Romanian Journal of Medical and Dental Education

Vol. 3, Issue 2, July - December 2014

SINDROMUL DE CANAL CARPIAN LA MEDICUL DENTIST

Cristina Iordache*, Doriana Agop Forna, Norina Consuela Forna
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România, Facultatea de Medicină Dentară,
Departmentul de Protetica

*Autor corespondent : Cristina Iordache, PhD, DMD

Universitatea de Medicină şi Farmacie “Grigore T. Popa" - Iași, România
e-mail: cristina.iordache@umfiasi.ro

THE CARPAL TUNNEL SYNDROME AT DENTAL PHYSICIAN (Abstract):

The Carpal tunnel syndrome is a form of suffering of the median nerve which can often be interpreted as a
professional pathology, being very common especially in those people who use the wrist region excessively. In
dentistry the pathology is associated with a range of professional repercussions on the ability and efficiency
improvement even imposing sometimes the surgical act. The aim of the study was to identify the clinical
aspects of carpal tunnel syndrome in a group of dentists and establish the role of ultrasound in the diagnosis of
musculoskeletal joint disease. Material and method. It was investigated anamnestically, clinically and in
laboratory (by ultrasound) a group of25 dentists selected after applying the inclusion criteria which referred to
the presence of signs and symptoms that characterize the carpal tunnel syndrome. Results and discussions. The
group of dentists selected by applying the criteria was then analyzed in terms of symptoms such as pain,
paresthesia, decreased muscular strength. On examination it was analyzed the presence of thenar amyotrophy,
of Tinel sign and Phalen test which were marked with the qualifier absent / present. The paraclinical
investigation consisted of making the velocity of motor conduction on the median nerve and the ultrasound of
the carpal region. Conclusions. The Carpal tunnel syndrome is a non-negligible presence in the field of
dentistry that can have serious repercussions on the professional act; the ergonomic principles must be
introduced and respected throughout the amplitude of the professional management and physical therapy has
proven to give an important contribution in preventing and reducing the symptomatology of irritation or
compression of the median nerve.

Key words: ergonomic work, muskulo-skeletal disorders, ultrasonography, dentist, carpal syndrom

INTRODUCERE fiind condiţiile mecanice solicitante pe care

Activitatea profesională din multe
domenii medicale este generatoare de stări
patologice cu localizări diferite; cele mai
numeroase şi frecvente afectează aparatul
musculo-scheletal deoarece diversele
segmente axiale şi periferice sunt expuse sau
solicitate în mod excesiv, direct sau indirect.
Este cunoscut faptul că marea majoritate a
suferinţelor aparatului loco-motor au
caracter dizabilitant ceea ce reduce calitatea
actului prestat, randamentul profesional,
calitatea vieţii. [1,2,3]
Domeniul medicinii dentare se remarcă
în mod deosebit prin indicatorii mari de
morbiditate ai aparatului loco-motor dat
le antrenează actul profesional.
Membrul superior este în mod excesiv
solicitat fiind permanent în acţiune;
mişcările repetitive, vibraţiile, flexia gâtului
mâinii fiind principalele cauze care
determină sindromul de canal carpian.
Sindromul de canal carpian se defineşte ca
un proces de compresiune a nervului
median în canalul osteo-fibros al regiunii
carpului. [4,5,6,7]
Numeroşi factori etiologici sunt
recunoscuţi dar, cel mai adesea suferinţa
nervului median în regiunea carpală are
drept cauză solicitarea mecanică în urma
căreia apar fenomene de teno-sinovită, de

14
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 3, Issue 2, July - December 2014
îngroşare a inelului carpal şi în consecinţă
de disconfort pentru nerv, cu iritaterea şi
compresiuna acestuia. [8,9]
Caracterul agresiv al afecţiunii, prin
deteriorarea prehenziunii, impune măsuri
preventive şi tratament precoce pentru că în
urma lezării nervului median apare scăderea
de forţă pe pensa cea mai important a
mâinii, care este pensa police- index –
medius condusă de nervul median.
Tulburările de sensibilitate şi paresteziile
care însoţesc suferinţa nervului sunt
simptome, de asemenea, ce creează
disconfort şi contribuie la deteriorarea
prehensiunii şi forţei atât de utile actului
profesional din medicina dentară.
[10,11,12].
Scopul studiului a fost acela de a
identifica aspectele clinice ale sindromului
de canal carpian la un lot de medici dentişti
şi de a stabili rolul ecografiei în diagnosticul
afecţiunii musculo-articulare.
MATERIAL ŞI METODE
A fost investigat anamnestic, clinic şi
paraclinic (ecografic) un lot 25 de medici
dentişti selecţionat în urma aplicării
criteriilor de includere care se refereau la
prezenţa semnelor şi simptomelor ce
caracterizează sindromul de canal carpian.
Perioada de investigare a fost 1.03.2014-
1.05.2015.
La baza studiului s-au aflat o serie de
elemente de investigare clinică şi paraclinică
(ecografică) şi de terapie:
I. Criteriile de includere: parestezii şi
dureri în teritoriul distal de distribuţie al
nervului median (police, index, medius);
manevra Phalen pozitivă (hiperflexia forţată
a pumnului induce dureri şi parestezii în
primele 30 sec -1 minut în teritoriul
anunţat); semnul Tinel pozitiv (percuţia
carpului pe faţa ventrală declanşează
simptomatologie la nivelul primelor trei
degete); scăderea de forţă musculară în
15
teriteriul nervului median; amiotrofia
eminenţei tenare; tulburări de sensibilitate
(hipo sau hiperestezie) la nivelul feţei
palmare a eminenţei tenare şi primelor două
degete.
II. Criteriile de excludere: dacă medicul
dentist este purtător de boli cronice (diabet,
poliartrita reumatoidă, TBC); dacă medicul
dentist de sex feminin este însărcinat; dacă a
suferit traumatisme (fracturi) ale zonei
carpale (pumnului).
III. Factori de risc profesionali:
• Cât timp din programul zilnic de
lucru mâna se află în poziţia de flexie a
carpului?
• Cât timp din programul de lucru
mâna execută activitate de forţă în flexie?
• Dacă a prezentat tenosinovite ale
flexorilor palmari?
• Dacă activitatea cu vibraţii ocupă
mai mult din jumătate din timpul de lucru?
• Dacă desfăşoară activitate non
profesională cu solicitarea articulaţiei
pumnului?
IV. Explorarea paraclinică a constat din
efectuarea vitezei de conducere motorii pe
nervul median determinată deasupra şi sub
inelul carpal (apariţia unui timp de latenţă de
peste 4 milisecunde atestă suferinţa) şi a
examenului ecografic al regiunii carpale.
REZULTATE SI DISCUTII
Activitatea medicului dentist este
caracterizată de prezenţa factorilor de risc ce
generează patologie musculo- articulară
exprimată în principal prin durere şi
deteriorare funcţională, condiţie ce limitează
randamentul profesional şi calitatea vieţii.
Cele mai solicitate segmente anatomice sunt
umărul, membrul superior şi coloana
vertebrală (regiunea cervicală, lombară şi
dorsală).
Menţionăm că au fost interogaţi 120 de
medici de medicină dentară pentru a se
defini cei 25 cu patologie de tunel carpian.
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 3, Issue 2, July - December 2014

Lotul de medicii dentişti selecţionat după
aplicarea criteriilor a fost studiat apoi şi sub
raportul simptomelor: durere, parestezie,
scăderea de forţă musculară. Durerea a fost
măsurată pe scala vizuală autologă (VAS), o
dreaptă de 100mm însemnată cu cifre de la 0
- 100, unde 0 înseamnă fără durere iar 100,
durere foarte intensă. Paresteziile au fost
Tabel 1. Frecvenţa simptomelor la lotul de medici
Simptom Durere Parestezie
notate cu valoarea: 0 pentru absenţa lor,5
pentru prezenţa doar în cursul nopţii, 10
pentru prezenţa si în timpul zilei ceea ce
determină un disconfort mare. Forţa
musculară a fost etichetată de fiecare medic
cu calificativul: foarte bine - valoarea 5;
bine - valoarea 3,4; slabă - sub 3 (Tabel 1).
Forţă musculară

fără medie intensă fără medie Intensă f.bine bine Slabă

0-2 5-7 9-10 0 5 10 10 7 5

Număr 6 15 4 2 10 13 8 15 2
medici

Se remarcă faptul că simptomatologia

caracteristică bolii îmbracă forme clinice
medii la cei mai mulţi medici, iar cea intensă
la un număr redus.
Parestezia diurnă, din timpul activităţii
profesionale este semnul cel mai des întâlnit.
La examenul clinic s-a urmărit prezenţa
amiotrofiilor lojei tenare care au fost notate
cu calificativul absent/ prezent (Fig. 1).
Semnul Tinel şi Testul Phalen efectuat la
fiecare medic a fost notat cu prezent/ absent. Figura 1. Repartiţia semnelor clinice pe lotul de
(Fig. 1-3). medici luat în studiu

Figura 2 a, b. Testul Tinel

16
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 3, Issue 2, July - December 2014

Figura 3 a,b,c. Testul Phalen

Modificarea sensibilităţii în teritoriul

nervului median a fost preluată comparativ
cu cea a eminenţei hipotenare.
Explorarea paraclinică a constat din
efectuarea vitezei de conducere motorii pe
nervul median şi a examenului ecografic al
regiunii carpale. Rezultatele obţinute la
vitezele de conducere motorii au fost notate
cu calificativul normal, moderat scăzută, şi
scăzută au fost înregistrate în Fig. 4. S-a
notat şi timpul de latenţă, de asemenea, care Figura 5. Imagine ecografică a tunelului carpal
a fost mai mare de 4ms la 55% din subiecţii
examinaţi.

Figura 6. Evidenţierea ecografică a nervului

median

Figura 4. Repartiţia medicilor în funcţie de viteza

de conducere motorie a nervului median

O formă de explorare paraclinică

neinvazivă, facilă ca prestaţie şi consum de
timp este ecografia (Fig. 5, 6, 7).
Ca şi viteza de conducere anterior
prezentată, explorarea s-a realizat în
Spitalul Clinic de Recuperare unde medicii
respectivi au fost îndrumaţi.
Figura 7. Imaginea ecografică a articulaţiei
metacarpo-falangiene

17
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 3, Issue 2, July - December 2014
Explorarea ecografică de părţi moi şi
articulară este considerată în prezent o
extensie valoroasă a examenului clinic.
Toţi subiecţii lotului au efectuat un
examen ecografic, protocolul aplicat
urmărind dimensiunile nervului în canalul
fibro-osos al carpului, mobilitatea acestuia,
edemul zonal, proliferarea unor formaţiuni
grăsoase sau de altă natură în tunel, prezenţa
de lichid în tecile sinoviale, grosimea
inelului fibros al carpului; datele din
literatură consideră că 10mm reprezintă
dimensiunea optimă pentru nerv în
explorarea directă.
Rezultatele examenului ecografic sunt
prezentate pe număr de medici în Figura 8.
Figura 8. Semnele ecografice de sindrom de canal
carpian
Se remarcă procentul de 65% ce
evidenţiază deteriorarea morfologică a
nervului, procentul de 60% pentru prezenţa
edemului zonal şi de 75% pentru modificare
dimensiunilor inelului fibros care închide
tunelul carpului.
Studiul a continuat şi sub raportul
factorilor profesionali luaţi în atenţie ca
factori de risc.
Rezultatele chestionarului aplicat sunt
următoarele:
• la 30% din subiecţi se remarcă
prezenţa activiăţilor profesionale care se
consumă cu flexia regiunii pumnului drept
timp de 3 ore
• la 15% din subiecţi mişcările
18
repetitive ocupă jumătate din timpul de
lucru zilnic;
• 20% din subiecţi au prezentat în
antecedente diagnosticul de tenosinovite
flexori mâinii
• toţi cei 25 de medici au recunoscut
activitatea vibratorie ca parte componentă a
actului profesional, aproximativ ¼ din
timpul de lucru
• 35% din subiecţi au recunoscut în
extra-profesional practicarea frecventă de
activităţi de flexie susţinută a pumnului
(grădinărit, instrumentişti)
Sindromul de canal carpian reprezintă o
formă de suferinţă a nervului median care
frecvent poate fi interpretată ca o patologie
profesională, fiind foarte des întalnită mai
ales la persoanele care solicită în mod
excesiv regiunea carpului.
Simptomatologia clinică este supărătoare
şi chiar invalidantă pentru că scade abilitatea
şi forţa musculară pe cel mai performant
segment care este mâna şi pe cea mai
specială funcţie care este prehenziunea. In
domeniul medicinei dentare patologia este
asociată cu o paletă de repercursiuni pe
abilitatea şi randamentul profesional
impunându-se uneori pentru ameliorare,
chiar, actul chirurgical.
Investigatia de tip prospectiv intreprinsă
în domeniul de activitate a medicilor dentişti
a arătat o prevalenţă importantă a
sindromului, fiind interogaţi conform
criteriilor de includere 120 subiecţi pentru a
se forma lotul de 25. Cei 25 medici au fost
supuşi unei activităţi investigatorii clinice,
paraclinice şi ergonomice amănunţite care a
scos în evidenţă dimensiunile patologiei,
(durere - intensitate, parestezii şi scăderea de
forţă musculară) şi rolul factorilor de mediu
din ambientul profesional. S-a evidenţiat
totodată aportul ecografiei de părţi moi în
stabilirea diagnosticului, proba dovedind-se
şi un suport important în orientarea
diagnosticului si atitudinii terapeutice.
 Romanian Journal of Medical and Dental Education
Vol. 3, Issue 2, July - December 2014

CONCLUZII afectează nervul median în canalul carpian;

• Sindromul de canal carpian este o
prezenţă de neneglijat în domeniul medicinii
dentare care poate avea grave repercursiuni
pe actul profesional; principiile ergonomice
trebuiesc introduse şi respectate pe intreaga
amplitudine a gestului profesional, iar
kinetoterapia s-a dovedit a avea un aport
important în prevenirea dar şi reducerea
simtomatologiei de iritare sau compresiune a
nervului median
• Sindromul de canal carpian, definit
ca leziunile nervului median în canalul
carpian are o prevalenţă crescută în
domeniul medicinei dentare;
• Factorii determinaţi de gestul
profesional sunt generatori de elemente ce
• Pricipiile ergonomice trebuie să
dirijeze întreaga activitate programată în
cabinetul de medicină dentară, dat fiind
necesitatea de a respecta organizarea
ergonomică a spaţiului, mobilierului, a
timpului de lucru, a poziţiilor ergonomice de
lucru, a utilizarii unui scaun cu suport
ajustabil pentru braţe;
• Simptomatologia întâlnită la medicii
lotului studiat atinge parametri de intensitate
moderată la un procent semnificativ;
• Ecografia este un mijloc neinvaziv,
un suport esenţial în stabilirea
diagnosticului, care poate înlocui cu succes
mijlocul invaziv reprezentat de
electordiagnostic.

BIBLIOGRAFIE
1 Barcenilla A, March LM, Chen JS, Sambrook PN. Carpal tunnel syndrome and its relationship to occupation: a
meta-analysis. Rheumatology . 2011; 51: 250-61
2 Forna Norina, Cristina Iordache , “Ergonomia în medicina dentară”, Ed UMF Gr T Popa Iasi, 2012
3 Amandeep Chopra, Musculoskeletal Disorders in Dentistry- A Review, JSM Dent 2(3): 1032., 2014
4 Chirieac R, Ancuta Codrina, Nita G, Dumitrache A, Berea S, Barzoi R. Carpal Tunnel Syndrome
Rehabilitation, The Second International Course of Hand Surgery and Hand Therapy, sept 2006, Cluj,
Romania.
5 Arroro Somaiah, Roy AJ Spence “Carpal tunnel syndrome” , Ulster Med J 2008, 77 (1) 6-17
6 V. Jagga, A. Lehry, SC Verma, Occupation and its association with Carpal syndrome , Journal of Science and
Physiotherapy, vol 7, no 2 : 68-78, 2011
7 MA Munirah, AR Normastura, Y Azizah, D Azizah, Prevalence of probable Carpal syndrome and its
associated factors among dentists, International Journal of Colloborative Research on nternal Medicine and
Public Health, vol 6, no 8, 2014
8 Boz C, Ozmenoglu M, Altunayoglu V, Veliaoglu S, Alioglu Z, “Individual risk factors for carpal tunnel
syndrome: an evaluation of body mass index , wrist index and hand anthropometric measurements” Clin Neurol
Neurosurg 2004, 106 (4): 294-9
9 Kierklo A1, Kobus A, Jaworska M, Botuliński B.Work-related musculoskeletal disorders among dentists - a
questionnaire survey., 2011
10 Dr Mithun Pai BH., Dr Ramya Shenoy., Dr Rajesh G., Dr Ashwini Rao, Symptoms of Carpal Tunnel
Syndrome in a dental work force of a developing country, International Journal of Advanced Research (2014),
Volume 2, Issue 2, 87-94
11 Badger SA, Donnel ME, Sherigar JM, Connolloy P, Spence RA, “Open carpal tunnel release – still a safe and
effective operation” Ulster Med J 2008 , 77(1): 21-23
12 Palmer KT, Harris HC, Coggon D, “ Carpal tunnel syndrome and its relation to occupation: a systematic
literature review” Occup Med 2007, 57 (1), 57-66

19