c î t s-ar p ă r e a
la p r i m a v e d e r e .
In ce priveşte cosmocibernoanele voastre, ele ne-au sîcîit
zadarnic.
N e - a m d a t s e a m a c ă î n c e r c a ţ i , n a i v , e c h i v a l a r e a c u v i n t e l o r şi
s e m n e l o r i z o l a t e . N u a v e a m în n a v e l e n o a s t r e n i c i o a r h i v ă a v e c h i i
n o a s t r e civilizaţii, c a r e , la v r e m e a ei, se s e r v i s e d e l i m b a j u l c u v i n ­
telor, aşa c ă a durat destul de mult pînă c e a m reconstituit acest
m i j l o c , a t î t ide r u d i m e n t a r , d e c o m u n i c a r e . A b i a d u p ă c e a m s t a b i ­
lit e c h i v a l e n ţ a l i m b a j u l u i v o s t r u c u s l i ă v e c h i u l n o s t r u l i m b a j d e c u ­
v i n t e a m p u t u t fftce o l e g ă t u r ă e l e m e n t a r ă c u c o s i n o c j b e m o a n e l o
yoastre.
A c u m î n s ă , îri sfirşit, n e î n ţ e l e g e m . Ş t i m c h i a r c ă n e - a ţ i b o t e z a t
r « o a m c n i i - 5 e r p i » , c e e a c e n i s e p a r e d e s t u l do c a r a g h i o s , c ă c i m i s e ­
m ă n ă m n i c i c u u n i i , n i c i c u alţii. N e p a r e r ă u d o t o a t o s p a i m e l e şi
n e a j u n s u r i l e p e c a r e vi l e - a m p r i c i n u i t în p r i m e l e zile ale întîlnirii
noastre."

Bucurii .şi necazuri

#

D e z n o d ă m î n t u l fcriciit al ovenimewitolor d e p e P ă t u î a t f u p r i m i t
c u i m e n s ă b u c u r i e d c o o s m o n a u ţ i i „ ' i ' c m e r a r u l u i " . O d a t ă cii stabi-i
l i r e a l e g ă t u r i i c u T e r r a , D i n u şi C o s m a c o m u n i c a r ă t o a t e o b s e r v a ­
ţ i i l e lor, c a r e f u r ă p r e l u c r a t e c u m u l t ă g r i j ă . î n c e a d e - a z e c e a z i ,
Horia Moldovan le spuse :
-— D e a c u m , n i m i c n u m a i p o a t e î m p i e d i c a s a l v a r e a P ă i n î n t u l u i .
D a t e l e transmise de voi în ultima vreme privitoare la poziţia rekitivă
a p l a n e t e l o r n e - a u fost d e c e l m a i m a r e f o l o s .
îl puseră pe preşedinte la curent cu semnalele captate de po
U m b r i e l , c e e a ce-i stîrni un m a i e interes. Nici o n a v ă nu mai fă­
c u s e v r e o d e s c o p e r i r e s i m i l a r ă . A v e a să î n ş t i m ţ e z e d e î n d a t ă C o n ­
siliul P l a n e t a r S u p r e m .
A c u m r a c l i e t a se a f l a î n i m e d i a t a v e c i n ă t a t e a p l a n e t e i U r a n u s ,
C o n t i n u a u să s c h i m b e s e m n a l e , d a r n u i z b u t e a u să se f a c ă î n ţ e l e ş i .
C e r u r ă să li se î n g ă d u i e să l e g e m i c u l c o s n w c i b c r n o n al r a c l i e t e i do
c o s m o c i b e r n o n u l m a r e al c o m p l e x u l u i .
I l o r i a M o l d o v a n c h i b z u i p î n ă să le d e a r ă s p u n s u l . C o s m o c i b e r ­
n o n u l d e la I e z e r , c a şi c e l e l a l t e c o s m o c i b e r n o a u e a l e p l a n e t e i , e r a
d e o c a m d a t ă o c u p a t . Şi totuşi descifrarea «eninalelor umbrieîiene e r a
prea importantă ca să fie neglijată.
— P e s t e cît timp ajungeţi în punctul cel mai apropiat do
Umbriel ?
— A p r o x i m a t i v p e s t e 7 6 d e o r e , îi e x p l i c ă D i n u V a r g a .
— B i n e . T r e b u i e să t e r m i n ă m n i ş t e d e s c i f r ă r i d e m e s a j e ale „ o a -
m e n i l o r - ş e r p i " . A s t a va d u r a c e l m u l t î n c ă 3 4 d e o r e . P e u r m ă , c o s ­
m o c i b e r n o n u l v ă a p a r ţ i n e . V ă u r e z din t o a t ă i n i m a m u l t s u c c e s . O
v e s t e i n t e r e s a n t ă p e n t r u C ă h m a n : există î n t r - a d e v ă r f ă p t u r i r a ţ i o ­
n a l e al c ă r o r l i m b a j e s t e f o r m a t din u n i t ă ţ i g l o b a l e , aşa c u m i)re-
supunea el.
D i n u şi C o s m a î n c e p u r ă p r e g ă t i r i l e . A c u m n u m a i e x i s t a nici o
î n d o i a l ă c ă s e m n a l e l e m i s t e r i o a s e v e n e a u d i n s p r e s u p r a f a ţ a lui U m ­
b r i e l . E r a l i m p e d e c ă c e n t u r i l e d e radiaţii e x i s t e n t e în jurul p l a n e t e i ',
 U r a n u s a v e a u r>roprictăţi a t e n u a n t e , c e e a c e f ă c e a c a d e p c P ă m î n t
s e m n a l e l e să nu p o a t ă fi r e c e p ţ i o n a t e .
Orele treceau.
S i m ţ e a u c ă se a p r o p i e c l i p a c e a m a i i m p o r t a n t ă a e x p c i l i ţ i c i c o s ­
m i c e . C a să f i e siguri c ă n i m i c n u - i va t u l b u r a în t i m p u l m u n c i i dc
d e s c i f r a r e . V a r g a se d u s e în c a b i n a d e p i l o t a j p e n t r u a v e r i f i c a s t a ­
rea rachetei şi p o z i ţ i a ei. Z ă b o v i mai nuilt d e c î t e r a do aşteptat.
C î n d se î n t o a r s e , C o s m a observă po c h i p u l prietenului său o pa­
loare pronunţată. încercă, ca întoliieauna, să gonească supărarea
cu o glumă :
— Ai î n t î l n i t v r e u n u m b r i e h a n , D i n u l e ? S î n t c u m v a c a n i b a l i ?
Varga nu-i răspunse.
C o s m a veni s p r e el şi-l a p u c ă d e u m e r i .
— C e s-a î n t î m p l a t , o m u l e ? N e a î n d r ă g i t iar v r e u n a s t e r o i d ?
Sau poate te-a muşcat un „om-şarpe" ?
Răspunsul veni bolborosit :
— Stăm răn, C o s m a . Am fost o r b i 1 S e m n a l e l e unihrleliene şi
apoi f a p t e l e a f l a t e d e p e P ă m î n t n e - a u c a i n z ă p ă c i t , n e - a u f ă c u t să
p i e r d e m din v e d e r e c o n t r o l u l „ T e m e r a r u l u i " . V i n a e în primul rînd
a mea. chiar numai a mea.
— D a r c e s-a î n t î m p l a t ? O n o u ă prinK^jdio ? O vom înfrunta.
Căile Cosmosului n-au fost n i c i o d a t ă şosele asfaltate. Ilai, spune
o d a t ă I D o a r nu vrei să-ţi a p l i c p e n t r u d e s c i f r a r e a g î n d u r i l o r c o s -
• m o c i b e r n o n u l c a unei f ă p t u r i c a r e nu c u v î n t ă p ă m î n l e ş t c . Au n ă ­
vălit c u m v a s o l a r i e n i i , s u p ă r a ţ i d e versurile m e l e P
D i n u V a r g a se uită t e m ă t o r la t o v a r ă ş u l său d c d r u m . S e g î n d i
iar la p r ă b u ş i r e a b i o l o g i c ă c a r e l pindea pe Cosma- Fusese averti­
zat că se p u t e a p r o d u c e în u r m a unui ş o c p s i h i c , d e pildă a unei
mari e m o ţ i i . T o t u ş i t r e c u p e s t e e z i t a r e a sa, c ă c i nu-i m a i rămînea
altceva de făcut.
— O vom înfrunta, desigur, spuse el, reluînd aproape mecanic
cuvintele lui C o s m a , vom căuta o ieşire n e a p ă r a t . Nu va fi însă
uşor. S î n t e m aproape nişte... naufragiaţi. M o t o a r e l e sînt a c u m ne­
p u t i n c i o a s e . R e z e r v a d e .substanţă d e l u c r u d e c a r e d i s p u n e m este
c a şi e p u i z a t ă . î n o r i c e c a z . . . nu m a i a v e m destul p e n t r u a n e în­
toarce peste un an p e P ă m î n t , aşa c u m era proiectat. Asta este
absolut sigur.
C o s m a nu-şi p i e r d u c u m p ă t u l . î n t r e b ă :
— Deocamdată însă zborul poate continua, nu-i aşa ?
— Fireşte. înaintăm ca un c o r p c e r e s c o a r e c a r e c e se roteşte
în jurul S o a r e l u i pe orbita dinainte calculată, în virtutea inerţiei.
Dacă n u va s u r v e n i n i m i c n e p r e v ă z u t , v o m fi p r o b a b i l peste opt
luni şi c e v a la o d i s t a n ţ ă d e c î t e v a m i l i o a n e d e k i l o m e t r i d e P ă m î n t .
 — Ş i a t u n c i v o m c e r e e v e n t u a l c a o r a c h e t ă d c s a l v a r e să n e
c a p t e z e . . . P u t e m solicita c a d c p e a c u m să se f a c ă c a l c u l e l e şi
pregătirile necesare.
— D a , f ă r ă î n d o i a l ă . Numtfi c ă p o z i ţ i a e x a c t ă p e c a r e o v a
avea atunci planeta noastră e greu do prevăzut. Nu uita m a r e a
a c ţ i u n e în c u r s . I a r d a c ă m a i p ă t r u n d e m o d a t ă în v r e o z o n ă p e ­
r i c u l o a s ă s î n t e m p i e r d u ţ i , c ă c i n u n e v o m p u t e a s m u l g e din c a .
T ă c e r e a nu d u r ă d e c î t c î t e v a c l i p e . C î n d V a r g a auzi glasul lui
C o s m a se m a i linişti ; s u n a î n c r e z ă t o r , o p t i m i s t .
•— A s c u l t ă , D i n u l e 1 N u t r e b u i e să t e î n v i n o v ă ţ e ş t i c u n i m i c .
C h i a r d a c ă ai fi v e r i f i c a t do s u t e d e ori i n d i c a t o a r e l e , t o t ri-ai fi
p u t u t să schiml>i c e v a . D o a r nu voiai să t e r e s e m n e z i în s i t u a ţ i a
d e p r i z o n i e r nl a s t c r o i d u l u i '< I Iţi l a c o m ă r t u r i s i r e . A m o m e ­
t e a h n ă , c a r e ţ i e ţi se i)are, d e s i g u r , c i u d a t ă . C o n ş t i i n ţ a riscului î m i
d ă u n s e n t i m e n t d e b u c u r i e şi do f o r ţ ă . D a c ă v o m a j u n g e să c ă ­
l ă t o r i m s p r e s t e l e a ş a c m n c i r c u l ă m p e b i c i c l e t ă , nu voi m a i s i m ţ i
nici u n f i o r , nici o b u c u r i e .
S i . . . m a i v o i a m să-ţi s p u n c e v a . E u c r e d , c a şi O i c r u , în f r u ­
m u s e ţ e a c a l c u l e l o r , în v i a ţ a p e c a r e o m u l o d ă c i f r e l o r . A m î n ţ e l e s
că mai dispunem de o cantitate, e adevărat mică, de substanţă d e
l u c r u . P i ) a t e c ă v o m i z b u t i să c a l c u l ă m o t r a i e c t o r i e c a r e să n e
d u c ă s p r e P ă m î n t c u un c o n s u m c u m u l t m a i r e d u s d e c î t îl p r e ­
s u p u n e a m iniţial n e c e s a r . A v e m o s a r c i n ă g r e a , f o a r t e g r e a . N i m i c
n u - i m a i t u l b u r ă t o r d e c î t să d o v e d e ş t i c ă i m p o s i b i l u l e s t e p o s i b i l ,
a d i c ă să-l î n v i n g i prin p u t e r e a ş t i i n ţ e i şi e l a n u l î n d r ă z n e l i i . Ş i
a p o i nu u i t » p e u m b r i e l i e n i . N u m a i s î n t e m s i n g u r i , D i n u l e , în
a c e a s t ă p a r t e a l u m i i . C e - a r fi să d ă m o r a i t ă p e Ia ei ? P u ş i f a ţ ă - n
f a ţ ă , n e - a m î n ţ e l e g e m a i uşor.
Dinu Varga nu răspunse nimic.
— Ş t i u , c o n t i n u ă C o s m a , c ă ţie ţi-a fost t e a m ă c ă - m i vei p r o ­
d u c e e m o ţ i i ; d e a c e e a ai ş o v ă i t să-mi c o m u n i c i v e s t e a , c a în v r e ­
m e a c î n d î m i e r a i t u t o r e . O să î n v e ţ i o a r e v r e o d a t ă să-ţi c u n o ş t i
într-adevăr fiul adoptiv ?
î m p r e u n ă se apropiară de geam. P e cer strălucea, învăluit în
v e ş n i c i i săi nori d e m e t a n şi a m o n i a c , uriaşul U r a n u s .
U n semnal răsună.
C o s m o c i b e r n o n u l m a r e al C o m p l e x u l u i d e l a I e z e r l e s t ă t e a la
dispoziţie.
M u n c a de descifrare începu, absorbindu-i într-atîta încît nu
m a i a v u r ă r ă g a z p e n t r u a l t e griji.

Pe Pămînt viaţa reintra în vechiu-i făgaş.

C e r c e t ă t o r i i d e la I e z e r se s i m ţ e a u c u p r i n ş i d e f e b r a c l i p e l o r
mari. Maşinile, aparatele, instrumentele funcţionau cu repeziciune
şi p r e c i z i e , m ă s u r î n d şi d i r i j î n d v i c t o r i a o m u l u i a s u p r a n a t u r i i .
 P ă m î n l u î se î n t o r c e a c u m i n t e s p r e v e c h e a hii m a t c ă ooswnică.
C e m î n d r ă d e v i c t o r i a ei e r a i m i a n i t a t e a ! P î a n e t a a treia î n v i n g e a
procesul g e n e r a l d e c o n t r a c ţ i e al s i s t e m u l u i p l a n e t a r .

Despre imposibilitatea vieţii pe Pămînt

Uriaşa capacitate de comparare şi selecţie a marelui eosmoci-

b e r n o n p ă m î n t e s c s t a b i l e a t r e p t a t , prin i n t e r m e d i u l f r a t e l u i s ă u
mai m i c d e la b o r d u l „ T e m e r a r u l u i " , e c h i v a l e n ţ a n o ţ i u n i l o r , î n ţ e ­
l e g e r e a d i n t r e c e l e d o u ă s e m i n ţ i i d e f ă p t u r i : locuitorii T e r r e i şi
umbrielienii.
T o m a O i e r u d ă d u s e o s u g e s t i e c a r e se d o v e d i d e o î n s e m n ă t a t e
covîrşitoare. Amintindu-şi de o convorbire pe care o avusese cu
luni în u r m ă c u cîţrva p r i e t e n i , p r o p u s e să s e î n c e r c e d r e p t c h e i e
f o l o s i r e a n o ţ i u n i l o r d e s c i f r a t e din m e s a j u l R a v a d a n i .
P o t r i v i r e a se d o v e d i d e p l i n ă , şi d e s c i f r a r e a mesajelor umbric-
l i e n e f ă c u un m a r e pas î n a i n t e .
V e s t e a se r ă s p î n d i c u r e p e z i c i u n e p e P ă m î n t şi p r o d u s e o m a r e
e m o ţ i e . U m b r i e l i e n i i v o r b e a u d e c i a c e e a ş i l i m b ă c a şi l o g o r o b o t u l
n a v e i c a r e vizitase c u d e c e n i i î n u r m ă s i s t e m u l n o s t r u p l a n e t a r şi
lansase mesajul Ravadani I
S e m n a l e de tot felul alergau intre cele două posturi d e emi­
sie, a r u n c î n d p u n t e a r a ţ i u n i i p e s t e p r ă p a s t i a c o s m i c ă e x i s t e n t ă
î n t r e c e l e d o u ă l u m i , d î n d c l i p e l o r s o l e m n i t a t e a c o n f r u n t ă r i i ci­
vilizaţiilor.
C u t o a t e a c e s t e a , un o b s t a c o l i n t e r v e n i p e n e a ş t e p t a t e în m o d
i n e x p l i c a b i l , şi a c e a s t a t o c m a i î n t r - u n m o m e n t c r u c i a l . I z b u t i s e r ă
să convi?iă c u p r e c i z i e a s u p r a m o d u l u i d e a c o n c e p e s t r u c t u r a
sistemului solar, şi c o s m o n a u ţ i i t e r e ş t r i s e m n a l a r ă c ă ei sînt p ă -
m î n t e n i , a d i c ă l o c u i t o r i ai c e l e i d e a t r e i a p l a n e t e în o r d i n e a d e ­
părtării d e S o a r e .
Li se r ă s p u n s e c ă n u s-a î n ţ e l e s comunicarea.
O repetară.
Din nou acelaşi răspuns.
L a a d o u a r e p e t a r e , li se c e r u să r e f a c ă î n t r e a g a s c h e m ă c o n ­
v e n i t ă privind i d e n t i f i c a r e a c o r p u r i l o r c e r e ş t i . P i e r d u r ă a p r o a p e o
oră cu o r e v e r i f i c a r e a m ă n u n ţ i t ă .
P e u r m ă p ă m î n t e n i i îşi s e m n a l a r ă din n o u o b î r ş i a .
— S î n t e ţ i c u m v a f ă p t u r i în t r e c e r e p e p l a n e t a a t r e i a şi v e n i t e ,
d e f a p t , din alt sistem solar ? î n t r e b a r ă u m b r i e l i e n i i .
— N u , p ă m î n t e n i î t r a n s m i s e r ă C o s m a şi D i n u , din c e î n c e
m a i n e d u m e r i ţ i şi a p r o a p e s u p ă r a ţ i d e a c e a s t ă i n s i s t e n ţ ă fără rost.
Emisiunea se întrerupse după o scurtă comunicare a urabrie-
lienifor, c a r e s u n a astfel :

8
 — R e v i z u i m t o t eodul s t a b i l i t . T r e b u i e să fl i n t e r v e n i t « n j < - v a
ii e r o a r e l o g i c ă d e b a z ă . î n s t a b i l i r e a r e l a ţ i i l o r c o s m i c e m a i s î n t
c u n o s c u t e astfel do n e î n ţ e l e g e r i .
Se pierdea un tUnp preţios.
Seismul
T ă c e r e a d u r ă m u l t , n e s p u s d e m u l t , mai ales m ă s u r a t ă cu n e ­
r ă b d a r e a c e l o r doi c o s m o n a u ţ i p ă m î n t e n i -
D u p ă c î t e v a c e a s u r i , C o s m a şi D i n u s e n e l i n i ş t i r ă . „ T e m e r a r u l "
c o n t i n u a să z b o a r e c u o v i t e z ă a p r e c i a b i l ă , şi p e s t e c e l m u l t 25 d e
o r e a v e a u să iasă din z o n a c e a mai f a v o r a b i l ă c o n t a c t u l u i . î n c e ­
p u r ă d e a c e e a să o m i t ă s e m n a l e , c e r î n d r e l u a r e a i n g e n t ă a l e g ă ­
turii. U m b r i e l însă uontiium s ă t a c ă c u î n d ă r ă t n i c i e . î n t r e b ă r i l e ,
t r a n s n u s e în c o d u l c o n v e n i t , nu p r i m e a u nici un r ă s p i m s .
întreaga convorbire cu umbrielienii fusese, evident, înregistrată.
C o s m o n a u ţ i i o r e a s c u l t a r ă cu m u l t ă l u a r e - a m i n t e , n ă d ă j d u i n d s ă
d e s p r i n d ă un î n ţ e l e s , c a r e să le d e s l u ş e a s c ă p r i c i n i l e atitudinii c e ­
lor d e p e satelitul u r a n i a n .
— O a m e n i cu c o n v i n g e r i f e r m e , c e m a i ! o b s e r v ă C o s m a , f ă -
c î n d h a z da n e c a z . D i n m o m e n t c e sînt siguri c ă e x i s t e n ţ a n o a s t r ă
e s t e o a b e r a ţ i e , n : c i n - a u c u c i n e să m a i s t e a d e v o r b ă .
L u i D i n u nu-i p l ă c e a a c e s t fel d e a v o r b i :
— Ai găsit m o m e n t u l să f a c i glume ; acum cînd pierdem o
ocazie extraordinară, poate unică.
—- Şi u a c , a ş sta b o s u m f l a t , c a t i n e , c e - a ş a v e a d e c î ş t i g a t ? C e
v r e i , eu, c a om al C o s m o s u l u i , p r i v e s c l u c r u r i l e c e v a . . . mai d o
sus d e c î t t i n e . Ş i t o c m a i d e a c e e a le s u r p r i n d şi l a t u r a c o m i c ă .
Gîiideşte-te bine : umbrielienii ăştia parcă ne întind o oglindă,
în c a r e să c o n t e m p l e p r o s t i a n o a s t r ă .
— Ce nou paradox ai mai născocit ?
— N i c i un p a r a d o x , D i n u l e . D a r p a r c ă şi n o i p r i v i m u n e o r i
c u î n d o i a l ă e x i s t e n ţ a lumilor c a r e nu n e s e a m ă n ă . I n c o n t a c t c u
e l e , c i n e ştie d a c ă nu n e - a m t e m e c ă s î n t e m în p r e z e n ţ a u n o r
iluzii o p t i c e sau a u d i t i v e .
— M a i b i n e te-ai f r ă m î n t a să găseşti o s o l u ţ i e 1
— C o l o c v i u c u sila nu se poate- D a c ă nu no vor, n o i d e g e a b a
îi v r e m . E h , d a c ă v r e o n m b r i e l i a n ă s-ar fi î n d r ă g o s t i t d e m i n e ,
eram acum departe cu conversaţia.
N u a p u c ă să t e r m i n e , c ă un z g o m o t p u t e r n i c îi a c o p e r i v o r ­
b e l e . M ă d u l a r e l e r a c h e t e i s c r î ş n e a u , pereţii „ T e m e r a r u l u i " t r e m u ­
r a u , d e p a r c ă n a v a ar fi fost un avion surprins d e o vijelie. I D e o d a t ă .
p o d e a u a î n c e p u sâ o s c i l e z e v i o l e n t , b a l a n s î n d i i - i d i n t r - o p a r t e
într-alta.
D i n u i z b u t i să a j u n g ă la un h u b l o u , ţ i n î n d u se de mobilele
din c a b i n ă . Privi î n d e l u n g f i r m a m e n t u l ;
— N u se v e d e n i m i c d e o s e b i t , o b s e r v ă el.
 C o s m a m a i n e s i g u r p e p i c i o a r e l e s a l e , f u s e s e zvîriit c î t c o l o .
C ă z u s e c u f r u n t e a în s p e t e a z a u n u i f o t o l i u , î n c î t îşi p i e r d u a p r o a p e
c u n o ş t i n ţ a . C î n d îşi r e v e n i , d u p ă c î t e v a c l i p e , auzi t o c m a i c u v i n ­
t e l e p e c a r e le r o s t i s e m a i î n a i n t e D i n u . S p u s e ş i el c u v o c e s l a b ă !
— S ă ştii, D i n u l e , c ă în sfîrşit n e - a u r ă s p u n s u m b r i e l i e n i i . . .
C e - o fi în m i n t e a lor ?... M a i d o m o l , fraţilor î n t r u r a ţ i u n e . . . , c ă r ă -
mîneţi fără interlocutori.
„ T e m e r a r u l " era prins î n t r - o a c c r b ă î n c l e ş t a r e c u forţa n e v ă ­
zută- I n t e n s i t a t e a a c ţ i u n i i misterioasei, c a r o se e.tercita a s u p r a n a ­
v e i , c r e ş t e a şi d e s c r e ş t e a a l t e r n a t i v , d î n d u - l e u n e o r i iluzia c ă t o t u l
se v a linişti, p e n t r u c a , d u p ă s c u r t t i m p , să le f l u t u r e în f a ţ ă s p e c ­
trul d i s t r u g e r i i .
— Urmăriţi oare să ne nimiciţi ? transmise D i n u Varga spre
u m b r i e l i e n i . î n c e t a ţ i e x p e r i e n ţ a a c e a s t a n e n o r o c i t ă , cuci a l t f e l n e
veţi a v e a pe conştiinţă...
Receptorul navei rămînea mut.
Cosma transmise şi :
— Ş t i m c ă n e a s c u l t a ţ i c u v i n t e l e . . . deşi nu e r c i l e ţ i î n c ă î n
e l e . . . D a ţ i - n e î n s ă p r i l e j u l . . . unei e x p l i c a ţ i i c o m p l e t e . . . î n c e r c a ţ i
să î n v i n g e ţ i p r e j u d e c ă ţ i l e c a r e v ă înşală.-. R e l u a ţ i c o n v o r b i r e i i ,
umbrielieni 1
Vorbea greu, cu dese întreruperi, căci echilibrul său fizic
era precar.
Z g u d u i t u r i l e şi z g o m o t e l e c o n t i n u a u î n s ă . E r a c a şi c u m un
uriaş al C o s m o s u l u i a r fi prins r a c h e t a î n t r e d e g e t e l e s a l e , p e n t r u
a o s c u t u r a f ă r ă m i l ă , b a m a i t a r e , b a mai î n c e t .
D e o d a t ă , trei s c u r t e i z b u c n i r i p u r p u r i i d e l u m i n ă p ă t r u n s e r ă ,
prin h u b l o u r i , în n a v ă , o r b i n d u - i a p r o a p e . î n a c e l a ş i fTmp, trei b u ­
buituri puternice răsunară.
U r m ă o hnişte aproape deplină. D o a r vibraţia carcasei de metal
al n a v e i şi u n z u m z e t c a d e s t u p d e a l b i n e a m i n t e a u c e l e p e t r e c u t e .
Cosma nu-şi pierduse cu totul umorul :
— M i se p a r e c ă ăsta a fost salutul d e b u n v e n i t . . . D e c e să
ne mirăm ? P a r c ă noi nu tragem cu tunurile, nu f a c e m focuri de
artificii de marile sărbători ?
D i n u V a r g a n u p ă r e a .şă a s c u l t e v o r b ă r i a p r i e t e n u l u i s ă u . P r o ­
f i t a s e d e a c a l m i a ivită p e n t r u a t r e c e în c a b i n a d e p i l o t a j .
î n c î t e v a c l i p e , e r a u a m î n d o i în f a ţ a m e s e i d e comandă.
— V i t e z a şi d i r e c ţ i a n a v e i sînt n e s c h i m b a t e 1 f u r ă p r i m e l e
v o r b e p e c a r e le rosti V a r g a cu un s i m ţ ă m î n t d e u ş u r a r e .
D i n această cabină, care avea pereţii de material transparent,
s p e c t a c o l u l c o s m i c p u t e a fi c e l m a i b i n e c o n t e m p l a t . N u z ă r i r ă
nici o schimbare importantă. Zgomotul vibraţiei, care conţi--
n u a , deşi a t e n u a t ă , l e r e î n v i a î n s ă m e r e u a m i n t i r e a î n t î m p l ă r i l o r
prin c a r e t r e c u s e r ă .

10
 — N-ar. fl exL'lus c a p o v e s t e a asta să nici nu fi avut v r e o l e ­
g ă t u r ă cu u m b r i e l i e n i i , o b s e r v ă C o s m a .
D i n u c e r c e t a aeunv c u a t e n ţ i e c u r b e l e î n s c r i s e d e a p a r a t e l e
î n r e g i s t r a t o a r e - S e c u f u n d ă a p o i , p e n t r u puţin t i m p , în c a l c u l e .
— E i b i n e ? îl î n t r e b ă C o s m a . S - a f ă c u t l u m i n ă în m i n t e a ta ?
Ia expnmă-ţi verdictul.
— Seism cosmic 1
— D e c e natură ?
— U n flux d e u n d e electromagnetice, extrem de puternice,
n e - a prins în raza lui.
— Ai putut deleiuiina direcţia din care venea ?
— Dinspre Umbriel,
— E ş t i sigur, D i n u l e ?
— Indii.'atiilo apărutelor nu-mi î n g ă d u i e nici o î n d o i a l ă .
— Deci ei ou fost ! C'e lipsă de delicateţe... Ce-or fi vrut
de fapt P
— Ş t i u e u , C o s m a ? S ă se c o n v i n g ă c ă nu s î n t e m o amăgire.
— N e - o r fi f o t o g r a f i a t , d u p ă un p r o c e d e u u m b r i e l i a n . . . G r o ­
z a v a,ş v r e a să aflu c e filozof s c e p t i c le-a fost p ă r i n t e s p i r i t u a l .
S a u p o a t e c ă la ei e s t e a t o t p u t e r n i j ă v r e o ş c o a l ă d e gînditori c a i n
d e felul sofiştilor, c a r e - ţ i d e m o n s t r e a z ă c ă m e l c u l m e r g e m a i r e ­
p e d e d e c î t a l e a r g ă i e p u r e l e . C e zici ?
— Z i c c ă eşti un p a l a v r a g i u f ă r ă p e r e c h e . Ai t ă c u t d e c e n i i la
r î n d p e a s t e r o i d ş i - a c u m ţi-ai d a t d r u m u l c u m i n e .
— T e înşeli. N - a m t ă c u t nici a t u n c i . V o r b e a m s i n g u r . F ă c e a m
c h i a r e x e r c i ţ i i d e c o n v e r s a ţ i e . D a c - a ş fi t ă c u t , aş fi u i t a t să vor­
b e s c şi p o a t e c ă î n n e b u n e a m .
— D e - a r vorbi umbrielienii a suta p a r t e din cît v o r b e ş t i tu...
Umbriel răspunde
Deodată, din cealaltă cabină, se auziră răsunind semnale. Cos­
m o n a u ţ i i g r ă b i r ă î n t r - a c o l o . U m b r i e l i e n i i i n t r a s e r ă din n o u în l e ­
g ă t u r ă cu ei. U r m ă un d i a l o g c a r e , în l i m b a j c o s m i c , ar p u t e a fi
t r a n s p u s astfel :
— R e l u ă m l e g ă t u r a . A m i d e n t i f i c a t şi e x p l o r a t e l e c t r o m a g n e l i o
n a v a v o a s t r ă c o s m i c ă , s p e r ă m c ă f ă r ă a vă c a u z a n e p l ă c e r i . D a r
c i n e s î n t e ţ i , nu p u t e m şti.
— V-am spus doar !
— S ă n u fie v r e o g r e ş e a l ă d e c o d i f i c a r e .
— Exclus umbrielieni. Totul e clar, aşa c u m v-am informat.
— D e c i , d u p ă voi, p l a n e t a a t r e i a ar fi p u r t ă t o a r e d e v i a ţ ă şi
î n c ă d e viaţă s u p e r i o a r ă P
— C a şi Umbriel.

11
 — C u U m b r i e l vă v o m spune îndată c e este. Lucrurile nu-s
c h i a r ai;a d e s i m p l e .
— I n r a ţ i o n a m e n t e l e v o a s t r e d e s p r e p l a n e t a a t r e i a s-a s t r e c u ­
r a t u i i d c v a o e r o a r e . N - a ţ i î n c e r c a t s-o d e s c o p e r i ţ i , u m b r i e l i e n i ?
— N u , n - a m g ă s i t - o . S p u n e ţ i - n e , p r e s u p u ş i l o c u i t o r i ai p l a n e ­
tei a t r e i a , nu sînteţi c u m v a c o s m o n a u ţ i d e p e v r e u n sistem solar
î n d e p ă r t a t c a r e v-aţi a p u c a t să n e l a e e ţ i o f a r s ă ? U n astfel d e
u m o r c o s m i c n - a r ti n i c i d e c u m la locul s ă u .
D e ţ i n e m d o v e z i sigure cu privire la i m p o s i b i l i t a t e a vieţii în
sistemul p l a n e t a r în c a r e n e g ă s i m atît noi cît şi voi. A c e s t e d o ­
v e z i au fost s t a b i l i t e î n c ă c u d e c e n i i în u r m ă . S p u n e ţ i - n e d e s c h i s :
v ă ţineţi d e g l u m e ?
— Nici gînd. Sîntem locuitori ai planetei a treia, adică pă­
mînteni.
— L o c u i t o r i ai p l a n e t e i a t r e i a ? P ă m î n t e n i ? C u n e p u t i n ţ ă I
A ş a c e v a nu există. C e a d e - a treia p l a n e t ă e s t e p u s t i e , c a şi c e l e l a l t e
corpuri cereşti ale acestui sistem.
— D a r voi nu s î n t e ţ i p a r c ă din a c e s t sistem ?
— C u noi e s t e c u totul altă p o v e s t e .
C e i doi locuitori ai T e r r e i a v e a u d e c e să fie uluiţi. E r o a r e a
m e s a j u l u i R a v a d a n i se r e e d i t a . U m b r i e l i e n i i , a c ă r o r e x i s t e n ţ ă n i c i
nu fusese bănuită pe P ă m î n t , erau convinşi că globul terestru
e s t e neloctiit.'
S e î n t r e b a r ă şi ei c î t e v a c l i p e d a c ă nu erau c u m v a v i c t i m e l e
unei f a r s e , d a r a c e a s t ă p r e s u p u n e r e fu r e p e d e î n l ă t u r a t ă . P e n t r u a
s p u l b e r a o r i c e d u b i u , t r a n s m i s e r ă o i m a g i n e a s i s t e m u l u i solar p e
care era însemnată traiectoria „ T e m e r a r u l u i " , avînd ca punct de
p l e c a r e P ă m î n t u l , p r e c u m şi c î t e v a f o t o g r a f i i d e p e T e r r a .
Apoi î n t r e b a r ă :
— D e c e susţineţi c ă p l a n e t a n o a s t r ă e n e l o c u i t ă ?
R ă s p u n s u l fu destul d e l u n g , iar c o d u l stabilit nu era d e o c a m ­
d a t ă nici pe d e p a r t e p e r f e c t , aşa î n c î t nu î n ţ e l e s e r ă m a r e l u c r u .
T o t u ş i p r i c e p u r ă o serie d e c o n s i d e r e n t e p e c a r e u m b r i e l i e n i i îşi
î n t e m e i a s e r ă teoria greşită p o t r i v i t c ă r e i a jilobul t e r e s t r u ar fi o
lume moartă.
— î n primul r î n d , s p u n e a u f ă p t u r i l e d e p e U m b r i e l , în a t ­
m o s f e r a P ă m î n t u l u i meftanul şi bioxidul d e c a r b o n , „ g a z e l e v i e ţ i i " ,
nu există d e c î t în c a n t i t ă ţ i n e î n s e m n a t e . î n al doilea r î n d , t e m p e ­
r a t u r a c e a mai p o t r i v i t ă pentru d e z v o l t a r e a f o r m e l o r d e v i a ţ ă ,
2 — 5 grade Celsius, conform terminologiei terestre, este o raritate
la s u p r a f a ţ a p l a n e t e i a t r e i a , c a r e are o c l i m ă c o n s i d e r a t ă d e u m ­
b r i e l i e n i „ s u p r a t o r i d ă " . î n al t r e i l e a r î n d , P ă m î n t u l e s t e lipsit d e
o a t m o s f e r ă s u f i c i e n t d e d e n s ă , d e felul celei c o n s i d e r a t e d e u m ­
b r i e l i e n i p r o p i c e , şi nu p o a t e , d e a c e e a , î m p i e d i c a p ă t r u n d e r e a r a ­
d i a ţ i i l o r n o c i v e p r o v e n i t e din spaţiul c o s m i c . î n al p a t r u l e a r î n d ,

13
 atnHMfera terestră conţine cam o cincime oxigen liber ; plantele
« i w b r i e l i e n e , s u p i i s e e x p e r i m e n t a l u n o r a s t f e l d e t'ondiţii, s-au oxi­
d a t şi au ars ; a c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t c u o r g a n e l e respiratorii
ale imor animale. î n al c i n c i l e a rîiul, e x c e s u l d e v a p o r i d e apă,
s p e c i f i c t e r e s t r u , n - a r p u t e a d e c î t să i n t o x i c e o r i c e f i i n ţ ă v i e .
Acestea nu erau singurele argumente. Toate însă convergeau
spre aceeaşi concluzie : imposibilitatea vieţii p e Pămînt.
— C e lecţie pentru g e o c e n t r i ş t i i noştri ! e x c l a m ă D i n u Varga
d u p ă p r i m i r e a a c e s t e i stranii c o m u n i c ă r i . S ă î n ţ e l e g e m , î n sfîrşit,
^ că n u f " ' i i ' • 1 1> ' - v i a ţ ă c o s m i c e t r e b u i e c o n s i d e r a t e i d e n t i c e
s a u sin i<"Şti, c ă d e o s e b i r i l e p o t fi f o a r t e m a r i .
— \ .1 -..1 ..h .1. l o i . i . . . locuitori ai p l a n e t e i a treia? iscodiră
•inbrielienii o ultimă dală, destul de inlrigati.
— Da, : ' Iii, Ie e x p l i c ă astrobiologul. Aţi făcut o gre­
ş e a l ă în rai, le v o a s t r e , c o n f u n d î n d c o n d i ţ i i l e p r i e l n i c e v i e ­
ţii c u n o s c u t e I K : NOI c u c o n d i ţ i i l e p r i e l n i c e vieţii în g e n e r a l . Ş i la
n o i s-a g r e ş i t u n e o r i în a c e s t s e n s . D c a c e e a , unii a u tras c o n c l u ­
z i a c ă o serie d e p l a n e t e s î n t n e l o c u i t e , iar f a p t e l e i-au dezminţit,
— Nu-i a ş a c ă n i c i voi n u e x i s t a ţ i ? a m e s t e c ă C o s m a o g l u m ă
î n m e s a j . C u un a s e m e n e a c o n s u m d e m e t a n sînteţi p e n t r u iwii u a
nonsens desăvîrşit.
In receptoare se auzi un vacarm de şuierături. Umbrielie­
nii r î d e a u .
M a i î n t r e b a r ă a p o i c u m a r a t ă locuitorii T e r r e i şi r ă m a s e r ă m i ­
raţi c ă n u Ie s e a m ă n ă p e d e p l i n .
Sasanţii lor e l a b o r a s e r ă în a m ă n u n t teza că orice făptură ra­
ţ i o n a l ă , o r i u n d e s-ar a f l a în C o s m o s , t r e b u i e să f i e o c o p i e fidelă a
umbrielienilor.
D i n u şi C o s m a a f l a r ă t r e p t a t tot m a i m u l t e d a t e desTJre exis­
t e n ţ a i n t e r l o c u t o r i l o r lor. U n e l e d i n t r e a c e s t e a e x p l i c a u accentuatul
lor s u b i e c t i v i s m .
In realitate, făpturile de pe Umbriel proveneau dintr-un alt
sistem solar, do p e o p l a n e t ă v e ş n i c a c o p e r i t ă c u n o r i d e n ş i , d e n u ­
mită d e e i Oro- U m b r i e l i e n i i erau deci de fapt orolieni, iar pe
U m b r i e l n u se a f l a u d e c î t în t r e c e r e . D a t o r i t ă norilor c a r e n u l ă s a u
să se v a d ă c e r u l , c i v i l i z a ţ i a lor se d e z v o l t a s e p î n ă a c u m v r e o c i n c i
s u t e d e ani t e r e ş t r i f ă r ă să c u n o a s c ă a s t r e l e , c o r p u r i l e c e r e ş t i e x t e ­
r i o a r e p l a n e t e i . P e : i c e a s t ă b a z ă a p ă r u s e şi se d e z v o l t a s e i d e e a că
s i n g u r a l u m e e s t e c e a o r o l i a n ă , iar d i n c o l o d e m a n t i a d e nori n u
se a f l ă d e c î t n e a n t u l . N i c i S o a r e l e s i s t e m u l u i lor n u s e z ă i e a
de
13
p e s u p r a f a ţ a lui O r o , iar l u m i n a zilei şi îrUunericul nopţii e r a u , d e
a c e e a , î n v ă l u i t e în m i s t e r s a u e x p l i c a t e în m o d greşit.
Abia o dată cu descoperirea radiaţiilor infraroşii începuseră
sărşi f a c ă oroiienii (aşa le v o m s p u n e m e r e u d e a e u m î n a i n t e ) o
i d e e asupr.' '••! lumii exlevloore, c;'ici văzuM'iu p;i:rM oară
 lucrurile aflate dincolo de nori. Mai tîrziu izbutiseră să lanseze
p r i m i i sateliţi şi e x p l o r a s e r ă c u n a v e l e c o s m i c e p l a n e t a vecină,
" I b i l i u , i n t r î n d astfel în c o n t a c t d i r e c t c u U n i v e r s u l .
îndelungata e p o c ă în c a r e n u c u n o s c u s e r ă d e c î t s u p r a f a ţ a lui
O r o lăsase î n s ă , s e p a r e , u r m e a d î n c i în m e n t a l i t a t e a lor.

încercarea pe model

Treptat codul se îmbogăţea şi comunicarea se făcea tot mai

lesnicios. Ore întregi se schimbară informaţii despre cele două
civilizaţii.
Pămîntenii dcscriseră pe larg f e n o m e n u l de contracţie suferit d e
sistemul nostru planetar, pe care se părea, de altfel, că oroiienii
îl c u n o ş t e a u m a i d e m u l t . D u r ă m u l t ă v r e m e p î n ă c e i z b u t i r ă să
le explice c e calamitate reprezentase pentru P ă m î n t părăsirea or­
b i t e i n a t u r a l e . I^e î n f ă ţ i ş a r ă î n t r e a g a t r a g e d i e a vieţii t e r e s t r e , n m -
tilată de schimbarea condiţiilor ei fireşti, şi apoi aeţiuhea eroică
c e d u s e s e la s a l v a r e a p l a n e t e i .
U r m ă o t ă c e r e î n d e l u n g a t ă , î n c î t c r e z u r ă c ă s-a p i e r d u t legă­
t u r a . In sfîrşit, oroiienii c o m u n i c a r ă iar :

— S î n t e m v i n o v a ţ i f a ţ ă d e voi. N e d ă m s e a m a c ă o r i z o n t u l
nostru d e înţelegere n a fost de ajuns de cuprinzător, c ă numai

14
d a t o r i t ă e r o i s m u l u i p ă m î u t e u i l o r a p u t u t fi e v i l a l ă o c a l a s t r o f ă î n - j
g r o z i t d a r e . Noi n - a m v r u t să f a c o n i nici un rău n i m ă n u i , dar a s i a !
n u n e m i c ş o r e a z ă cu n i m i c vina. D e a c u m î n a i n t e , a c e a s t ă î n t î m - |
p l a r e n e va fi d e î n v ă ţ ă t u r ă . A s c t i l t a ţ i - n e , trimişi ai r ă i n î n l u l u i , şi \
c o m u n i c a ţ i c e l e c e veţi a f l a p e p l a n e t a v o a s t r ă : l
C u o p t z e c i d e ani de-ai voştri în u r m ă , savanţii orolieni au 'j
d e s c o p e r i t un f a p t uluitor. C u r b u r a r a z e l o r d e l u m i n ă p r o v e n i t ă do i
l a s t e l e în c î m p u l g r a v i t a ţ i o n a l al S o a r e l u i nostru p r e z e n t a d e - i|
vieri d e p î n ă la trei m i l i a r d i m i d e s e c u n d ă d e are. ,i
A b a t e r i l e e r a u , d e s i g u r , m i c i , d a r s e m n i f i c a ţ i a lor e r a h i g r i j o - j
r ă t o a r e . î n e c h i l i b r u l g r a v i t a ţ i o n a l al s i s t e m u l u i p l a n e t a r din c a r o j
f a c e p a r t e O r o se p r o d u c e a , e v i d e n t , o p e r t u r b a r e ; e r a m supuşi
e f e c t u l u i unor undo e l e e t r o m u g i i e l i c e d c m a r e putere- U r m ă r i n - ^
d u - s e eu m a r o |)rccizio f e n o m e n u l în d e c u r s d e c î ţ i v a ani, s-a o b - !
servat că pertuibatia era înlr-o creştere foarte lentă, dar incim- j
t e s t a b i l ă , c a r e p u t e a să d u c ă , într-un viilor î n d e p ă r t a t , la a l t e r a r e a ]
m i ş c ă r i i s i s t e m u l u i p l a n e t a r oroliaii. 1
D u p ă m u l l ă c h i b z u i a l ă s-a s t a b i l i t c ă n u m a i o e x p e r i m e n t a r e )j
p e m o d e l va p u t e a să l ă m u r e a s c ă p î n ă la c a p ă t f e n o m e n u l şi c ă
s i n g u r u l m o d e l p o t r i v i t , c o r e s p u n z ă t o r în t o a t ă c o m p l e x i t a t e a sa j
e r a u n alt s i s t e m p l a n e t a r . |
Aţi g h i c i t , d e s i g u r , a c u m c e s-a î n t î m p l a t m a i d e p a r t e . A m |
t r i m i s m a i întîi spre voi o n a v ă a u t o m a t ă , c a r e n e - a c o m u n i c a t c ă -i
s i s t e m u l vostru p l a n e t a r e s t e p e d e p l i n c o r e s p u n z ă t o r î n c e r c ă r i i şi '
c ă nu vom dăuna nici unei f ă p t u r i , d e o a r e c e n u există c o n d i ţ i i j
p r i e l n i c e vieţii. 'i
A fost ales m o m e n t u i m a n i e x p e r i e n ţ e p e m o d e l . E x p e d i ţ i a j
n o a s t r ă a fost t r i m i s ă să o b s e r v e şi s i c o r e c t e z e d i r i j a r e a u n d e l o r , i
N e - a m s t a b i l i t sediul p e s a t e l i t u l p l a n e t e i a ş a p t e a d e n u m i t d e j
voi, d u p ă c u m am aflat a c u m , U m b r i e l , a l e g e r e a f i i n d d e t e r m i - j
n a t ă d e f a p t u l c ă aici c o n d i ţ i i l e g r a v i t a ţ i o n a l e — a d i c ă f o r ţ a d e ;
a t r a c ţ i e —• sînt s i m i l a r e c e l o r d e p e O r o . j
î n t r e t i m p , t e h n i c i e n i i noştri a u c a p t a t din S o a r e l e nostru o i
c a n t i t a t e d e e n e r g i e g i g a n t i c ă şi au d i r i j a t - o , s u b f o r m ă d e u n d e |
e l e c t r o m a g n e t i c e , s p r e s i s t e m u l vostru p l a n e t a r . A m p r o v o c a t a c i , j
la voi, p e r t u r b a ţ i a ivită în s i s t e m u l n o s t r u , a m p l i f i c a t ă î n s ă d e m i - ;
l i o a n e d e ori, p e n t r u c a a s t f e l . s ă n e d ă m s e a m a î n c o t r o d u c e şi săji
luăm măsurile cele mai corespunzătoare. J
C î n d voi aţi p o r n i t p e n t r u p r i m a d a l ă j e t u l r e a c t i v d e c a r e i
n e - a ţ i v o r b i t , o p r i n d a l u n e c a r e a s p r e S o a r e , noi a m c o n s t a t a t î n - |
d a t ă a c e s t e f e c t al unei c a u z e n e c u n o s c u t e , c a r e n e î n c u r c a s o c o - |
t e l i l e . C r e z î n d u - n e în f a ţ a u n u i f e n o m e n n a t u r a l , a m dirijat u n d e ?
şi m a i i n t e n s e s p r e P ă m î n t , c o n t r a c a r î n d u - v ă , f ă r ă să ş t i m , e f o r - S
turile. C e l d c - a l d o i l e a j e t — al c ă r u i rost a b i a a c u m îl î n ţ e l e g e m —• j
a depăşit posibilităţile noastre imediate de eorcelare. ,^
 Ne pregăteam să c ă u t ă m noi m i j l o a c e , pe c a r e , sigur, le-am
fi g ă s i t p î n ă ia u r m ă , p e n t r u a-i o p u n e o a c ţ i u n e si uiai |)utemică,
c a r e ar fi p u t u t să f i e f a t a l ă v i e ţ i i p e p l a n e t a v o a s t r ă , c î n d d e s c i ­
f r a r e a s e m n a l e l o r „ T e m e r a r u l u i " n e - a pus î n f a ţ a u n e i situaţii n o i
şi u l u i t o a r e .
D e s i g u r , î n c ă o d a t ă v-o s p u n e m , n i c i o d a t ă n - a m fi î n t r e p r i n s
marea noastră încercare pe model dacă bănuiam cît de vag că
planetele sînt locuite. A c u m vom opri, desigur, acţiunea pe caro
a m î n t r e p r i n s - o , v o m f a c e să î n c e t e z e e f e c t u l u n d e l o r c a r e au a m e ­
ninţat să vă nimicească. Iar voi, cei doi locuitori ai planetei a
t r e i a , b i n e m e r i t a ţ i c e a m a i a d î n c ă r e c u n o ş t i n ţ ă a s e m e n i l o r voştri,
l a a c ă r o r s a l v a r e aţi c o n t r i b u i t a t î t d e m u l t . . .
Cosmonauţii se grăbiră să c o m u n i c e Consiliului Planetar Su- \
p r e m c e l e a f l a t e ; t r a n s m i s e r ă î n t r e a g a c o n v o r b i r e c u oroiienii, c a r e
fusese imprimată pe bandă.
A p o i , b r u s c , c a şi c u m s-ar fi trezit d i n t r - u n vis, îşi amintiră
d e p r o p r i a lor s i t u a ţ i e . P ă m î n t e n i i n u - i p u t e a u a j u t a c u n i m i c , d a r
oroiienii e r a u a p r o a p e - S e s f ă t u i r ă c u a c e ş t i a . î m p r e u n ă , ajunseră
la c o n c l u z i a c ă î n t o a r c e r e a p e P ă m î n t era d e o c a m d a t ă r i s c a n t ă . N u
aveau însă nici putinţa să r e a l i z e z e frînarea indispensabilă unei
c o b o r î r i p e U m b r i e l . H o t ă r î r ă , p l n ă la u r m ă , să t r a n s f o r m e „Teme­
rarul" în satelit umbrielian. Ulterior, o rachetă de pe Umbriel
a v e a să-i a p r o v i z i o n e z e cu h i d r o g e n u l l i c h i d p e care-1 pierdusMĂ,
a s t f e l c a să-şi p o a t ă u r m a c ă l ă t o r i a cosmică.
Cosma
Dinu Varga se pregătea să treacă în cabina de pilotaj. Se opri
în prag.
— C e f a c e m , C o s m a ? î n t r e b ă el. F o l o s i m a j u t o r u l orolian p e n ­
tru a n e u r m a c ă l ă t o r i a p e o r b i t a p r e s t a b i l i t ă p e P ă m î n t ?
Pe f r u n t e a lui C o s m a , zbîrciturile se a d î n c i r ă p a r c ă brusc şi
i n e x p l i c a b i l . I n o c h i i lui s e c i t e a o g r a v i t a t e p e c a r e V a r g a o p u n e a
în s e a m a d e z v ă l u i r i l o r din u l t i m e l e c e a s u r i . C î n d r ă s p u n s e . Dinu
îi auzi v o c e a uşor s c h i m b a t ă ; nu se î n g r i j o r ă î n s ă , c ă c i s e n s u l c u ­
vintelor îl arăta acelaşi.
— N i c i g î n d , D i n u l e ! A c u m , c î n d s î n t e m la doi paşi cosmici
d e c o l e g i i n o ş t r i a s t r o n a u ţ i d e p e O r o ? T e p o m e n e ş t i c ă se a p u c ă
să v i z i t e z e e i m a i î n t î i P ă m î n t u l , şi a t u n c i s-a zis c u g l o r i a n e m u ­
r i t o a r e . N u r e p r e z e n t ă m noi o a r e c u l o r i l e g l o b u l u i t e r e s t r u —: p u ­
ţin c a m m o t o t o l i t e în u r m a a c c i d e n t u l u i a l u n e c ă r i i d e p e o r b i t ă ?
„Curios 1 — îşi s p u s e D i n u V a r g a . D e c e - o fi v o r b i n d Cosma
16
c u glas aşa d e s u b ţ i r e ? " I n m i n t e i se î n v ă l m ă ş e a u însă atîtea
i d e i noi şi stranii, c u m u l t m a i î n s e m n a t e , î n c î t n u d ă d u atenţie
a c e s t e i i m p r e s i i . R ă s p u n s e c u glas t a r e : ^
 — Ai d r e p t a t e . N u a v e m d r e p t u l să p i e r d e m un a s e m e n e a jni-
l e j . D u p ă c e n e vi»r a p r o v i z i o n a , v o m c o b o r î p e U m b r i e l . S î n t sigur
c ă oroiienii n e a ş t e a p t ă b u c u r o ş i .
— O să n e f a c ă o primire g r o z a v ă ! g l u m i C o s m a . P a r c ă - i v ă d
p r e g ă t i n d u - n e o t e m p e r a t u r ă d e f r i g i d e r , ctnn î ţ i î n c h i p u i e ei c - o
jinduieţte orice fiinţă raţională. Sau poate că ne fac p e amîndoi
p i f t i e , a ş a , din c u r t o a z i e c o s m i c ă 1
— Te a s i g u r c ă n e vor p u n e la d i s p o z i ţ i e îftcăperl f o a r t e te­
restre- A c u m au î n ţ e l e s şi l e - a fost d e î n v ă ţ ă t u r ă . L e - a m d a t d o a r
toate e.\plicaţiile.
D u p ă o p a u z ă . C o s m a spuse b r u s c :
— A''"' Dimilfi, o r i c e s-ar î n t î m p l a , solul Pămîntului tre­
buia sil iic llmitricll
— S u i n , li î n d r e p t ă Varga.
— D a , d a . . . solia t r e b u i e să a j u n g ă I
L u i D i n u j se p ă r u din nou c ă în s p u s e l e lui C o s m a s e a s c u n d e
ceva nemârturisit. Dar nu era pentru prima dată cînd prietenul
său se î n v ă l u i a în m i s t e r şi nici n u m a i a v e a t i m p să s t e a d e v o r b ă
şi să-l d e s c o a s ă ; d a c ă n u î n c e p e a u î n d a t ă p i l o t a r e a „Temerarului"
s p r e o r b i t a d e satelit şi f r î n a r e a m i n i m a l ă c a r e e r a p o s i b i l ă , ar fi
fost curînd prea tîrziu.
— M ă d u c să p i l o t e z . T u o d i h n e ş t e - t e . Pari o b o s i t .
R ă m a s s i n g u r , C o s m a îi a s c u l t ă s f a t u l . C o b o r î p a t u l din p e ­
r e t e . N u m a i a v u î n s ă p u t e r e a sâ se d e z b r a c e şi se a r u n c ă p e el
aşa c u m era.
S e s i m ţ e a r ă u , din c e în c e m a i r ă u , m a i sfîrşit.
N u - i s p u s e s e n i m i c lui V a r g a , c a să nu-1 t u l b u r e . Ş t i a c ă p r i e ­
t e n u l său t r e b u i e să f a c ă f a ţ ă unor c o m p l i c a t e m a n e v r e d e pilo­
taj cosmic.
îşi aminti de bui:onul albastru.
A v e a simţământul c ă , a p ă s î n d pe el, împlinise o supremă da­
torie f a ţ ă ds Pămînt, faţă de oameni.
B ă n u i a c e se î n t î m p l â cu el. C u t o a t e a c e s t e a , n u se simţea
c u p r i n s d e p a n i c ă sau d e d e z n ă d e j d e - N u i C e l m u l t d e un r e g r e t .
C î t d e m u l t ar fi vrut să-i c u n o a s c ă p e orolieni 1
I i v e n i r ă , f ă r ă să ş t i e d e c e , în m i n t e c u v i n t e l e c u c a r e îl „ m î n -
gîiase" Pustnicul în seara ecHpsei. î i spusese „nerod" I In fond
a v e a d r e p t a t e . î n t r - o î m p r e j u r a r e atît d e g r a v ă , se ţ i n u s e d e g l u m e .
U ş a c a b i n e i d e p i l o t a j se d e s c h i s e . Auzi v a g glasul lui V a r g a .
— T e - a i c u l c a t ? B r a v o ! C u m t e simţi ?
— De parcă aş fi p e P ă m î n t , pe vecliea orbită. M ă frămînt
c u m să z i d e s c T e r r e i în C o s m o s un a r c d e t r i u m f , î m p o d o b i t c u
sateliţi artificiali şi roiuri m e t e o r i c e , s u b c a r e să r e i n t r e v i c t o r i o a s ă
în v e c h e a - i t r a i e c t o r i e c e r e a s c ă . . . V e z i - ţ i d e p i l o t a j , a m i c e , c ă a l t f e l
17
c ă d e m în p i c a j în vreo p r ă p a s t i e u m b r i o l i i m ă . î m i î n c h i p u i cum
ar a p ă r e a v e s t e a în z i a r e l e d e p e P ă m î n t : „ T e m e r a r u l " îm­
potmolit !
Uşa cabinei se închise.
C o s m a a v u i m p r e s i a c ă în g î t i se s u i e g î l g î i t u l u n u i h o h o t d e
rîs s t u p i d , f ă r ă rost.
U n fior îi t r e c u f u l g e r ă t o r p r i n t r u p . A p o i î n c e p u să s e s i m t ă
s c u t u r a t c a d e friguri. î n c e r c ă să c o b o a r e din p a t ; p o a t e c ă pu­
t i n ă m i ş c a r e i-ar fi f ă c u t b i n e . N u i z b u t i î n s ă să se c l i n t e a s c ă .
I i v e n i să s t r i g e . D i n g î t l e j nu-i m a i ieşi nici u n s u n e t . S e b u c u r ă
c ă nu s t r i g a s e , c ă c i nu voia să-l t u l b u r e p e D i n u . A v e a i m p r e s i a
c ă trupul îi e s t e m o a l e şi v î s c o s .
B r u s c , f ă r ă v i e o e x p l i c a ţ i e p l a u z i b i l ă , îşi a m i n t i c u duioşie d e
zorile c a r e se r i d i c a u în c o p i l ă r i e p e s t e p ă d u r e a d e l î n g ă satul său
natal- I m a g i n e a îl f e r m e c a a s e m e n e a u n u i vis d e d e m u l t , c a r e a
r e n ă s c u t — n u ştiu c u m — din p l ă m a d a lui p ă m î n t e a s c ă -
Apoi a m i n t i r i l e pieriră -brusc, p a r c ă î n g h i ţ i t e d e h ă u l f ă r ă f u n d
al C o s m o s u l u i . C r e z u c ă z ă r e ş t e o b r a j i i orolienilor •— t r i u n g h i u ­
lari, n e m i ş c a ţ i şi r e c i .
T r e m u r u l c o n t i n u a , ameţindu-1 şi a m o r t i n d u - l . P a r c ă se c u t r e ­
m u r a î n c ă p e r e a . O c h i i îi r ă m a s e r ă pironiţi în t a v a n . C e f r u m o a s e
e r a u b î r n e l e a c e l e a d e p l a s t i c , i m i t î n d l e m n u l d e s t e j a r ! Şi c u i n
j u c a u I S e a p l e c a u î n t r - o p a r t e , a p o i în alta, se c u r b a u , a p o i se r o -

18
t e a u . n e b u n e . S e g î n d i c e l e r i e i t i t r e b u i e să lie o a m e n i i p e P ă m î n t ;
t r e c u s e r ă d o a r p e s t e u l t i m a s t a v i l ă . E r a u din n o u e l i b e r a ţ i d e
t e a m ă şi n e s i g u r a n ţ ă . I / b î n d i s e r ă .
Dureri ascuţite începură să'i săgeteze mădularele.
I se p ă r e a c ă i c n e ş t e , d a r era n e m i ş c a t , p a r a l i z a t c u totul. î n
f a t a o c h i l o r î n c e p u r ă să-i s a l t e fluturi violeţi, iar în g u r ă simţi o
uscăciune grea, înăbuşitoare.
D e o d a t ă b r ă t u l i se r i d i c ă î n t r - u n s p a s m involuntar.
î n ţ e l e s e a t i m c i c ă p r e s i m ţ i r e a c e a m a i n e a g r ă i se a d e v e r i s e :
o mînă chircită, zbîrcită, înspăimîntătoare, de moşneag, apăru pen­
tru e î t e v a c l i p e î n a i n t e a o c h i l o r săi. B r a ţ u l c ă z u î n a p o i .
D a , totul (lovoniso l i m p e d e . P r o r o c i r i l e se î m p l i n e a u r i g u r o s :
p r ă b u ş i r e a în bătrînclO". îu d e s c o m p u n e r e şi a p o i . . . în m o a r t e . . .
— O r a c o l ai l o s t , O t i l i a , f r u m o a s a ma ! şopti în g î n d C o s m a .
C u o m i e d e ani in u r m ă , ni-aş fi prins să-ţi fiu t r u b a d u r .
P ă c a t c ă D i n u nu e r a a c u m l î n g ă el !
P e s t e c î t e v a o r e , prietenul său a v e a să r ă m î n ă s i n g u r . S i n g u r
v a c o b o r î p e U m b r i e l , p u r t î n d în r a c h e t ă leşul unei e p a v e o m e n e ş t i .
Nu-1 p i z m u i a . Ş t i a p r e a b i n e c ă în i z b î n d a c e l u i l a l t v a trăi şi
e l , c a un t o v a r ă ş al m ă r e ţ i e i o m e n e ş t i . S e b u c u r a d e c e e a c e fă­
c u s e , f ă r ă să se s p e r i e d e m o a r t e , c a r e , o d a t ă şi o d a t ă , t o t , t r e ­
b u i a să v i n ă . N i m e n i n u p o a t e fi n e m u r i t o r . I a r el m u r e a c u c a p u l
s u s , ştiind c ă s-a s t r ă d u i t să f a c ă c e v a p e n t r u s e m e n i i săi.
D a r c e p ă c a t c ă a c u m , în u l t i m e l e c l i p e , n u e r a n i m e n i l î n g ă el 1
V r e i r j e a se s c u r g e a n e m i l o a s ă . T ă c e r e a şi î n t u n e r i c u l se lăsau
tot mai g r e l e în juru-i. T r e m u r u l corpului nu m a i c o n t e n e a , i s t o -
vindu-i făptura...

Epilog

Cosma suportase şocul care i-ar fi putut fi fatal.

Nu murise.
P r ă b u ş i r e a în b ă t r î n e ţ e , c a u z a t ă d e n e c o n s o l i d a r e a t i n e r e ţ i i d o -
b î n d i t e p e a s t e r o i d , n-a fost u r m a t ă d e p r ă b u ş i r e a în m o a r t e - C o n ­
s u l t a t p r m r a d i o , m e d i c u l c a r e îl t r a t a s e p e C o s m a îl linişti p e
D i n u . D i n m o m e n t c e C o s m a s u p r a v i e ţ u i s e îşi v a p u t e a r e v e n i .
D e s i g u r î n s ă c ă la î n t o a r c e r e v a t r e b u i s u p u s u n u i t r a t a m e n t
îndelungat.
„ T e m e r a r u l " c o b o r a s p r e U m b r i e l , d u p ă c e oroiienii i n d i c a s e r ă
măsurile necesare de precauţie împotriva unor radiaţii dăunătoare.
T i m p de patru zile terestre fusese satelitul acestei planete, iar
a c u m se p r e g ă t e a să d e v i n ă o a s p e t e l e ei.
Cosmonauţii priveau ecranul televizorului, care le aducea scene
t e r e s t r e , p l i n e d e bucuria, s e n i n ă t ă ţ i i r e g ă s i t e .

19
 A c o l o , d e p a r t e , p e P ă m î n t , i m a g i n e a înfăvişa a e u m un d a n s al
„tKmaenilor-şerpi" : & e v c h i ţ i * p l i n ă d e o r i g i n a l i t a t e , c u m i ţ c ă r i
s u r p e i n z ă t o a r e şi totuşi a r m o n i o a s e în a n s a m b l u l Ibr.
D a n s u l fera a r t a c e a m a i a p r e c i a t ă la a c e s t e f ă p t u r i t r i t o n i e n e .
Prin el e x p r i m a u nu iiuriK'.i s i m ţ ă m i n t e l e c e l e m a i d e o s e b i t e , d a r
şi g î n d u r i d e t o t felul. II c o n c e p e a u e a un f e l d e s i n t e z ă î n t r e
f n m r o s şi r a ţ i u n e , c a r e p u t e a d a s a t i s f a c ţ i i i n t e l e c t u a l e şi e s t e t i c e .
N u arareori e x p u n e r i l e lor ş t i i n ţ i f i c e e r a u c o m p l e t a t e d e d a n s u r i ,
c a r e c l a r i f i c a u ideile, d î n d u - l o d e o p o t r i v ă s t r ă l u c i r e şi f o r ţ ă . D e
a c e a s t ă d a t ă , dansul î n f ă ţ i ş a m a r e l e p r o i e c t tritonitm, p e c a r e p ă ­
m î n t e n i i îl încuvriTiţaseră d e c u r i n d .
U n ş'U'iîe m a r e la m i j l o c în j u r u l c ă r u i a se r o t e a u , î n a m p l e
unduiri, m e r e u a c e l e a ş i , doi şerpi m i c i r e p r e z e n t a u p e N e p t u n şi
l u n i l e sale, T r i t o n şi N e r e i d a . A p o i , u n u l d i n t r e şerpii m i c i î n c e p u
să se r o t e a s c ă , c u zvîrcoliri c i u d a t e , o g l i n d i n d e v o l u ţ i a şi t r a g e ­
dia lui T r i t o n . C e l ă l a l t ş a r p e m i c îşi p ă r ă s i c a l e a d e r o t i r e în i u r u l
ş a r p e l u i m a r e , c a r e î n c e r c a .să-l o p r e a s c ă , şi o p o r n i prin s p a ţ i u
î n t r - u n z b o r c e p ă r e a f ă r ă sfîrşit.
I a t ă c ă în d e p ă r t a r e se at7a î n c ă un ş a r p e , a l ă t u r i d e un altul
m a i m i c , caa-e-i d a (wol. E r a o p e r e c h e d e o s e b i t ă d e c e l ă l a l t g r u p d e
şerpi, c u m i ş c ă r i mai b o g a t e , m a i vii. F i g i r r a u î n dan^sul t r i t o n i a n
Pămîintul şi L u n a .
Ş a r p e l e v e n i t d i o depărtăiri c e r c e t ă totwl, a p o i î n c e p u şi el, c a
un f i u a d o p t i v , să se r o t e a s c ă în j u r u j ş a r p e l u i m a r e , c a r e r e p r e ­
z e n t a T e r r a . M i ş c ă r i l e - i e x p r i m a u b u c u r i a vieţii r e g ă s i t e -
D i n u şi C o s m a î n ţ e l e s e r ă s i m b o l u l a c e s t u i d a n s . T r i t o n i e n i i
a v e a u să a d u c ă s p r e P ă m î n t u n satelit al lui N e p t u n , p e N e r e i d a ,
p r e f ă c î n d u - 1 în a d o u a L u n ă a g l o b u l u i t e r e s t r u . D e p l a s a r e a urrr»a
să d u r e z e z e c e a n i . P e u r m ă , N e r e i d a a v e a să fie a m e n a j a t ă p e n ­
tru v i a ţ a a c e s t o r f ă p t u r i b i z a r e , d e v e n i n d u - l e u n n o u sălaş c o s m i c .
T r e p t a t i n i a g i n e a î n c e p u să se t u l b u r e . „ T e m e r a r u l " p ă t r u n d e a
în c e n t u r a d e r a d i a ţ n , c a r e a b s o r b e a e e a niiH m a r e p a r t e a u n d e ­
lor h e r t z i e n e v e n i t e d i n s p r e g l o b u l t e r e s t r u . L e g ă t u r a c u P ă m î n t u l
a v e a , p r o b a b i l , să se î n t r e r u p ă p e n t r u t o a t ă d u r a t a .şederii lor p e
U m b r i e l . E r a u însă m u l ţ u m i ţ i . P l a n e t a l'or era s a l v a t ă . S e î n t o r c e a
spre v e c h e a - i o r b i t ă .
Coborau spre Umbriel.
V o c e a p i ţ i g ă i a t ă a Iui C o s m a a j u n s e s e d e nerecuno.seut, dar
vorbele-i exprimau aceleaşi gînduri vizionare de totdeauna :
•— S e î n c h e a g ă c o m u n i t a t e a c o s m i c ă , D i n u l e ! U n d e eşti t u ,
Giordano Bruno, care prevedeai pluralitatea lumilor locuite, unde
sînteţi voi, Ţîolkovski:, G o d d a r d şi O b e r t h , p r o r o c i a i c ă l ă t o r i i l o r
s i d e r a l e , u n d e sînfeţi v o i , t o ţ i cei c e aţi c r e z u t în a r u n c a r e a p u n ­
ţilor d i n t r e lumi ? G î n d u l vi se î n f ă p t u i e ş t e m a i f a s c i n a n t , m a i
m ă r e ţ d e c î t vi l-aţi î n c h i p u i t v r e o d a t ă !

20
 O m e n i r e , fii m î n d r ă d e p u t e r e a tu !
— Puterea ta, umanitate, întregi D i n u , este puterea oameni­
lor t ă i , a c e l o r c a r e s-au e l i b e r a t d i n l a n ţ u r i l e t u t u r o r r o b i i l o r şi
a u p o r n i t , a c u m o sută d e ani, în c o a m a i m a r e a v e n t u r ă a c u ­
n o a ş t e r i i . I a r t u , p r i e t e n e , ai adus în v e a c u l n o s t r u p r o s p e r s u f l u l
e r o i c al p i o n i e r i l o r v r e m i i n o i . A l ă t u r i d e n o i , ai î n v i n s . P l a n e t a
n o a s t r ă t e v a n u m i p e s t e v r e m i şi v r e m i : C o s m a c n t e z ă t o r u l . Ş i
f a p t a ta va r ă m î n e p i l d ă n e p i e r i t o a r e p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e .

SFÎRŞIT

Cu prilejul

ANULUI NOa
urăm tuturor cititorilor noştri să­
nătate, fericire şi succese in acti­
vitatea lor.

21
 HORIA ARAMA

Prietenul BIP
Se spune denpre mine că sînt utt om prietenos fi nu am motive
să contrazic un punct de vedere care mă onorează. Sint dat ca
exemplu de sociabilitate $i, într-adevăr, cunosc multă Iwne şi-mi
face plăcere să-mi revăd cunoscuţii. De aceea poate au şovăit cei
in drept înainte de a-mi propune noua mea însărcinare, neplăcută
fiindcă pretinde izolarea pentru nndte ore ale zilei. N-aş fi refuzat
nici o altă muncă, cu atît mai pufin pe aceasta, care viza una din­
tre cele mai pasionante laturi ale specialităţii mele. Mai ales n-aş
fi refuzat pentru că era greu, pentru că cerea un volum imens
de calcule şi programe concentrate intr-o perioadă de timp limi­
tată. $i cum fuga de tot ce e facil şi pudoarea m-au împins ade­
sea pe calea cea mai puţin confortabilă, am primit cu reală mul­
ţumire şi in total acord cu mine însumi însărcinarea propusă des-
fyre care mă angajez să nu pomenesc nici măcar un cuvînt, pro-
iitînd de faptul că nu atinge in nici un fel fondul celor ce vreau
să vă povestesc.
în mod excepţional, îmi fusese aprobat un program triplu, de
12 ore de lucru pe zi. Singurul meu tovarăş avea să fie Bip, un
excelent calculator, pe care-1 cunoşteam bine. M-am bucurat de
întîmplare şi am impresia că şi glasul lui avea o rezonanţă speci­
fică atunci cînd mi-a spus : „îmi pare bine că vom colabora".
Nu ştiu de ce toată lumea îşi închipuie automatele de calcul
ca avînd neapărat o înfăţişare asemănătoare omului. Bip nu era
decit un dulap mare, cît un perete, după dimensiunea căruia şi
fusese croită camera de lucru. Binevoitorii puteau con.ndera că Bip
este înzestrat cu vedere, deoarece ştia să citească singur, altmin­
teri nimeni nu se preocupase să-i dea o fizionomie, deşi aceasta
este un amănunt important pentru cei ce lucrează multă vreme
cu un automat. In ce mă priveşte U înzestrasem cu una, consi-
derînd în mod convenţional cîteva dintre aparatele de măsură pla­
sate simetric pe platoşa lui drept elemente ale unei înfăţişări cxmsi-
umane. Oricum, îmi era mai uşor să vorbesc (şi trebuia s-o fac)

22
unui monstru de metal cu xxigi trăsături omeneşti decît unui perete 'j
impersonal. 3
Ca să mă apropii dc esrn(ial, trebuie să mai adaug că-l priveam l

cu midtă btmăvointă şi că eram hotărtt să închei cu Bip o ade- i

vărată prietenie. Pornirăm la lucru cu toată hotărîrea. După cum \
era şi firesc, imensid volum de muncă ceru din parte-ne o perfectă \
organizare a efortului. Experienţa mea şi calităţile lui Bip se uniră ]
cu folos, rezullattd arătîndu-se repede ca foarte încurajator. Curind i
o rutină de bun aucnr ne făcu să întrecem orice aşteptări în mate- '

rie de viteză. Cit despre precizie, verificării lui Bip nu-i scăpa 1

nimic. Bineînţeles, cel mai bine se adapta îndatoririlor sale prie- j

tenul meu. Pa măsură ce im mare număr de raţionamente şi calcula \
se înmagazinau în memoria lid, Bip rezolva tot mai rapid şi cu o '
siguranţă de necrezut problemele. Verii şi ziua în care nu mai \
puteam prididi, in care Bip semnaliza o rămînere în urmă din |
vina mea. Trebuii .să mă grăbesc, ceea ce nu întîrziai a face. Dar''.
din acelaşi moment calitatea muncii mele începu să scadă. Fără ;
pic de timiditate, cu sftnta neruşinare a dreptăţii,_Bip îmi dezvălui '
erorile. Pedant, deveni plicticos, obsesiv, li 'simţeam în spate pri- ş
virea de cenzor, citearh în bîzîitul lui leneş scepticismul, ceea ce-mi i
săpa cu fiecare zi încrederea in mine. Aceasta fu sfîrşitul priete-'i
nici noastre. Eram ridicol, înfrînt, sarcina mă depăşea. Cred că \
am contractat im complex de inferioritate, deoarece deveneam, în
singurătcdea noastră severă, cînd timid şi folosind la exces formu-i
lele de politeţe, cînd irascibil şi grosolan. Uneori îi dădeam unj
program şi, făcîndti-mă că lucrez, îl urmăream cum se descurcă. Mi |

se părea că descifrez în ansamblul sonorităţilor aparaturii sale de î

fiîte mii de ori este obligat să reia calculele din alt şi alt punct de ^
vedere pînă la obţinerea soluţiei optime şi mă bucura ingratitu-''
dinea soartei lui. Cînd, în sfîrşit, venea dezlegarea eram departe!
de a mă bucura, dimpotrivă, aveam impresia că, deşi obosit, •
mă sfidează. |
Bip era foarte bine dotat pentru munca lui şi ştiam că numai
în glumă ar putea cineva tinde să i .se a.semene. Şi totuşi, pe măsură ţ
ce trecea vremea, fiecare calitate a lui devenea pentru mine un "i
motiv de invidie şi de suferinţă. Împotriva oricărei logici, doream'^
să am forţa lui de judecată, memoria şi cdfiacitatea lui de muncă.]
Aceasta nu m-a îngrijorat. In fond, nu toate dorinţele noastră^.
sînt realizabile şi trăim foarte bine alături de unele năzuinţe de]
domeniul imposibilului. Numai că gelozia mea total nefrăţească mă i
împiedica să lucrez, să uzez de modestele mele calităţi omeneşti.!
îl ţineam astfel locului pe Bip, dîndu-i prilejul să-mi reclame cu'.
impertinenţă aportul. |
Avem cu toţii capacitatea de a privi crilic o poinire a noastră,]
chiar dacă nu facem nimic pentru a o anihila. în ce mă priveşto,\
cumulam atiludinila cela mai diverse. Invidiam coitftienl capaci­
tăţile lui Bip, abia disimuUudu-mă în fata lui. Antipatizam din
acest motiv prezenta lui, de care eram totu.fi faicinat. Totul imi
apărea într-o lumină ridicolă .ji în acelaşi timp aveam impresia unei
căutări precise, dar mimai undeva departe, în stdwonşllent. Dacă
«.j ji adus pe masa de lucru, deschis iu faţa mea problema : cum
să devin Bip, pe lîngă senzaţia unei infr'mgeri recunoscute, mai
fi înliihat, fără îndoială, pentru midtă vreme. In straturile ascunse
ale fiinţei mele lucrau timt forţe neştiute, încît peale un timp avui
în minte, clară şi simplă, solu{ia. Puteam să-l ajung pe Bip, să
lucrez ca Bip, .să fiu Bip t
Nu era vorba să renunţ, desigur, la starea umană, nu era vorba
de sinucidere. Bip avea o instalaţie de comandă prin biocurenţi, cu
ajutorul căreia lucram în cazul unor probleme mai puţin matema­
tice. De mine depindea să pun în ftmcţitine circuitul care să trans­
mită voinţa .şi preocupările mele în aparatura Iul Bip. O simplă
inversiune de sens, o adaptare la îndemîna mea, şi Bip mi-ar fi
transmis el mie comenzile primite în prealabil tot de la mine. O
fustfel de comandă mar fi împiedicat, desigur, să divaghez, mi-ar
fi dat acea visată, neatinsă putere de concentrare din care omul
nu are nevoie decît de o frarţiune pentru a fi un geniu.

Cred că ai mei erau îngrijoraii. Obiceiul cc-mi luasem de a

lucra cu uşile încuiate, muţenia şi refuzul oricărei tovără.şii in orele
libere li se păreau ciudate. Aveam toate manifestările extenuării :
40 de zile îmi ridaseră faţa cil un deceniu ; în acelaşi timp evitam
orice întrerupere şi orice ar fi adus a control. Mai cu seamă uimeau
.satisfacţia mea ascunsă pe care mi-o citeau în ochi, strigătul de
izbîndă cu care-i întîmpina fiecare dintre trăsăturile mele obonte.
In sfirşit, lucrările se acceleraseră în o j a nvlsură încît colectivul
abia mai ţinea pasul celor doi turbaţi.
V.xpcricnia mea izbuti.se. Cel mai greu era să-l programez /)'•
auloiid dr programe, adică pe mine. O dată efectuată însă această
muv.că, mă cuplam cu Bip, şi atunci automatul îmi trecea însăr­
cinările în forma cea mai succintă şi în ordinea strict logică a unei
maşirU, Pti'u-fise mai ales transmiicrea acelei calităţi diabolice a
automatelor, unilateralitatea, capacitatea de organizare a efortului
pe o singură direcţie. în timpul lucrului meu, nimic nu putea să
mă tulbure, cel care bătea la uşă rămînea fără răspuns, iar video-
telefonul putea semnaliza mult şi bine. Izbuteam acum să închei
în cinci şi cJiiar în pa'ru ore munca prevăzută pentru zece. Căci,
să ne înţelegem, nu făceam munca lui Bip şi nici nu uzam de apa­
ratura lui, ci treceam prin structura sa propriul meu program,
făceam ca el să-mi ajungă prin Bip, căruia îl foloseam pentru cîleva
ore capacitatea ordonatoare. Niciodată pînă atunci nu putusem sta

24
patru ore la masa de lucru erectuind /âra inircrupcre lucrarea holă-
r'ttă. Acum nu mă stingherea nici un alt gind. Oboseala nu o resim­
ţeam decît după, dar mai ales nu existau ispite, dorinţa şi, aveam
să mă conving, senzaţii caro să nui pcHilă scoate din ordinea de idei
holărîtă. Pliclistd. monotonia deveniseră termeni vagi, ţinind de o
experienţă trecută. încetasem a dori să fac altceva decit făceam,
gustam satisfacţia îndeplinirii întocmai a programului. în sfirşit, se
lichidase antipatia ce contractasem faţă de Bip, pe care-1 simţeam
acum şi lizic apropiat, pentru care aveam o reală înţelegere fră­
ţească. Băgnziirile, serile mi le petreceam în contemplaţie pasivă
ori propunindu-mi schniie de program pentru a doua zi, permi-
ţindu-ml libertatea de a calcula cu aiiroximaţia termenele finale
ale lucrării, de a mă bucura de aijropierea lor, ca şi, de ce n-aş
recunoaştc-o, dc faptul că mai era destul pînă să fie atinse. 2VM
fusesem niciodată vanitos, dar devenisem aproape insensibil la
admiraţia celor din jur, pe care o primeam ca pe un dar cuvenit.
Conversaţ'a lor m-ar fi stînjenit însă şi priveam grifa rezervată cu
care mă înconjurau, tăcerea lor afectuoasă, dacă nu cu recunoş­
tinţă, căci nu acesta e cuvîntul, oricum, cu plăcere. O singură pre­
zenţă continua să mă îngrijoreze, căci mă urmărea mai mult decît
aş fi dorit şi nu respecta pactul tacit al izolării care mă odihnea.
Era. desigur, Ira. Găsea momentele cele mai puţin potrivite ca să
apară. Se apropia cu priviri surtzătoare, se aşeza lîngă mine îi%tr-o
tăcere guralivă, enervantă, total opusă preocupărilor mele. Ori,
dimpotrivă, se mulţumea să intre în cercul privirilor mele, rămî-
nînd la distanţă, perturbîn(lu-mi de acolo şirul calm al raţiona­
mentelor. O vedeam acum în toată platitudinea. Discreţia ei
făcută, dragostea aceea declarativă cu care mă urmărea, totul mă
alunga din preajma ei. Curînd nu mai ştiu să-.şi mascheze panica.
Puţin a lipsit să-i spun ce gîndeam despre ea. M-a oprit prudenţa,
obişnuinţa de a verifica, datorită căreia pînă şi în cele mai mărunte
comportări personale mă consultam în prealabil, mental, cu Bip.
Insistentă şi vidnerabilă, limitată în interesul ei faţă de mine. Ira
mă dezamăgi cu de.săvîrşire, şi în curînd evitam locurile unde aş
ii putut-o întîlni. Realizam fot mai limpede că-mi provoacă un
.sentiment pe care nu-l mai încercasem, straniu şi ieroce, livresc
întrucîtva. Cu timpul aveam să-mi amintesc că această pornire care
urcă sîngele în cap în legătură cu o persoană sau cu o idee era
altădată un sentiment foarte răspîndit şi se numea ură. Ceva se
revoltă în conştiinţa mea la constatarea că o fază atît de dejiă-^ită a
omenirii renaşte în mine. dar nu întîrziai să arunc vina asupra ace­
leiaşi Ire.
Treptat îmi pierdui orice interes pentru oameni. Declarai că
pretind să nu ies din camera de lucru, unde trebuia să pri­
mesc toate cele necesare, şi nu acordai o importantă exa;icrnlă

25
efectului produs de cuvintele mele. Cu alit mai surprins fui cînd,
într-o zi pe care n-o voi uita niciodată, Ira pătrunse în micul meu
laborator. îndrăzneala cu care imi ceru socoteală, şi încă în fa{a
lui Bip, mă scoase din minţi şi atunci i-am spus tot ce cred des­
pre ea şi despre felul în care mă urmăreşte, l-am declarat că sînt
un om al ştiinţei şi că ea îmi parc la mare distantă da menirea ei.
Am caracterizat întreaga siliiaţie aşa ctim o vedeam, iar alunei
cînd a îndrăznit să arunce o prelinsă vină penini cric hitîmplale
asupra Iui Bip om dat-o afară şi am zăvorit u-ya.

A doua zi am cunoscut cel mal îngrozitor coşmar din existenţa

mea. Am trăit desitd ca să mă obişnuiesc cu ideea morţii. Nu-mi
dau totuşi seama cum am putut rezista senzaţiei de răsturnare a
tuturor valorilor pe care am trăit-o. Am tresărit încă în zori, după
un somn agitat. Am remmţat să mai dorm şi atunci m-am apro­
piat de Bip, căruia i-am urat bună dimineaţa. Pentru prima oară
de cînd îl cunoşteam, Bip nu mi-a răspuns. Abia atimci am obser­
vat că aparalele sale de măsură staţionează la zero şi nici una din­
tre luminile care-l (mimau nu este aprin.tă. Am încercat zadarnic
să fac ceva, să-l readuc la viaţă pe singurul care mă înţelegea, dar
a fost imposibil. Bip rămăsese fără curent.
Am smuls alunei zăvorul uşii, am năvălit în institut, strigînd
înfricoşătoare acuzaţii de omor. Cum nu mi .se acordă nici o aten­
ţie, m-am întors la Bip. Era tot atît de neînsufleţit. Şi am plins
cdunci, lung, cu sughiţuri ca în copilărie.
Apoi am adormit şi am dormit mult, atît de mult încît la tre­
zire aveam o baibă de patru degete şi slăbisem grozav. Eram însă
vindecat. La căpătîiul meu se afla Ira, cu fermecătorii ei ochi pre-
lurigi, plini de taine, alături de care se adunau în grabă toţi prie­
tenii ?i colegii noştri. Le-am surîs, şi totul a fost iarăşi ca odi­
nioară. Numai că, de atunci, ocolesc încăperea în care, octipînd un
întreg perete şi lipsit de orice trăsătură omenească, lucrează Bip.

O* O
FANTEZIE
§1
REALITATE
O R I Z O N T A L : 1) Uriaşul zărilor şi constelaţie în emisfera nonlică —
Presupusul locuiior al planetei Marle ; 2) Pronume reflexiv — Scriitor
roiiiîn contemporan, autorul volumului „Legendele Ţării lui Vani", o
miloloKie a omului — Culoare descoperită pe unele suprafeţe planetare
ţii care se presupune că ar fi dată fie de unele alge inferioare, fie de
compuşi chimici ; 3) Cesiu — Monstru imaginai, jnmătale ora, jumă­
tate eal, din mitologia greacă şi constelaţie in emisfera australă ; 4) As­
tronom sovietic, antonii unei astiobiologîi, în care se fac diferite ipoteze
Sn legătură cu viaţa de pe celelalte planete — Vidaţi — Clasă (prese.) ;
5) Fantezist locuitor al Lunii — Piatră folosită din vechi timpur în
arta bijuteriei ; 6) Linii observate pe suprafaţa planetei Martc şi consi­
derate de unii astronomi ca fiind opera unor fiinţe superioare .sau a oa-
m( iiilor — bl acest loc — Rîu în Daliomey ; 7) Cureluşă de meşină —
Efect optic observat pe multe dintre planetele sistemului nostru solar, ,
ale cărui modificări se piesiipune că s a r jjatpia. schimburilor climatice,
care duc la schimbarea înfăţişării plantelor ; 8) Crom — Prefix cu sen­
sul de foc — Simbolul gloriei ; 9) Povestiri fantastice care încearcă să
dea explicaţii unor fenomene naturale — Corpuscul de reproducere la
enptogame, descr^p<?rit şi pe unii meteoriţi, ceea ce atestă existenţa vie­
ţii extraterestre ; 10) Odinioară, pămîntn! care aparţinea unei răzăşii —
Cunoscut savant romîn, creatorul speologiei; 11) Oameni de statură
fo.irte mică ce trăiesc în centrul Africii, demonslrînd o dală mai muit
puterea de adaptare a speţei umane — Bidiviu, care în basmele noastre
e.ste adesea înzestrat cu aripi 51 puteri supranatinnle — .Scop.
VEPiTICAL : )) Element climateric presupus ea deosebit ile impor­
tant în viaţa planetei Marte şi care ar face ca vegetaţia planetei să nu
se dezvolte în înălţimi, ci să se tîrască la suprafaţa terenului — Uriaş
antropofag eu un singur ochi în frunte, care după mitologia greco-
romană s-ar fi ocupat eu păstoritul ; 2) Terminaţie latină — Rîu in
Brazilia — I<'"ăiă căldură proprie ( p l ) ; 3) Plante inferioare, care după

27
unele ipoteze ar face parte şi diu vegetaţia altor planete ale sistemului
solar — Trecătoare ; 4) Presupuşi locuitori (după unii vechi autori) caro
ar exista pe Soare ; 5) Udrea Costescu — Pînză de corabie şi conste­
laţie — Ţesătură orientală mult utilizată în evul m e d i u ; 6) Pasăre
enormă din poveştile orientale — Neon — Pavel Demctreseu ; 7) Reguli
după care se desfăşoară un eveniment social sau un fenomen natmal —
Fîneaţă, izla;^ (pop.) ; 8) AU personaj fabulos jumătate om, jumătate
taur — Bold ; 9) Prefix cu sensul do „ c o n t r a " — Mama puilor şi con­
stelaţie numită şi „Pleiade" ; 10) V<'<lii or:\ş In Asia Mică, colonie a
Miletului — L a extremilatoa «rieârei planele ; 11) Geantă cu instru­
mente — Pseudonimul lui N. Cogol ; 12) Industria Optică Romină —
Panificaţie ; 13) C'ampion — Constelaţie din emisfera boreală, siUiată
între Ursa Micii, Girala, Casiopeea, Şopîrla şi L e b ă d a — Telur ; 14) Par­
tea centrală a unoi atomi — C e e a c e există în mod obiectiv.
P. lONAŞCU

IN SPEOLOGIE DIN MITOLOGIE

(Biverb i 7. 0) (Monoverb: 6—8)

DEZLE6ÂRILE JOCURILOR D)N NR. 241

ÎN S I S T E M U L N O S T R U S O L A R : 1) Planeta — Cija ; 2) Luneta

Venus ; 3) Univers — Reps ; 4) T a — Art — Heliu ; 5) O — Os —•
Ataşata ; 6) Neptun — L — Ren ; 7) Star — Tom — R ; 8) Oci —
Axa — E s — S ; 9) Pămînt — Amado ; 10) T d — Ou — Orbita ; 11)
Ira — Saturn — R ; 12) Cale — Rotaţie.
P E C E R , Z I U A ŞI N O A P T E A : S - o — are e — Şl —
1 — una = Soarele şi Luna.
IN Î N A L T U L C E R U L U I : D — îs cu — 1 — s — o — la — r
= Discul solar.

28
 CALENDAR PERPETUU

T A n K L II L l
Mii şi sute

— —- 35...

10...

20... 131... ii.'l... Zeci şi U n i t ă ţ i

B/A C E G 00
G B D F 01 29 57 85
F A C E 0-J 30 58 80
E G B D 03 31 59 87
D/C F/H A/G C/B 0-4 32 «0 88
B D F A or. 33 Gl 89
A C E G 0(i at 02 90
G B D F 07 35 (S3 91
F/E A/G C/B E/D 08 3*; 04 92
D F A C 0!) 37 05 93
C E G B 10 38 C6 94
B D F A 11 39 07 95
A/G C/B E/D G/F 12 40 «8 96
F A C E i;j 41 09 97
E G B D 1 i (2 70 98
D F A C 1.5 '13 71 99
C/B E'D G/F B/A 10 1 1 72
A C E G 17r '15 73
G B D F 18 '10 74
F A C E 1!) 47 75
E/D G/F B/A D/C 20 48 70
C E G B 21 49 77
B D F A 22 50 78
A C E G 23 51 79
G/F B/A D/C F/E 24 52 80
E G B D 25 ,53 81
D F A C 2(i 54 82
C E G B 27 55 83 .
B/A D/C F/E A/G 28 56 84

29
 T A B E L U L II

L I T E R A DIN T A B E L I
LUNA
A 11 E li

IANUARIE 6 5 4 3 2 1 0

FEBRUARIE 2 1 0 6 5 4 a

MARTIE i' 1 0 6 6 4 3

APRILIE 6 4 3 - I 0 6

MAI 0 6 6 4 3 2 1

IUNIE 3 2 1 0 6 6 4

IULIE 6 4 3 V 1 0 G

AUGUST 1 U 6 6 4 3

SEPTEMBRIE 4 3 2 1 0 6 5

OCTOMBRIE 6 • 6 4 3 2 1 0

NOIEMBRIE •l 1 0 6 5 4 3

DECEMBRIE 4 3 2 1 0 6 5

30
 T A B E L U L III NUMĂRUL DiN TABELUL II

Z 1 U A 1 2 8 4 6 6

1 8 15 22 29 L Ma Mc Joi VI 8 D

2 !) H; 23 30 M,i Me J Vi S D L

;) \V IV ;:4 31 Mc .1 VI iS 1) L Ma

4 n 18 26 — Joi Vi K |i 1. Ma Mc

6 12 19 26 — Vi S D L Ma M<. Joi

6 13 20 27 — S D L Ma Me Joi Vi

7 14 21 28 — D L Ma Me Joi Vi S

MODUL DE FOLOSJRE

1) Se citeşte in tabelul I litera aflată la încrucişarea coloanei

„Mii şi sute" cu coloana „Zeci şi unităţi"- Anii bisccţi a u două li­
tere : se foloseşte cea din stingă pentru lunile ianuarie şi februarie,
fi c e a din dreapta pentru lunile martie pînă Ia decembrie.
^) In tabelul I I , căutăm la încrucişarea lunii cu litera aflaţi
din tabelul I şi obţinem u n număr.
S) I n tabelul I I I , la încrucişarea zilei c u numărul aflat din t a ­
belul I I eăsim ziua de săptămină căutată.
E X E M P L U : 1 9 6 4 sept. 8 — Conf. T a b e l . 1 : 1 9 încr. c u 64
litera D. (pentru sept.) Conf. T a b e l - I I : D încr. c u sept. nr. 1 .
Conf. Tabel. I I I : N r . 1 încr. cu data 8 marţi.
Easpuns J|îa]ryi.„.^_,^,, „..^«/.^ ^ . A. I.

SI
 Din viaţa oamenilor celebri
ChimisUd rus A. M. Butlerov se distingea printr-o fenomenală
forţă fizică. El arunca în sus cu uşurinţă greutăţi de un p u d
(16,3S1 kg). Odată, în tinereţe, Butlerov merse la un prieten pe care
insă nu-l găsi acasă. Ce să facă ? Îşi roti privirea prin camera a-
cestuia şi zărind un vătrai tl luă, îl îndoi in formă de ,,B" şi pleca.
O astfel de „carte de vizită" im trezea nici o i n d o i a l â CM p r i i '
Io cine a lăsat-o.
*
In multe laboratoare din veacul trecut nu existau mijloace de
protecfie îiiipofrira explo.ziilor. Ele lipseau şi în lahoratorul
ciiimistului francez Charles Adolphe Wurtz (1817—18S4). Odată,
unul dintre prietenii lui Wurtz îl întîlni p e acesta pUmbîndu-se
foarte îngrijorat pe porţiunea de teren din faţa laboratorului. La
întrebarea ce face el acolo, V/urtz răspunse:
— Aştept rezultatul experienţei.
o»o

Citiţi in numărul viitor al Colecţiei

povestirea lui }.-H. Rosny aîne
„X I P E H U Z I 1"

Tiparul executat la Combinatul poligrafic „Casa Scinteii"

 33-
CALITATEA
HiRTIEI
„ARFO"
PRODUS AL
COMBINATULUI
CHIMIC
TTRNÂVENI,
ASIGURA
FOTOGRAFII
FRUMOASE
Şl DE
BUNi
CALITATE

• • DECEMBRIE 1964