Duminic\, 25 decembrie 2011 12
Lumina cuno[tin]ei
RELIGIA, FILOSOFIA {I {TIIN}ELE ~N DIALOG
Exist\, `n lumea sensibil\, `n universul vizibil, o
fereastr\ deschis\ mereu deasupra noastr\,
c\tre cel\lalt mal al lumii, c\tre inteligibil: bolta
cereasc\. De-a lungul veacurilor, considera]ii-
cheie din cuprinsul metafizicii, dar [i unele
reflec]ii decisive ale filosofiei morale sau este-
Cr\ciun
tice, s-au n\scut la `ntâlnirea omului cu cerul
v\zut! Gândurile [i emo]iile ce se nasc `n noi,
c=nd privim cerul, ne pot convinge cu
u[urin]\ c\ imensitatea `ntunecat\ a spa]iului
pentru
cosmic, lumina mereu str\lucitoare a stelelor
sau mi[carea lor ordonat\ indic\, `n cuprinsul
unei vie]i p\mânte[ti, [i `ntr-un mod distinct
de cel `n care lumea aceasta ne poate
`ntregul univers
sugera, infinit, tain\ [i armonie.
Diac. dr. Sorin Mihalache
n]elegerea acestora
~ scoate la iveal\, inevi-
tabil, câteva `ntreb\ri
tulbur\toare: bolta ce-
reasc\ are margini? De ce lu-
mina stelelor ne dezv\luie isto-
ria universului? De ce str\lu-
cirea a[trilor de pe cer [i for]ele
care `i mi[c\ se cuprind bine `n
simbolurile [i construc]iile mate-
matice ale min]ii noastre?
~n mod tainic `ns\, `n aces-
tea se ascunde o minune [i mai
mare. Pentru c\ universul vizi-
bil, lumina [i reliefarea univer-
sului prin ea, poate prefigura,
simbolic, deschiderea mai
ampl\ [i mai tainic\ a lumii in-
teligibile c\tre om, realizat\
prin Na[terea lui Hristos, Lu-
mina cuno[tin]ei.
Existen]a [i cunoa[terea
[tiin]ific\ sunt scufundate
`n lumin\
Secolele de explorare a spa]iu-
lui cosmic, numeroasele desco-
periri din câmpul fizicii [i astro-
fizicii au dovedit, `n repetate rân-
duri, c\ `ntreg universul [i p\-
mântul, via]a omului [i `ntreaga
istorie a umanit\]ii au fost, sunt
[i vor fi mult\ vreme scufundate
`ntr-un ocean de lumin\.
Sunt multe argumente ce pot
fi aduse aici. Cea mai mare
parte a descoperirilor fizicii din
ultimele secole a fost f\cut\ sau
verificat\ prin intermediul pro-
priet\]ilor luminii. S-a pomenit
aici, cu alt prilej, c\ lumina
fizic\ [i propriet\]ile ei au avut
un rol decisiv `n realizarea mul-
tor descoperiri [tiin]ifice.
Lumina a f\cut posibile
realiz\rile astronomiei, a ajutat
la descoperirea petelor solare [i
a furnizat indicii despre masa
stelelor [i luminozitatea lor. Lu-
mina a facilitat o descriere unifi-
cat\ pentru procesele electrice [i
magnetice, dup\ ce secole la
rând acestea au fost considerate
distincte1. ~n leg\tur\ cu lumina
s-au formulat [i primele ipoteze
privind aria mecanicii cuantice,
existen]a cuantelor de energie [i
a dualit\]ii und\-corpuscul.
~ns\ lumina a facilitat [i formu-
larea Teoriei Relativit\]ii Res-
trânse, tocmai pentru c\ radia-
]ia electromagnetic\ nu respecta
`ntru totul legile mi[c\rii, adic\
cele privitoare la compunerea
vitezelor. ~n fine, pentru a enu-
mera doar câteva aspecte, lu-
mina a oferit primele indicii de-
spre mi[carea galaxiilor, aspecte
ce au condus la ideea universu-
lui `n expansiune.
Istoria [i prezentul
universului -
un flux de lumin\
~n acela[i timp, luminând
bolta cereasc\, a[trii scot la
iveal\ o serie de date esen]iale
despre univers [i despre proce-
sele existente `n el. Spectros-
copia ne arat\ c\ fiecare corp lu-
minos trimite `n univers o ra-
dia]ie precis\, o adev\rat\
semn\tur\ particularizat\ ce
poart\ `n ea date despre identi-
tatea lui [i despre procesele care
se petrec `n el `n momentul
emisiei. Lumina receptat\ ne
dezv\luie cât de fierbinte este
corpul ceresc, dac\ se afl\ `n
rota]ie [i dac\ se `ndep\rteaz\
de noi. Iar aceasta se `ntâmpl\
pentru c\ toate procesele
afecteaz\ `ntr-un mod distinct
lumina emis\ de el. ~ncât s-ar
putea spune c\ lumina ne lu-
mineaz\ nu doar bolta cereasc\,
pentru ca ochii no[tri s\ vad\
stelele din dep\rt\rile `ntu-
necate ale cosmosului, ci, mai
mult, lumina ne descifreaz\ [i
`n]elesurile structurilor sensi-
bile [i starea precis\ a acestora,
oferind indicii esen]iale despre
interac]iunile fundamentale ce
ac]ioneaz\ `n miezul a[trilor.
Mai mult chiar, „informa]iile“
oferite de stele sunt de foarte
bun\ calitate, `n ciuda faptului
c\ lumina receptat\ de noi a
parcurs distan]e inimaginabile!
{i, ajungând cu `ntârziere din
diferite puncte ale spa]iului, ra-
dia]ia ofer\ omului o „m\rturie“
despre stadiile trecute ale aces-
tor procese. Prin aceasta,
Universul p\streaz\ o mare
parte din istoria lui imprimat\
`n lumin\2.
~ncercând s\ introduc\ toate
aceste situa]ii `ntr-un model
cuprinz\tor, cosmologii au pro-
pus `n 2005 un model cosmologic
computa]ional `n care fiecare
corp din univers este `n]eles ca
un procesor de date, un dis-
pozitiv natural ce prelucreaz\ [i
emite informa]ii `n form\ radia-
tiv\. ~n acest fel, universul este
v\zut ca un calculator, iar
fiecare fenomen sau proces e
parte dintr-un mesaj, iar cor-
purile stocheaz\, prelucreaz\ [i
emit informa]ie, consumând di-
verse forme de energie. ~ncât [i
datele despre realitate, [i
`ntreaga istorie a universului ar
putea fi privite ca un flux
ne`ntrerupt de informa]ii `n
stare luminoas\3.
O poezie astrofizic\
despre un cosmos luminos
A[adar, `n lumina aceasta
fizic\ [i prin ea descoperim isto-
ria `ntregului cosmos sensibil, cu
trecutul [i locurile sale `ndep\r-
tate. ~ncât, pe firul acestor con-
stat\ri, s-ar putea spune f\r\
gre[eal\ c\ lumina lumineaz\
universul, sco]ând la iveal\ fru-
muse]ea [i ordinea structurilor
lui, `ntr-un mod convenabil
nou\ oamenilor (!) fiin]e obi[nui-
te s\ privim ca s\ `n]elegem.
Ceea ce spunem ar putea s\
par\ mai degrab\ poezie. Iar
dac\ este a[a, atunci de vin\
este fizica! Este vorba de o poe-
zie inedit\, dovedit\ [tiin]ific,
sus]inut\ din plin de datele ob-
serva]ionale. Da, fizica, o disci-
plin\ bine ancorat\ `n realitatea
sensibil\, ne convinge s\ re-
cept\m poetic universul! Lumea
`nconjur\toare [i via]a noastr\
petrecut\ `n ea sunt pline de lu-
min\. Toate cele ce sunt `n ele
par a fi „lumini“ gata s\ ne urce
c\tre o dimensiune mai `nalt\ a
vie]ii, c\tre o `n]elegere mai
cuprinz\toare.
Materia [i via]a
metabolizeaz\ lumin\
Avem de-a face, `n toate
acestea, cu câteva situa]ii privi-
legiate. Pe de o parte, lumina

aceasta fizic\ dezv\luie, `n
chip natural, pentru ochii [i
mintea noastr\, forma, dis-
punerea lucrurilor [i legit\]ile
existente `n lumea fizic\,
m\rimea [i mi[carea stelelor
situate `n spa]ii `ndep\rtate.
Pe de alt\ parte, materia lumii
se deschide explor\rilor ome-
ne[ti, dezv\luindu-[i structura
ei prin lumina ce izvor\[te din
ea. ~n fine, lumina „vine“, din
universul `ndep\rtat, c\tre oa-
meni, [i „relateaz\“, f\r\ gre-
[eal\, date esen]iale despre
structura [i istoria lui. ~ns\ la
toate acestea se adaug\ [i fap-
tul c\ anumite `n]elesuri as-
cunse `n lucruri sunt scoase la
iveal\ de lumin\ pentru ochii
no[tri trupe[ti. {i mai mult,
aceste `n]elesuri inteligibile
sunt pentru ochii min]ii noas-
tre `n]eleg\toare, un alt fel de
lumin\, care ne face s\ „ve-
dem“ l\untric de data aceasta
`n]elesurile lucrurilor sensibile
situate `n afar\.
Ei bine, la baza acestor
situa]ii extraordinare care-l
privilegiaz\ pe om g\sim o ca-
racteristic\ deopotriv\ sur-
prinz\toare [i gr\itoare a lu-
mii sensibile, o tainic\
leg\tur\ `ntre atomi [i lumin\,
`ntre materia sensibil\ a lumii
[i lumina ei. Faptul c\ stelele
ard [i materia `ncins\ din
miezul lor emite radia]ii ne
arat\ c\ materia „metabo-
lizeaz\“ lumin\. Iar acest fapt
este [i mai pregnant `n rândul
vie]uitoarelor care tr\iesc de
pe urma luminii; ea e consti-
tutiv\ corpurilor vii [i asigur\
hrana lor. ~ns\ acest aspect e
deosebit de semnificativ `ntr-o
perspectiv\ teologic\. Faptul
c\ lumina este intim legat\ de
materia lumii converge spre un
sens mai cuprinz\tor, anume
acela c\ materia sensibil\ a lu-
mii este intim legat\ de
Cuvânt, de Cel ce a spus de-
spre sine Eu Sunt Lumina lu-
mii (Ioan 8, 12).
Rubrica „Lumina cuno[tin]ei. Religia, filosofia [i [tiin]ele `n dialog“ este realizat\ cu sprijinul Funda]iei „John Templeton“ din SUA, `n cadrul unui proiect
desf\[urat de Universitatea „Al. I. Cuza“ Ia[i [i Universitatea Bucure[ti, `n cooperare cu Patriarhia Român\.
Cerul inteligibil - la
marginile cerului sensibil
A[adar, la marginile lumii
sensibile, acest cuprins pe care-l
putem atinge sau vedea `ntr-un
mod deslu[it se deschide, prin
lumina fizic\, c\tre lumea inteli-
gibil\. Ast\zi, privind cerul, ne
putem uimi. O putem face cu
mai multe motive decât aveau
grecii `n Antichitate sau decât
cele pe care le aveau cre[tinii `n
perioada patristic\. ~ns\, spre
deosebire de omul recent, pentru
greci [i mai ales pentru Sfin]ii
P\rin]i ai teologiei r\s\ritene,
deschiderea lumii sensibile
c\tre cea inteligibil\ a fost de-
osebit de relevant\ `n ordine spi-
ritual\. Aceia au subliniat, `n
mod repetat, c\ `ntrucât este
mai presus de sim]uri, lumea
inteligibil\ poate fi receptat\ ca
o [coal\ pentru ele, indicând c\
`n efortul de a se deschide c\tre
ea, omul trebuie s\ se elibereze,
`ntr-un fel, de limit\rile sim]u-
rilor [i de toate celelalte condi]io-
n\ri pe care acestea le introduc
`n experien]a lumii. Fiind mai
presus de ra]iune, de leg\turile
strâmte ale logicii, având entit\]i
spirituale, lumea inteligibil\
poate fi `n]eleas\ ca avertis-
ment pentru omul limitat la ori-
zontul ra]iunii. Ea poate fi invi-
ta]ia ferm\ adresat\ lui pentru
dezm\rginirea ra]iunii sale,
pentru deschiderea c\tre o ex-
perien]\ de cunoa[tere ce
dep\[e[te tot ceea ce pot cu-
prinde matematica [i ra]iunea.
{i, tocmai de aceea, chestiu-
nile men]ionate sunt deosebit de
relevante ast\zi. ~n multe pri-
vin]e, prin dezvoltarea [tiin]elor
[i tehnologiilor, ne-am obi[nuit
s\ sprijinim afirma]iile [i con-
vingerile noastre pe demonstra-
]ii, pe ceea ce sim]urile noastre
pot verifica. La prima vedere,
[tiin]a pare s\ ne `ndemne s\ nu
credem decât ceea ce poate fi
verificat. Ea pare s\ reduc\
`ntreg cuprinsul cunoa[terii la
13
Lumina cuno[tin]ei
grani]ele a ceea ce poate fi
dovedit `n mod obiectiv. Ches-
tiuni ca cele men]ionate mai sus
arat\ `ns\ c\ demersul [tiin]ific
`ntâlne[te situa]ii uimitoare,
`nvecinate mai degrab\ cu
estetica sau poezia. Constat\m
c\ universul e miraculos, sc\l-
dat `n lumin\ [i poate fi cunos-
cut. Mai mult, facem aceast\
constatare din mijlocul unei alte
minuni: minunea vie]ii, capaci-
tatea aceasta nedeplin `n]eleas\
a materiei de a „g\zdui“ ceva ce
este mai mult decât ea. ~n fine,
facem aceste constat\ri uimi-
toare din miezul unei taine chiar
mai mari; taina nep\truns\ a
min]ii omene[ti care e capabil\
s\ le cuprind\, s\ le `n]eleag\ [i
s\ se uimeasc\ de ele!
{i a[a, `n miezul demersului
lor ra]ional, menit s\ `nchid\
tainele Crea]iei `n explica]ii logi-
ce, irelevante spiritual, efor-
turile omene[ti de explorare a
lumii `ntâlnesc, `n locul
discursului rece, minuni [i mira-
cole tulbur\toare. {i chiar dac\
nu le pot cuprinde prin for]a
judec\]ilor lor, oamenii pot
`ntrevedea `n ele cerul inteligibil
de la marginile lumii sensibile.
„Dac\ cineva vrea s\ vad\ `n
chip just crea]iunea (c\ci omul
are putere natural\ s\ vad\
bine [i s\ deosebeasc\ binele de
r\u), va fi c\l\uzit spre pomul
vie]ii, care este Dumnezeu, F\-
c\torul a tot pomul, `n care sunt
ascunse comorile cuno[tin]ei [i
ale `n]elepciunii 4.
R\s\ritul Cel de Sus -
Lumina lumii
Ei bine, ast\zi, la sl\vitul
Praznic al Na[terii Domnului,
toate acestea se v\d mai deslu-
[it. Se vede mai bine temeiul
universului luminos [i al vie]ii
noastre luminate de lumina
fizic\. Ast\zi cerul sensibil se lu-
mineaz\ de lumina inteligibil\
care a c\l\uzit pe magi [i care a
vestit Na[terea Celui ce este
Lumina lumii [i Lumina cu-
no[tin]ei. Ast\zi cerul sensibil
devine transparent, l\sând s\ se
`ntrevad\ `n luminile sale [i din-
colo de luminile sale v\zute [i in-
teligibile lumina cea mai presus
de sim]uri [i de `n]elegere, lu-
mina necreat\, lucrarea lui
Dumnezeu. Ast\zi, lucrarea lu-
minii fizice, care ne apropie de-
p\rt\rile universului, se vede
`mplinit\ cu prisosin]\. Pentru
c\ Lumina lumii, Fiul lui Dum-
nezeu, R\s\ritul Cel de Sus,
vine `n autoexilul dep\rtat al u-
manit\]ii noastre sl\bite [i
`ndep\rtate prin p\cat. Ast\zi
cerul [i p\mântul `n cântec
r\sun\, `ngeri [i oameni cânt\
`mpreun\, pentru c\ se na[te `n
lume Pruncul dumnezeiesc, Fiul
ve[nic al Tat\lui Ceresc. Cerul
necreat, planul propriu Fiin]ei
divine, de care umanitatea s-a
`ndep\rtat prin p\cat, coboar\
la noi, devine interior umanit\]ii
noastre prin ~ntruparea Fiului
[i, prin aceasta, lumina dum-
nezeiasc\, necreat\, devine in-
tim prezent\ `n `ntreaga
Crea]ie. Universul, materia,
via]a viet\]ilor [i a oamenilor,
toate cele sc\ldate `n lumina
fizic\, toate cele ce exist\ [i
tr\iesc prin ea, v\d ast\zi
`mplinirea rostului lor [i al lu-
minii care le scald\, `n Lumina
cuprinz\toare a R\s\ritului
Celui de Sus. Pentru c\ Se
na[te, ca om, Fiul Tat\lui, Logo-
sul luminos prin lucrarea
C\ruia toate s-au umplut de lu-
min\. ~ntreg universul tresalt\!
„O stea a str\lucit pe cer mai
mult decât toate stelele; lumina
ei era nespus\ [i noutatea ei mi-
nuna; toate celelalte stele,
`mpreun\ cu soarele [i luna,
hor\ f\ceau `n jurul stelei, care
covâr[ea cu lumina ei pe toate.“5
Steaua minunat\ c\l\uze[te
pe magi, adunând, prin ei, toate
neamurile la cre[tetul Pruncului
n\scut. Fiul lui Dumnezeu se
na[te din Fecioar\, `n pe[ter\, `n
interiorul umanit\]ii [i al
Duminic\, 25 decembrie 2011
Crea]iei, `mplinind lucrarea lu-
minoas\ a restaur\rii [i `ndum-
nezeirii umanit\]ii. Na[terea lui
Hristos aduce umanit\]ii o lu-
min\ tainic\ `n suflet, bucuria
care poate birui neputin]ele inte-
rioare ale vie]ii omene[ti [i cir-
cumstan]ele exterioare ale isto-
riei [i lumii c\zute. Este bucuria
ce exprim\ c\ dorul de Dum-
nezeu [i setea noastr\ de
izb\vire au primit un r\spuns
ceresc. Aceasta este [i bucuria
tr\it\ de magi. Ei s-au bucurat
pentru c\ „au g\sit ce c\utau;
s-au bucurat c\ au ajuns vesti-
torii adev\rului; ... Atât de mare
le era dorul de Hristos!“ 6.
Prin Hristos - Lumina lumii,
[i `n Duhul Sfânt, umanitatea
restaurat\ tr\ie[te participând
la iubirea Dumnezeiasc\. Na[-
terea Fiului lui Dumnezeu este
`nceputul `nfierii, al restaur\rii
vie]ii noastre ca fii ai luminii
celei cere[ti. {i cosmosul `ntreg,
primind pe Hristos `nomenit,
n\scut `n pe[ter\, e p\truns de
lucrarea dumnezeiasc\, deve-
nind ceea ce era destinat s\ fie
Biserica Lui. Crea]ia se umple de
lucrarea Creatorului, Creatorul
devine interior Crea]iei prin
Na[terea Fiului lui Dumnezeu.
{i toate cele ce sunt unite cu El,
firea omeneasc\, trupul [i sufle-
tul, [i prin trupul Lui `ntreaga
lume sensibil\, toate sunt
p\trunse de lumina necreat\, lu-
mina care le `ntre]ine pe toate [i
care lucreaz\ `n toate la `ndum-
nezeirea omului [i a Crea]iei.
Toate s-au umplut de lumin\,
adic\ de lumina Sfintei Treimi.
Aceasta e lumina ce ne deschide
spre infinitul dumnezeiesc
care-l cuprinde pe cel cosmic.
Aceasta e lumina inteligibil\
mai presus de `n]elegere, Care
ne cheam\ s\ particip\m la
Taina supremei Iubiri a Per-
soanelor divine. Aceasta e lu-
mina Care ne `nfrumuse]eaz\
via]a [i Crea]ia [i Care ne
cheam\ la o via]\ armonioas\
`ntre noi, [i cu `ntreaga Crea]ie,
ca s\ devenim to]i [i toate, oa-
meni, viet\]i [i lucruri, trans-
paren]i la str\lucirea nespus\ a
frumuse]ii Sfintei Treimi.
note
1
Cf. Abdu SALAM, „Ultimul
vis al lui Einstein: unifi-
carea spa]io-temporal\ a
for]elor fundamentale“, în
vol. {tiin]a, bun al întregii
omeniri, Ed. Politic\,
Bucure[ti, 1985, p. 148 sqq.
2
Cf. Heinz R. Pagels, Perfect
Symmetry. The search for
the beginning of time,
Bantam Books, 1986, p. 4.
3
Cf. Seth LLoyd [i Y. Jack
Ng, Computerele g\uri ne-
gre, rev. Scientific Ame-
rican, edi]ia în limba ro-
mân\, decembrie 2004/ia-
nuarie 2005, p. 25, Lee Smo-
lin, Spa]iu-Timp-Univers, p.
211.
4
Sf. Maxim M\rturisitorul,
R\spunsuri c\tre Talasie,
r\spunsul 25, în Filocalia
româneasc\, vol. III, p. 101.
5
Sf. Ignatie Teoforul,
Epistole, (Ignatie - c\tre
Efeseni), cap. XIX, în PSB,
vol. 1, p. 196.
6
Sf. Ioan Gur\ de Aur, Omilii
la Matei, omilia VII, IV în
PSB, vol. 23, p. 95.