Sunteți pe pagina 1din 5

Despre

Cadrul juridical activităţii Centrului îl constituie Constituţia Republicii Moldova;


Legea cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie, adoptata de către Parlamentul
Republicii Moldova la 6 iunie 2002, cu modificările ulterioare, alte acte normative,
inclusiv tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Centrul Naţional Anticorupţie (denumit în continuare Centru) este un organ
specializat în prevenirea şi combaterea corupţiei, a actelor conexe corupţiei şi a
faptelor de comportament corupţional. Centrul este un organ apolitic, nu acordă
asistenţă şi nu sprijină nici un partid politic.
Principiile de activitate
Centrul îşi desfăşoară activitatea pe principiile legalităţii, independenţei,
imparţialităţii, aplicării prioritare a metodelor de prevenire a corupţiei faţă de cele de
combatere,respectării drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului, oportunităţii,
îmbinării metodelor si mijloacelor publice si secrete de activitate, îmbinării conducerii
unipersonale si colegiale, colaborării cu alte autorităţi publice, organizaţii obşteşti si
cu cetăţeni.

Atribuţiile
În atribuţiile Centrului intră prevenirea, depistarea, cercetarea şi curmarea
contravenţiilor şi infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe corupţiei, precum şi a
faptelor de comportament corupţional; prevenirea şi combaterea spălării banilor şi
finanţării terorismului,efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte
legislative şi a proiectelor de acte normative ale Guvernului, precum şi a altor
iniţiative legislative prezentate în Parlament, în vederea corespunderii lor cu politica
statului de prevenire şi combatere a corupţiei;asigurarea desfăşurării evaluării
riscurilor de corupţie în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice prin instruire şi
consultare, monitorizare şi analiză a datelor referitoare la evaluarea riscurilor de
corupţie, precum şi coordonarea elaborării şi executării planurilor de integritate.

Necesitatea creării
Crearea Centrului a fost determinata, in primul rînd, de necesitatea edificării unei
structuri de stat eficiente, scopul principal al căruia este combaterea infracţiunilor
economice si corupţiei in Republica Moldova. Prevenirea lor este o sarcina prioritara
pentru organele de ocrotire a normelor de drept. O alta cerinţa, nu mai puţin
importanta, a fost necesitatea optimizării structurii si activităţii organelor de control.
Din experienţa anilor trecuţi, nu se reuşea soluţionarea problemelor privind
infracţionalitatea economica, sporirea rezultatelor in combaterea ei din mai multe
cauze, dintre care pot fi menţionate cele mai importante: dublarea funcţiilor de către
diferite instituţii de stat, pe de o parte, si ineficienta interacţiune intre ele, pe de alta.
In consecinţă, se înregistra un număr considerabil de controale si revizii tendenţioase
si inoportune, care nu aveau nici un efect asupra nivelului criminalităţii in economie,
si sustrăgeau de la activitate agenţii economici. Fiecare organ de control avea
competentele proprii, subordonarea sa ierarhica. Totodată, dintre tarile CSI, numai in
Republica Moldova organele de control nu dispuneau de funcţii de urmărire penala.
Odată cu adoptarea Legii cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor
Economice si Corupţiei, in Moldova a fost creata o instituţie avînd un sistem complex
de descoperire a infracţiunilor economice, începând cu obţinerea si documentarea
informaţiilor operative, efectuarea actului de revizie si control, intentarea dosarului
penal, urmărirea penala si transmiterea dosarului in instanţa de judecata. Centrul a fost
creat ca urmare a fuzionării Departamentului Control Financiar si Revizie al
Ministerului Finanţelor; Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea
Crimei Organizate si Corupţiei, precum si a Direcţiei politiei economico-financiare a
Inspectoratului General de Politie al Ministerului Afacerilor Interne si a Gărzii
Financiare, care era subordonată Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Începând cu 6 iunie 2002, în Republica Moldova a fost înfiinţat un organ de ocrotire a


normelor de drept, specializat în contracararea infracţiunilor economico-financiare şi
fiscale, precum şi a corupţiei - Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi
Corupţiei. Cadrul juridic al activităţii Centrului îl constituia Legea cu privire la
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 1104-XV, adoptată
de către Parlamentul Republicii Moldova la 6 iunie 2002, alte acte normative, inclusiv
tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.

Crearea unui organ specializat în combaterea corupţiei şi infracţiunilor economice a


fost determinată şi de standardele europene integraţioniste, care impun necesitatea
existenţei organelor anticorupţie specializate.

Avînd în vedere că corupţia ca fenomen social negativ reprezintă un proces complex,


tot un proces complex trebuie să constituie şi acţiunile de curmare a corupţiei. Sub
influenţa intensificării riscurilor înregistrate la nivel naţional şi internaţional, multe
state au decis să adopte strategii de prevenire şi combatere a corupţiei.

În aşa mod, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a constituit


un imperativ al timpului, activitatea instituţiei, iniţial, vizînd preîntîmpinarea,
descoperirea, cercetarea, eliminarea contravenţiilor şi infracţiunilor economico-
financiare şi fiscale; contracararea corupţiei şi protecţionismului; contracararea
legalizării bunurilor şi spălării banilor obţinuţi în mod ilicit, efectuarea expertizei
anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi a proiectelor de acte normative ale
Guvernului, în vederea corespunderii lor cu politica statului de prevenire şi combatere
a corupţiei.
Primii paşi ...
Iniţial, conform schemei de încadrare aprobată la 29 martie 2002, primii conducători
ai Centrului au fost desemnaţi:

- dl Alexei Roibu, director al C.C.C.E.C.;

- dl Valentin Mejinschi, vicedirector, şef al Departamentului investigaţii operative şi


control documentar inopinat;

- dl Ghenadie Munteanu, vicedirector, şef al Departamentului control şi revizie;

- dl Mircea Grigorev, vicedirector, şef al Departamentului pentru probleme


administrative.

Începînd cu 01.07.2002, după publicarea Legii Republicii Moldova cu privire la


Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr.1104-XV din
06.06.2002 în Monitorul Oficial, a demarat angajarea prin transfer a personalului din
cadrul Departamentului Control Financiar şi Revizie al Ministerului Finanţelor, a
Direcţiei anticorupţie a Departamentului pentru Combaterea Crimei Organizate şi
Corupţiei, Direcţiei poliţiei economico-financiare a Inspectoratului General de Poliţie
al Ministerului Afacerilor Interne; a Gărzii Financiare a Inspectoratului Fiscal
Principal de Stat.

La 13.12.2002 a avut loc reorganizarea Centrului şi s-a aprobat o nouă schemă de


încadrare, conform căreia subdiviziunile instituţiei erau amplasate teritorial în oraşele
Chişinău, Bălţi, Edineţ, Soroca, Ungheni, Orhei, Hînceşti, Căuşeni, Cahul şi Comrat.

Această structură a fost funcţională pînă la 13 mai 2004, cînd a avut loc reorganizarea
Centrului, cu reducerea unor subdiviziuni, ca rezultat fiind lichidate 8 direcţii generale
teritoriale. Astfel, din cele 9 subdiviziuni teritoriale au rămas în componenţa Centrului
numai două: Direcţia generală teritorială Bălţi şi Direcţia generală teritorială Cahul.

Pe parcursul celor 10 ani de existenţă, C.C.C.E.C. a trecut prin 9 procese de reformare


şi reorganizare structurală, de 3 ori i-au fost modificate competenţele procesuale şi s-
au schimbat 5 directori.

De-a lungul activităţii Centrului, rapoartele instituţiilor internaţionale, în special cele


europene, au recomandat consolidarea independenţei C.C.C.E.C.. În pofida acestor
recomandări, pînă la adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării
independenţei reale a C.C.C.E.C. nu i-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită în
procesele de reformare a acestuia.
La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr.120 privind modificarea şi
completarea unor acte legislative, prin care a fost reformat C.C.C.E.C.. Astfel,
C.C.C.E.C. a devenit Centrul Naţional Anticorupţie (C.N.A.) de la 1 octombrie 2012,
structură independentă în activitatea sa, care se supune doar legii. C.N.A. prezintă
rapoarte Parlamentului şi Guvernului, directorul C.N.A. se numeşte şi se destituie din
funcţie de către Parlament, în baza unor criterii stabilite explicit.

Competenţa C.N.A. ţine de prevenirea corupţiei şi de combaterea infracţiunilor de


corupţie, infracţiunilor conexe acestora, infracţiunilor de spălare a banilor şi de
finanţare a terorismului. Selectarea angajaţilor C.N.A. urmează să se facă în baza unor
proceduri foarte stricte, care implică verificări psihologice şi la poligraf, iar
corectitudinea şi onestitatea activităţii acestora vor fi supravegheate riguros, prin
aplicarea testelor de integritate şi a monitorizării stilului de viaţă.

Lupta anticorupţie poate avea succes, în cazul în care va fi antrenată în mai multe
domenii, în special în cel social, economic, politic şi altele. Să nu uităm că
implementarea Strategiei naţionale anticorupţie este apreciată de către Uniunea
Europeană ca fiind una dintre priorităţile integrative, ceea ce înseamnă că integrarea
în Uniunea Europeană constituie una din prerogativele de perspectivă a ţării noastre.

Importanţa mişcării anticorupţionale se reflectă prin dimensiunile sale:


- umanitară, deoarece corupţia înăbuşă şi distorsionează dezvoltarea;

- democratică, deoarece corupţia constituie o barieră în făurirea democraţiei;

- etică, deoarece corupţia împiedică dezvoltarea integrităţii societăţii;

- practică, deoarece corupţia ruinează relaţiile de piaţă şi privează societatea de


potenţiale beneficii.

Operînd cu valori ca legalitatea, oportunitatea, credibilitatea prin integritate,


profesionalism şi comunicare, Centrul în perioada de activitate a demonstrat
perfecţionare continuă şi paşi siguri spre un statut de instituţie proeminentă în
sistemul organelor de drept din ţară.

Fiind exponentul principal în lupta anticorupţie, C.N.A., ca succesor de drept al


C.C.C.E.C., trebuie să devină şi un promotor al reformelor instituţionale care survin
pentru a asigura în continuare aplicarea politicilor anticorupţie, a măsurilor punitive şi
a celor preventive. Devenind o instituţie cu adevărat independentă şi depolitizată, cu o
eficienţă sporită şi rezultate cu impact vizibil, C.N.A. va determina creşterea
încrederii populaţiei în instituţia respectivă şi în măsurile anticorupţie aplicate de ea,
devenind astfel şi un exemplu pentru alte autorităţi participante la procesul de
eliminare a corupţiei.