Sunteți pe pagina 1din 2

Principalele evenimente din decembrie

1918, anul Marii Uniri


29 Noiembrie 2018

1 decembrie - La Alba Iulia, în Sala „Casinei” (astăzi Sala Marii Uniri), cei 1.228 de
delegați ai națiunii române din Transilvania (600 aleși de populație prin vot și 628
aleși de diverse asociații) au votat cu unanimitate „Rezoluția de Unire” citită de Vasile
Goldiș: „Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara
Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18
Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor
locuite de dânşii cu România”. După votarea rezoluției, a fost ales Marele Sfat
Național, cu 250 de membri. O delegație, din care fac parte Episcopul ortodox Miron
Cristea și Episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, citește „Rezoluția de Unire” în fața
mulțimii. Actul de la Alba Iulia era o încununare a luptei seculare a românilor
transilvăneni pentru drepturi naționale, dar și o încununare a jertfei soldaților români
din Primul Război Mondial căzuți pentru înfăptuirea idealului național - România
Mare. Noul stat avea o suprafață de 295.049 km, iar numărul locuitorilor ajungea la
16.500.000.

La București, familia regală sosea cu trenul de la Iași, iar din gara regală de la Mogoșoaia s-a
plecat spre Universitate, pe Calea Victoriei, sub un arc de triumf improvizat. A fost o
veritabilă paradă a victoriei la care au participat, alături de familia regală, membri ai
Guvernului și generalul Henri Berthelot. Sub atmosfera evenimentelor de la Alba Iulia și
Cernăuți, ziarul „Mișcarea” din Iași scria pe prima pagină: „România întregită cu
Transilvania, Bucovina și Basarabia este cea mai bogată țară din lume, este singura care se
poate desvolta în toate direcțiunile prin forțe proprii...”
2 decembrie - La Alba Iulia are loc înmormântarea stegarului Ion Arion, ucis de gărzile
secuiești în gara Teiuș, iar apoi au loc întrunirea Marelui Sfat Național și alegerea membrilor
Consiliului Dirigent. La ora 17:00, Consiliul Dirigent, care era Guvernul provizoriu al
Transilvaniei până în 1920, sub conducerea lui Iuliu Maniu, își începe lucrările. Avea în
componență 12 resorturi (echivalentul ministerelor), iar printre membri erau: Vasile Goldiș,
Ștefan-Cicio Pop, Aurel Lazăr, Octavian Goga, Alexandru Vaida Voievod, Emil Hațieganu,
Romul Boilă, Ioan Flueraș, Iosif Jumanca, Aurel Vlad, Ioan Suciu.
5 decembrie - Ziarul „Mișcarea” din Iași publică sub titlul „O mare sărbătoare națională”
vestea revenirii generalului Berthelot în capitala moldavă și entuziasta primire de către
oamenii locului.
9-10 decembrie - În Basarabia, Sfatul Țării votează Legea agrară, care prevedea exproprierea
suprafețelor aparținând Coroanei ruse, statului, marilor proprietari și străinilor. După acest vot
se renunță la celelalte condiții impuse în actul de Unire a Basarabiei cu patria-mamă din 27
martie 1918.
12 decembrie - Demisia Guvernului Coandă și formarea unui nou Guvern liberal sub
conducerea lui Ion I.C. Brătianu.
14 decembrie - Sosirea la București a delegației ardelene care aduce actul Unirii, printre care
se numără: Miron Cristea, Iuliu Hossu, Alexandru Vaida Voievod. Cu această ocazie, primul-
ministru Ion I.C. Brătianu a rostit un memorabil discurs: „Vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi
venit ca să nu ne mai despărţim niciodată. Sunt în viaţa unui neam clipe de fericire atât de
mari, încât ele răscumpără veacuri întregi de suferinţă... Fraţilor, fiţi bine-veniţi...”
18 decembrie - la București, învățătorul Ion Mihalache a înființat Partidul Țărănesc, care va
fuziona în 1926 cu Partidul Național Român din Transilvania, rezultând al doilea mare partid
al perioadei interbelice - PNȚ.
24 decembrie - Trupele române aflate în Transilvania sunt autorizate de aliați să intre în Cluj
și să ajute populația română supusă violențelor de către autoritățile maghiare; Regele
Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu România.
25 decembrie - Sub titlul „Zile mari, zile sfinte”, ziarul „Mișcarea” titra pe prima pagină:
„Neamul românesc prăznuește de data aceasta Nașterea Mântuitorului într-o atmosferă de
senină mulțumire. Suflarea românească de la Nistru până la Tisa, într-o sublimă îmbrățișare
frățească, prăznuește astăzi cea mai frumoasă sărbătoare a creștinătății în lumina senină a
idealului îndeplinit”.
26 decembrie - La București are loc o amplă manifestație a muncitorilor, reprimată însă
violent, soldată cu 100 de morți și alte sute de răniți.
29 decembrie - Este emis decretul pentru exproprierea pământului în vechea Românie.
31 decembrie - Unirea Bucovinei cu România este ratificată prin decret.

Galerie foto: