Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea societății comerciale .....................................................................................1

1.1 Denumire, înființare, capital...........................................................................................................1
1.2 Domeniul de activitate ...................................................................................................................1
1.3 Structura organizatorică .................................................................................................................1
Capitolul 2. Cadrul general de raportare financiar-contabil .............................................................3
2.1 Cadrul legal ....................................................................................................................................3
2.2 Organizarea și conducerea contabilității ........................................................................................3
2.3 Registrele de contabilitate ..............................................................................................................4
2.4 Situații financiare ...........................................................................................................................6
2.4.1 Evenimente ulterioare datei bilanțului ....................................................................................7
2.4.2 Corectarea erorilor contabile ...................................................................................................8
2.5 Principiile contabilității ..................................................................................................................9
Capitolul 3. Politici contabile privind activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile,
veniturile și rezultatul exercițiului financiar .....................................................................................12
3.1 Politici contabile privind activele imobilizate ..............................................................................12
3.2 Politici contabile privind activele circulante ................................................................................17
3.3 Politici contabile privind datoriile ................................................................................................21
3.4 Politici contabile privind capitalurile proprii ...............................................................................22
3.5 Politici contabile privind veniturile ..............................................................................................25
3.6 Politici contabile privind cheltuielile ...........................................................................................26
3.7 Politici contabile privind rezultatul exercițiului financiar ............................................................28
 Capitolul 1. Prezentarea societății comerciale

1.1 Denumire, înființare, capital

Denumirea societății comerciale este SC ROFLANA-COM SRL. Societatea a fost

înființată de Popescu Ion în anul 1994, având sediul social în Făgăraș, str. 1 Decembrie 1918,
bl. 6, sc. B, ap. 18, fiind înregistrată la Registrul Comerțului din Brașov sub numărul de
înregistrare J08/1256/1994, având atribut codul fiscal RO5780454.
SC ROFLANA-COM SRL este o societate cu răspundere limitată, cu un capital social
de 200 lei integral privat.

1.2 Domeniul de activitate

Domeniul de activitate principal este comerț cu amănuntul în magazine nespecializate,

cod CAEN 4711, ce includ vânzările cu amănuntul ale produselor alimentare, băutură și tutun.
Politica în domeniul calității este fundamentul pe care se clădește activitatea societății,
având următoarele coordonate principale:
 calitatea produselor constituie factorul hotărâtor care determină competivitatea firmei
 acordă o atenție deosebită opiniei clienților referitor la calitatea produselor.

1.3 Structura organizatorică

Structura organizatorică a societății cuprinde compartimente de specialitate și

compartimente tehnice, în care se desfășoară activitățile necesare executării operațiilor care
conduc la realizarea obiectului de activitate.
Personalul angajat pe domenii de activitate este structurat astfel:
 sediu: 1 administrator, 1 contabil
 magazin: 2 vânzători
În cadrul societății ROFLANA-COM activitățile ce țin de domeniile financiar,
contabilitate, salarii, se desfășoară în cadrul unui singur compartiment condus de contabil,
care coordonează activitatea economică în cadrul societății, dispune de lichiditățile firmei.
Nivelul salariilor pentru personalul societății este construit pe categorii de calificare și funcții
stabilit prin contractul individual și colectiv de muncă.

1
 Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică
și grupate în registrele contabile. Principalele registre ce se folosesc obligatoriu în
contabilitate sunt: Registru-jurnal, Cartea-mare și Registru-inventar.

2
 Capitolul 2. Cadrul general de raportare financiar-contabil

2.1 Cadrul legal

Prezentele politici contabile sunt stabilite în baza OMFP nr.3055/2009. În cazul

efectuării unor operațiuni pentru care nu există prevedere expresă în prezentele politici
contabile, conducerea compartimentului financiar-contabil va efectua înregistrările în
conformitate cu reglementările contabile aplicabile, cu completarea și aprobarea ulterioară a
politicilor contabile, dar nu mai târziu de întocmirea situațiilor financiare anuale.
Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca
rezultat informaţii mai relevante sau mai credibile referitoare la operaţiunile entităţii.

2.2 Organizarea și conducerea contabilității

Potrivit reglementărilor, societăţile comerciale, alături de alte categorii de persoane

juridice, au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie, respectiv
contabilitatea financiară adaptată la specificul activităţii.
Contabilitatea financiară a societății SC ROFLANA-COM SRL are ca obiect
înregistrarea tuturor operaţiilor care afectează patrimoniul entităţii, spre a determina rezultatul
financiar al acesteia. Contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.
Registrele de contabilitate obligatorii sunt: Registrul-jurnal, Registrul-inventar şi
Cartea mare. Întocmirea, editarea şi păstrarea registrelor de contabilitate se efectuează
conform normelor elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.
Compartimentul contabilitate al societății este organizat conform prevederilor
articolului 10 din Legea contabilităţii nr. 82/1991 în compartimente distincte. Organizarea şi
conducerea contabilităţii revine contabilului şef, care coordonează activitatea economică în
cadrul societăţii.
Personalul angajat organizează contabilitatea cu ajutorul unui program computerizat,
SAGA C. 3.0. Acest program conţine: contabilitate financiară (fişe de cont, balanţe, registrul
jurnal, registrul inventar, bilanţ cu generarea fişierelor pentru raportare, calcul impozit pe
profit, declaraţiile 100, 101, 392, 094); imobilizări; clienţi/furnizori (situaţii facturi, scadenţar,
situaţie avize de expediţie, jurnale, declaraţiile 300, 301, 390, 394); casa (lei, valută) / banca
(lei, valută) / deconturi; salarii; producţie; operaţii interne cu stocuri (bonuri de consum,

3
bonuri de predare/primire, transferuri, inventariere etc.); suport pentru operaţiuni în valută
(intrări, ieşiri, calcul diferenţe de curs).

2.3 Registrele de contabilitate

Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine cronologică

şi grupate în registre contabile. Principalele registre ce se folosesc, în mod obligatoriu, în
contabilitate sunt: Registrul-jurnal, Registrul Cartea-mare şi Registrul-inventar.
Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se înregistrează
cronologic toate operaţiunile economico-financiare. În vederea înregistrării în Registrul-
jurnal, documentele justificative sunt supuse prelucrării contabile, respectiv: sortare pe feluri
de operaţiuni, verificare, evaluare, contare. Dacă pentru acelaşi fel de operaţiuni există mai
multe documente justificative, acestea se totalizează cu ajutorul documentelor cumulative
întocmite fie pentru debitul, fie pentru creditul contului care reflectă asemenea operaţiuni.
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL conduce contabilitatea cu ajutorul unui
sistem informatic de prelucrare automată a datelor, în mod cronolgic, după data de întocmire
sau de intrare a documentelor în unitate. Registrul-jurnal se poate lista lunar din acest sistem
informatic. Acesta se editează şi se listează ori de câte ori este nevoie în funcţie de necesităţile
întreprinderii şi la cererea organelor de control.
Registrul-jurnal nu circulă, fiind document de înregistrare contabilă. Acesta este
arhivat în cadrul departamentului financiar-contabil pentru o perioadă de 10 ani de la data
închiderii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit. În cadrul entităţii, se folosesc
jurnale auxiliare pe feluri de operaţiuni, respectiv:
- Jurnal privind operaţiunile de casă şi bancă;
- Situaţia încasării/achitării facturilor;
- Jurnal privind decontările cu furnizorii;
- Jurnal privind consumurile şi alte ieşiri de stocuri;
- Jurnal privind salariile şi contribuţiile;
- Jurnal privind operaţiuni diverse.
Lunar, în fiecare jurnal auxiliar se stabilesc totalurile sumelor debitoare sau creditoare care au
fost înregistrate pe parcursul lunii respective, sume care se trec apoi în Registrul-jurnal.
Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează
toate elementele de activ şi pasiv, grupate în funcţie de natura lor, inventariate de unitate,
potrivit legii. În cadrul societății comerciale ROFLANA-COM SRL, Registrul-inventar se

4
întocmeşte la sfârşitul exerciţiului financiar, fără ştersături şi spaţii libere, se completează pe
baza inventarierii faptice a elementelor de activ şi pasiv grupate după natura lor. Acesta se
întocmeşte într-un singur exemplar, după ce a fost listat din programul informatic, numerotat,
şnuruit şi parafat.
Registrul-inventar nu circulă în cadrul entităţii, deoarece este document de înregistrare
contabilă şi se arhivează la departamentul financiar-contabil, timp de 10 ani de la data
închiderii exerciţiului financiar în cursul căruia a fost întocmit. Acesta se completează de
către o persoană desemnată din cadrul acestui department. Corectitudinea datelor înscrise este
verificată de către contabilul şef. În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a acestuia, se
vor lua măsuri de reconstituire a acestuia în termen de maxim 30 de zile de la constatare.
Cartea mare este registrul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ şi
pasiv, la un moment dat. Acesta conţine simbolul contului debitor şi al conturilor creditoare
corespondente, rulajul debitor şi creditor, precum şi soldul contului.
În cadrul entităţii SC ROFLANA-COM SRL, Cartea mare se întocmeşte într-un singur
exemplar, în cadrul departamentului financiar-contabil, separate pentru debitul şi creditul
fiecărui cont sintetic, pe măsura înregistrării operaţiunilor.
Registrul Cartea mare nu circulă în cadrul entităţii, fiind arhivat la departamentul
financiar-contabil, împreună cu celelalte registre timp de 10 ani de la data închiderii
exerciţiului financiar în cadrul căruia au fost întocmite. Editarea acestui registru se efectuează
numai la cererea organelor de control sau în funcţie de necesităţile proprii.
Registrul unic de control este un registru obligatoriu de ţinut de către persoanele
juridice înregistrate la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. Registrul unic are ca scop
evidenţierea tuturor controalelor desfăşurate la contribuabil de către toate organele de control
specializate, în domeniile: financiar-fiscal, sanitar, fitosanitar, urbanism, protecţia
consumatorului, protecţia muncii, inspecţia muncii, protecţia împotriva incendiilor şi alte
domenii prevăzute de lege.
Evidenţierea controalelor în registrul unic de control se face cu semnăturile
reprezentantului legal al contribuabilului şi organului de control. Registrul unic de control se
numerotează, se sigilează şi se păstrează de reprezentantul legal al unităţii verificate.
Organele de control au obligaţia de a consemna în registru, înaintea începerii
controlului, următoarele elemente:
 Numele şi prenumele persoanelor împuternicite de a efectua controlul, unitatea
de care aparţin, numărul legitimaţiei de control;

5
  Numărul şi data delegaţiei/ordinului de deplasare;
 Obiectivele controlului;
 Perioada controlului;
 Perioada controlată;
 Temeiul legal în baza căruia se efectuează controlul.

Registrul de evidenţă fiscală are ca scop înscrierea tuturor informaţiilor care au stat
la determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins în formularul
100 “Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”. Registrul de evidenţă fiscală
este ţinut în formă electronică şi sunt înscrise:

 veniturile impozabile realizate de contribuabil, din orice sursă într-un an

fiscal,
 cheltuielile efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile,
 precum şi orice informaţie cuprinsă în declaraţia fiscală, obţinută în urma unor
prelucrări ale datelor furnizate de înregistrările contabile.

2.4 Situații financiare

Situaţiile financiare ale societății comerciale ROFLANA-COM SRL sunt prezentate în

Anexa 1.
În exerciţiul financiar 2013, entitatea economică SC ROFLANA-COM SRL nu a
depăşit cele trei criterii de mărime, respectiv:
 Total active: 3.650.000 euro,
 Cifră de afaceri netă: 7.300.000 euro,
 Număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50, astfel că a întocmit situaţii
financiare care cuprind:
 Bilanţ prescurtat,
 Cont de profit şi pierdere,
 Note explicative la situaţiile financiare anuale.
Situaţiile financiare sunt întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului 3055/2009
pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, actualizat.

6
 Tabelul 2.1 Criterii de mărime pentru întocmirea situațiilor financiare la
SC ROFLANA-COM SRL
Denumire indicator Exercițiul financiar 2013
Total active(euro) 27.795,17
Cifra de afaceri netă(euro) 175.481,30
Număr mediu de salariați 4
Curs de schimb valutar 31.12 4,4847

Situaţiile financiare sunt întocmite în cadrul departamentului financiar-contabil de

către contabilul şef şi sunt însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a administratorului
societăţii pentru întocmirea situaţiilor financiare potrivit Reglementărilor contabile conforme
cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene.

2.4.1 Evenimente ulterioare datei bilanțului

Evenimentele ulterioare datei bilanţului sunt acele evenimente, favorabile sau

nefavorabile, care au loc între data bilanţului şi data la care situaţiile financiare anuale sunt
autorizate pentru emitere. Prin autorizarea situaţiilor financiare anuale se înţelege aprobarea
acestora de către administratori, în vederea înaintării lor spre aprobare, potrivit legii.
Există două tipuri de evenimente ulterioare datei bilanţului:
 cele care fac dovada condiţiilor care au existat la data bilanţului. Aceste
evenimente ulterioare conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale
 cele care oferă indicaţii despre condiţii apărute ulterior datei bilanţului. Aceste
evenimente nu conduc la ajustarea situaţiilor financiare anuale.
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL a întâmpinat evenimente ulterioare datei
bilanţului, evenimente care au condus la ajustarea situaţiilor financiare, precum: falimentul
unui client, apărut după data întocmirii bilanţului, astfel că entitatea a ajustat valoarea
contabilă a creanţei comerciale.

Procedură privind recunoaşterea evenimentelor ulterioare care conduc la

ajustarea situaţiilor financiare
Ipoteză. Societatea deţine în sold, la începutul exerciţiului financiar, creanţe în sumă
de 3.537 lei. Nu au fost necesare ajustări pentru deprecierea creanţelor, neexistând indicii în

7
acest sens. În termen de două luni de la data de sfârşit a exerciţiului financiar, dar înainte de
data la care situaţiile financiare sunt autorizate pentru emitere, se obţine informaţia potrivit
căreia pentru unul din clienţi s-a început procedura de faliment. Informaţiile obţinute conduc
la concluzia că respectiva creanţă nu va mai putea fi încasată. Valoarea creanţei în discuţie
este de 500 lei.
Aplicabilitate. Având în vedere că evenimentul a apărut după data de sfârşit a
exerciţiului financiar dar înainte de data la care situaţiile au fost autorizate pentru emitere,
informaţia astfel obţinută va afecta situaţiile financiare ale exerciţiului financiar abia încheiat,
prin recunoaşterea unei ajustări pentru depreciere, respectiv:
6814 = 491 500
Cheltuieli de Ajustări pentru
exploatare privind deprecierea
ajustările pentru creanţelor-clienţi
deprecierea activelor
circulante
În aceste condiţii, noua înregistrare va conduce la diminuarea în bilanţ a creanţelor
clienţi şi, concomitent, la diminuarea rezultatului exerciţiului financiar. Aceste modificări vor
fi reflectate şi în notele la situaţiile financiare.

2.4.2 Corectarea erorilor contabile

Erorile reprezintă omisiuni şi declaraţii eronate cuprinse în situaţiile financiare ale

firmei pentru o perioadă sau mai multe perioade fiscale. Acestea se produc din greşeala de a
utiliza sau nu informaţii, ca o greşeală de calcul – matematică, aplicarea greşită a politicilor
contabile, a ignorării sau interpretării greşite a evenimentelor şi/sau a fraudelor. Erorile
contabile pot afecta atât bilanţul, cât şi contul de profit şi pierdere. Erorile care afectează doar
conturile bilanţiere se datorează în principal: utilizării unor conturi neadecvate operaţiunii,
omiterea înregistrării unor bunuri materiale sau înregistrarea unor sume eronate în conturile
contabile.
Erorile constatate în contabilitate se pot referi fie la exerciţiul financiar curent, fie la
exerciţiile financiare precedente, iar corectarea erorilor se realizează la data constatării lor.
Pentru corectarea erorilor constatate, tratamentul contabil aplicabil depinde de
perioada la care se referă, astfel:

8
 a. erorile aferente exerciţiului financiar curent se corectează pe seama contului de
profit şi pierdere, prin ajustarea profitului impozabil, astfel veniturile se înregistrează
în conturi de venituri, iar cheltuielile în conturi de cheltuieli; această operaţiune se
înregistrează prin stornare în negru şi înregistrarea inversă a acesteia;
b. erorile aferente exerciţiilor anterioare se corectează pe seama rezultatului
reportat, respectiv a veniturilor în creditul acestui cont în corelaţie cu contul de active
ce trebuie corectat şi în debitul contului pentru cheltuielile ce trebuie recunoscute în
corelaţie cu conturile ce trebuie corectate, ajustându-se astfel rezultatul perioadei,
rezultat ce va fi declarat ca atare şi din punct de vedere fiscal.
În acest sens, se depune, conform Codului de procedură fiscală, declaraţie rectificativă
la perioada vizată. Totuşi, dacă se constată erori nesemnificative din exerciţiile anterioare,
acestea se corectează pe seama contului de profit şi pierdere al exerciţiului financiar curent
conform cu procedurile/politicile contabile şi cu prevederile OMFP nr. 3055/2009.
În mod concret, erorile se pot încadra în una din cele două categorii, respectiv
semnificative sau nesemnificative dacă acestea depăşesc sau nu o anumită limită stabilită, un
prag de semnificaţie, stabilit de către auditorul societăţii.
La sfârşitul misiunii de audit, suma tuturor erorilor identificate în contabilitate se
compară cu pragul de semnificaţie global, rezultând următoarele soluţii:
 în cazul în care suma tuturor erorilor depăşeşte nivelul pragului de
semnificaţie, erorile vor fi considerate semnificative, iar auditorul are obligaţia
să propună conducerii entităţii auditate corectarea lor.
 În cazul în care suma erorilor nu depăşeşte pragul de smnificaţie, acestea se
consideră nesemnificative şi nu se impune corectarea lor.

2.5 Principiile contabilității

Elementele prezentate în situaţiile financiare anuale se evaluează în conformitate cu

principiile contabile generale, conform contabilităţii de angajamente.
Conform principiului continuităţii activităţii, trebuie să se prezume că entitatea îşi
desfăşoară activitatea în mod normal, fără a intra în stare de lichidare sau reducere
semnificativă a activităţii.

9
 Principiul permanenţei metodelor presupune că metodele de evaluare şi politicile
contabile trebuie aplicate consecvent de la un exerciţiu financiar la altul. În anul 2013,
entitatea economică a respectat acest principiu, neexistând modificări de politici contabile.
Conform principiului prudenţei, activele şi veniturile nu trebuie să fie supraevaluate,
iar datoriile şi cheltuielile subevaluate. Astfel că, în contul de profit şi pierdere al entităţii a
fost inclus numai profitul realizat la data bilanţului. De asemenea, s-a ţinut cont de toate
deprecierile apărute pe parcursul exerciţiului financiar curent sau precedent.
Principiul independenţei exerciţiului presupune înregistrarea veniturilor şi
cheltuielilor aferente exerciţiului financiar, indiferent de data încasării veniturilor sau data
plăţii cheltuielilor. Astfel, în contabilitatea entităţii au fost înregistrate la venituri sumele
aferente creanţelor pentru care nu a fost întocmită factură, dar şi în conturile de venituri
datoriile pentru care nu s-a primit încă factura.
Rezultatul exerciţiului trebuie să cuprindă, potrivit principiului, toate veniturile şi
cheltuielile care se raportează la acest exerciţiu, pe măsură ce sunt angajate şi nu pe bază de
încasări şi plăţi. Aplicarea acestui principiu conduce la utilizarea conturilor de regularizare,
calcularea amortismentelor şi provizioanelor, contabilizarea unor evenimente posterioare
închiderii exerciţiului financiar.
Elementele de active şi datorii au fost evaluate separat, astfel că entitatea a respectat
principiul evaluării separate a elementelor de active şi de datorii.
Bilanţul de deschidere al exerciţiului financiar 2013 corespunde cu bilanţul de
închidere al celui din 2012, astfel că se respectă şi principiul intangibilităţii.
Principiul necompensării presupune că orice compensare între elementele de active
şi de datorii sau între venituri şi cheltuieli este interzisă.
Elementele de venituri şi cheltuieli trebuie compensate atunci şi doar atunci când:
 Un standard de contabilitate permite sau cere acest lucru, sau
 Câştigurile, pierderile şi cheltuielile aferente provenind din aceeaşi tranzacţie
sau eveniment sau din tranzacţii şi evenimente similare nu sunt semnificative,
astfel de valori trebuie agregate şi nu trebuie prezentate separat.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului presupune că prezentarea
valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere se face ţinând seama
de fondul economic al tranzacţiei sau operaţiunii şi nu numai de forma juridică a acestora.
Acest principiu se aplică la încadrarea contractelor de leasing în leasing operaţional sau
financiar, recunoaşterea veniturilor şi cheltuielilor în contul de profit şi pierdere sau ca

10
venituri în avans, respectiv cheltuieli în avans, încadrararea reducerilor acordate/primite la
reduceri comerciale/financiare.
În ceea ce priveşte principiul pragului de semnificaţie, valoarea elementelor din
bilanţ şi contul de profit şi pierdere care sunt precedate de cifre arabe poate fi combinată dacă:
 Acestea reprezintă o sumă nesemnificativă, sau
 O astfel de combinare oferă un nivel mai mare de claritate, cu condiţia ca
elementele astfel combinate să fie prezentate separat în notele explicative.

11
Capitolul 3. Politici contabile privind activele, datoriile, capitalurile proprii,
cheltuielile, veniturile și rezultatul exercițiului financiar

3.1 Politici contabile privind activele imobilizate

În cadrul entităţii economice ROFLANA-COM SRL, activele imobilizate cuprind

doar imobilizări corporale.

Recunoaşterea şi evaluarea iniţială a imobilizărilor corporale

Imobilizările corporale reprezintă active care:

a. Sunt deţinute de entitate pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau
prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative; şi
b. Sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
O imobilizare corporală care este recunoscută va fi evaluată iniţial la costul său, care
este format din:
 Preţul de cumpărare, incluzând taxele vamale şi taxele nerecuperabile, după
deducerea reducerilor comerciale şi a rabaturilor;
 Orice costuri direct atribuibile aducerii activului la locaţia şi condiţia necesară
pentru ca acesta să poată opera în modul dorit de conducerea entităţii;
 Materialele, manopera şi alte costuri direct atribuibile pentru activele
construite în regie proprie.
Costurile care sunt realizate ulterior achiziţiei se adaugă valorii contabile a activului
respectiv doar când este probabil că aduce beneficii economice viitoare, dincolo de cele
anticipate iniţial.

Evaluarea ulterioară recunoaşterii iniţiale

Ulterior recunoaşterii iniţiale, un element de imobilizări corporale va fi înregistrat la

costul său mai puţin orice amortizare cumulată şi orice pierderi din depreciere. După
recunoaşterea ca activ, un element de imobilizări corporale a cărui valoare justă poate fi
evaluată credibil va fi înregistrat la o valoare reevaluată, aceasta fiind valoarea sa justă la data
reevaluării minus orice amortizare cumulată anterior şi orice pierderi cumulate din depreciere.
12
 Reevaluările se vor face cu suficientă regularitate pentru a se asigura că valoarea
contabilă nu diferă prea mult de ceea ce s-ar fi determinat prin utilizarea valorii juste la data
bilanţului. Pentru imobilizările care nu sunt supuse unor fluctuaţii mari de valoare, o
periodicitate a reevaluării 3-5 ani este suficientă.

Amortizarea imobilizărilor corporale

Amortizarea se calculează prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare

a imobilizărilor. Aceasta se calculează începând cu luna următoare punerii în funcţiune şi
până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. Amortizarea imobilizărilor concesionate,
închiriate sau în locaţie de gestiune se calculează şi se înregistrează în contabilitate de către
entitatea care le are în proprietate. Se supun, de asemenea, amortizării investiţiile efectuate la
imobilizările corporale luate cu chirie, pe durata contractului de închiriere.
Entitatea SC ROFLANA-COM SRL amortizează imobilizările corporale utilizând
amortizarea liniară, calculată prin aplicarea cotei de anuale de amortizare la valoarea de
intrare a imobilizărilor corporale. Cota anuală de amortizare liniară se calculează prin
divizarea numărului 100 la durata normală de utilizare.
Durata de viaţă a imobilizărilor corporale este estimată în ani pe categorii de active,
astfel:
Tabelul 3.1 Durata de viață a imobilizărilor corporale la SC ROFLANA-COM SRL
Nr. Crt. Imobilizări corporale Durate de viață
1. Construcții 20
2. Aparat de măsură 8
3. Mijloace de transport 5
4. Mobilier 10

Amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate în

conturi de cheltuieli. Terenurile nu se amortizează.

Cedarea şi casarea imbilizărilor corporale

O imobilizare corporală este scoasă din evidenţă la cedare sau casare, atunci când
niciun beneficiu economic viitor nu mai este aşteptat din utilizarea sa ulterioară. În cazul
scoaterii din evidenţă a unei imobilizări corporale, sunt evidenţiate distinct veniturile din
13
vânzare, cheltuielile reprezentând valoarea neamortizată a imobilizării şi alte cheltuieli legate
de cedarea acesteia. Câştigul sau pierderea care rezultă din derecunoaşterea unui element de
imobilizări corporale va fi inclus(ă) în profit sau pierdere.

Procedură contabilă privind casarea unui activ imobilizat

Ipoteză. Un mijloc de transport se regăseşte în contabilitate la costul istoric de 10.000

lei. Aferent primilor 4 ani de amortizare, dintr-un total de 5 ani durata de utilizare, societatea a
recunoscut o amortizare de 8.000 lei. Mijlocul de transport este casat după cel de-al patrulea
an de utilizare. Se înregistrează costuri cu casarea de 500 lei şi se obţin, prin valorificarea
pieselor de schimb recuperate, 1.000 lei.
Aplicabilitate. Se recunosc costurile cu casarea, se înregistrează piesele de schimb
rezultate din casare, se suplimentează amortizarea înregistrată cu rezultatul pozitiv din casare
şi, ulterior, se înregistrează scoaterea din evidenţă a mijlocului de transport.
- Înregistrarea cheltuielilor cu casarea şi a materialelor obţinute:
6588 = 401 500
Alte cheltuieli de
Furnizori
exploatare

3024 = 7588 1.000

Alte venituri de
Piese de schimb
exploatare

- Înregistrarea amortizării suplimentare şi a scăderii din gestiune a mijlocului de

transport:
6811 = 2813 500
Cheltuieli de
Amortizarea
exploatare privind
mijloacelor de
amortizarea
transport (...)
imobilizărilor

14
% = 2133 10.000

2813 Mijloace de 8.500

Amortizarea transport
instalaţiilor, (...)
6583 1.500
Cheltuieli privind
activele cedate şi
alte operaţii de
capital

Evaluarea la data bilanţului a imobilizărilor corporale

O imobilizare corporală este prezentată în bilanţ:

 la valoarea de intrare, mai puţin ajustările cumulate de valoare
 la valoarea sa reevaluată la data ultimei reevaluări, mai puţin ajustările
cumulate de valoare.
Reevaluarea imobilizărilor corporale se face la valoarea justă de la data bilanţului. La
data reevaluării, se utilizează metoda eliminării amortizării din valoarea contabilă brută,
amortizarea cumulată fiind eliminată din valoarea brută a activului şi valoarea netă,
determinată în urma corectării cu ajustările de valoare, este recalculată la valoarea reevaluată
a activului.
Elementele dintr-o grupă de imobilizări se reevaluează simultan. Exemple de grupe de
imobilizări corporale: terenuri, clădiri, maşini şi echipamente.

Procedură contabilă privind înregistrarea rezultatelor din reevaluare

Ipoteză. Societatea deţine o clădire care are valoarea contabilă de 12.000 lei, având
durata normală de funcţionare de 20 de ani. În tabelul următor sunt redate informaţii privind
reevaluări succesive ale clădirii:

15
Nr.crt. Data reevaluării Valoarea justă
1 După 5 ani 15.000
2 După 10 ani 9.000
3 După 13 ani 4.000

Aplicabilitate. Înregistrarea operaţiilor de reevaluare se face utilizând metoda valorii

nete, adică metoda eliminării amortizării din valoarea contabilă brută.
Reevaluarea 1:
Amortizarea cumulată la sfârşitul anului 5 de utilizare: (valoarea contabilă : durata normală de
utilizare) * 5 ani = 12.000 : 20 * 5 = 3.000 lei
Valoarea contabilă netă: valoarea contabilă –valoarea amortizării cumulate = 12.000 – 3.000
= 9.000 lei
Diferenţa din reevaluare: valoarea justă – valoarea contabilă netă = 15.000 – 9.000 = 6.000 lei
Recalcularea amortizării anuale după prima reevaluare: valoarea justă : durata de utilizare
rămasă = 15.000 : 15 ani = 1.000 lei

% = 105 6.000
212 Rezerve din 3.000
Construcţii reevaluare
2812 3.000
Amortizarea
construcţiilor

Reevaluarea 2:
Amortizarea cumulată la sfârşitul anului 10 de utilizare: 1.000 * 5 = 5.000 lei
Valoarea contabilă netă: 15.000 – 5.000 = 10.000 lei
Diferenţa din reevaluare: 9.000 – 10.000 = -1.000 lei
Recalcularea amortizării anuale după a doua reevaluare: valoarea justă : durata de utilizare
rămasă = 9.000 : 10 = 900 lei
2812 = 212 5.000
Amortizarea Construcţii
construcţiilor

16
105 = 212 1.000
Rezerve din Construcţii
reevaluare
Reevaluarea 3:
Amortizarea cumulată la sfârşitul anului 13 de utilizare: 900 * 3 = 2.700 lei
Valoarea contabilă netă: 9.000 – 2.700 = 6.300 lei
Diferenţa din reevaluare: 4.000 – 6.300 = -2.300 lei
Recalcularea amortizării anuale după a treia reevaluare: valoarea justă : durata de utilizare
rămasă = 4.000 : 7 = 571,43 lei
2812 = 212 2.700
Amortizarea Construcţii
construcţiilor

105 = 212 2.300

Rezerve din Construcţii
reevaluare

3.2 Politici contabile privind activele circulante

În cadrul entităţii economice ROFLANA-COM SRL, activele circulante cuprind:

I. Stocuri;
II. Creanţe;
III. Casa şi conturi la bănci.

Recunoaşterea şi evaluarea activelor circulante

Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:

 Este achiziţionat sau produs pentru consum propriu sau în scopul
comercializării şi se aşteaptă să fie realizat în termen de 12 luni de la data
bilanţului;
 Este reprezentat de creanţe aferente ciclului de exploatare;
 Este reprezentat de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilizare nu
este restricţionată.

17
 Activele circulante trebuie evaluate la costul de achiziţie sau costul de producţie, după
caz. Ajustările de valoare se fac pentru activele circulante în vederea prezentării acestora la
cea mai mică valoare de piaţă sau, în circumstanţe speciale, la o altă valoare minimă
atribuibilă acestora la data bilanţului.

I. Stocuri

Stocurile reprezintă active circulante:

 Care sunt deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurării normale a
activităţii;
 În curs de producţie în vederea unei vânzări pe parcursul desfăşurării normale
a activităţii;
 Sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi
folosite în procesul de producţie sau prestarea de servicii.
În categoria stocurilor intră şi terenurile achiziţionate în vederea construirii pe acestea
de construcţii destinate vânzării.
Contabilitatea stocurilor se ţine la SC ROFLANA-COM SRL cantitativ şi valoric,
utilizându-se metoda cantitativ - valorică. Societatea aplică inventarul permanent, ce
presupune înregistrarea tuturor operaţiunilor de intrare şi ieşire, ceea ce permite stabilirea şi
cunoaşterea în fiecare moment a mărimii stocurilor, atât cantitativ, cât şi valoric.

Evaluarea stocurilor

Stocurile sunt evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost si valoarea realizabilă
netă.
Costul stocurilor
Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției si prelucrării,
precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și locul în care se găsesc în
prezent.
Costul de achiziție a stocurilor la societatea comercială ROFLANA-COM SRL
cuprinde prețul de cumpărare, taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care
întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscale), costuri de transport, manipulare și
alte costuri care pot fi atribuite direct achiziției de produse finite, materiale și servicii.

18
Reducerile comerciale, rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina
costurile de achiziție.
Potrivit regelementărilor românești, evaluarea stocurilor se face la următoarele
momente: la intrarea în întreprindere, la inventariere, la încheierea exercițiului financiar, la
ieșire.

Evaluarea stocurilor la intrarea în întreprindere

Stocurile intrate în întreprindere sunt evaluate și înregistrate în contabilitate în funcție

de modul lor de dobândire, astfel:
Stocurile cumpărate (materii prime, materiale, mărfuri, ambalaje etc.) se evaluează
la costul de achiziție care are următoarea structură:
- prețul de cumpărare fără TVA;
+ taxe nerecuperabile (taxe vamale, accize, comisioane, taxe de asigurare etc.);
+ cheltuieli de transport, manipulare si alte cheltuieli care pot fi atribuite direct achizitiei de
stocuri;
+ TVA înscrisă în factura furnizorului, în cazul în care cumpărătorul nu este plătitor de TVA.

Evaluarea stocurilor la ieșirea din întreprindere

La ieşirea din gestiune a stocurilor şi a altor active fungibile, acestea se evaluează şi

se înregistrează în contabilitate prin aplicarea metodei prețului cu amănuntul.
Prețul cu amănuntul - este folosit în comerțul cu amănuntul pentru a determina
costul stocurilor de articole numeroase și cu mișcare rapidă, care au marje de adaos comercial
similare și pentru care nu este practic să se folosească altă metodă. Costul stocurilor vândute
se calculează prin deducerea valorii marjei brute din prețul de vânzare al stocurilor.
La societatea comercială ROFLANA-COM SRL prețul cu amănuntul se calculează
astfel:
Prețul cu amănuntul = cost de achiziție fără TVA + adaos comercial + TVA neexigibil
Adaos comercial = cost de achiziție fără TVA × 50%
TVA neexigibil = (cost de achiziție fără TVA + adaos comercial) × 24% cota TVA

19
 Ipoteză. Societatea achiziționează marfă în valoare de 1.240 lei cu TVA 24% de la
furnizorul SC COCA COLA HBC SRL. Mărfurile sunt recepționate în gestiune la prețul de
vânzare cu amănuntul prin aplicarea unui adaos comercial de 50%.
Rezolvare:
Prețul cu amănuntul = 1.000 + 500 + 360 = 1.860 lei
Adaos comercial = 1.000 × 50% = 500 lei
TVA neexigibil = ( 1.000 + 500) × 24% = 360 lei

II. Creanţe

Creanţele includ:
 Creanţe comerciale, care sunt sume datorate de clienţi pentru bunuri vândute în
cursul normal al activităţii;
 Efecte comerciale de încasat, acceptări comerciale, instrumente ale terţilor;
 Sume datorate de directori, angajaţi sau companii afiliate.
În cadrul entităţii economice SC ROFLANA-COM SRL, în situaţiile financiare
creanţele sunt încadrate astfel:
 Creanţe comerciale;
 Alte creanţe.
În funcţie de destinaţia bunurilor, se disting creanţe care provin din vânzarea de:
 Stocuri;
Creanţele comerciale şi alte creanţe sunt evidenţiate în bilanţ la valoarea recuperabilă
netă. Creanţele în valută au fost reevaluate la cursul de schimb al pieţei comunicat de BNR
din data de 31 decembrie 2013 şi înregistrate conform prevederilor legale.
Creanţele incerte se înregistrează distinct în contabilitate. Separarea creanţelor incerte
de restul creanţelor se face fie în momentul în care a expirat termenul contractual de încasare
a creanţei comerciale, fie în momentul în care apare incertitudinea încasării creanţei datorită
incapacităţii de plată sau stării de insolvabilitate a clientului.
De asemenea, se înregistrează distinct în contabilitate şi creanţele aferente livrărilor de
bunuri şi servicii pentru care nu s-au întocmit facturi până la sfârşitul lunii.

20
 III. Casa şi conturi la bănci

Conturile la bănci cuprind:

 Valorile de încasat (cecurile şi efectele comerciale depuse la bănci);
 Disponibilităţile în lei şi în valută;
 Cecurile entităţii;
 Creditele bancare pe termen scurt;
 Dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor acordate de bănci în conturile
curente.
Contabilitatea disponibilităţilor aflate în bănci/casierie şi a mişcării acestora se ţine
distinct în lei şi în valută. Conturile curente la bănci se dezvoltă în analitic pe fiecare bancă.
Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturi, se înregistrează
distinct în contabilitate, faţă de cele de plătit, aferente creditelor acordate de bănci în conturile
curente, precum şi cele aferente creditelor bancare pe termen scurt. Dobânzile de plătit şi
încasat, aferente exerciţiului financiar în curs, se înregistrează la cheltuieli sau venituri
financiare.
La finele fiecărei luni, disponibilităţile în valută şi alte valori de trezorerie se
evaluează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de BNR din ultima zi bancară a
lunii în cauză. Diferenţele de curs se recunosc la venituri sau cheltuieli din diferenţe de curs
valutar.

3.3 Politici contabile privind datoriile

O datorie reprezintă o obligaţie prezentă a entităţii ROFLANA-COM SRL, care derivă

din evenimentele din trecut şi a cărei compensare se preconizează să rezulte dintr-o ieşire din
entitate a unor resurse care reprezintă beneficii economice.
În situaţiile financiare ale entităţii, datoriile sunt prezentate astfel:
a) Datorii pe termen scurt
b) Datorii pe termen lung
Datoriile entităţii includ:
 Sume datorate instituţiilor de credit
 Avansuri încasate în contul comenzilor
 Datorii comerciale (furnizori)

21
  Efecte comerciale de plătit (cambii, bilete la ordin, cecuri)

Datorii pe termen scurt

O datorie trebuie clasificată ca datorie pe termen scurt, denumită şi datorie curentă,

atunci când:
 Se aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al
entităţii, sau
 Este exigibilă în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Evaluarea datoriilor se face la valoarea nominală înscrisă în documentele care
consemnează apariţia lor. Datoriile privind furnizorii sunt înscrise în factură, respectiv aviz de
însoţire a mărfii, datoriile salariale sunt consemnate în statele de salarii, liste de indemnizaţii.
De asemenea, datoriile fiscale, faţă de bugetul statului sunt înscrise în jurnale de
cumpărări, de vânzări, decontul privind TVA, statul de salarii.
Diferenţele de curs valutar care apar cu ocazia înregistrării datoriilor în valută la
cursuri diferite faţă de cele la care au fost înregistrate iniţial pe parcursul perioadei sau faţă de
cele la care au fost raportate în situaţiile financiare anuale anterioare trebuie recunoscute ca
venituri sau cheltuieli în perioada în care apar.

3.4 Politici contabile privind capitalurile proprii

Capitalurile proprii ale societății comerciale ROFLANA-COM SRL cuprind:

 Capital subscris vărsat;
 Rezerve din reevaluare;
 Rezervele;
 Rezultatul reportat;
 Rezultatul exerciţiului financiar.
Capitalurile proprii mai pot fi clasificate astfel:
 Capital propriu nominalizat, reprezentat de capitalul social

22
  Capital propriu nenominalizat, reprezintă capitalul acumulat de entitate ca
urmare a unei activităţi economice profitabile şi care include: primele de
capital, rezervele, rezultatul exerciţiului financiar şi rezultatul reportat.
Capitalul este reprezentat de capitalul social al entităţii. Capitalul social subscris şi
vărsat se înregistrează distinct în contabilitate, pe baza actelor de constituire a persoanei
juridice şi a documentelor justificative privind vărsămintele de capital.
Documentele privind evidenţa capitalului social sunt: actul constitutiv, chitanţă ce
atestă vărsarea capitalului social subscris, proces verbal de predare-primire, pentru aporturile
în natură, Registrul acţionarilor.
Majorarea capitalului social se poate realiza pe mai multe căi şi anume:
 Majorarea capitalului prin noi aporturi în natură sau în numerar;
 Majorarea capitalului prin operaţiuni interne;
 Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societăţii în acţiuni.
Reducerea capitalului social se realizează prin:
 Acoperirea pierderilor din exerciţiile financiare anterioare, care se face numai
în cazul în care se constată că pierderile sunt prea mari pentru a putea fi
absorbite de rezervele constituite sau de profiturile exerciţiilor financiare
viitoare;
 Existenţa unui capital supradimensionat în raport cu activitatea economică a
entităţii;
 Retragerea unor asociaţi sau acţionari, cărora li se restituie contravaloarea
aportului social depus de către aceştia.

Procedură contabilă privind creşterile de capital social prin noi aporturi

Ipoteză. Societatea decide majorarea capitalului social cu 100 lei, reprezentând aport
în numerar.
Aplicabilitate. Societatea va înregistra creşterea de capital social astfel:
456 = 1011 100
Decontări cu
Capital subscris
acţionarii/asociaţii
nevărsat
privind capitalul

23
 La data decontării capitalului social subscris se vor înregistra intrările de numerar şi se
va recunoaşte capitalul social subscris vărsat astfel:

5121 = 456 100

Decontări cu
Conturi la bănci în lei acţionarii/asociaţii
privind capitalul

1011 = 1012 100

Capital subscris Capital subscris
nevărsat vărsat

Capitalul social subscris şi vărsat al societăţii comerciale ROFLANA-COM SRL este

în valoare de 300 lei.
Plusul sau minusul rezultat din reevaluarea imobilizărilor corporale se reflectă în
debitul sau creditul contului „Rezerve din reevaluare” după caz, cu respectarea prevederilor
privind reevaluarea imobilizărilor corporale. Rezervele din reevaluare au caracter
nedistribuibil.
Contabilitatea rezervelor se ţine pe categorii de rezerve:
 Rezerve legale
 Rezerve statutare
 Alte rezerve
Rezervele legale se constituie anual din profitul entităţii, în procent de cel puţin 5%
din profitul societăţii, până ce vor atinge minim o cincime din capitalul social.
Rezervele statutare se constituie anual din profitul net al entităţii, conform
prevederilor din actul constitutiv. Acestea se utilizează pentru acoperirea pierderilor,
finanţarea investiţiilor sau pentru majorarea capitalului social.
Alte rezerve pot fi constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea
pierderilor contabile sau în alte scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor sau
asociaţilor.
Rezultatul reportat reprezintă profitul nerepartizat, respectiv pierderea neacoperită din
exerciţiile financiare precedente. Profitul reportat urmează a se repartiza pe destinaţii în
exerciţiile financiare următoare, iar pierderea reportată urmează a se acoperi din profitul
exerciţiilor următoare, rezerve sau capital social.

24
 Rezultatul exerciţiului: prezintă profitul sau pierderea realizată în exerciţiul financiar
al perioadei. În anul 2013, societatea ROFLANA-COM SRL înregistrează o pierdere în
valoare de 34.646 lei.

3.5 Politici contabile privind veniturile

Recunoaşterea şi evaluarea veniturilor

Veniturile reprezintă fie o creştere a unor elemente de activ, fie o diminuare a unor
elemente de pasiv, care generează o majorare a beneficiilor economice.
În categoria veniturilor ale societății comerciale ROFLANA-COM SRL pot fi incluse
atât sumele sau valorile încasate sau de încasat în nume propriu din activităţi curente, cât şi
din orice alte surse.
În cadrul entităţii, contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura
lor, astfel:
 Venituri din exploatare;
 Venituri financiare;
 Venituri extraordinare.
Veniturile din exploatare sunt sumele încasate sau de încasat, care provin din
următoarele activităţi:
 Vânzarea produselor, mărfurilor, lucrărilor executate şi serviciilor prestate;
 Variaţia soldului producţiei stocate la sfârşitul perioadei faţă de soldul existent
la începutul perioadei;
 Subvenţii de exploatare pentru acoperirea diferenţelor de preţ, pentru
acoperirea pierderilor etc;
 Venituri din despăgubiri, amenzi, penalităţi, donaţii, active cedate etc.
Veniturile financiare sunt:
 Venituri din investiţii financiare cedate;
 Venituri din investiţii pe termen scurt;
 Diferenţe favorabile de curs valutar;
 Sconturi obţinute de la furnizori;
 Alte venituri financiare.

25
 În categoria veniturilor extraordinare intră subvenţiile pentru dezastre naturale,
daune pretinse de deţinătorii de poliţe în urma producerii de calamităţi etc.
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL nu deţine venituri extraordinare în
exerciţiul financiar 2013.
Veniturile se înregistrează conform contabilităţii de angajamente, în momentul livrării
bunurilor sau serviciilor pe bază de factură sau alte documente, indiferent de momentul
încasării acestora.
În contabilitatea entităţii economice, veniturile din vânzări de bunuri se înregistrează
în momentul predării bunurilor de către cumpărători, al livrării lor pe baza facturii sau în alte
condiţii prevăzute în contract, care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor respective,
către clienţi. Veniturile din dobânzi se recunosc periodic, în mod proporţional, pe măsura
generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente, iar dividendele se
recunosc atunci când este stabilit dreptul acţionarului de a le încasa.
Veniturile din prestări de servicii se înregistrează în contabilitate pe măsura efectuării
acestora. Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de lucrări şi orice alte operaţiuni
ce nu pot fi considerate livrări de bunuri.

3.6 Politici contabile privind cheltuielile

Recunoaşterea şi evaluarea cheltuielilor

Cheltuielile entităţii ROFLANA-COM SRL reprezintă valorile plătite sau de plătit

pentru:
 Consumuri de stocuri şi servicii prestate, de care beneficiază entitatea;
 Cheltuieli cu personalul;
 Executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca
urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. Acestea nu diferă ca natură de alte tipuri de
cheltuieli.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, amortizările şi
ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
Contabilitatea cheltuielilor se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor, în:
 Cheltuieli din exploatare;

26
  Cheltuieli financiare;
 Cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile de exploatare reprezintă, în principal, expresia bănească a consumurilor
materiale şi de forţă de muncă necesare desfăşurării activităţii entităţilor economice.
Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:
 Cheltuieli cu materiile prime, materialele consumabile stocate şi nestocate, cu
animalele;
 Costul de achiziţie al mărfurilor şi ambalajelor vândute;
 Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi;
 Cheltuieli cu impozite şi taxe;
 Cheltuieli cu personalul;
 Alte cheltuieli de exploatare: pierderi din creanţe, despăgubiri, amenzi,
penalităţi, donaţii, cheltuieli cu activele cedate, amortizări, provizioane etc.
Cheltuielile financiare se referă la:
 Pierderi din creanţe imobilizate;
 Diferenţe nefavorabile de curs valutar;
 Cheltuieli privind investiţiile financiare cedate;
 Dobânzi plătite sau de plătit;
 Sconturi acordate clienţilor;
În decursul exerciţiului financiar 2013, în contabilitatea societăţii comerciale
ROFLANA-COM SRL nu se înregistrează cheltuieli extraordinare.
Efectuarea cheltuielilor se derulează în mai multe etape succesive: angajarea,
consumul, plăţile şi imputarea. Conform contabilităţii de angajamente, în cadrul entităţii
economice, cheltuielile se înregistrează în contabilitate în momentul angajării cheltuielilor sau
al consumului de resurse, indiferent de momentul plăţii.
În cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se includ, de asemenea, provizioanele,
amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate. Aceste cheltuieli,
precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit reglementărilor
legale se evidenţiază distinct, în funcţie de natura lor.

27
3.7 Politici contabile privind rezultatul exercițiului financiar

Rezultatul exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea acestuia şi este reprezentat

de soldul final al contului de profit şi pierdere.
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL este plătitoare de impozit pe profit,
făcând parte din categoria persoanelor juridice române. Impozitul pe profit are ca bază de
calcul rezultatul impzabil (fiscal), care se obţine prin corectarea rezultatului contabil brut cu
cheltuielile nedeductibile din punct de vedere fiscal şi cu deducerile fiscale, conform relaţiei:

Rezultatul contabil brut = Venituri totale – Cheltuieli totale

Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Venituri
neimpozabile - Deduceri fiscale
Impozitul pe profit = Rezultatul impozabil x Cota de impozit (16%)
Societatea comercială ROFLANA-COM SRL în anul 2013 a înregistrat o pierdere în
valoare de 34.646 lei, ceea ce înseamnă că nu plătește impozit pe profit în acest an.
Cota de impozit pe profit aplicată asupra profitului fiscal este de 16%. Profitul fiscal
sau pierderea fiscală nu se înregistrează în contabilitate, ci numai în „Declaraţia anuală
privind impozitul pe profit”.
Repartizarea profitului se realizează pe destinaţii, în conformitate cu prevederile legale
în vigoare şi în conformitate cu hotărârea Adunării generale a acţionarilor.
Sumele reprezentând rezerve legale constituite din profitul exerciţiului financiar
curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează prin articolul contabil:
129 „Repartizarea profitului” = 106 „Rezerve”
Profitul rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului financiar
următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare în contul 117, de unde urmează a fi
repartizat pe celelalte destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor, precum:
 Constituirea şi majorarea rezervelor legale în limita a 5% din profitul
impozabil anual, până ce se ajunge la 20% din capitalul social;
 Acoperirea pierderilor contabile din ultimii 7 ani;
 Pentru constituirea surselor proprii de finanţare, aferente profitului rezultat din
vânzări de active (în cazul entităţilor cu capital majoritar de stat), respectiv,
aferente facilităţilor fiscale la impozitul pe profit;
 Până la 10% din profitul contabil net, pentru participarea salariaţilor la profit
(în cazul entităţilor cu capital majoritar de stat);

28
 Minim 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome,
ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale sau
societăţilor naţionale cu capital majoritar de stat;
 Constituirea şi majorarea rezervelor statutare sau contractuale, conform
prevederilor din actul constitutiv;
 Pentru dividende, conform AGA;
 Pentru alte destinaţii, conform AGA.

29