Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Mulţimi de numere (naturale, raţionale,

iraţionale, reale)

Lect. univ. dr.Anca GRAD

octombrie 2018

1
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Conceptul de relaţie este strâns legat de conceptul de produs cartezian.

Definiţie: Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte relaţie sau
corespondenţă de la A la B orice triplet ordonat r = (A, B, G),
unde G este o submulţime a produsului cartezian A × B.
Dacă r = (A, B, G) este o relaţie de la A la B, si x ∈ A iar y ∈ B
au proprietatea că (x , y ) ∈ G, spunem că elementul x este în
relaţia r cu elementul y , şi scriem xry .
Terminologie:
I A s.n. mulţimea de pornire a relaţiei r ;
I B s.n. mulţimea de sosire a relaţiei r ;
I G s.n. graficul relaţiei r ;
I mulţimea D := {x ∈ A : ∃y ∈ Ba.i.(x , y ) ∈ G} s.n. mulţimea
de definiţie a relaţiei r ;
I mulţimea r (A) := {y ∈ B : ∃x ∈ Aa.i.(x , y ) ∈ G} s.n.
mulţimea valorilor relaţiei r ;
I dacă x ∈ A, atunci mulţimea r (x ) = {y ∈ B : (x , y ) ∈ G} s.n.
imaginea directă a elementului x prin relaţia r .
2
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Funcţii
În cazul unei relaţii imaginea directă r (x ) poate fi
I vidă
I formată dintr-un singur element
I formată din mai multe elemente.

Pionieri ai teoriei funcţiilor: Leibniz(1673-1692), Bernoulli (1968),

Euler (1750).

Definiţie.Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte funţie definită pe

mulţimea A cu valori în mulţimea B orice relaţie f = (A, B, G) de
la mulţimea A la mulţimea B care are proprietatea că pentru
fiecare element x ∈ A există un element y ∈ B şi unul singur, a.i.
x să fie în relaţie cu y .

3
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Funcţii
În cazul unei relaţii imaginea directă r (x ) poate fi
I vidă
I formată dintr-un singur element
I formată din mai multe elemente.

Pionieri ai teoriei funcţiilor: Leibniz(1673-1692), Bernoulli (1968),

Euler (1750).

Definiţie.Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte funţie definită pe

mulţimea A cu valori în mulţimea B orice relaţie f = (A, B, G) de
la mulţimea A la mulţimea B care are proprietatea că pentru
fiecare element x ∈ A există un element y ∈ B şi unul singur, a.i.
x să fie în relaţie cu y .

3
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Funcţii
În cazul unei relaţii imaginea directă r (x ) poate fi
I vidă
I formată dintr-un singur element
I formată din mai multe elemente.

Pionieri ai teoriei funcţiilor: Leibniz(1673-1692), Bernoulli (1968),

Euler (1750).

Definiţie.Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte funţie definită pe

mulţimea A cu valori în mulţimea B orice relaţie f = (A, B, G) de
la mulţimea A la mulţimea B care are proprietatea că pentru
fiecare element x ∈ A există un element y ∈ B şi unul singur, a.i.
x să fie în relaţie cu y .

3
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Funcţii
În cazul unei relaţii imaginea directă r (x ) poate fi
I vidă
I formată dintr-un singur element
I formată din mai multe elemente.

Pionieri ai teoriei funcţiilor: Leibniz(1673-1692), Bernoulli (1968),

Euler (1750).

Definiţie.Fie A şi B două mulţimi. Se numeşte funţie definită pe

mulţimea A cu valori în mulţimea B orice relaţie f = (A, B, G) de
la mulţimea A la mulţimea B care are proprietatea că pentru
fiecare element x ∈ A există un element y ∈ B şi unul singur, a.i.
x să fie în relaţie cu y .

3
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Definiţie.Fie M o mulţime nevidă. Se numeşte operaţie internă

pe M, orice funcţie f : M × M → M.

Definiţie: Se numeşte corp orice triplet (K , +, ·) format dintr-o

mulţime nevidă K şi două operaţii interne

+, · : K × K → K

care se bucură de proprietăţile:

1. (K , +) este un grup comutativ
2. (K ∗ , ·) este un grup
3. oricare ar fi x , y , z ∈ K au log egalităţile

x · (y + z) = (x · y ) + (x · z)

(x + y ) · z = (x · z) + (y · z)

4
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Definiţie.Fie M o mulţime nevidă. Se numeşte operaţie internă

pe M, orice funcţie f : M × M → M.

Definiţie: Se numeşte corp orice triplet (K , +, ·) format dintr-o

mulţime nevidă K şi două operaţii interne

+, · : K × K → K

care se bucură de proprietăţile:

1. (K , +) este un grup comutativ
2. (K ∗ , ·) este un grup
3. oricare ar fi x , y , z ∈ K au log egalităţile

x · (y + z) = (x · y ) + (x · z)

(x + y ) · z = (x · z) + (y · z)

4
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Fie D o mulţime. Se numeşte relaţie binară pe D orice relaţie

r = (D, D, G)

Definiţie: Fie D o mulţime. O relaţie binară pe D, r = (D, D, G)

se numeşte
I reflexivă dacă ∀x ∈ D, xrx ;
I simetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry avem yrx ;
I antisimetrică dacă ∀x , y ∈ D, cu xry şi yrx , avem x = y ;
I tranzitivă dacă ∀x , y , z ∈ D cu xry şi yrz, avem xrz;
I de echivalenţă daca este reflexivă, simetrică şi tranzitivă;
I de ordine dacă este reflexivă, antisimetrică şi tranzitivă;
I de ordine strictă dacă este tranzitivă şi ∀x , y ∈ D cu xry ,
avem x 6= y ;
I de orgine totală dacă este relaţie de ordine şi dacă pentru
oricare x , y ∈ D avem xry sau yrx .

5
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Mulţimi ordonate
Definiţie: Se numeşte mulţime ordonată orice pereche (A, ≤) unde
A este o mulţime iar ≤ este o relaţie de ordine pe mulţimea A.
Definiţie: Fie (A, ≤) o mulţime ordonată şi B ⊆ A. Spunem că
mulţimea B este total ododonată în raport cu relaţia ≤ dacă
oricare ar fi x , y ∈ B avem x ≤ y sau y ≤ x .
Definiţie:Fie (A, ≤) o mulţime ordonată şi B ⊆ A. Spunem că
elementul a ∈ A este:
I cel mai mic element al mulţimii B dacaă a ∈ B şi ∀x ∈ B,
avem a ≤ x ;
I cel mai mare element al mulţimii B dacaă a ∈ B şi ∀x ∈ B,
avem x ≤ a;
I minorant al mulţimii B, dacă ∀x ∈ B, avem a ≤ x ;
I majorant al mulţimii B, dacă ∀x ∈ B, avem x ≤ a;
I infimum al mulţimii B, dacă este cel mai mare minorant al lui
B;
I supremum al mulţimii B, dacă este cel mai mic majorant al lui
6
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Mulţimi ordonate
Definiţie: Se numeşte mulţime ordonată orice pereche (A, ≤) unde
A este o mulţime iar ≤ este o relaţie de ordine pe mulţimea A.
Definiţie: Fie (A, ≤) o mulţime ordonată şi B ⊆ A. Spunem că
mulţimea B este total ododonată în raport cu relaţia ≤ dacă
oricare ar fi x , y ∈ B avem x ≤ y sau y ≤ x .
Definiţie:Fie (A, ≤) o mulţime ordonată şi B ⊆ A. Spunem că
elementul a ∈ A este:
I cel mai mic element al mulţimii B dacaă a ∈ B şi ∀x ∈ B,
avem a ≤ x ;
I cel mai mare element al mulţimii B dacaă a ∈ B şi ∀x ∈ B,
avem x ≤ a;
I minorant al mulţimii B, dacă ∀x ∈ B, avem a ≤ x ;
I majorant al mulţimii B, dacă ∀x ∈ B, avem x ≤ a;
I infimum al mulţimii B, dacă este cel mai mare minorant al lui
B;
I supremum al mulţimii B, dacă este cel mai mic majorant al lui
6
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Mulţimea numerelor reale

Definiţie: Se numeşte corp comuttiv total ordonat orice sistem
(K , +, ·, ≤) unde (K , +, ·) este un corp comuativ iar ≤ este o
relaţie de ordine totală pe K .
Definiţie: Fie (K , +, ·, ≤) un corp comutativ total ordonat. Se
numeşte mulţime inductivă a lui K orice submulţime I ⊆ K a.i.:
I 1 ∈ I;
I dacă x ∈ I, atunci x + 1 ∈ I.
Definiţie: Mulţimea tuturor mulţimilor inductive ale lui K se
numeşte mulţimea numerelor naturale ale lui K .
Definiţie: Mulţimea

Z := N ∪ {0} ∪ {x ∈ K : −x ∈ N}

s.n. mulţimea numerelor întregi ale lui K .

Definiţie: Mulţimea numerelor raţionale este

Q := {x ∈ K : ∃p, q ∈ Z, q 6= 0 a.î.x = p · q −1 }.

7
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Definiţie: Fie (K , +, ·, ≤) un corp comutativ total ordonat.

Afirmaţia: "Pentru orice pereche ordonată (A,B) de submulţimi
nevide ale lui K , care are proprietatea că

x ≤ y , ∀x ∈ A, y ∈ B

există cel puţin un element z ∈ K a.i.

x ≤ z ≤ y , ∀x ∈ A, y ∈ B”

se numeşte axioma elementului separator (AES).

Afirmaţia: "Orice submulţime nevidă şi minorată a lui K are

infimum în K " s.n. axioma existenţei infimumului. (AI)

Teoremă: În orice CCTO

AES ⇐⇒ AI ⇐⇒ AS.

8
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Definiţie: Se numeşte mulţime a numerelor reale, şi se notează cu

R orice CCTO, care satisface AES (AI, AS)

Teoremă:Fie ∅ =
6 A ⊆ R şi m ∈ R. Atunci

m = sup A

dacă şi numai dacă

m ≥ A, ∀a ∈ A
şi
∀ε > 0, ∃aε ∈ A a. i. m − ε < aε .
m = inf A
dacă şi numai dacă
m ≤ a, ∀a ∈ A
şi
∀ε > 0, ∃aε ∈ A a. i. aε < m + ε.

9
 Relaţii Relaţii Structuri algebrice Mulţimi ordonate Mulţimi ordonate

Axioma lui Arhimede: Fie (K , +, ·, ≤) un corp comutativ total

ordonat. Pentru fiecare x , y ∈ K cu y > 0 există un număr natural
n a.i.
x < n · y.
Teoremă: Pentru orice număr real ε > 0 există un număr natural
n a.i.
1
< ε.
n
Teoremă: Orice submulţime nevidă şi minorată ⊆ Z are un cel
mai mic element.
Teoremă: Orice submulţime nevidă şi majorată ⊆ Z are un cel
mai mare element.
Teoremă: ∀x ∈ R există un număr natural n şi unul singur a.i.

n ≤ x < n + 1.

10