Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1
Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică
și grupate în registrele contabile. Principalele registre ce se folosesc obligatoriu în
contabilitate sunt: Registru-jurnal, Cartea-mare și Registru-inventar.
2
Capitolul 2. Cadrul general de raportare financiar-contabil
3
bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere etc.); suport pentru operaţiuni în valută
(intrări, ieşiri, calcul diferenţe de curs).
4
întocmeşte la sfârşitul exerciţiului financiar, fără ştersături şi spaţii libere, se completează pe
baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi pasiv grupate după natura lor. Acesta se
întocmeşte într-un singur exemplar, după ce a fost listat din programul informatic, numerotat,
şnuruit şi parafat.
Registrul-inventar nu circulă în cadrul entităţii, deoarece este document de înregistrare
contabilă şi se arhivează la departamentul financiar-contabil, timp de 10 ani de la data
închiderii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit. Acesta se completează de
către o persoană desemnată din cadrul acestui department. Corectitudinea datelor înscrise este
verificată de către contabilul şef. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a acestuia, se
vor lua măsuri de reconstituire a acestuia în termen de maxim 30 de zile de la constatare.
Cartea mare este registrul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ şi
pasiv, la un moment dat. Acesta conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare
corespondente, rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului.
În cadrul entităţii SC ROFLANA-COM SRL, Cartea mare se întocmeşte într-un singur
exemplar, în cadrul departamentului financiar-contabil, separate pentru debitul şi creditul
fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operaţiunilor.
Registrul Cartea mare nu circulă în cadrul entităţii, fiind arhivat la departamentul
financiar-contabil, împreună cu celelalte registre timp de 10 ani de la data închiderii
exerciţiului financiar în cadrul căruia au fost întocmite. Editarea acestui registru se efectuează
numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.
Registrul unic de control este un registru obligatoriu de ţinut de către persoanele
juridice înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Registrul unic are ca scop
evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control
specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, protecţia
consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor şi alte
domenii prevăzute de lege.
Evidenţierea controalelor în registrul unic de control se face cu semnăturile
reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de control. Registrul unic de control se
numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezentantul legal al unităţii verificate.
Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii
controlului, următoarele elemente:
Numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea
de care aparţin, numărul legitimaţiei de control;
5
Numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare;
Obiectivele controlului;
Perioada controlului;
Perioada controlată;
Temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.
Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat
la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în formularul
100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”. Registrul de evidenţă fiscală
este ţinut în formă electronică şi sunt înscrise:
6
Tabelul 2.1 Criterii de mărime pentru întocmirea situațiilor financiare la
SC ROFLANA-COM SRL
Denumire indicator Exercițiul financiar 2013
Total active(euro) 27.795,17
Cifra de afaceri netă(euro) 175.481,30
Număr mediu de salariați 4
Curs de schimb valutar 31.12 4,4847
7
acest sens. În termen de două luni de la data de sfârşit a exerciţiului financiar, dar înainte de
data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru emitere, se obţine informaţia potrivit
căreia pentru unul din clienţi s-a început procedura de faliment. Informaţiile obţinute conduc
la concluzia că respectiva creanţă nu va mai putea fi încasată. Valoarea creanţei în discuţie
este de 500 lei.
Aplicabilitate. Având în vedere că evenimentul a apărut după data de sfârşit a
exerciţiului financiar dar înainte de data la care situaţiile au fost autorizate pentru emitere,
informaţia astfel obţinută va afecta situaţiile financiare ale exerciţiului financiar abia încheiat,
prin recunoaşterea unei ajustări pentru depreciere, respectiv:
6814 = 491 500
Cheltuieli de Ajustări pentru
exploatare privind deprecierea
ajustările pentru creanţelor-clienţi
deprecierea activelor
circulante
În aceste condiţii, noua înregistrare va conduce la diminuarea în bilanţ a creanţelor
clienţi şi, concomitent, la diminuarea rezultatului exerciţiului financiar. Aceste modificări vor
fi reflectate şi în notele la situaţiile financiare.
8
a. erorile aferente exerciţiului financiar curent se corectează pe seama contului de
profit şi pierdere, prin ajustarea profitului impozabil, astfel veniturile se înregistrează
în conturi de venituri, iar cheltuielile în conturi de cheltuieli; această operaţiune se
înregistrează prin stornare în negru şi înregistrarea inversă a acesteia;
b. erorile aferente exerciţiilor anterioare se corectează pe seama rezultatului
reportat, respectiv a veniturilor în creditul acestui cont în corelaţie cu contul de active
ce trebuie corectat şi în debitul contului pentru cheltuielile ce trebuie recunoscute în
corelaţie cu conturile ce trebuie corectate, ajustându-se astfel rezultatul perioadei,
rezultat ce va fi declarat ca atare şi din punct de vedere fiscal.
În acest sens, se depune, conform Codului de procedură fiscală, declaraţie rectificativă
la perioada vizată. Totuşi, dacă se constată erori nesemnificative din exerciţiile anterioare,
acestea se corectează pe seama contului de profit şi pierdere al exerciţiului financiar curent
conform cu procedurile/politicile contabile şi cu prevederile OMFP nr. 3055/2009.
În mod concret, erorile se pot încadra în una din cele două categorii, respectiv
semnificative sau nesemnificative dacă acestea depăşesc sau nu o anumită limită stabilită, un
prag de semnificaţie, stabilit de către auditorul societăţii.
La sfârşitul misiunii de audit, suma tuturor erorilor identificate în contabilitate se
compară cu pragul de semnificaţie global, rezultând următoarele soluţii:
în cazul în care suma tuturor erorilor depăşeşte nivelul pragului de
semnificaţie, erorile vor fi considerate semnificative, iar auditorul are obligaţia
să propună conducerii entităţii auditate corectarea lor.
În cazul în care suma erorilor nu depăşeşte pragul de smnificaţie, acestea se
consideră nesemnificative şi nu se impune corectarea lor.
9
Principiul permanenţei metodelor presupune că metodele de evaluare şi politicile
contabile trebuie aplicate consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. În anul 2013,
entitatea economică a respectat acest principiu, neexistând modificări de politici contabile.
Conform principiului prudenţei, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate,
iar datoriile şi cheltuielile subevaluate. Astfel că, în contul de profit şi pierdere al entităţii a
fost inclus numai profitul realizat la data bilanţului. De asemenea, s-a ţinut cont de toate
deprecierile apărute pe parcursul exerciţiului financiar curent sau precedent.
Principiul independenţei exerciţiului presupune înregistrarea veniturilor şi
cheltuielilor aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data
plăţii cheltuielilor. Astfel, în contabilitatea entităţii au fost înregistrate la venituri sumele
aferente creanţelor pentru care nu a fost întocmită factură, dar şi în conturile de venituri
datoriile pentru care nu s-a primit încă factura.
Rezultatul exerciţiului trebuie să cuprindă, potrivit principiului, toate veniturile şi
cheltuielile care se raportează la acest exerciţiu, pe măsură ce sunt angajate şi nu pe bază de
încasări şi plăţi. Aplicarea acestui principiu conduce la utilizarea conturilor de regularizare,
calcularea amortismentelor şi provizioanelor, contabilizarea unor evenimente posterioare
închiderii exerciţiului financiar.
Elementele de active şi datorii au fost evaluate separat, astfel că entitatea a respectat
principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii.
Bilanţul de deschidere al exerciţiului financiar 2013 corespunde cu bilanţul de
închidere al celui din 2012, astfel că se respectă şi principiul intangibilităţii.
Principiul necompensării presupune că orice compensare între elementele de active
şi de datorii sau între venituri şi cheltuieli este interzisă.
Elementele de venituri şi cheltuieli trebuie compensate atunci şi doar atunci când:
Un standard de contabilitate permite sau cere acest lucru, sau
Câştigurile, pierderile şi cheltuielile aferente provenind din aceeaşi tranzacţie
sau eveniment sau din tranzacţii şi evenimente similare nu sunt semnificative,
astfel de valori trebuie agregate şi nu trebuie prezentate separat.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului presupune că prezentarea
valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama
de fondul economic al tranzacţiei sau operaţiunii şi nu numai de forma juridică a acestora.
Acest principiu se aplică la încadrarea contractelor de leasing în leasing operaţional sau
financiar, recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca
10
venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans, încadrararea reducerilor acordate/primite la
reduceri comerciale/financiare.
În ceea ce priveşte principiul pragului de semnificaţie, valoarea elementelor din
bilanţ şi contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă:
Acestea reprezintă o sumă nesemnificativă, sau
O astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca
elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.
11
Capitolul 3. Politici contabile privind activele, datoriile, capitalurile proprii,
cheltuielile, veniturile și rezultatul exercițiului financiar
O imobilizare corporală este scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când
niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. În cazul
scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din
13
vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate
de cedarea acesteia. Câştigul sau pierderea care rezultă din derecunoaşterea unui element de
imobilizări corporale va fi inclus(ă) în profit sau pierdere.
14
% = 2133 10.000
Ipoteză. Societatea deţine o clădire care are valoarea contabilă de 12.000 lei, având
durata normală de funcţionare de 20 de ani. În tabelul următor sunt redate informaţii privind
reevaluări succesive ale clădirii:
15
Nr.crt. Data reevaluării Valoarea justă
1 După 5 ani 15.000
2 După 10 ani 9.000
3 După 13 ani 4.000
% = 105 6.000
212 Rezerve din 3.000
Construcţii reevaluare
2812 3.000
Amortizarea
construcţiilor
Reevaluarea 2:
Amortizarea cumulată la sfârşitul anului 10 de utilizare: 1.000 * 5 = 5.000 lei
Valoarea contabilă netă: 15.000 – 5.000 = 10.000 lei
Diferenţa din reevaluare: 9.000 – 10.000 = -1.000 lei
Recalcularea amortizării anuale după a doua reevaluare: valoarea justă : durata de utilizare
rămasă = 9.000 : 10 = 900 lei
2812 = 212 5.000
Amortizarea Construcţii
construcţiilor
16
105 = 212 1.000
Rezerve din Construcţii
reevaluare
Reevaluarea 3:
Amortizarea cumulată la sfârşitul anului 13 de utilizare: 900 * 3 = 2.700 lei
Valoarea contabilă netă: 9.000 – 2.700 = 6.300 lei
Diferenţa din reevaluare: 4.000 – 6.300 = -2.300 lei
Recalcularea amortizării anuale după a treia reevaluare: valoarea justă : durata de utilizare
rămasă = 4.000 : 7 = 571,43 lei
2812 = 212 2.700
Amortizarea Construcţii
construcţiilor
17
Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după
caz. Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la
cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă
atribuibilă acestora la data bilanţului.
I. Stocuri
Evaluarea stocurilor
Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost si valoarea realizabilă
netă.
Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției si prelucrării,
precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și locul în care se găsesc în
prezent.
Costul de achiziție a stocurilor la societatea comercială ROFLANA-COM SRL
cuprinde prețul de cumpărare, taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care
întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale), costuri de transport, manipulare și
alte costuri care pot fi atribuite direct achiziției de produse finite, materiale și servicii.
18
Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina
costurile de achiziție.
Potrivit regelementărilor românești, evaluarea stocurilor se face la următoarele
momente: la intrarea în întreprindere, la inventariere, la încheierea exercițiului financiar, la
ieșire.
19
Ipoteză. Societatea achiziționează marfă în valoare de 1.240 lei cu TVA 24% de la
furnizorul SC COCA COLA HBC SRL. Mărfurile sunt recepționate în gestiune la prețul de
vânzare cu amănuntul prin aplicarea unui adaos comercial de 50%.
Rezolvare:
Prețul cu amănuntul = 1.000 + 500 + 360 = 1.860 lei
Adaos comercial = 1.000 × 50% = 500 lei
TVA neexigibil = ( 1.000 + 500) × 24% = 360 lei
II. Creanţe
Creanţele includ:
Creanţe comerciale, care sunt sume datorate de clienţi pentru bunuri vândute în
cursul normal al activităţii;
Efecte comerciale de încasat, acceptări comerciale, instrumente ale terţilor;
Sume datorate de directori, angajaţi sau companii afiliate.
În cadrul entităţii economice SC ROFLANA-COM SRL, în situaţiile financiare
creanţele sunt încadrate astfel:
Creanţe comerciale;
Alte creanţe.
În funcţie de destinaţia bunurilor, se disting creanţe care provin din vânzarea de:
Stocuri;
Creanţele comerciale şi alte creanţe sunt evidenţiate în bilanţ la valoarea recuperabilă
netă. Creanţele în valută au fost reevaluate la cursul de schimb al pieţei comunicat de BNR
din data de 31 decembrie 2013 şi înregistrate conform prevederilor legale.
Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Separarea creanţelor incerte
de restul creanţelor se face fie în momentul în care a expirat termenul contractual de încasare
a creanţei comerciale, fie în momentul în care apare incertitudinea încasării creanţei datorită
incapacităţii de plată sau stării de insolvabilitate a clientului.
De asemenea, se înregistrează distinct în contabilitate şi creanţele aferente livrărilor de
bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii.
20
III. Casa şi conturi la bănci
21
Efecte comerciale de plătit (cambii, bilete la ordin, cecuri)
22
Capital propriu nenominalizat, reprezintă capitalul acumulat de entitate ca
urmare a unei activităţi economice profitabile şi care include: primele de
capital, rezervele, rezultatul exerciţiului financiar şi rezultatul reportat.
Capitalul este reprezentat de capitalul social al entităţii. Capitalul social subscris şi
vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei
juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.
Documentele privind evidenţa capitalului social sunt: actul constitutiv, chitanţă ce
atestă vărsarea capitalului social subscris, proces verbal de predare-primire, pentru aporturile
în natură, Registrul acţionarilor.
Majorarea capitalului social se poate realiza pe mai multe căi şi anume:
Majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau în numerar;
Majorarea capitalului prin operaţiuni interne;
Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societăţii în acţiuni.
Reducerea capitalului social se realizează prin:
Acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare anterioare, care se face numai
în cazul în care se constată că pierderile sunt prea mari pentru a putea fi
absorbite de rezervele constituite sau de profiturile exerciţiilor financiare
viitoare;
Existenţa unui capital supradimensionat în raport cu activitatea economică a
entităţii;
Retragerea unor asociaţi sau acţionari, cărora li se restituie contravaloarea
aportului social depus de către aceştia.
Ipoteză. Societatea decide majorarea capitalului social cu 100 lei, reprezentând aport
în numerar.
Aplicabilitate. Societatea va înregistra creşterea de capital social astfel:
456 = 1011 100
Decontări cu
Capital subscris
acţionarii/asociaţii
nevărsat
privind capitalul
23
La data decontării capitalului social subscris se vor înregistra intrările de numerar şi se
va recunoaşte capitalul social subscris vărsat astfel:
24
Rezultatul exerciţiului: prezintă profitul sau pierderea realizată în exerciţiul financiar
al perioadei. În anul 2013, societatea ROFLANA-COM SRL înregistrează o pierdere în
valoare de 34.646 lei.
Veniturile reprezintă fie o creştere a unor elemente de activ, fie o diminuare a unor
elemente de pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
În categoria veniturilor ale societății comerciale ROFLANA-COM SRL pot fi incluse
atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi
din orice alte surse.
În cadrul entităţii, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura
lor, astfel:
Venituri din exploatare;
Venituri financiare;
Venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat, care provin din
următoarele activităţi:
Vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
Variaţia soldului producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de soldul existent
la începutul perioadei;
Subvenţii de exploatare pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pentru
acoperirea pierderilor etc;
Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, active cedate etc.
Veniturile financiare sunt:
Venituri din investiţii financiare cedate;
Venituri din investiţii pe termen scurt;
Diferenţe favorabile de curs valutar;
Sconturi obţinute de la furnizori;
Alte venituri financiare.
25
În categoria veniturilor extraordinare intră subvenţiile pentru dezastre naturale,
daune pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii de calamităţi etc.
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL nu deţine venituri extraordinare în
exerciţiul financiar 2013.
Veniturile se înregistrează conform contabilităţii de angajamente, în momentul livrării
bunurilor sau serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul
încasării acestora.
În contabilitatea entităţii economice, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează
în momentul predării bunurilor de către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte
condiţii prevăzute în contract, care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor respective,
către clienţi. Veniturile din dobânzi se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura
generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente, iar dividendele se
recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni
ce nu pot fi considerate livrări de bunuri.
26
Cheltuieli financiare;
Cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile de exploatare reprezintă, în principal, expresia bănească a consumurilor
materiale şi de forţă de muncă necesare desfăşurării activităţii entităţilor economice.
Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:
Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile stocate şi nestocate, cu
animalele;
Costul de achiziţie al mărfurilor şi ambalajelor vândute;
Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
Cheltuieli cu impozite şi taxe;
Cheltuieli cu personalul;
Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanţe, despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii, cheltuieli cu activele cedate, amortizări, provizioane etc.
Cheltuielile financiare se referă la:
Pierderi din creanţe imobilizate;
Diferenţe nefavorabile de curs valutar;
Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
Dobânzi plătite sau de plătit;
Sconturi acordate clienţilor;
În decursul exerciţiului financiar 2013, în contabilitatea societăţii comerciale
ROFLANA-COM SRL nu se înregistrează cheltuieli extraordinare.
Efectuarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesive: angajarea,
consumul, plăţile şi imputarea. Conform contabilităţii de angajamente, în cadrul entităţii
economice, cheltuielile se înregistrează în contabilitate în momentul angajării cheltuielilor sau
al consumului de resurse, indiferent de momentul plăţii.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se includ, de asemenea, provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. Aceste cheltuieli,
precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit reglementărilor
legale se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.
27
3.7 Politici contabile privind rezultatul exercițiului financiar
28
Minim 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome,
ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale sau
societăţilor naţionale cu capital majoritar de stat;
Constituirea şi majorarea rezervelor statutare sau contractuale, conform
prevederilor din actul constitutiv;
Pentru dividende, conform AGA;
Pentru alte destinaţii, conform AGA.
29