Sunteți pe pagina 1din 4

CARACTE RISTICILTI GENERALE ALE

MATERIALT]LGIT D E CONSTRUCTII

DETERMINAREA D ET{S IT'ATII MATERI,,ILEI,OR

1. Generalitati

Densitatea reprezinta rnasa unitatii de volul, iiind r) proprietate


importanta a mateialelor czrc cartctenzeaza indirect alte proprietati ale
acestora; ea constituie o marime utila pentru calculul penrru calculul ggeutatii
constructiilor, in transportul si depo;riiarea materialelor, iczarea acestora, etc.
m
P:-v. (g/crn', kg/dnt'; kg/rn', t/rn')

unde: ln - masa
V - volumul materialuiui
In fi.urctie de semnificatia lui V se 1;ot defini unnatoarele trotirrrri:
- densitatea sau densitatea abs,.'iuta, p, cand V reprezinta .;ilumul fuzei
solide (material fara pori si gauri);
- densitatea aparettla, p:, sard \/ r'eprezinta voliulul tot:tl al
materialului, incluzand pori si goluri:
- densitatea apa-renta irr grallsda s-au in wac, Prt, perrtru materiale
granulare, pulberi, paste etc. cand V l'eprezinta volinnurl rnaterialului irr
gramada.
De asemenea, S€ poate 'ttllize 'notiunea de densitate reiativa
(adimensionala) definita ca rap,itt intre nrasa urui material si tnasa rurui egal
volum.de apa luat la 4"C.
Determinarea densitatii materialelor consta practic in lnasui'area
volumului probei de materiai, masa ::irtinandu-se usor pnn r:antarire. Volumul
probei de material se poate determina in C-orta moduri:
- prin calcul in firnctie de diqrensiuni pe probe cri fonr;e geonrclricc
regulate (cuburi, prisme, ciiurdri);
- prin dezlocuire utilizand u.r li,iid inert in raport cu n"ratel ialtil, in r"s11i
probelor cu forma oar€care inclusiv si:b fcrnna de pulbere.
2. Metode de determinare a densitatii materialelor

In schema de mai jos se prezinta situatiile ce pot apare la detenninarea


densitatii materialelor si metode utiilzabi I e.

1. Densitate absoluta
- materiale compacte - forma geometrica - cantarirc si rnasruari
drmensionale
- i'crma oarecare - cantarire tudrostatica
- cilindru gradat
- materiale poroase - lransformare in pulbere
biureta si balon cotat
- prcnomeffu
2. Densitate aparento
- materiale compacte ng^:
P
- materiale poroase
- porozitate inchisa - forma geometrica - cariarire si
masurali din,tnsionale
forma oarecare - cantarire
hidrostatica

- porozitate deschisa - forma r.g"l"," -t:l#mff"


masllran
- fonna oarecare
- stabile Ia apa - snhrare
- t:aniarir:
hidrostatica
- ciiiudru

- instabile - parafinare
- canlarire hidrcst.
- cilir;dnr gra<izt
a
J. Unsthte qparenta i adryau tnJrac
- in stare afbnata - canisrire in vase de capacitate STAS
- in stare indesata - ide:n

[n continuare sunt prezent:rte r:nels metode de detelnrina-r-e a iensiiatilor


materialelor.

?.1. Determinarea densitatii ;ie corpuri cu forma oarecare consta irr


cantarire pentru obtinerea ma-ei] iar penku determi:riuea rcit'mu.iui ss
utrlizeaza principiul dezlocuirii (iig. 1) cu un cilinrir-u; gradat (nietoda
aproximativa,orientativa) sau cantaruea hidrostatica (metoda mrrlt mai eliacta').
ln cadrul cantaririi hidrosiatice (fig. 2) se
cantareste proba in aer (mr) si rn apa (m:)
iar densitatea se calculeaza cu relaira:
ml
r Puou m1
P:
ml-IIu __^1
,l
t

r -%q
o--

-
Ft - Fz: FA +i
:==5 Hg.l
ml*g 'mz*g: V * pupu* g

ml-nu
V_ I
T

--T- I
Parn I
I

II

Deteminareadensifarrl
2. 2.. \.Drt
t

absolute pentru materiale poroase;


se determina pe materiale pulverulerite
prin doua metode. metoda. cu biureta
si balon cotat si metoda picnometrica;
In cadrul primei metode se utilizea:a -r-
o biureta plina cu lichid inerf rn rapcrt Fig. Z
cu materialul si un balon cotat (vas r:n
reper) de aceeasi capacitate (fig. 3).
Peste materialul pulverulent inhodus in
balonul cotat se lasa sa cada lichid
din biureta (agrtand usor pentru
f=6u
indepartarea aemlui) pana la reper.
Volumul de lichid ramas in biureta cste
volumul materialului pulverulent.
Masa probei de material se detennina
prin cantarire ca diferenta intre mass
picnometrului cu material (fnu) si masa
picnornetrului gol (m t). Pentru cimc:irt
se utllizeaza o varianta a acestei me{.ode
utilizand ca lichid benzna sau pektii
lampant, iar ca vas cu reper volumetrul Fig 3
de tip Chatelier - Candlat,
' Metoda picnomefrica este mar

10
precisa fiind rezdltahrl mai multor ':antaui: lnasa picnomrftului g'tl (A), rnasa
picnometrului plin cu lichjd inert (B), m;isa picnometruiui su material si iichid
inert @). Densitatea absoluta :.i(.ralculea21a cu relatia:
C-A
p *' ^..
lJliclu'1
(B-A)-(D-c)
2.3. Densitatea aparenta in grarr'ada sau in wac se determina fui stare
afanata si in stare indesata, uti[za;rd vase a caror capacitate cste functie Ce
dimensiunea maxima a granulelcr:
nu-ml
Pae {kdm')
V
unde:
mr - masa vasului gol
fiu - masa vasului plin cu na1-criai in stare afanata sa-u in sta.e indcsatr;
V - volumul vasului

Pentru determinarea in stare afanata materialul se lasa sa cada iiber in


vas de la o inaltime de 10 cm iar pentru starea i,rdesta rnaterialul se
compacteaza in trei stafari prin oatere sau vibrare rcspec{and indi.;atiile
standardului de produs.

11