4 Grupe ,sangu .

• ··•·· ine, 4 Diete

" ~

,

D'ieta

INDIVIDUALIZATA

- -

co solutii de mentinere a sanatitii, de

1 t ,

prelung ire a vietii si obtinere a 'g.,,':,' reutitii ideale

~ ;}; , ,

Dr. P~ter J. D'Adamo ell Catherine Whitney

at Rig'ht 4 Your Type, Pe ter tJ' Adamo with Catheriile Whitney

QP98·.D33 1~96 96~3551.dClI~

613 dc20

ISBN t)-399,.14255~X

G. ,P.PUTNMf S 'SONS PublisherS. since I 8j~ 200 Madi son Avemlc New York, NY 10m (5

Pitzger-.ud~ l.~nce P.I <;,:opyrighl:({11"997 by Hoop,.A.~JoO!), LLC P~b:1isbed by fhe arrangemeut with [Fi ~ge:ralcl, Lance P.], G. P. p.~tl1run's Snlls, [Fitzgerald, Lance P.J a division Of Pe,nguin Putnam Ino., N ew York

[Qa,oo drepturile sunt rezetvaie. Reproducereaacestei cllil1i sau a 1U'1~1 parii din aceasta nu se poate face sub old 0 fO'LI1ii1rora: permisiune.

limel1td:tia, adeevata celor 4 grope sanguine eter D 'Adamo cu Catherine W,hi tnt:y radU(;UfC din li'm!.m ong/ez~

:6i'il"!Jce.re' Dr. ~:t. med, Brchar -Cioflec Dana !(ltlt."'Uitaot :~,ijinti fieproblcme

iedicale ~i de nuniUel,;nnana - Dr. $1. med, Garbaf.l~D?,ranyi Ga.bt[ ;ons\lltallt,.~timtific Biocbimie - Prof. Univ, D['; Garban Zcnc

:oPYlight @ Editia in HttibH rom1in~, 20.01

S.C. California Fifne:$s Romania S.,RL

idirura, ROAT A" Bueuresti, 2004 SBN,973~7807-03~O

.IX. :.P. un

;'aU a

~

nyiGabri Zeno

lu memol:/iI tmmriui meu prieten, JOHN Y. MOSKO (1?1~i99,2)

.~teilstii 7.1 este nurnitii ospatJ,11 Ittl Crispian:

eel care sU,pravietuie-?k aeestei zile~i aJunge ac::isii :In sib'1.ll'i'll:Iita,

Va. umbkt pe vfLdbl pk.ioarelo:r anntci ciindac~ta zi este P\Hner~jtJ>-

Si se. va lnsufleti la auzal nuttlduf de Crispian."

~

NOT 1. IMPORT ANT A: Acea~.t[i carte' nu este gA,11.dita ea substitur pemru recomandarile de spe>clalitatc,a.l.c medicilor sau ale altor p~e.liQan~ ang .. ~a:tc in domeniul ingriji:rii sana1atii. Mai curihld'l 'ea are shp'~l de' a oferi informatii caresa-l ajute' pe dtitQ'r. s!':i.·c'Oopereze eli mooicii ~icu aogaja:~ii din domeniul.sanitar, intr-o tncercare CDmuntl ~((ip[rmlZi:we a s.anMa~ii_

&tJ.¢iitatHe penman-elm descrise 111 ptezenUfrile de caz au fost modi~'hate.pen.tru a. proteja c(ni.fi.dero1i~lilatea pacienttloc

Rallorul ~i autorul 11\1 sunt responsabili pentru nici un fel debunuri ~'sau servicii oferire sau eitate in ac~stiit1afte $i isiexprimil in mod el(~res' delimitarea fata de mcler1trni]!"e;t de. Geren de mice astfe I de ~lri !ii/S~~l servieii ~i taFt, de orice daune, pierderi sau cheltuieli ij,~ depersoane san proprjeta~i decurgand din/sau corcIandU1~se cu ~[ea.

Cuprins

XlII

PUTEA.!:

Idelltitatea grupei seaguine

UNU:

GRUPA SANGUlNA.:. Ad!:iviimia .tevoli1tif a evoJlJ(ieof

ffi)l: CODOL ~ANGUIN:

AmptMw I{mpei ·sangu.ifJ,~

r.;n'lr·""A CI.ii. "T~"""'lI"l" • Wl.\..1Ii..J'Jr~ ~~uv.u.-~AIi

Un.ghid

}l~TEAAJi-A! Pletiul grupelo: sengulne 49

SA$~: PLANUL GRUPEI SANGUINE B l44

33

3

XII

PARTEA Am-A:. Siiniitatea: grupei sanguine 227

OrT: S1'RA'rEGII M1IDICALE CODe'xh.lnea CU grupele ssnguine

229

NOUA.: GRUPA SANGUINA:

Puj~Jj (1,mPlJ9 bnlit

ZECE~. GllUPA sANOumA $I CANCmlTJL:

LupM pentnJ vindecar€ 302

!'OSlI'flATA: UN PROGRES MEDlCALPBNIRtJ SECOLE DE .JOSEPFiPlZZORNO~ PRE$lIDIN1'E.

UNIVERSITATEABASTYR 328

/lNfiXA Ai TABm...E ell GR.UPEI IlSANOUJNB 33.3

ANI3X1\.B: ~UZUALE J37

ANg:;XA c: GLOSAR. 352

ANrlXA D; NOTE ASUPRAANTROPOLQGIBI

·GR'UlPEI SANGUiQ'{E 356

ANEXA Ii SUBGRUPELE GR.UPELOR SAN"GUINE· '364

ANEXAF; RESlJRSE:

. Cum sii qblit1t{i ajuto~'

/!.NEXA G: BIBUOORAFIE

372

ANP:i\ H: CHES1l0NAR:.

Partioipa(i' la .rovQlufia gmpefo/ StlDgUine 3080

INTRODl}CERE

Munca

a douR viet[

A-trl C()n.sid@rat ca. nu ,exh;ti!l. pe fara pftmintului cJai Oii/ne.lli identid, ruGi do'Uit persPlIDe ';tU'~ sa ail)~ <ioeJ&i_fi amprente dig.ha.le, mnprentc ale ;l!uzelqJ; ssu wJipre1!i'C voceie. Nu exif>M douii' tire de. larva SoflU doi ,My! .de.. z.ti.pada le {'ell. Deosrece tl)ji osmcsdi sum ditbrifit m~am gJirojtra liu esre logic ca ei.sii milru1nce-. .we.iefl'$i fdud de elimenu: j :d9VP.J]it..olilrp(!ntro mine ci1, de vreme co ficQare·pt;rs.o;ma eSt~ gaz:atIit? fulr~l.m t.ru.p ,11p;utC. .ciJdiferitc pfu1i toite, sltfhioirmi ·~'.i novoi !.ll'lrritiQlrale~ sinfWnl !llWiaJitdtede a melljine sanat!t~ saH de i-1: vindei:a ~ll~ es:te ·.ajU811uea la J1evoile sped fico' fiecami pad~Jlt in p<J.tt,r:..,

J 8.fJ1e$ D'A,d'~llno. tf_ltifl meu

:GRVPA DUMNEAVOA8YRA SANGUINA BSTE CHElA CARE trleSClti~ u~'a spre misrerele .l;lflnMfi;ti,i~ bolii, longevitRIii. vitaWaW fiztc~ .~i .:put~rij" emotionale. Gmpfl sanguina determina snscepribiliti!~a dqmne.avoastra "ill boala, alunentele pe 'care trebuie -sa' le

m;il'l!ja~~ ~i modul in .eare trebl.l,ie. S.il va antrenati.Ea reprezinta un faallit'in ~;.idli11 ili veluri lor dumneavoastra energetice, al e fi,cie~v~i cu !(}l'J:e),,;\!rdet,i" caloriile.jn raspunsul dumneavoastra cmotionalla stres ~f ~El~te In'-illsa~i perSQIl1lHre,tea dumneavoastra.

I~g~rur~ tntrt grupa stlnguina. ~I alimentatie pease pfu-e<l .!:'cadicala ,~ lW· este, Suntem cOIi§tieti~i de multa . vret11~ de lipsa unel .(:xulelcii:lni: In Me~ege~a aoestui preces, care dnee <t1.c spre state-a de l.iliL fie' bl'ltnbpbla.vlre, Trebuia sa existe.: un motiv pentru care .jp~'Nal;Hl.titea. paradoxuri xu sti!Jd:iil~ .I,lut:ri.~iol1~le ~i in supravietuirea in .. n1l11 ijtililor. T~b:uia; de asemcnea, sA existe (I cxplicatie 1:1 :t~tulul e:a u[lii oameni eraucapabi li sii' piardA In greuraie urmand

IN TRODU.CE R.E

anumite diete, in lil'l1,p ce al~ii nu, ci\ unii oameni l$i men~ineau vjtafitatea Ia vatstt! .. lnaintate, i·n timpce a1ti i. se deteriorau mentalsi fizic, Analiza grupelor sanguine I1MI furnizat 0 modalitate de ~ explica.:acest'C peradoxud. $i cu baf.exploram mai mult conexiunea, 00 a:l~t ea devine mai val id.~;

Grnpele sangu:in~. sum .furrdamentale preoum ins~~i cre!l.~i.a, In· logica '.supremA a. naturii; .grupele sanguine .urmeeza U11 traseu nel:ntrenlpt de Ia eel mal rimpuriu moment ~1 ereatiei umane pana in prezent, Ele sun! semnamra .strfimu~ilor nostri peindesfructibUul

drum al istorie]. ~

Aeum <lin inceput sl'!. descoperim cum sa foIo.sim. grupa sangulnfi ca alnpreri.t~ celularfi CMJ dezvrtluie multe din rnisterelc majore co marcheaza demersul nostru de .$t<lbilil'(t a sani'tUttii, A\:,e.asfa lucrare este I,) prehmgire a receatclor ilescoptriri fUlldanlCllu1.1e euprivire la acidul dezoxiribormcleic (ADN) uman, Accepti.unea m~astrii .despre grupele 511uguine dace ~tiin·ta genetk,ii cu un pas lnainte, prin aflrmarea %ra.·ec~lvoc a fsptului c(\ fieca:reliillta .lunattt'l este absolut uniea. Nu eXlstA ~tiluri de viata sau diete corecte sau gresite, Optiuni corecte san gr€:$ite se pot face doar In baza ecdurilor noastrc generics individnale ..

Cum. am descoperit veriga ,absenta

rv.rUNCA MEA In domeniu! analizei grupelor sanguine este dedvar~ire<i unei cituliiri de (.I via ~ - nu numai a mea, dar *1 a tatalui rneu, Sunt nn medic naturist de a, dona generatie, Dr, James D' Adamo; tatal men, a absolvit un eclegiu ltatllri~t (un program postuniversitar de 4 ani) in 195,7 Iii apoi ,il. studiat ill Europa la dte.,,ra dintre marile s.tali.uni balneare. NI a. observat cil" desi multi pai:ie-Dti evoluau favorabil sub regimuri strktv~getariene ~i hipD1il:iiclfcel care SUI,lt cmblema ;,bucata:riei balneoclimateric;", 0 paaedhure ei nu pareau .sa facti prOgfesc., iar unit evolanu ohiar nefavorabil, Fiind un on; se;nsibi1*i ·C\1- Serwa$f: abilit.li.ti de deductiesi pat,nlndere~, tatal. me~ SAl gandit cij< tr-ebuie·s1).l Mtste un fei. de maroa] pe care t-ar pu1~; folosi pentru a stabili diferentele Iclltre.1J.ece;sit~{i1e. de alimenratie .a.li p-a<;i-en~i16r stU. El s,-a gandit ca; de vrerne .ce siing9ie- era sun;

I

·xv

nuttitiunaI1t, .' ptindpaM, 8i otganjsmlllui~, poate c:a unele caracteristici 1lIi.;_.sangelui at putea ajuta Ia identi flcarea acestor difurente, ThtM 'tillel.l. a lnceput sa.~*i testeze teoria prin determinarea grapelor sanglline. ale: pacientUor s.at ~i ohserv·§nd reactiile individuale la d~feJ).te.·9i.et~ .prescrise.

~. De-:a l1.l1lgul anilor 1;1i studiind !lCnlll'l15.rali pae ienti, a inceput 911 'Se oon:lXli.'e·7c.e unmode], El a observat 'c/i p~cienfU care a veai, grupa 's'<\'ngu:illll A .pareau. sa evolneze nefavorabil la diete hiperproteice, c,are includeau·camitii.1i generoase de carnc.dar evolusu foarte bine eu proteine. vsgetale, cum aT't~ s()i.a, ~.i ~~fu~ Produ~e~~:lactate tjDdea~ s.~ d~tcm)ine producerea unor cantlHip. apreciabile de secretn m\l,OO,IS~ ill siausurile ~i 'Caile respnatorii ale celor c'u grupa sanguinli '11. .• Amllcl. 'clilld erau stlmi~i Sa creases nivelul .,i,(~,tjvitatii ~i ,ex:e~itiilor fizice, pacieatii en gru,pa. sanguina A simtcau 0 boseal~ ~i

~mre: de 'fau~ dad efectU<ll,J forme mai l:I$oare deexercitii, cum ar f YQg:~; ei.se ~hn\.eau vioi si plinl deenergi~.

Pe de,aha p,lde, pacientii eu grupa 0 se -simteau mai bine cu ;di'eltl{u:iperprote.iee ~i erau irrv-iomti de acti\'itIi~ fizice intense, emu iU; fF jOgghlg ~t aerobio. Cu cat tant] meu testa diferite .grope tiapgui:lle~ cD. atAt maimare. em convingerea sa cil. fieeare dintre ei ~~~rn~e. un drum diferi t .spre III sanato~,ire_

Inspirar de'.zicala",Mii:n.carea unui om este 6:trava altuia", tatiU mal.1 §i·~. structural. observatiile sirecornandsrile prlvitoare la dlera 'I1tr·iQfciillte'imitnbHa Alimentatia Unai Om. La publicarea t;~lItii Iil l09&fr; m eram 'ill -al treilea an de studii naurriste IaColeglulJoh» E!~tytdil1"Seau1e. In aceasta perioada seobservau reusite revolul~~naie 'i:Il>d6men.lij.l educatle! natnriste, Telul Colegiulu] Bastyr era !lid lTIai mult, nici mal pntin deetH -de a crea rnedicul altsrnativ ~Rle;'eg~l d'iil prlnct de. vedere iritdedual ~] ~'titn~Jt]Ccll unmedie iilter?'l~t, clpr eu pregatire uaturista de specialitare .. Pentru prima dina; reb~iGjler procedeele ~i ,substantcle IUlturiste putea,JJfi evaluate ~tiin~fi~ cu ajutorul tellnoldgiei moderne, Am a~teptat 0 ocazie de a ·qer~it~· "tfiwi~ taWlui meu eu privire la gnl.pe]e $ anguine. Doream sij

m~~las;iguf~ d ave-a va l.id'i'I:.II:~c ~ ti inti :fl.ca. $!:insa mei' s-a ivit 'In 1982" iMIIII' t~ \~re . am abse lvit, ca:nq;ht cadrul stagiuluiclinio, am inceput sHitu·cli~'lit~ra:tur.a medical.a pentru <l vedea d.ac~ putearn gASi vreo 0Q.~ta,tie 1rttp;e grupele sanguine ABO ~] predilectia pentru anumite betti, ) duel uaa dinrre orc'e~te{l: sus] inea teoria .tatalui 1l1CU Cl1 privire

XVI

INTRODUCERE

la .alirnetrtatie. Deoarece cartea ltdalui H1!eUSe haza ma:i cur.ioo pe impresiile sale subieetive asup'i:a grupelor saaguine dee-rd pe .0 metoda obiectiva de evaluare, nu eram sigur ca .. VOl putea sa gasesc . 0, bwii ~tifntific.!t pemru tto:riile sale. Dar am ramas .surptins de

ce aveam sa atln.

Primul meu progres a consta! in. descoperirea faptuhti cl doua boll .gastrice majorc erau ascciate eu grupa sanguinl.Ptima era ulcerul peptic, stare adesea corelata ell. niveluri peste medie ale acid'ilatii gastrice, Ac~asta stare a tost 'ti1p'ortam maio frecvent la persoanele 'cu grup.J, sangl,l'na 0 ded~ la celecu alte grope- sanguine. Am tl)sl imediat intdgar, deoarecc :eatal meu observase ea paeientii cu grupa sanguinaO evoluau favorabil ell diete protei(;c pe b,~~ de produse de origine animah1 - u]irnente cere ut{:esiUi (I caiHitate :r.n,1I1 mare de acid gastricpentru Q digestie .adecvata,

A doua corelatie a fost asocierea ro:tee grupa s,anguinii A ~i cancerul gastric. Cancerul gastric a. fost frecven; leg.at de nivelurile scazute ale- secretiei aeidului gas-hi.c, cum. ar fl" anemia pernlcioasa, 0 alta tulburare depi.stata mai frecv¢pt ·Ia. i1'ldiv:i.zii cu ,gmpa sanguina A. Anemia pernicioasa este ]egata de deficitu] de vittunina B-J2. care occesiti:l un .. anumit nivel al aciduhn gastric pentru a .fl:. absorbit~.

Studiind aceste fapte mi-am dat seama ca, pc de oparte, pe.rsoa.nele cu grupa sanguin,ti, 0 q:Wau predispozi tie la ~ boalaasociata cu o cantitate jl:rea mare de- add gastric, in timp' ce; pe de .altapane, persoanele cu .grupa san~ruin.~ A a veau predispozitie la dQu~ be li asocia te en cantiHi t~ prea reduse. de acid gastric.

Aceasta era v'el'ig\l de leg;! tu~a pe cat? 0 diutas~m. Exism In mod I sigur 0 baza ~Uinlifi·cli:, pentru observatiile tatal ui meu, $1 astfel a inceput relatia mea durabiU en $tiinta ~~ amrcpologia grupelor sanguine. Cutimpul, am descoperlrca cercetarlle jnili~le ale tatMui meu asupra corelatiei .'il"lt.re' gtupa sanguina, alb:nentatie '~i s@.:m!tate. erau cu malt mai semni:I1'C~tive decat i~,i Imaginasc chiar el.

Patru soluti! simple pentru a dezlega misterele vietii

AM CRESCUTin~r=o Iamilie in care' predomina grupa ·~afiguiIT~. A ~j j datorlt~ cerceH'irHor tat'.<11uj meu, consumam, in principal, alimented

e Q

,a

" ...

ii le ~i

~i te o ~L

l~ :U

e,

.1i

;.~

. ~

IN T RO D l' CE [?E

xvn

~ip. vegetarian ,constiillu .din tofu, legume fierte: in aburi &i saLa1Ci. Cepil fiind,. eeam adesea stanj~it ~j ma sirnteam oarecum frustrat, deo~~e !liCi unul dintre prieteni] ulei nn mali~.u alimente c]udatc: ptecum tofu •. .Dimp·olr:iva, . el se znngajalll eu entuziasm i'ntHl.fI aU ti:p de a1imentlii~ej c(Josiderata .;(evplutiQnara""~] de mare succes rnaoi1 ~j,e;.~Umel1tatij.l, lor cousta din hamburgeri, hot dogs, cartofi.p~jiti 'in gr~smle; acadele, inghetata. si (I rnultime.de S~IT}Prui.

$i astaz.]· rhl~ll:~nc la fd ca. anmci ,cand eram copil, ~,i 'inn place la !ff;bur.lie. In fieeare zi m8.1'l£iilC alimentele dupA care tanje§tc grupa '8ang9in~ A ~.i este deosebit de. $<l!tis:f"aeflt9r.

IfiSiCl'lasta carte vii VQl ~li:lta despre I"da~ia ftmil.ame:l}talii dintrc ~wp:a £~nlgu~l1& a fiecarui individ :In parte ~i, oPllWliie_ de alimentatie ~i .sm de vfa~a care ar putea sa va,_ asigure Q ttfiire Qpthria a vielii. Esel1.~a Gorelatiei cu grlJ'pa sangujna .rezid~ ih urmatoareleaspecte;

." Grupa. sanguma - (j~ A, B san AB- este (j puternici1 amprent~. g(;)netica. care idenrilldlla I'd de sigur ea ~i ADN~l,d. Ii Data utUizati caracteristicile indlviduale ale gNpei

's.!m\;ume drop! ghid pentru alirnentatie ~j modde via\i1, '1te:li f mai ~:ana.to~ij ve.ti atinge 111 mod natural greuta te'a_ G.orporaHi: ideafkl ~i veti incetini proc~,[m] de imbatranire.

'. Grupa sangu.iHA reprezi.nta 0 miisurl'1 mai sigura aiden~italH ¢eci'lt rasa, eultura sau factorul ;g¢ografic. Ea este un marker t;tlJeti.b al idenUt~ti]> un glud care arabi cum puteti trili ?xt eel mEl.i ~anatos mod.

I Cheia semmficatiei g:ru,pei sanguine poate ti gasita. in '(}'\Iestea cvolu\i.ei umane: grupa 0 este cea mai veche; grupa ~.a evoluat in eursul societatii agrarieae: grupa J3:l!-apiruJpe c~n.d eamenii migrau spre nord, 1inteTitQDi mai reci, mal aspre; ~Ira AHa fest 0 adeptare minutioasa, moderns, un rezultat til ~e,Slecur~lor combinate ale grupurilm disparate. Ac.~astil ·islQr1(} evohltivll se c9reJeazii cu Ilcc.es.ititlJe mrtritiofJ.aie .Q,()I~spunzato·ar~ ticdtyi grupe sanguine 'in prezent,

Ce'CSle aeesr factor remarcabil, grupa sanguina?

G:mpa ):Hlngu.ina este una dintre cele eareva V,f1.ritl1i i recuno cu li:! m ·d.i(;a~ ~sem1il1fitoare cu culoarea l'>ij.rului ~i a ochilor, Multc dintre

xvm

INTRODUCERE

aceste ·v.arla~H, .cum ar fl tiparele amprentelor digitale lj.i mai rccenta analiza a .WN, sunt t'o]osite pe scara larga. de catrc spedaU1$tii hl 111~dic:in~ 1cgala 9,i criminalistica, ca ~i· de eatre cei 'care cerceteaza cauzele ~i tratamentele bolilor, Grupa sangui.nA este, In to-ate: pri vi.ntc le, la felde serrmi fica tiva ca'·a.I'fe va.ria.1iL Din multe puncte de vedete, eonstituie' U,[I instrument de Inasm1l chi a t I1l:ai uti1. A.naUzl'!. grupei sanguine- este un sistem logic, lnformatia esse- simplu de insU~it ~iu~or de aplicat, Am transmis <l.Ce·5t sistem mulior medici care imi spun di obtin rezultate bune cu pac i enp i Care le urmeaza recomandiirile. Astazi vi-l, voi transmite dumneavoastra, lriva;\:<1nd principiile analizei grupelcr sanguiric, pmeti: g~si alimentatia tlptima penrru duruueavoastra ~i pentru mernbrii familiei. Puteti sa stabiliti CU precizfe alimentele care va fac rau, Care contribule la cresterea greuta~ii corporale ~i care due la boli oronice.

M ai Jiev:renie~ mi-am d &1, seama ca. analiza .grupe-lor sanguine. oferea unmijloc puternic de a interpreta vanatiile indivlduale 1'11 caz de boala ~i In starea de sanatate, Da:Ea flind cautitatea de date §liintifi.ce disponibile, este surprinzatorca efectele grupelor sanguine asupra saLl.'aia-tii noastre nu <I.U primit atenuacuvenita, Dar acurn sunt preg£ltit sa fao disponibila aceasta informatie -flU dear pentru. colegii mel cercetateri ~i. peiuru rnembrii comunHalii rnedicalc, oi 9i pentru dumueevoastra,

La prima vedere, ~tijn~t1;.gnlpelQr s;<j,nguinc poatc-fi des-cumja.nliiv dar va ~sigurc~ este. b fel de simpHl. :;,IjiJ.mdamen:mHLca. via ta ·'fusa~i.. Va vo i povesti despre vet-hi ul drum al e volutiei grupelor sanguine (]..:I fel de CQ1l$9]id~,t ca, povestea istoriei umane) .~i 'VOl demitiza ?tiiIlta grupelor sangui ne, pen tru a furniza un plan dar ~i simplu pecare sa-lput;e~i urma,

1m] dan seama cA aceasta estC,J)·oatej. 0 idee compler noua pennu dumnea voastra, Pu ~ni oameni se g!nd.esc la implicatiHe grupei lor sanguine. desi aceasta reprezinta ·0 furta gen:etica. puterniea, S-u:r putea $r!; fi~i ,~ovaitofi fn a v~ av!nta ))ntr-un astfel-de t~titQriu nefamil iaI,chi.:u" daca argumentele ~ri.in~ifi(;e, par c·ottvingoito.are,. Va rog sa faceji dear tre i 1 ucruri ~ discu ta ti cu medicul 'itUI,in tc: de- a incepe, atia~i~va grupa sangu ina daca nu Q cunoasteti dej a ~i incerceti dieta grupei sanguinetimpde eel pll~in dona sapU!u.1ani. Gel- mal multi dintre paeientii 111el sesizeaza unslereeulrare in deCITf5Ul

,~est' reduc tum,

{

care

:-..01 _

ca fI~

mai i .sanal

,~C$tt:i perioade de 'limp - energie cresculft, :sc&dcrein grcutate, 0 r~~U.ce[le a acuzelor digestive si 0- -ameliorare a problemelor c-r.onit-o emu ar fi astmul, cefaleea }!, pirozi Sol;! L

Of~rHi. dietei grup ci sanguine: ~(! usa de a, vi.j: aduce beneficii le pe ,c-arW Ie'~am constata; 13 mai ~ mll.l.t depatru rnii de oameni careau urmat.o asemenea diem. Convingeti-vaslnguri ea 3fmgele IlU numai 1;a-.;;.asigliTfl organismulul dumneavoastra elemeatele uuttltive "de .m.ai.impOrtan1ie, de", se dovedeste acum a fi ,~i un mijloc de pastrare a s'~ta~ii dumnea voastrii In viiror,

XIX

PARTEA, I

IDENTITATEA GRU'PEI.

SANGUI,NE

UNU

Gmpa sanguina:

Adeva.rata rev&lutie B ,evolutiei

8~N..Ge·['E ESTE'INSA~] VIATA. ES'tE: FORTAPRJMORDIALA ~!~alil11ellte(lz~ puterea ~i misterul n.a~terii, ororile b.oli,i,ale t:azQoiului, ,1i ale mOliji violente, Civmzatii ll,lfi:eg(~u fo~t construite

,~e-btjJJIi, l(lgiituri]Qr de :i>dnge. Ttibnri, elanuri ~i monarhii depind de ~e ... ~:u, putem exi sta fii.r,;a sange - ] a, propriu ~~<IU la figura\t

Sailgele este magic, Sangele este mistic, S§.Ilgele este alchimic, ;~P.are de-a lungu; istoriei umane -diept 'UD simbol protund religios ~i '~wtu[~l.· Poj'lo:arde eutice U .aruestecau ~:i 11 beau ca simho I, al uni,tatii ~~·l,QtaHtt~ii. Din cele mei vech l. tirnpuri, vanMorii efectuau titualuri, -p"eJll:,N a .lini~,ti spiritele animalelor noise, ,a(Jiiugtin'd Cat ofmnda san.~ ~e arlinis] ~i malll!iindu-~i fetele~l 'tclIpudk' cu acesta. Sflngeie tilte,hllm ern plasat ca semn pe C~O libele robilor evre.i 111 Egipt :astf'el tl'lcat,tngerul M011iiRa treacu peste ~:Ie,! Se spune cil Moise ar fi trans:furrnra1. a;pele :g,gjptll.ltti 'in s§ nge in lUfi'~a sa, pentru .a-si elibera 'P9TI9)-l:ll; ,Sa~gel~ simbol ic alIui 1 sus Cristos a fost, timp. de, aproape d0,uii.;rnii de, ani. Uti punct cenlral in, majori.tatea ritiirilorsaore ale t.'1'K*~l~litatii.

;Sa,ng~le evoca oimagistica a uit de bogata ~i sacra deoareee este 111 "@.ij:litate atat de extraordinau Nu uumai ca el asigura sistemele &:oon~~I~x.e '~e eli beraresi lI:pat:are ce sunt necesare pennu 'iUs~i

4 AUM£NTATIA ADECVATA C:ElLOR46RUP'!;"SANGlJiNE

e:xjstenta naas<tra" dar este ~i Q pi<t:lIa de; ternelie pentru un!)anhaw - U ogHndil ]]JJ care purem recuncaste slabele urme ale c:.1,hltoriei neastre,

in ultimii pa truzeci de ani am putltU utili:t.;a markeri blQ]ogiQL; cum ar fl gmpele s~ngul:ne, pemru a mtonmi {} hartacu mi~diI'ile~i gru[iaril~ ,strunlO$ilor na~trL AfU"nd modul cum :ace~ti oameni din vechirne . s-au ad:aptat 11l proYQc!l!dlc;: :ridkale de rlima', germeni ~j hrana, aflate in continuil schirobare, invi1~"m despre noi ln~ine. Modi1l.t;at'ik. tlhnate.rice ~i' hrana d'i~PQu.ib1r1i. au ,prodi!J:s noi gru'P~ sanguine" Grupa s,anguiuJa. 'tSte ob:l'dbllul neintrerupteare ne .IBa,ga ut;lii de ~l1ii.

111 ul ttma insta.lllit, djferet't~d'e fmre :grupde sangLlil1'ereflect& wap;;l,cftiit~a. de .adllpt'a.t~. aornului Fa diferih':. so]icUiri din partea mediului extern,' In cea mal mare parte, aceste so1:i~jt&ri au uvut impact asupl:a. sisrcilTlului digesti.v ;~] a celuiimanitar: de exemplu, 0 siU&,'1ll:a :hUC<tfa de 'carne -. ~lricaH1. ar pulea sa vii fie fara]$i. (I ~ietllra sau (I zg-&rielUf1J at puteaevolua spre. 0 in f~tie l(;)taia., l~)tu*i •.. r'd~lI. umaJl.1 a supravi e'~uit. l~ r povestea aces tei supravietuiri este indisolubi1 leg1l.t~' de sistemnl nostru digesUv. precum ~i deeel imunl'taJ. in aceste doua zone se regasesc llWjoriJatea dLferentdoI (ikJ:We grnpele ~~1.u:lglline.

Istoria tunanltalii

f5 TORIAumal:'lit~tii. este istoria supravietuIl'ii. Mai ex;act~ est,e povestea locurilor Jnc~U'e tfai.a:u .. Otltrl.eni]$i:.t -ceea.cepureau msnca acolo .. E-sw, povesteahranei - a gAsirH ~i ,3. de:plas:~ii n~ces~repent.l11 deseoperirea ei, N1Il ~tin1:.GH .s.lguranta (:.and. a. i:o.cepul eV0Iu,ia- umana. N eanderthelieni t, primli humanoizi pe care Ii C1JDOa~tem~ PQ~te sa· ~e'l fi dezveltateu 5.00 ;()Oo deani 1n urma.

Ceea ce ~,tim este eft preistoria. Ul'¥llln.a a Inceput in Afrktt, UJI:id~,

am e;'Ql~ .. ·at. de.lafHrr~elehu~.an~Ide. Vi~t~}n Hillp~dk strave:~~.eral !3curtu, ~re.a. .~! bruta]U., Oamenii lUureflU mtr-o nne de feluri de

i:ntc.C~jl, Ir.<-I.razi~i. ~uaOllri.·;:lL(:l, anirnalelor, fracfuri osoase, iI1i.§ter~. - ':;iij' mnreau tined.

Primii 'muuefli trebui e .s.a t1. pe<trecut momente '1ngrozito.atel a1\igur,~ndu-'§i exiMen~ain acest mediu g~Jbatic. DintH lor erau s.ouff

GltUPA. SANGUINA

,5

il ite3&y~tlti- nepotrivit, pentru a ataca, Spre deosebire de I Qj~ritatea cencurentilor lot in l-antul trofic, ei nu pcI$cQ,ru abili l~t],

" in cee .. i ce priye~te-v,iteza,puterea sam agilitatea, lDtfial.

priildp~la a oarnenilor a fost o viclenie lnnliscutal care mai iitciu s-a.dezvolrat spre gandifea m,iQualiL

},~f,llUliue!.'thaJieuii probabil. aveau Q aliment:afi€: constand din tmfmr 'crndj, respectiv .din plaate salbatice, l~rvt ~i resruri d~~Hlpuse ale victirneler animafeJ()r de prad;:l. Ei erau mai mull pr~da tl~:~U ptfidI!Wr, mai ales in privi nta infec~mor ~i a calaluita\ii ~~n.f.it~tde pa:l,'Mli~. (Multi ~int:T-e para.z~~ij, vlermii, capu!$el~ __ si ll!iilli'oQr~nismele -I-ufec'~,oase gas_i te tn Africa I'm stimuleaza sisternul i:m'lI)lltd,fp'enlrtJ ~ l'lrodu~ea.uticorp,i speci fici, deoarece probabil prlti\ii Qarnen.i. avtnd grupa sanguin'fi 0, beneficiau deja. de prot~c\ie.

pdR~mlricOrl?ii dob~fiditi Ia na:~ten~ .~) ,

Pe'1Th~lna Ii rasa uu:i.an5 it migrat sl a Cost fortatTh sa~~i :,adapteze .hltnuml'llliaJa<,condipile in schimhare, uO'!la"aHmenta~ic a, prcvocat adaptm lu nivelul uactulni digestiv ~i -al sistemului imunltar; ini'tJ_al lle~le''Pe:ntr1ll suprav'ietuire, iar apoi pentru tbrti:ficare.> infiecare rron~bjtat Ac.este modif'i'c~isuut.n'lflectate in dezvoltarea grupelor ''STill~, :9Slr~ par sa fi .survenir in momente eritice ale dezvoltarii u.lllime~

I. A~!~ilLl!l!ea camenilor In varfullan~urui trofic ,(evolutia ~c"j:q' s.pore .expresia sa' depl hlli)'.

l. S_chilnharea~'s'tihl1ui do.' vi,atd, de la eel 'de vana:m],~ciUlc,gat()I' ~ unuI~;agr.aliah, mai domestic (ap::ui!tll g:rupei A)~

3~ fU7jtiriha ~i' migrarea raselor dill Af.rica de bJlJ?tina ~prc ~lJ1ro~ Asi<t ~i cele d(lua,:Ame1"icj (dezvolrarea.grnpei B).

4. Rr.~;e~ul ~o.ntpl'ltpor~ de amesteo al grupurilor disparate tgAArr~~ J511:!p~j AS) ..

fileeare grupa-'s,anguina con tine mesa] ul geLletic. alti1irn:enta\id ~i ,!."II.'I1ilpl)rfOOlie'ntelor $tniDl()~il!Yt nostri ~i. d~ j_ ne gasiru la 0' mare d~ta~t§ille; j~torla- tiinpur.ie. rnulte diotre caraereristicile lot Inca D~ ;.Il-iotea:ii. Cunoa~terea. acestor ptcdisp.ol1tii ne . ajuta sa int,e:h;:,g_cm

l~$ic~'.'IlinlxnU.l~~-ei<'ct'ires,punza.tQare'grupeIor sanguine_

6 AUlvf~NTA IrA ADECVAT A eELOR ,41 GRUPE SANGUINE

S1 ... mlli;i h.umnm:izi eUI.iI,(';U ~I "",uld<

K em ,;;"rlh;!

PiiID:l.Jpm1ili f1!J01!JL.-liCk: ·c,,,".r,b~Ii' i.rll~!liI;lttls;n ooru:oidtirablU,

~ l:o""i.l. ' ... ;jIl~LOO'iIl

li!,,;;i!')j". Y~!I;'Ii\bjlli1!!

Afi'!.~:

Iillfij;·;jl.~.?= ~;,rllijri~ .!~ MI::i~rrJ,.~JiiL

AplH"d~Bbiri . ddi[]I.~ In CDn~[]I:dnnt1 ilI.,'f.J..:i'Oilli !!'>"'I¥"ti~

P"ti1,~lu~ill 1!:Eoli!.:i~.tiilot! ii.Sri.X'i~, pmTl. nr..rilil< iJ 19U~~

~~IIII;AI" ullIili.ililJ." 11:i;]J'{:4~ imlfo!b.:i

fjf11f>-'l [r.1I,~lin" IL..IlI"P"

~:,rmgt;lintj'"B ..

M1W"Il~i;;. IDo!!uiooriloo J1Dt'J1ui din,

""'t>'; Il'ttrodlictIT~ ~~ '5rD1guioc' B~n 1i",,"I'>'

;Prilliml ilImjItV' ~l 5JXL;::;L~("ur '"' I!ru[>l. !l::lII~fll;-'A·=;;i B~;'ill'ilrlth ~p"i ~~!,I!IC:J\B,

zo.ooo 1(' MU)M. L{l_OOO- l'.~(I(r ic-

I o.nQO .N: 3,~ob ic 6® ec

sao tc'lliK!. de

CooroOI1i1t'll rel'hpora1ff /I' COl'loilllj'ici gfIJpl£ '$.1lJgrllnj •• '1lJlrop%giC. D~c:eJl,ill,d din' c {1.Iai ve~hi timpiJri. di,tgt'ilIna plIJle ill hltJiirJif dii'(;iire '1l$1'.(?C'te ale dt'ttolUfrii tlIl1; fn cotelEi{.ie, c:u apatftia' gtJ~pY:l()J' S'il'J'lgl1'VIl, Este il1r~silm all ,~ahJi'JlM!'lle t~v'C '{io)f].1re; .ail:! iP'Ue~lrtr sRn;kuiue prezillta, 0 illcad~ t;fOllOIQgidf ~proop'9 /lib1iciJ., timpufile. ctJnd lOti o.~mflriUav(!'ali {j1'iIfM silllgr.li'J1a D(p5rioodfJ cell mil.i !i)deh;J.llJ.,'ll OC!ipatl IJJ:I Spll'ti~ i'es~~I1<'J' ~i ~6Irsml1alJ .'icr:tl':l~'i·l'ip di: Jmln~ .~lU em ncctsa.~ t~i~ sc.himfxn:eulteriollrn. T{l.ru~i, 0 df!t!i CU' c.i'e§terea pop1Jl.~ti6i Ii} ~'&I mtgroJille,r;om~ tjv,~, 'var:iafi8 IHi lI~ciilt:ttit:. lJrimitDilf'fjJe CfTJPt~ sllngfJifJ'e~ A fi B, .IIU dift'''llJi. tie J mult de J ~.()t}f) pana .la:.JS. OOO de nni. 'i(1l',gr~p,~ AB,~iite :C'U 1l'.lUIt wOlf n:ceJlrn.

,,0" semnifica, vechimea

APi\.RITIA stratnQ~i]or llo~t.d de Cr6~Magnon 'in jurul anului 4(1.0 i'nainte de Cristos, a propulsat specia umana in v;1r.rttl Ian tul ui tr<),j tatail,du-i pe aeestia cei mai Ij.el"icul.o~i pradaton de pe patnant Ei lnceput sa vatlc:ze In, h;aih: organizate. In. scurt 'limp, ei au f capablli sa ta.ille,<lsci:u!lrme sl sa foh)~ea,sdii urrelte, Aceste avans majore le-au conferit putere $,i suMrio,rHate dincelo de ,~pa<;,jta~ne fisice naturale,

Van~tod lsousiti ~i de temut, in cuia-nd, oameni] de Cro-MUgll nu au mal avut multe mod ve sa se teama de nici unul dintre ri VI lor uaturall, 111 llpsa altar prftciato:ri naturali in afara de.ei i[t~i~i, a 1:1; lee 0 explozie a popllla.~ieL Proteinele - carne-a - reprezentau sU; lor dee'U:l'gre ~ i ,a:ces_n:~ a r~ 81: mOll1el.1~tuJ in care. atri ~u:ele dIgestj ale gropel sanguine 0 au arms expresra cea mal dephna.

, ' Oarnenii st;:. ,~imteau nl~] .• bine cons~nnan~ :caroe, ~.i le~~ ) necesara '0 perioada remarcabil de scurta ca'1;3 extermme vana mare din zona lor de 'l,'ili:'I.atoare, Numarul deoameni care trebu' Ilrl)[I,ltieta din ce tn ce mal-mare, [}stfy.Unc~t qOlnpetilia pentru caj

OR U PA SANGU [NA

7

~ .. t~ienl}

oe.ll!: lime

o.lu~ I, .

• lk !~ (lV...;1: lor din tmifill. l11.iI::estr.lm dill Atricl'I .• primii 'vitii!.toii·culeg'iftoti (:u gl'UI'.,a

!. I11

:a~if) ,i·ce.au pel' te: i'nyjf1S~jJ Afridi $i p,ijtn;ulaeil.rJ i:{l E(I1'OJ.-M §i in Asia in

{l"i 0 . t.tlI'S/! fk'. T,,/Jn.~t. G1vd fl.u ill't'.1hli£ icm~fi#i de mediu iJlj s,UI"n{mre, d au

~ou- ,dic:~'o1te ·cj.i:ai;Wristid rf1sia/e ul{ldefnC,

wfli

)00 fie,

au lO,st iuri lor

ion ahi vut ;(Sa we

bst~ 11"1.11 :i,ap,.

mq_

"&~~yill'iracerbit Vfinatodi au Inceput sa se lupte ~i s~-i ucida pe eei ~~·lliC4JGauceea ce ei s:ustineau ct\ ereu in exclusivitate teritoriile lW 4~':Wri~t()~re. Ca: intotdeauna, fii.ntele umane si-augasit eel mai i1!i1:&e;~u1j:plan in ei ill§i~i. Zonele oune de van1l:toaI;e au devenit rare .

. lI.'" ' ". •.

o:!'~fi:e~p!lt mtgratlan1:Sel umane ..

In·'juml anului 30_000' in(llnle de Cristos, bandede v~nllloii Ii[or&u] din ee in ce mai' departein eautarea ·c.amii. At'Ul1c·.i cilnd 0 scliintbare 'a vinlu:ri lor a sccar ceea ce fusese un teren ferti 1 de v all1.i.- 11)~f.e'in Sah.<1!<t' ~:i, dlnd zonele - nordiceanterinr inghetateaurncepur .s~,s_'liYc.u.l7.ekscii~ ei auini.;dPut ~a pArMeasca. Africa, indrepttmdu:-se

-s]t€ ~ilrop~ ~ i .: ~shl.... ~... . . _

~,cearsta nnseare' a ins;.t11lantnt planeta C")J popu.!a tl<l sa de baza,

'~,l:'a.san.gUiJla 0, grupa sa:nguiLllt, predonlinanNa chiar ~i In Zl.

'Il~''uiutanului 20.000 _?a.aLote de.Cristos, oamenii de Crt')-Malgllon . 111: totalitate 1rt Eeropa ~i As ia, decirnand mrmelc nume-

. til asemenea l:nasUta tneiH era necesara gfi s irea alter

aJImellt:o;. Cen:eHlnd fieeare noua zona in cilubrea oricarul lucru

:c·mestib;f, este probabil cii oarnenii camivori au deveni; ra~);d £I(nl'd)il"{)rti ell Q ali:men'l:.atie nrixta -de boabe, viermi, nuci, !l1dacini ~:i anitnalecmk:.i Populatiile au intlorU de-alungul ceastelor tacurHoHi

8 AUMEN'IAT]A ADE',CVAfA CELOJt 46RUPE SANGUINE

rnurilor planetei, unde -pestii :~i -alte ~u:rse de br.ana se gaseau din ~bu:ndenliL 'hl. jurul anulul J 0.000 1:Dflinte de' Crtslosl. !1lllrne:nii oeupau in rIJ.t~gime prineipalele ztme deuscar ale planete-i"cll6;xceplia Anmrc·iicH.

M]~(~rea,,prhnno.r oamenispr1;, elimate m~iaspte .' a (,~~tp']eJeO;l de cu]~aar.e maI des~hiS"ijj' s~!'l1i;mr.i ·Qw~se mill" PU}\1il tnasive :~i p~ .mar drept, Natura" de--a lungul tiO}iPului.) i-a r€;adi:maflz~f ]a ~giunOe. te~$h~ lU:lJ;ic;doc~lau .. ,0 data: cu. depl-atilatea oamenilor .spre.nord .~~a dezvu]ta:,l pH~Je'<\ de culoare des~hi.stl, mai fezistertta' lmpotr!va degeriit:lJr.ilor d'ecat pielea -de .(;tll!]oare,lfichisa. Pielea de- euloare mai de.schis}t, e'nl~ de-~Isemene?~ mal ~ta de a. metabellza vit.flml[la D~ lntr,- un ~i nut cu zi ie mai scurte ~) nopfi mai lungi,

U aeeri, oamenii de Cro~MJ.gncm se eputzau total; succesul Ie devenea un blestem, Suprapopularea a dus C"urand La epll1z-area teriroriflorde vatri1Wa:re: Ceea de p~,ruse' Q.data un depcsit tara sm.~~i~·de "ana t 1l-U redus drssttc, A,ceast~· a dus Ia 0 Goncurenti1 creSeuta. pentnl came-a ·tamasa. Cencurenta a 'dus ]a raz1;Jot,~arr§2b"O]ul sdus la

mig!:·~tH ul terieare, / '. . .

GRUPA SANGUINA A a apamt undeva Til Asia sau in Or',e'ntul MiJklCiu intre 25.000 ~i. 15J)QO mainte· de Cristos, ea raspuns la no,iie, qonditii de mediu, A aparut ]30 apogeul pelfo[).(!lei Neelitieulni, sau a N oil Bpoel de Piatr~, earea urmat dup<i V~ch(:l'.n Epoc:.ii. de Piatrti:j sau perioada Paleoliticului, a vanj.tQrilo:r Cro~Ma:£,rnon" Agricul~ ~i dornesticirea ~nimarelor· erall, caiaC:tcrl~lk:ilc cu)..turli acestei petload,e.

Cultivarea c:ireaLeldt ~ c,e:!i'ter~a ~itelo.r a 1';'ohimoat fpilJ,l.

C~pabillpehtndfit'§.ia·:U<1l-a .sa-~i anticipezeexis~e:nla imeditu1i. ~jsa se;.' tnlrepMpe,sine.oameoii au 111(en1eia;t QQ.m.u.nimti st~bik· ~i structuri de 'vhta permanente, Acest stil de ylata· radical diferit, 0 modificare maJora'a, hraaei ~.i J: ·fl.lediuluiiHconjUf.,'lto,r, a determiner o mut~tk en totul llOll1.a~ la .nive:h,l~ mbuhri 'oigestiv '~i al sistemului irnunitar ,.tle .. oamenilnroeolitid- 0 ml.i~t.I.~~l~~ate le-a penni",'sa tole:rez~e .~i ~fi . 1I8iinvle;ze mal bine cereatele tul~iva.le ~i aiu:: p(Qdu~e tl-gl'i6o]e, .. 8. apamt" grnpas:ang~.ina, A.

Sta"biUrea Il'l COfilunitari permaneate de fermieri pnm .. 'lltll DQl pmvocari de dezvoltare, Aptitu.dinile neeesare pentru a vana fl.1 Ct)im:UI1 a 11 meu t ·a(rwn locunui ncu tip de: sooietf,lW' e{lQperati'RtA,

Poen_tru -alluml

..-;:" - ---

'i'nTapl1

tenufe

'.~fmaci

.. ;;.

cle'}lli:!" Ciul:tiva ·,mUJ1~~ hs;ihpl(

~' .<

"~gelfii G~ --:'~Q.'Qie.t~

r_"!$. r

\!l",an_;g;1.U:

~jf1~at [-,

·eea a: dfinl~n

C~

.Asia:"~i ·eumJl~J 'n~m~ G~Drnab

GRUPA SANGUIN.A.

Ben:f.ru prima da~ ill.dcmaO<lTea speciflca a unui individ de a face un an~lt lucru depindea de, indemfrnarea 21.1 tor ind ivizt pentru a ifmiP1Ulur! . a1:!: 100m, diferit, De exemplu.vmcrarul depindea de : ·ruier; care 11 .aducea ire-eo lta sa, fermierul depindea de morar C!I: sa

ii ~ine gt.ioeh::. Hrana nu rnai er.a_perccpuU, dear, ca sUl'Sa jm·eJiata ~.e- rullT!!e~ta~tl'e sau uneori ea obiect, '(Ji_mpurile trebuiau drenate ~i ~\flfivate' antidpandu~sc 0 recornpensa ulterioara, prani:fica~a' Sl ffill®a ill: co laberare cu al(ii au devenit lege, DIn punct de vedere

. :g.ic} aeestea 'sunt caraetoristioi Ia carecei 'C'1I grupa sanguine A . . .," - probabil 0 <11tf~. adaptare 1;\, mediu,

'Gella pentru grupa: sanc&u.il\ft A 3 . inceputsii se dezv.:o]:te 1n s0det~\ile agrdl:i1en.e timpurii. Muta~ia: genet.i';il ce· a produs grupa sabgulfi~. A d~fi gmpa s.anbruinil d: s-a produs rapid ~ atAt de rapid t~i-l.'atll,.muta,tiei. era cemparabila (cbiar de patru uri mal mare) ell c.;e~ '.~ Drosophile], musculita de otet, de,Illlfll'.6area recordului Tn d.oI!l~J!}itJl rateimut.atii lor,

er fi putmfi motivul pentru aceasta extraofdillar(i rata a. r umane de la .grupa sangulna 0 la grupa.A? Mqtrvu] era Sllgruv.ietuire8i. Supravietllire~ .eelui nw puternie intf'-o societate :(~hi: Deoarece grnpa.siJ::ngui:n.fi A a. dovedii D n~'zistcLlt:a mal . Inf~q:]i]~ cbianuite lH zone! e en dens irate mare a popnlauei, ill;:· urbane, industrializate au devenit rapid de grupfl ~'Ms:~ina.A; Chiar a~la4:~, SUp111 v~ci;uHurii clumei; holerei ~i' variolei

. ~~dti:(I: predoIllinantii a grope] sangu i IlC' A fa~~\ de grupa O.

til' tili~f, gena pentru gmpa sanguina AS ... a raspt'iudir dincclo de A hi '~i Otien.tul Mij]ociu, p~M 'In Europa de Vest, dusli 'de indQ;' 01l[QpeI11, .eare aU patruns acit'irrc in teritoriile populatiilor pre[~1!i~1f~~: Ho;atde.le de indo-europeni au aparut initial in sudnl Rusj{:i . , tntre 3.5(10 ~,i z.ooo l,~a-inte de Cristos, $,i au lml.intat spre ~!la in vfirful Asie] de sud-vest, dfmd na~tenl popuhitiilor ~i P9J)oilrelor din trail. ~i Afg.a:rnstw'lf. Ue:tvo1tihldu ~s,e con tinnu, dati

I i~lihuatdeparte spre vest, in Europa. ] nvazia indo-europenilor a C~111Uit !~ [-apt originara revnll1~i onare a aUment1tiei. Invaz Ia a mt\'!)ctl;ls noi cbiceiuri alimentare en reperousluni asupra sisiemului

imunftar ~i .I.r .... ctulni digesHv ~I1i pl.l'~ltlc(lmplex.~1 v1tuatoritotri.~mpl1riiJ iar acestemediflcari au fost atilt de profimde vocatstresu; neeesar rasp!indi:rii genei grupei lHlIlb"U.ineA. CU, ~mp~l, sistemul digestiv Oil van[torilor-culegawri si-a pierdut

e:apaetttl{ellI,de a preluera hrana carnivora pre-agricola,

10 ALlMENTATIAADECVAfA CELOR 4 GRUPE SANGUINE

Astazi, saQgele grupei A este inca lntalnit en frecventa cea mai mare la vest-europeni. Frecvcnta grupei sanguine A scade.pe masu'nl ce ne deplasam diuspre Europa vestica sp:r(; est, caJcihld pe urmele slrdyechi~or ripare de migrare, Perscanele ell grupa sa.ng:llilla· A se ga:iH;lSA:;: In grupuri .. mati de-a Iungul Mediteranei, Adriaricii ~i a Mal'ii Egee, mai ales in Corsica, Sardinia, Spania, Turd-a ~.i ·hi Balcani, Japonezli, de a:seme,lTe<~.prezinUr unele dintre cele mai mari CQl'loel'ltr,ari de indivizi cu grnpa stmg_uina A din Asia de est, .alaturi de im numar mai mic de. indiviai cu grupa sangu ina B,

Grupa sanguina A a (~pfirut jllunnw mutatiei· grupei O. ca r:[isp:un~ I.a numarul mate de i.nf~qii provocate de extinderea numerics a pepulatie] si Iil mod[:ficarile majore'ale alimentatiei, Profilareagrupei sanguine B a cunoscut (I alta eva lu~ie.

"B'" semnifica echilibrul

GRUPA SANGUINA.B- s-a dezvoltat ililtfe 10.0PO si 15.000·inaintede Crlstos, in zona podisului H.i.mall~ya.. - a~tHalniel');te parte <t .. Pakistanului ~ i. lndiei.

Prin disl.ocar.c,a. d~n savanele fierbinti, luxuriante ale: Africii de:

Est in pudi~udte red, aspre aJe HrrMlaiej" grupa s.a.l1gultla B se poate . Sa .fi aparut initial ea raspnns la modiflcarile ·de, e H.IU~. A aparu t mal lntiii ill I ndia ~al!, in regiunea Ural din Asia, .In cadrul unuiamestec de triburi caucaziene ~i mcngule. Aceasta noua g;rupa sanguil1a a devenit 111 cur£ind caracteristica rnarilor triburi de loeuitor! at-stepelor; care pUl1a in rnomentul respectiv dominau calDp;iile 'eui"o.. asiatice,

o data, L'1lI, deplasarea mongolilor de-a [liUlKQI Asiei, geJl~. gn~pei sanguine B se i'ns.tapaJ:1.0a tot mai term, Mongolii s-au rasp.1t.ndi t spl'e nord, construiud 0 cullura depend.enta de pfistorit ~l dQmesUcitea animalelor - d.upa cum reflecta alimelualia 101:' cnmpu.sa din came ~i. produse lad ate preparate,

Doua lipUr1 distinete de indivizi. eu ~rup~ sJluguinlt B au ~:pal'l.l'l 1[1. 'limp ce nomazil pas.tm:i patrundeall $0 Asia': un ~nlp agrar, t:'clativ: sedentar, in sud ~i sud-est ~i -0 societate ncmada, ri1z.~o'in:lca,. C~ cucerea nordul ~i vestul. Nnmazii erauc..aIMeti de.s.avttr,~iticare a~. pamms adinc ih Europa de Est, iar gena pennu grupa sa.nguifi~ 13

o

QrighJi, MiJZOOl', eu~[)~ AfuAl

odnk(,jl I'Im:pub p~age: jlltDlihi c;limab eultivs in~.elj.g

$.(

qin'sUo bUGltii ],~{-al~ lU:9m:< 5~:potl

a' e

e II I. :i n

GRUPA SANGU]NA

is a

Orig;jl}je~ldepJMfidle grupdol' ~mg!Jjt!e.A~( 13 De ii! :![18Jifi:J .. sa m Asia ~i Orir;mtuf Mi1fJ6i!Jj ffiliilinl!nUu ""'UPI) sill1.ewlnl1 A. a foot t!'l!1Jsportatif de c~,tl'e J.wpO'I11'de indo·

~. 'f"'''''-'''7' ~

~~~",o? ill 4.utop,~ de Nord ¥i de \I~r, A.lr~ migrrqH iW imTrStKI'n'at gf'!Jpa sa.!1814imi

Jti~ ~lHd;&:iNolifi rmde nceill.$!fr !:;'''il.1~ispiindit III IlfHC{llJif sahariet.l.i. De fa OfilllrJillJ l:'&tI~II1JU}J.rtf.or H,in~el,wa. grtlpa·.8 11 .fu«;t 11'/tnsprutiHll de It:Ut~ PcI)(!'I1J'de A~ti!- de :)'ml-ESt ~iJll ca.mpiiJe a,~ifllic(i ~~1 ~U>pe, 0 migllltfr: 3rtp!J~iiJ 8 u.8ruP<'l8"angui'1l·illJ·"{j.pelje'lral· Eumpj dl: ESt.ln-a:ceJ morne.i:Jt, nFvefurilc 1J\.ciJ~lrhri p!lilJeMr creSC!l$~ro. fooepiin5ri.(l punt&:! 4~ USl3a:t djIltl'C' Amruka d~ Nord 1/.11 W,. "k~s'll1pt 4f fuipiedicat .()ric;4: rni~cfj]~ ~ gmped .~~;1.Iguine·9 ill Americil. de NIru/, '1l'JW'~ -lXJpa/alii1e tilnp!Jl'ii .IHI (;(lh!'iJ'l.uiltsti MJI!d/l.'l' in excl!lslvittlte cu groPIl ·~~Iillli{l.

le: te ~l

!l61)s'litl;lie.>~hl.staz] o dovada puternic~a. acestui rapt .. la multe dintre ~~lJlialiU~ Eur6pe.i de Est fnlre timp, Q eultura in inEregim:e bazaM ]11 .. -. ru~a. se:nrspanciise in China ~i Asia: de Sud-Est, Tipul de "D~ ·x.istmlt i-a determinat &5. n cultive, iar .Elce~ti cameni aucrear 'I?Jbn-ate unice in lOna) utilizand tehnici sofisticate de irigare .~i ~1I1riweJ,_t-Jire dcvedeau 0 eombinatie impresionanta de creartvltate, imeli8e#~~' ~i ~pj fit tehnlc,

&:llrisma lntre triburile rA:t:boinice,din nord ~f fermierii pasnici &~11 Sild' e~~r"iI®ci.i" .~i reminiscentele ~i exlsta ~i astazi tn dorneninl sud~asialic~, care fokrscste foane'pu~ifi sau d.eJo·c alimente '~nc,epUa;asiatica, produsele Iactate sunthrana barbarilor; Jucru 4)an:·~ste· regrerabil, deoarece hrana pe care au adoptat-o ei nu ·s~~1C¥tii~~da fel de bine grupei sanguine B.

u~ iv

Dintre toate grupele sanguine ale- slstemu]ul ABO,grupa B prezinMcea mal clara dl.su-rl)u~e-'g:e(lgt'ailc'iL Intjnza!ldiu~s·e ca. 0 mare ·G~nt~rA de-a h:mgul Gampm~.r euro~as iaticJ ~j tob"Od·ild in peninsula [m:Hana~. grupa sanguin1i H se ~c~t\1 in prcportii ores-cute in Japonla, .Mongoli~, China ~t lndie, pana la MIH1Jii l;'raH • .De. ;arcl)lQ~ sl:lr~. vest~ p'rQcentel,es.c:ad p~"naliil! v~19ri n'111iirn~ 1.1, nivelul ex'tr~m.1Hitlt w~:s#ce a Europei,

Numihul mie de i I~:d:iy,ij;ti oRq,p'Upa ~<lI1~FUirri. B -iu n1ndnl vechilor ye.st~eLlrope:ni ilu-stre,~.za m.igi~1(tia spre 'lest. ,~. popo:arelQJ" l'QJ:tHlde:, asia!ice. Acestlucm se ubscrvi'i c.el mai bine la-europenfi de la Iimita e.<;tica .3 Europe] de Ve$t~ genna:fiU~i ausrrlecil, _ care preziuUr Q illCid~:mt$i nca.$,tl;lp~~t d~· m.a~ B.'.,l;rupej siulgl,lin¢ .13: '111 coffipara-ric: cu vecinii 10]' de Ia vest, Cea mai mare ]ncidc.nt:A -a grupei sa.n,gu.ine B 111. germani se gase~re in zona de ·HIS ~i B.lij.LOC· a rii,ului Elba, care-a fost de~en.mati1 drept Iinia de detrutrtJlpeil1tre civilizatie ~]barba.riM'n in veehime,

Indieaii subcontinenteli contemporani, un popor de r~s[L a.lb'J, p])e1,:illtA una dintre, fre.¢ven~ele Qele rt:wLridicate"ale.glllpei sal~gLl]l'l~, B din lume, Ch:iIl:ezii~ i c0re~ii de nord pll;;zint! rate fo·Sltle rid lc~te" ale groped SZlfigui ne B ~l foatteyscfizl,l"l:e pentm grupa sanguina A.

;Ca~te;ri9tidle de gnrpa ~~U1gHiriaJa diferitele populatii de.evtei au co.nstUuit de.' IiIJiu.u-Ump un.punet de. [meres pennn ~:nU'(l[JOICilgi ·C~/ reguUi" gC-1!.crruaj i.ndiib:['"e~t denationeli tate sau rasa, .ex:istit. 0 tendin_~1i.: ~pi:-e nlteq)e~te rnedie ale gru:pelsan'g,u.irt.e B. AS~fia~ii ~i se:farzHall in. eernen '0 mare :fre<:von~a: a grupei sanguine B ~i par s~ p:m;e.;ci:nte tbarte pu.~ine djferelW~·. Evreiij. ·inaint:e de diaspore :babilonia'nAi, difereaa eons]'de~bi.L f<1!t~. depop_uJ4{1a, araba, preponderent de .gnrJ.!~ sangu.lna'O din Irsk QocaHzatea BcihilQiIl:u]m biblic), prin aceea dUi ei este dem i n~llm.gruPJi$:iu~.gui:[Ia .8 ~] {J oarecare ·frocventA..·agrupei A

GRUPA ·SANGUINA AB, este mr.<t. Provenind din amcsteeul PQPul.a~mQr de n~~A alba cu £ru~a BaIlSllinitA,cu !HolJ.g.oli.i Cl;L grupa £<'Ingni:[Ia B, ea este IntalnitaJa. mai p!-itinde.5%·din popula:~e. ~j e~fe·, cea mai noua dintre grup ele s.ang~l["fie.

glYlf, ~Ils.i "fat JJ es.tk

. ~\l:

Sj~ilg,

groll' a:vut

$.a'h_g; a..B. arat~ Lon~ ~~~

cU.gr s'~:a.JI

1 tb:h~n jlII'ezi pelT~r

•. ,

t.i.1Cl. ,

pred.i iIDJlal pned] ~tp.:u ~tr'lle'l p.Mdt

~

.):.;._u(pr ··:em;ac

GOnn

~.,

nip.dic

penh'] OOlhu

13 arc ula ila .. est, lee

ilor fide 1.it.a II 0

til ~1a fost lin

une •. are

\frei .es

~, ~,~ _._

'!Ilta

i au inte ~.1;I.il·, 'upa :ala

ecul

GRU FA SANQUIN)\

13

P!na acum zece sau deu asprezcee seco le, nu exista sii:nge CJ] -gluJ1a 8~guj,n!i AB. Apoi hoardele .. barbare au strapuns punctele s~l1sJbile ale. muhor civ:iUza:tii <lfbte tn declin, inva.daud in lung ~iin 1M. [m[~~H'luJ Reman. Ca rezultat alamesrecului .acestor in vadatori estici cu uUimeIe':~j slabele vest:igii ale ~iv.iliza~i@i europe-net a. aparut ~d,~de gmpfi.AB. NU'exi~t~ dovezi privitoare la existenta acestei g[uiife sanguine, pdntl. acum nous sute p.ii:ru la 0 rnie de ani, <landa. a"LLt~oc Q mare nrigm ti e spre vest a llopoarel;ore~ (ice. . Grnpa -s.j}og}!IDa.,AB' este rat Int~Jlli1i. 1n mormimele ¢U:mpe:n¢ 'inaioEe: de 900

, 'Stud':ii asupra exlmmliJ'ilor mormintelor pre istorice di n Ungaria

oabsenta distincta ~ a acestei grupe sanguine in epoca tOIl!J;Qbaroa (din 'se-oo]ul al IV-lea. pin a: tn soc:o]ut al Vll -lea d. C.). Aee;st fupt pare a arJta d, p.an~ in. acelmoment, populatiile eurnpene ~ gnrp'll. sanguiniil A ~l B nu venisera incantact sau, dadi acest lucru s-a iht~mpla[: .. au au avut loc amesteeuri sau mariaje mixte,

Deoarece indi vizt i en gntpa s.anguiu.<'i. AB mo~ tenesc a filt

... ,gr.uPtii A, cat ~'j pecea a grupd B., s i sterno l 101' imunltar pWJllta:o capacitate cre~~uta de a produce anricorpi cu ~pecifidlate peljltu in,fectilk microbiene .. Ac.l~a~t1i. calitate lInid.'i de ~. nu poseda 1:1]01 anti.ctJrpl ailH~A, hid anti-B k reduce probabilitatea de a fi P.r. aiSpu.*i La alergii ~i alte boli autoimune GUill ar fi ,.ut.rit~; ill;flar[lat.ia~i lupusul eritematosdiserninat.Exista, totus], '0 mai mate pJe·dispezitic lao anumlte r6I11~e de cancer. ueoarccc. grupa AB rntPuude la orice structura .,A~Hke<~ ~u .. Bslikc", ca si cum ar fi stnJ.cm.ri propri i (self), astfe lIBciit an ticorpii prcteetcri nu .\i_lint I,mld.~~i.

G~fla SWl_&Yl.lLllii AS prc:Zi'ntl.i.' o id,e:ilJi tate multilatcrala ~i uneori :;J!mtin~to~e. Este prima grupa. sanguinEl care preia un 'amalgam de ~}tll:cter.e imunitare, dintre care unele ~~H} potenteaaa, tar alrelc sunt in (l()n.fi[ct. P'oate d. grupa AS reprezinta metafora perfecta 1) vje~ii m6nerue: eomplexa ~'i rics·lgurn.

Originile amalgamate

rupa aRl;JllA SANGUINA. factorul geografic '$i rasa. se intrepatrund

eS.tt, ~lIlfu.a fbrma identitarea umana. '[ntre noi pet exi.sta diferenje ~~fumte~ dar exami Iland grupa sal:lguin~ se poate observ <I eat de.

14 AUMEN'fA:rIA ADECVATA ·CEl.OR 4.0RUPE 8:ANQUINE

sU:p.e:rfi.ci<).h~ sunt .flc.e~tea. Grupa Siin.gl:!i:Ila. e.ste: .nlai veehe dedit rasa ~i mai "fllnda~nen.taW: decal etula., Gmpelesanguine IlU 'au fest reaulland i1Jtftmpla,tor al unci activ]tat~ g~n®tlce haotiee .. Fieearegrupa. ~·:fI.tlguiMa constllu;[t un I:ilist.n;m~ e.vQ]1.ltioni s.t lao serie de reacti_i G~lt1iclismice in l.ant,. eX:llns ~l ~supra C.I)UHQIf p.re.flc.erilQr~i schiiub5ri19[ medinlu] extern,

De~i prim.e'le'mooiflciiri rasiale par:sa se' IT produs intI;,-o lume C91npusa rDpni<.lpe in exelnsivitate din il.ldiyiz:i~1I1 grupa sfi[JJgnin1i 0 •. divers·ifleari i~ . tasiale =combinate cua.d;apiar.~l~,. \]u . aUmentati.f;~a. ni.ediU'~i la faetorul gooQrafie - f~ccau parte diu motorul evolulio!Ji,~~j Carel, in fin,,:'iJ, 1:1 pw,)nm, edeJi"ll~e gn~pe' sttn:lgl,!1.fte,

. Unii ~rit":rQpoJ.oUi -C9~sjde~a oii a ~lasific~l oarneuii ln~s~ii:nvita

b. suprasimplifcare, Grupa sanguina este un determinant eu mult mai important III i!ld:~vidualiHitil ~i simi~aritatii deCal rasa, De:e.:xempl~~, u.n <.'Ifric.an siun alb en grupa SID1!:iuiria:.Qp,ot faoe sch imb d~ sange ~i Qrgane ~i au multe aptitudini; fUn.C.\1 i digestivC.. ~I .structuri lmunologice similare - caracteristiei pe,c<lre nu le-ar avea in ccmun ,L<'JUl1. m¢l1lbn.t al rasei proprii eare ar a vea grupa ~(lijguiDft R

, De;osehitile 1"'$·i~Le. bazat.e pe culcarea pic]i i, pc praNicjl e et"nk·e., etlgiulle seo gr-afi.~e saupe nld1i,cinile -cul turale nl! (;On8t1 tuieQ lnodaIHaw' Y~.Hdi{ de d~['CrenlL.erc ;lloamenilor, . Membrii rasei umane au ell tlluhniaimulte: tn C<.lmu:u de,(fH putern I!(li .oaflu:L. S'u:nt~in en

to~i j, Pdten~iali ff4ti' ~i sur·or·i_ intru g,§nge.. .

in prezent, pri vind 'in urma spre ac~asla remarcab Wi r.c"VoluUe 0: evelutiei, este dar 'eli str.1ll1o~n nostri prezentau arnprente biologice l.rnice, complemeutate m:eduul"ui lor 'in:e;QujqratQL A()@s~ este Iectia pe care 0 purtam cu n:Cl1W in~ct:ege,rellffCtmil~ a 'g:rnp&lQI sanguine, decareee caracterele gen!:ltkeale str~nno~ilQI no~tri trd:ie~c 1iJ;itllrzE in sangele nQ~U'U.

.. Grupa satl,gulnA 0; Grupa s:rulgui na eea mal veche ~j eea mal de bllz;lc. supnrvie:tuitQ;ml din V"t~rfutl8in\11lui trofie, ell un sistem imunitar puternie si bine In:ll'-es.tvat, dornic :~i capebil ~\a disuugA pe oricine, prieten sau dusrnan,

" Gml':ia sanguinii: A; Primii i'11Ifg1iLnli. fN1ati de [JJec~ihl tea. mlgrarU s{l; se adapteze t~ modsri !il~iagr4re de Yia~J ,~i

~' . t j.' ·1·'· . . t' . ~ T' t

sumem ;;t\n.~ .• GU O. pef~.ona rtare mai co~'perana, care sa-t a:Jue

li!rntegl-s:rea in cQmunfH'~¥i as~omerate,

e n u

Jmpr :fum hc'rn,

1

11

ORUPA $ANGrUINA

15

• Gl'upa sallguioa B; Asirnilatorul, ada:pt§.ndu-,se la no] condj~ii cli~l:~t~~ce ~i la aruesteeul popumtiiloJ, reprezentand lupta Iltrl.uriJ p,eutru unechilibru de fOJ1e mai bun rntre tensiunile mlllti.i si solieitarile sisternululinllln:l.tar.

I Grup:a AS; Urmasii deHcati ai unei fuziuni deosebite intre t9t~r~~Ja. gl1llpa A ~i grupa .B, initial barbara, dar mai et_li:mhratri.

Sll'~m~$,_ii ne-au tasat fi~canlia dil1tre no! 0 mostenire specials, impcirn~~ In grupele s~lguinC!·Acea8tf. mostenire exista permanent tlm~~~lll t]eciir~; eelule. Alcl este locnljn care antropologia ~:L herna:rologia· se 1l1tfthlesc.