PROIECT

ORGANE DE MASINI

INDUMATOR: STUDENT: Kraftsik Lavinia

Margineantu Dan SPECIALIZAREA: TCM
AN :III

0
 Tema proiectului

Sa se proiecteze un reductor cu roti dintate , cu o treapta (roti cilindrice cu

dinti inclinati) care intra in compunerea unei transmisii mecanice formata din:
- motor electric trifazat asincron cu motor in scurtcircuit;
- cupla elastic cu bolturi;
- reductor de turatie;
- cuplaj elastic cu bolturi.

Date de proiectare:

P2=puterea la iesirea din redactor=2.8 Kw

n2=turatia la iesirea din redactor=1000rot/min
i =raportul de transmitere =1.5
Lh =durata de functionare a transmisiei =10000 de ore
Cu ajutorul transmisiei , se actioneaza o foarfeca pentru tabla.

1
 BIBLIOGRAFIE

1) V. CONSTANTIN , V. PALADE-Transmisii mecanice ,Indrumar de proiectare

, Ed. Fundatiei Universitare „DUNAREA DE JOS”, Galati 1999.
2) I. CRUDU, s.a.-Atlas de reductoare cu roti dintate .Ed.Didactica si
Pedagogica, Bucuresti 1981.
3) M. Galiteanu, s.a.-Rulmenti, Proiectare si tehnologie, vol III,Ed. Tehnica,
Bucuresti 1985.
4) V.PALADE, V.CONSTANTIN, M.HAPENCIUC,-Reductoare cu roti dintate,
Ed. Alma,Galati 2004.
5) Dragulin , I , s.a. Indrumar de proiectare in constructii de masini ,Vol. I, Ed.
Tehnica, Bucuresti 1981 ;
6) Gafiteanu , M , s.a. Rulmenti.Proiectare si tehnologie , Vol. II , Ed.
Tehnica , Bucuresti 1985.
7) Raduleanu , Gh , s.a. Indrumator de proiectare in constructia de masini , Vol.
III , Ed. Tehnica Bucuresti
8) Ripianu , A., Craciun , I. , Osii , arbori drepti si arbori cotiti , Ed. Tehnica ,
Bucuresti 1977.

2
 Schema cinematica si alegerea motorului electric

Calculul randamentului total preliminar al transmisiei:

h = ha �
h 2l �
hu unde:
h a =0.96-0.98=randamentul pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice
h l = 0.99-0.995= randamentul unei perechi de lagare cu rulmenti
h u = 0.99= randamentul ungerii
Adopt:h a =0.98; h l =0.995; h u =0.99
h = 0.98 � 0.99 = 0.96
0.9952 �
Calculul puterii necesare la motor:
P 2.8
1. Pe= h2 = = 2.91
0.99
Calculul turatiei motorului:
npr=ni*ii=1000*1.5=1500rot/min
Alegerea motorului:
In functie de Pe si ne aleg motorul 100L 28-4caracterizat de:
Pe=3Kw
ne=1410rot/min
Mp
= 2.1
Mn
JM=0,009425 kgm2
Masa=25.0 kg
ANGRENAJE

3
 Pentru transmisii cu roti dintate cu puteri mai mici de 3 kw pot fi alese oteluri
de calitate (OLC45 sau OLC60) sau oteluri aliate(40Cr 10 sau 41 Cr 11)
imbunatatite.
Pentru transmisii cu roti dintate cu puteri mai mici decat 6 kw,dar mai mari de
3 kw se pot alege oteluri aliate(40Cr 10 , 41 Cr 11) imbunatatite sau imbunatatite
nitrurate si calite superficial.
Pentru roata dintata am ales ca material otel de imbunatatire (40Cr 10)
imbunatatit cu urmatoarele caracteristici mecanice :
s H lim = 0.15 - 2800 + 300 = 720[ MPa]
- relatii de calcul :
s 0lim = 0.15 - 2800 + 385 = 544.6[ MPa]
Calculul de rezistenta de predimensionare
A.Calculul tensiunii admisibile
a. la solicitarea de contact ;
b. la solicitarea de inconvoiere.
A.a.Calculul tensiunii admisibile la solicitarea de contact
s H lim
s HP = �
ZN �
ZL �
ZR �
ZV �
ZW �
ZX
S Hp
in care :
s H lim - tensiunea limita de baza la solicitarea de contact
SHP – coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de contact pentru
functionare normala SHP=1.15 ;
ZN = factorul de durabilitate, in functie de material si numarul de ciclii de
functionare N=60*LH*ni ciclii
�L H - durata de funstionare , in ore
unde � � ZN = 1
�n i - turatia arborelui conducator
ZL=factorul de ungere pentru calculele preliminare ZL=1
ZR=factorul de rugozitate pentru danturi rectificate ZR=1, iar pentru danturi frezate
ZR=0.9
ZW=factorul de duritate a flancurilor ZW=1
ZX= factorul de duritate al flancurilor ZX=1
s H lim 720
s HP = �
ZN �
ZL �
ZR �
ZV � ZX =
ZW � �
1�1�
1�1�
1�1 = 626.08[ MPa]
S Hp 1.15
A.b. tensiunea admisibila la solicitarea la inconvoiere
Se determina cu relatia :
s 0lim
s FP = �
yN �
yd �
yR �
yX
S Fp
s 0lim - tensiunea limita la solicitarea de inconvoiere

4
SHP – coeficientul de siguranta minim admisibil pentru solicitarea de inconvoiere
pentru functionare normala SFP=1.25
yN - factorul de duritate la inconvoiere yN=1
yR – factorul rugozitatii racordarii dintelui yR=1 pentru roti rectificate cu Ra≤0.16 ;
yR=0.95 pentru roti frezate
yδ – factorul de sprijin.Pentru calcule preliminare yδ=1
yX – factorul de dimensiuni. Pentru calcule preliminare yX=1

s 0lim 544.6
s FP = �
yN �
yd � yX =
yR � �
1�1�
1�1�
1�1 = 479.24[ MPa]
S Fp 1.25
Factorul de corelatie al incarcarii
a. Pentru solicitarea de contact
KH= KA* KV* KHα* KHβ
unde :
KA - factorul de utilizare KA=1
KV - factorul dinamic KV=1.4
KHα - factorul repartitiei frontale a sarciniii la solicitarea de contact KHα=1
KHβ - factorul repartitiei sarciniii latimea danturii la solicitarea de contact. Pentru
calcule preliminare la angrenajele nerodate se adopta KHβ=1.5
KH= KA* KV* KHα* KHβ=1*1.4*1*1.5=2.1

b.pentru solicitarea de inconvoiere

KF = KA* KV* KFα* KFβ
KA - factorul de utilizare KA=1
KV - factorul dinamic KV=1.4
KHα - factorul repartitiei frontale a sarciniii la solicitarea de inconvoiere KHα=1
KFβ - factorul repartitiei sarciniii latimea danturii la solicitarea de inconvoiere.
Pentru calcule preliminare la angrenajele nerodate se adopta KFβ=1.5
KF = KA* KV* KFα* KFβ=1*1.4*1*1.5=2.1

Alegerea numarului de dinti la pinion

Recomandari :
a. la danturile cementate-calite : z1=12…17 dinti
b. la danturile durificate inductiv sau nitrurate : z1=15…23 dinti
c. la danturile imbunatatite (HB≤3500) : z1=25…35 dinti.Adopt z1=25 dinti
d. numarul de dinti ai rotii conduse z2=u*z1 (unde u=ia)
z2=u*z1
u=ia
z2=u*z1=1.5*25=37.5 adopt pentru a doua roata z2= 38 dinti

5
 z2 38
޹ = = u= 1.52 u i
z1 25
e. se alege astfel z1 incat z2 sa fie numar intreg , iar u sa aiba valoare apropiata de
ia si sa fie indeplinita conditia :
u - ia
‫�ף‬3%- 100% 3%
ia
u - ia 1.52 - 1.5
= = 0.01333
ia 1.5
f. numarul total de dinti pe o treapta sa fie mai mic de 120
g. z1 si z2 sa nu aibe divizor comun ; dar daca au divizoe comun adaugam sau
scadem la z2 unu(z2±1)
z1= 25 dinti
z2= 38 dinti

Alegerea coeficientului de latime al danturii

Acest coeficient se poate calcula cu relatia :
2y 2*1 2
ya = d = = = 0.79
u +1 z2 38
+1 +1
z1 25

Distanta minima intre axe

Acesta se determina din limitarea presiunii de contact cu relatia :

M t 2 * k H ( Z H * Ze * Z E * Z b ) 2
amin = (u + 1) 3
2* u 2 *y a * s HP
2

Mt2- momentul de torsiune la roata condusa

ZH factorul sonei de contact.Se poate determina din relatia
2 cos b b
ZH =
sin a t + co s a t
in care :
αt- unghiul profilului in plan frontal
tga n
a t = arctg , unde αn=20o
cos b
βb- unghiul de inclinare al dintelui pe cilindrul de baza: sin βb=sinβ*cosαn
unde β=15o
ZE – factorul de material care se poate determina cu relatia

6
 1
ZE =
�1 - v 2 1 - v22 �;ZE=189.8
p� 1 + �
� E1 E2 �
Zε – factorul gradului de acoperire.Pentru calcule preliminare Zε=1
Pe arborele 1 , de intrare in reductor , pe care e montata roata z1 avem:
P1=2.91 [kw]
n1=1410 [rot/min]
Determinarea momentului de torsiune al arborelui pentru redutoare cu o
treapta de roti se realizeaza cu relatiile urmatoare :
30 * P1
M t1 = *106 [N*mm]
p * n1
30 * P2
Mt2 = *106 [N*mm]
p * n2
in care :
P1 – puterea la arborele conductor,in kw ;
P2 – puterea la arborele condus,in kw ;
n1 – turatia la arborele conductor,in rot/min ;
n2 – turatia la arborele condus,in rot/min ;

30* P1 30* 2.91

M t1 = *106 = *106 = 19708.12[ N * mm]
p * n1 p *1410
30* P2 30* 2.8
Mt2 = *106 = *106 = 28824.02[ N * mm]
p * n2 p *927.63

n1 z 25
n2 = = n1 * 2 = 1410* = 927.63[rot / min]
u z1 38
tga n
a t = arctg = 20.64689
cos b
sin βb=sinβ*cosαn=14.07609
2 cos bb 20.96997
ZH = = = 2.42473
sin a t + co s a t 0.35261*0.92577
Z b = cos b = cos15o = 0.98281

7
 M t 2 * k H ( Z H * Ze * Z E * Z b )2
amin = (u + 1) 3 =
2* u 2 *y a * s HP
2

�z2 � 28824.02* 2.1(2.42473*189.8*1*0.98281) 2

= � + 1� 2
=
�z1 �3 �z2 �
2* � �*0.5*626.082
�z1 �
2
�38 � 28824.02* 2.1(2.42473*189.8*1*0.98281)
= � + 1� 2
= 60[ mm]
�25 �3 �38 � 2
2* � �*0.5*626.08
�25 �
� aSTAS = 63[mm]

Modulul normal , mn
Modulul normal minim , mnmin , se calculeaza astfel :
M t 2 *(u + 1) K F * YFa * YSa * Yb * Ye
mn' min = * =
aw2 *y a * u s FP
�38 �
28824.02* � + 1 �
= �25 �* 2.1*2.3*1.72*0.8*1 = 0.333943416[mm]
�38 � 479.24
632 *0.5* � + 1 �
�25 �
Verificarea calculelor
mn 2
a= = = 64, 657[ mm]
2cod b 2 cos13o

Determinarea deplasarii de profil

Din punct de vedere al deplasarilor de profil xista :

- angrenajul nedeplasat sau zero (x1=x2=0), la care diametrele de rostogolire
coincid cu diametrele de divizare si unghiul de rostogolire este egal cu
unghiul de divizare
- angrenajul deplasat (x1+x2≠0 ) si anume angrenajul plus (x1+x2>0 )si
angrenajul minus (x1+x2<0 )
- angrenajul zero deplasat (x1+x2=0 ) , (x1=-x2), la care dw=d si αn=α

8
 In cazul unui angrenaj deplasat este necesar a se determina deplasarile de
profil insumate a celor doua roti.Acestea sunt date de relatia :
z +z
x� = x1 + x2 = 1 2 (inva w - inva t )
2tga n
inva t = tga t - a t
cu αt si αw in radiani
inva w = tga w - a w
a
cos a w = *cos a t
aw
tga n tg 20
tga t = = = 0.373544146 � a t = 20.48287999
cos b cos13
a 64.657
cos a w = *cos a t = *cos 0.961415506 � a w = 15.96799677
aw 63
p
inva t = tga t - a t = tg 20.48287993 - 20.48287993* = 0.01605045
180
p
inva w = tga w - a w = tg15.96799677 - 15.96799677 * = 0.007446875
180
z1 + z2 25 + 38
x� = x1 + x2 = (inva w - invat ) = (0.007446875 - 0.01605045) = -0.744601119
2tga n 2tg 20
x� z1 + z2 25 + 38
= = = -0.37
2 2 2
x� �
= -0.37 �
2
�
z1 + z2 �
= 31.5�� x2 = -0.51[ mm] � x2 = -0.23[ mm]
2 �
z 2 = 38 �
�
�

Calculul elementelor geometrice ale danturii:

ha* = 1; αn =20˚; e* =0,25 profilul de referinţă STAS. Calculul elementelor

geometrice este indicat în tabelul de mai jos:

9
Elementul geometric Simbol Relaţia de calcul
(dantură deplasată)
Numerele de dinţi z1(2) z1 = 25 dinti
z2 = 38dinti
Modulul normal -STAS mn mn=2mm
Modulul frontal mt mn /cos β* = 2.052608216mm
Înălţimea capului dintelui ha ha* . mn = 2mm
Înălţimea piciorului dinteluihf (ha* + c*) . mn = 3.125mm
Înălţimea dintelui h ha + hf =4.5mm
Diametrul de divizare d1 mt . z1 = 51.31520539mm
d2 mt . z2 = 77.99911219mm
Diametrul cercului de picior df1 d1 –2mn(ha+c-x1) =
=45.39520539mm
df2 d2 –2mn(ha+c-x2) =
=70.95911219mm

Diametrul cercului de vârf da1 df1 + 2h = 54.39520539mm

da2 df2 + 2h= 79.95911219mm
Diametrul de rostogolire dw1 dw1 = d1+mn*x1=50.395053mm
dw2 dw2 = d2 +mn*x2=
=75.95911219mm
Distanţa între axe a (d1 + d2)/2+mn(x1+x2)=
=63.17715879mm
Unghiul profilului în plan αt tgαt = tgαn/cos β*
frontal αt = 20.48287993º
Diametrul cercului de bază db1 d1 . cosαt =48.07089338mm
db2 d2 . cosαt =73.06775794mm
Unghiul de presiune la αa1 arccos (db1 / da1 ) =
capul dintelui =27.90387059˚
αa2 arccos (db2 / da2 ) =
=23.96213998˚
Lăţimea roţii conduse b2 a . ψa = 31mm
Lăţimea roţii conducătoare b1 b2 + (0,5...1)mn = 33mm

Gradul de acoperire
Gradul de acoperire pentru un angrenaj cu roti dintate cilindrice cu dinti
inclinati se determina cu relatia :
ε = εα + εβ ≥ 1,2

10
unde:
1
ea = �z1 � tga a 2 - ( z1 + z2 ) �
tga a1 + z2 � tga t �
�=
2p �
1
= �
� tg 28o + 38 �
25 � tg 24o - ( 25 + 38 ) tg 20o��=
2� p
e a = 1,158855058

sin b * 38 �
b2 � sin13o
eb = = = 1.10986424
p� mn p�2
ε = εα + εβ =1.15885058+1.10986424=2.268719298

Randamentul angrenajului:

p�
ma �e a �1 1 �
ha = 1 - � + �=
�
cos b * �z1 z2 �
f�
p�
0.135 �1.158855058 �1 1 �
ha = 1 - �� + �= 0.983274628
2�0,974370064 �25 38 �

unde : f = 2 pentru angrenaje aflate în rodaj;

μa =coeficient de frecare=0.135

Forţe în angrenare:
2�
M 2�
19708.12
-forţa tangenţială: Ft1 = d = 51.31520539 = 768.1200864 N
t1

Ft1= Ft2
-forţa axială: tg b * = 768.1200864 �
Fa1 = Ft1 � tg13o = 177.3344949 N
Fa1= Fa2
Ft1 768.1200864
- forţa radială: Fr1 = tga n =
� tg 20o = 286.9267621N
�
cos b *
cos13 o

Fr1= Fr2
Alegerea uleiului de ungere:

Uleiului de ungere se recomandă în funcţie de viteza pe cercul de rostogolire a

roţii, astfel:
p� n1 p �
d w1 � 50.39520539 �
1410
v= 3
= 3
= 3.7205[m / s]
60 �
10 60 �
10

Marca uleiului de ungere , recomandata este TIN 82.

11
 Vascozitatea cinematica a uleiului γ(υ50)
125 125
g= 0.4
= = 73.90426284
v 3.70250.4
Calculul elementelor geometrice ale carcaselor

Cotele legate de carcasa se calculeaza si se rotunjesc la numere intregi in mm.

Diametrele suruburilor se adopta conform sirului standardizat
 grosimea peretelui corpului :
δ=0.025*a+3mm
a=aw la reductoarele cilindrice cu o treapta , in mm
δ=0.025*a+3mm=0.025*63+3= 4.575[mm]=>adopt δ=5[mm]
 grosimea peretelui capacului
δ1=0.8* δ=0.8*5=4[mm]
 grosiema flansei corpului
h=1.5* δ==1.5*5=7.5[mm]=> adopt h=8[mm]
 grosimea capacului
h1=1.5* δ1=1.5*4=6[mm]
 grosimea talpii
t=1.5* δ=1.5*5=7.5[mm]=> adopt t=8[mm]
 grosiema nervurilor corpului c
c=0.8* δ=0.8*5=4[mm]
 grosiema nervurilor capacului c1
c1=0.8*δ1=0.8*4=3.2[mm]=> adopt c1=3 [mm]
 diametrul suruburilor de fixare a reductorului pe fundatie d
d=1.5*δ=1.5*5=7.5[mm]=> adopt d=8[mm]
 diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului , care se
afla langa lagare d1
d1=0.75*d=0.75*8=6[mm]
 diametrul suruburilor de fixare a capacului de corpul reductorului , care nu se
afla langa lagare d2
d2=0.50*d=0.50*8=4[mm]
 diametrul suruburilor capacelor lagarelor d3
d3=0.75*d2=0.75*4=3[mm]=>adopt d3=4[mm]
 latimea flansei corpului si a capacului k
k=3*d2=3*4=12[mm]
 distanta minima intre rotile dintate si suprafata interioara a reductorului Δ
Δ≥1.5*δ=> Δ≥1.5*5=> Δ≥7.5[mm]=> Δ=10[mm]
 distanta intre roata cea mare si fundul baii de ulei Δ1
Δ1≥5*δ=> Δ≥5*5=> Δ≥25[mm]=> Δ=30[mm]

12
 distanta de la rulment la marginea interioara a carcasei reductorului l1
l1=(5…10mm)=> l1=10[mm]
 latimea capacului lagarului l4
l4=(15…25mm)=> l4=20[mm]
 latimea rulmentului l5
l5=(0.4…0.8mm)dmax
dmax=max(dI,dII)
16 M t1 16*19708.12
dI = 3 =3 = 15.89370324[mm] � d I = 18[mm]
p *t at (0) p * 25
τat(0)=25 MPa
16 M t 2 16* 28824.02
d II = 3 =3 = 18.04103922[ mm] � adoptd II = 20[ mm]
p *t at (0) p * 25
dmax=max(dI,dII)=> dmax=20[mm]
l5=(0.4…0.8mm)dmax=(0.4…0.8mm)*20=8…16[mm]=>adopt l5=16[mm]

Calculul diametrelor rulmentilor

Diametrele dI si dII se maresc cu 5 pana la 10 mm in zona rulmentilor , astfel
incat drul I(II) sa fie multiplu de 5.
drul I=dI+(5…10)=18+(5…10)=23…28=> adopt drul I=20[mm]
drul II=dII+(5…10)=20+(5…10)=25…30=>adopt drul II=25[mm]

Pentru aceste diameter se aleg rulmentii pentru cei doi arbori

Alegerea rulmentilor
Pentru arborele I am ales rulmenti cu urmatoarele caracteristici :
- drul I=20[mm]
- D=52[mm]
- T=16.25[mm]
- C=28[KN]
- C0=20.5[KN]
- e=0.3
- Y=2
- Seria = 30304
Pentru arborele II am ales rulmenti cu urmatoarele caracteristici :
- drul II=25[mm]
- D=62[mm]
- T=18.25[mm]
- C=31[KN]
- C0=23.1[KN]
- e=0.83

13
 - Y=0.72
- Seria = 31305

Trasarea diagramelor de momente incovoietoare

1.Stabilirea solicitarii arborilor
Atat arborele motor (I) , pe care va fi montat pinionul cat si arborele condus
(II) , pe care va fi montata z2 , sunt incadrati , fiecare , de reactiunile , respectiv
actiunile fortelor de angrenare.
Deoarece arborele I nu are montata o roata de curea (in consola) incarcarea lui
e aceeasi cu arborele II.
Fortele care intra in cei doi arbori se exercita la mijlocul distantei dintre
reazeme.
2.Construirea diagramelor de momente (incovoietoare si de torsiune)
Arborele I
l2' I = 44.5mm
Ft1
Rv 2 + Rv 4 = Ft1 � Rv 2 = Rv 4 =
2
768.1200864
Rv 2 = Rv 4 = = 384.0600432 N
2
M (2-3) = Rv 2 �
x
� M (2-3) = M (4 -3)
M (4-3) = Rv 4 �
x
x = 0 � M3 = 0
x = l2' � M 3 = Rv 2 �
l2' = Rv 4 �
l2' �
� M 3 = 384.0600432* 44.5 = 17090.67192[ N �
mm]
d
�MH (4) � RH 2 �2l2' - Fa1 �w1 + Fr1 �
l2' = 0 �
2
d 50.39520539
Fa1 �w1 - Fr1 � l2' 177.3344945 � - 286.9267621 �
44.5
� RH 2 = 2 = 2 �
2l2' 2�44.5
� RH 2 = -46.62829644[ N ]
d
2l2' - Fa1 �w1 + Fr1 �
�M (2) � RH 4 � l2' = 0 �
2
d w1 50.39520539
Fa1 � + Fr1 � l2' 177.3344945 � - 286.9267621�
44.5
� RH 4 = 2 = 2 �
2l2' 2�44.5
� RH 4 = 193.6701692[ N ]

14
M H (4-3) = RH 4 �
x
x = 0 � MH3 = 0
x = l2' � M H 3 = RH 4 �
l2' = 193.6701692 �
44.5 = 8618.32253[ N �
mm]
M H 3 = RH 2 �
l2' = -46.62829644 �
44.5 = -2074.959192[ N �
mm]
Arborele II
l2' I = 46mm
Ft 2
Rv 5 + Rv 7 = Ft 2 � Rv 5 = Rv 7 =
2
768.1200864
Rv 2 = Rv 4 = = 384.0600432 N
2
M (5-6) = Rv 5 �
x
� M (2 -3) = M (4-3)
M (7 -6) = Rv 7 �
x
x = 0 � M6 = 0
x = l2' � M 6 = Rv5 �
l2' = Rv 7 �
l2' �
� M 3 = 384.0600432 * 46 = 17666.76199[ N �
mm]
d
�MH (7) � RH 5 �2l2' - Fa 2 �w 2 + Fr 2 �
l2' = 0 �
2
d 75.95911219
Fa 2 �w 2 + Fr1 � l2' 177.3344945 � + 286.9267621�
46
� RH 5 = 2 = 2 �
2l2' 2�46
� RH 5 = 216.670831[ N ]
d 75.95911219
l2' - Fr 2 �w 2 286.9267621 �
Fr 2 � 46 - 177.3344945 �
RH 7 = 2 = 2 �
'
2l2 2�46
� RH 7 = 70.25593109[ N ]
M H (5-6) = RH 7 �
x
x = 0 � MH6 = 0
x = l2' � M H 6 = RH 7 �
l2' = 70.25593109 �
46 = 3231.77283[ N �
mm]
M H (7 -6) = RH 7 �
x
x = 0 � MH6 = 0
x = l2' � M H 6 = RH 7 �
l2' = 70.25593109 �
46 = 3231.77283[ N �
mm]

15
 Calculul momentului inconvoietor rezultant Mij

Se determina momentul incovoietor rezultant in fiecare punct important prin

insumarea geomertica a componentelor Miv si MiH corespunzatoare , din cele doua
plane :
M ij = M iv2 + M iH2
M i 3 = M i23v + M i23 H
M i 3 = 17090.67192 2 + 8618.32252 2 = 19140.704[ N �
mm]
M i 6 = M i26 v + M i26 H
M i 6 = 17666.76199 2 + 3231.772832 = 17959.92302

16
 Calculul momentelor incovoietoare echivalente Mej

Momentul echivalent se determina cu considerarea momentului incovoietorsi

a celui de rasucire in fiecare punct.
Momentul echivalent se determina cu relatia :
M ej = M ij2 + (a �
M tj ) 2
Pentru calculul coeficientului , α , consideram arborele din otel carbon de cea
mai buna calitate cu :
σr=600[MPa]
σai(0)=95[MPa]
σai(-1)=55[MPa]
τat(0)=78[MPa]
Coeficientul α se calculeaza cu relatia urmatoare :
s ai ( -1) 55
a= = = 0.578947368
s ai (0) 95
M e3 = M i23 + (a �
M t1 ) 2 = 19140.704 2 + (0.578947368 �
19708.12) 2 = 22283.48789[ N �
mm]
M e 6 = M i26 + (a �
M t 2 )2 = 17959.923022 + (0.578947368 �
28824.02)2 = 24516.00522[ N �
mm]

Determinarea diametrelor in punctele importante

Diametrul se calculeaza pentru fiecare punct caracteristic al arborelui

utilizandu-se relatia :
32 �Me
d j �3 [mm]
p�s ai ( -1)

32 �
M e3 3 32 � 22283.48789
d3 �3 � �16.04009225[mm] � adopt d3=17[mm]
p�s ai ( -1) p�55
32 �
M e 6 3 32 �24516.00522
d 6 �3 � �16.55880685[mm] � adopt d6=22[mm]
p�s ai ( -1) p�55
Verificarea arborilor se va face dupa definitizare formei constructive a
arborilor.

17
 Forma constructiva a arborilor

Pentru a stabili forma constructiva a arborelui este necesar sa se verifice

varianta de montaj a pinionului pe arbore se va adopta solutia constructiva prin care
pinionul se va monta pe arbore cu pana paralela.
Daca df1-d3>20[mm] se va adopta solutia constructiva arbore pinion.
a.Determinarea formei constructiva a arborelui I.
df1-d3>20[mm]
45-18>20[mm]
27>20[mm]
d1=dI=18[mm]
d2=drul I=20[mm]
d12=d1+(3…5)mm=18+(3…5)mm=21…23mm=> adopt d12=22[mm]=>
=>D=35[mm] ;b=7[mm] ; c=0,3
d3=d2+(2…4)mm=20+(2…4)mm=22…24[mm]
d4=d2=drul I=20[mm]
d23=d34=25[mm]
c=5[mm]

b.Determinarea formei constructive a arborelui II.

df2-d6>20[mm]
70-29>20[mm]
41>20[mm]
d8=dII=20[mm]
d7=drul II=25[mm]
d78=d8+(2…4)mm=20+(2…4)mm=22…24mm=> adopt d78=24[mm]=>
=>D=40[mm] ;b=7[mm] ; c=0,3[mm]
d6=d7+(2…4)mm=25+(2…4)mm=27…29[mm]=>adopt d6=28[mm]
d5=d7=drul II=25[mm]
d56=d6+(5…7)mm=28+(5…7)=33…35[mm]=>adopt d56=34[mm]
c=(4…7)[mm]=>c=4[mm]

Calculul asamblarilor cu pene paralele

Penele se aleg in functie de diametrul zonei de arbore pe care se monteaza.

Dimensiunile penei :
b=6[mm]
h=6[mm]
Dimensiunile canalului penei
t1=3.5[mm] ; t2=2.8[mm]

18
 Calculul lungimiii penei
a.Calcularea fortei care actioneaza in asamblarea cu pana paralela
2 M tj
Fj = [N ]
4
d j (1 + m )
p
unde: Mtj- momentul de torsiune pe care se sfla pana
dj- diametrul arborelui pe tronsonul respectiv al asamblarii
μ=0.15 coeficientul de frecare dintre arbore si pana
2M 2 228824.02
F2 = = = 1728.701[ N ]
4 4
d 6 (1 + m ) 28(1 + 0.15 )
p p
Lungimea penelor paralele se calculeaza din :
 Limitarea presiunii de contact
2 F 2*1728.701
l1 � 2 � = 6.402596297[mm] � l1 = 7[mm]
hPa 6*90
adopt Pa=90[N/mm2]
 Conditia de rezistenta la tensiunea de forfecare :
F 1728.701
l2 � 2 � = 3.841557778[ mm] � l2 = 4[mm]
b *t af 6*75
τaf=(0.2..0.3)σc=0.25*300=75 [MPa]
Pana se executa din OL60= σc=300[MPa]
lst≥max(l1,l2) ≥max(7,4)
lst≥7[mm]
adopt lst=16[mm]

Verificarea la oboseala a arborilor

Se face , din considerente , numai in punctual 6 al arborelui II.Concentratorul

de tensiune este canalul de pana prelucrat cu freza deget.Materialul arborilor este
OL60 ; calitatea suprafetei in sectiunea verificata e strunjire fina ; diametrele
sectiunii verificate , d6 , este cel masurat pe desen.
Verificarea la oboseală se face în secţiunile cu o concentrare importantă a
eforturilor – canale de pană, salturi de diametre, etc. – şi constă în determinarea
coeficientului de siguranţă efectiv “c” şi compararea lui cu un coeficient de siguranţă
admis:
cs  ct
c=  c a = 1,5
c s2  c 2t

19
unde:
cσ – coeficient de siguranţă la oboseală prin încovoiere;
cτ - coeficient de siguranţă la oboseală prin torsiune.
Se va considera că solicitarea de încovoiere se produce după un ciclu alternant
simetric iar solicitarea de torsiune după un ciclu pulsator.

Calculul coeficientului de siguranţă cσ

Coeficientul de siguranţă cσ se calculează cu relaţia:

1
cs =
bs s s
* v + m
g * e s s -1 s c
1 1
cs = = = 17.40051356
bs sv sm 1.4 9.305472474 7.055765922
* + * +
g * e s s -1 s c 0.92*0.88 160 280
M 17959.92302
s v = i6 = = 9.305472474[mm3 ]
Wz 1930.03881
p d 3j bt1 (d j - t1 )2 p *283 6*3.5*(28 - 3.5) 2
Wz = * = - = 1930.03881[ mm3 ]
32 2d j 32 2* 28
unde:
βσ - coeficient efectiv de concentrare a tensiunilor , βσ = 1,4.
γ – coeficient de calitate al suprafeţei , γ=0.92;
εσ –factor dimensional pentru oţel carbon cu concentrări moderate, se găseşte
εσ = 0,88;

σ-1 – rezistenţa la oboseală a materialului arborelui

σm – tensiunea medie la solicitarea de încovoiere a secţiunii respective
(σm = 0 – ciclul de solicitare fiind alternant simetric).

Calculul coeficientului de siguranţă cτ

Coeficientul de siguranţă cτ se calculează cu relaţia:

1
ct =
bt tv tm
 +
g  e t t -1 t c
unde:
βτ = 1,51; γ = 0,92;ε τ = 0,88;
t ( d -t )
2
p�d13 b � p * 283 6*3.5*(28 - 3.5) 2
Wp = - 1 1 1 = - = 4085.172371[ mm3 ]
16 2� d1 16 2* 28

20
 t max Mt2 28824.02
tv =tm = = = = 7.055765922 N / mm2
2 2�Wp 2 �
4085.172371
1 1
ct = = = 8.104570047
bt t v t m 1.51 7.055765922 7.055765922
� + � +
g�et t -1 t c 0.92 �0.83 160 195
c �c 17.40051�8,10457
c= s t = = 7.34675
cs + ct
2 2
17.40051 + 8,10457 2
2

Verificarea rulmentilor

1. Alegerea tipului de rulment:

Rulmentii deja au fost alesi , din categoria rulmenti radiali axiali , deoarece
angrenajul cilindric cu dinti inclinati incarca arborele di reazemele cu forta axiala.
De asemenea s-au ales rulmenti cu roleconice deoarece , la acelasi gabarit , acesti
rulmenti au portanta mai mare decat cei cu bile.
2.Stabilirea incarcarii rulmentilor
a.Fortele radiale din rulment se calculeaza cu relatia :
Fr1(2) = RH2 1(2) + RV21(2)
 Fortele radiale din rulment calculate pentru arborele I sunt :
Fr1 = RH2 2 + RV2 2 = (-46.62829) 2 + 384.06004 2 = 386.88022[ N ]
Fr 2 = RH2 4 + RV2 4 = 193.670172 + 384.060042 = 430.12818[ N ]
 Fortele radiale din rulment calculate pentru arborele II sunt :
Fr1 = RH2 5 + RV25 = 216.670832 + 384.060042 = 440.96299[ N ]
Fr 2 = RH2 7 + RV2 7 = 70.255932 + 384.060042 = 390.4331[ N ]

b.Fortele axiale interne

Fortele axiale interne , provenite din descompunerea fortei normala la caile de
rulare in directia axei rulmentului , se vor determina cu urmatoarea relatie , unde se
adopta α=150 :
tga
Fai1(2) = (1.21...1.26) Fr1(2) �
unde coeficientul adopta valoarea de 1.26 deoarece avem rulmenti cu role.
 Calcularea fortelor axiale interne pentru arborele I :
Fai1 = 1.26 � tga = 1.26*386.88022* tg15o = 130.6169[ N ]
Fr1 �
Fai 2 = 1.26 � tga = 1.26*430.12818* tg15o = 145.21814[ N ]
Fr 2 �
 Calcularea fortelor axiale interne pentru arborele II :

21
 Fai1 = 1.26 � tga = 1.26* 440.96299* tg15o = 148.87615[ N ]
Fr1 �
Fai 2 = 1.26 � tga = 1.26*390.4331* tg15o = 131.81645[ N ]
Fr 2 �

c.Calculul fortelor axiale preluate de fiecare rulment

 Pentru arborele I avem:
1. Forta din angrenajul cu dinti inclinati , Fa , este orientata de la stanga la
dreapta;
2.
ur Rulmentii
ur ursunt montati
ur in „X”.
R Fa = F ai1 + F ai 2 + F a
RFa = Fai1 + (- Fai 2 ) + Fa = 130.6169 - 145.21814 + 177.3344949 = 162.73325[ N ]
Fai1 + Fa > Fai 2 � 307.95139 > 145.21814 �
� Fai 2 = Fai1 + Fa = 307.95139[ N ]
Fai1 = Fa1 = 130.6169[ N ]
ur Pentru
ur arborele II
ur ur avem:
R Fa = F ai1 + F ai 2 + F a
RFa = - Fai1 + Fai 2 + Fa = -148.87615 + 131.81645 + 177.3344949 = 160.27479[ N ]
Fai1 < Fa + Fai 2 � 148.87615 < 131.81645 + 177.3344949 � 148.87615 < 309.15094 �
� Fai1 = Fai 2 + Fa = 309.15094[ N ]
Fai 2 = Fa 2 = 131.81645[ N ]
Cunoscand fortele axiale calculate anterior se determina raportul Fa1(2)/Fr1(2) si
se compara cu valoarea lui „e” aleasa din tabele.
Daca :
Fa1(2)/Fr1(2)≤e=>x=1 , y=0
Fa1(2)/Fr1(2)>e=>x=1 , y=din tabele
Pentru arborele I :
e=0.3
Fa1 130.6169
= = 0.33761 > 0.3 � x = 0.4; y = 2
Fr1 386.8802
Fa 2 307.95139
= = 0.78874 > 0.3 � x = 0.4; y = 2
Fr 2 390.4331

Pentru arborele II :
e=0.83

22
 Fa1 309.15094
= = 0.70108 < 0.83 � x = 1; y = 0
Fr1 440.96299
Fa 2 131.81645
= = 0.33761 < 0.83 � x = 1; y = 0
Fr 2 390.4331

Calculul sarcinii dinamice

Sarcina dinamica se calculeaza cu relatia :

P1(2) = X *V * Fr1(2) + yFa1(2)
unde:
V – coeficient cinematic; V = 1;
X – coeficientul radial al rulmentului;
Y – coeficientul axial al rulmentului.
a.Calculul sarcinii dinamice ce solicita rulmentii de pe arborele I :
P1 = X . V . Fr1 + Y . Fa1 = 0.4*1*386.88022 + 2 . 130.6169 = 415.98588[N]
P2 = X . V . Fr2 + Y . Fa2 = 0.4*1*430.12818 + 2 . 307.95139= 787.95405[N]
b.Calculul sarcinii dinamice ce solicita rulmentii de pe arborele II :
P1 = X . V . Fr1 + Y . Fa1 = 1*1*440.96299 +0 . 309.15094 = 440.96299 [N]
P2 = X . V . Fr2 + Y . Fa2 = 1*1*390.4331 + 0 . 131.81645= 390.4331 [N]

Capacitatea dinamică necesară:

Se calculează cu relaţia:
p
C1(2) = P1(2) � L
unde:
L – durabilitatea nominală a rulmentului, care se calculează cu relaţia:
60 ��
n Lh
L= [milioane de rotatii ]
106
n – turaţia arborelui;
Lh – durata de funcţionare[ore];
p = 3,33 –pentru rulmenţi cu role.

arborele I :
c=28 [kw]
n1=1410 rot/min
p
C1 = P1 � L = 415.98588 �
3,33
846 = 3.14897 kN < C = 28kN
p
C2 = P2 � L = 787.95405 � 3,33
846 = 5.96473kN < C = 28kN
60 ��
n Lh 60 � 1410 � 10000
L= 6
= 6
= 846[ milioane de rotatii ]
10 10

23
 arborele II
c=31 [kw]
n2=927.62 rot/min
p
C1 = P1 � L = 440.96299 �
3,33
556.572 = 2.94362kN < C = 31kN
p
C2 = P2 � L = 390.4331 �3,33
556.572 = 2.60631kN < C = 31kN
60 ��
n Lh 60 � 927.62 � 10000
L2 = 6
= 6
= 556.572[milioane de rotatii ]
10 10

Verificarea la încălzire a reductoarelor

1.Calculul suprafetei reductorului.

Pentru a stabili temperatura uleiului din baie este necesar sa se determine
suprafata de schimb de caldura cu mediul exterior.

da 2 80
R= + D = + 10 = 50[mm]
2 2
d a1 54
r= +D= + 10 = 37[mm]
2 2
B = D + b1 + D = 10 + 33 + 10 = 53[mm]
d a1 d 54 80
L1 = D + + a + a 2 + D = 10 + + 63 + + 10 = 150[mm]
2 2 2 2
H1 = d a 2 + D1 = 80 + 46 = 126[mm]
*

D1* = hu - hcm = 70 - 24 = 46[mm]

hc max + hc min 26 + 10
hcm = = = 24[ mm]
2 2
1 1
hc max = * d w 2 = *78 = 26[ mm]
3 3
hc min = 10[mm]
L1 * B * hu = v
P2 = 2.8kw � v = 0.56l = 0.56dm3 = 0.56*10 6 [mm3 ]
v 56*104
hu = = = 70[mm]
L1 * B 150*53

24
 S1 = 2* B * H1 + B * L1 + 2* L1 * H1 =
= 2*53*126 + 53*150 + 2*150*126 = 59106[ mm 2 ]
S 2 = S fr * 2 + Sl = 5834.40376* 2 + 9909.17521 = 21577.98273[ mm 2 ]
a 180 - a R2 + r 2
S fr = �p� r +
2
�p� R +
2
* htrapez =
360 360 2
80 180 - 80 50 2 + 37 2
= p�
� 37 +2
�p�50 +
2
*62 = 5834.40376[ mm 2 ]
360 360 2
�2p r 2p R �
Sl = B � * a + *(180 - a ) + htrapez �=
�360 360 �
�2p 37 2p 50 �
= 53 � *80 + *(180 - 80) + 62 �= 9909.17521[ mm 2 ]
�360 360 �
S = S1 + S2 = 59106 + 21577.98273 = 80683.98273[ mm 2 ]
a = 80o
htrapez = 62[mm]

Calculul randamentului reductorului

Randamentul total al reductorului:

ht = ha *h L1 *h L 2 *h L 3 *h L 4 *hu
Randamentul unui reductor cu o trepta de reducere:
ηa -randamentul treptei de roti dintate ;
ηL -randamentul unei perechi de lagăre
hu –randamentul datorită barbotării uleiului din baie;

Pfu 0.001159937
hu = 1 - = 1- = 0.999585736
P2 2.8

unde: Pfu –puterea pierdută prin frecarea roţii cu uleiul, calculată cu relaţia:
h v 0.66 31�
b �� 26 �3.885647458
Pfu = 6
= = 0.001159937[ kw]
2.7 �
10 106
2.7 �

unde: b- lăţimea roţii dinţate , b2=31[mm];

h – adâncimea de cufundare a roţii în ulei, în mm , h=26[mm];

25
 v – viteza periferică a roţii.
p * d a 2 * n2 p *80*927.63
v= = = 3.885647458[m / s]
60*106 60*106
Arborele I : P1=2.91 [kw]
PfL1 0.001028245
h L1 = 1 - = 1- = 0.999646
P1 2.91
d w 20 147.65485
PfL1 = m L � 10-3 �
FL1 �L � 6 = 1.8 � 386.88022 � � = 0.001028245[kw]
2 10 2 106
p� 1410
w= = 147.65485rad / s
30
PfL 2 0.001143189
h L2 = 1 - = 1- = 0.999607151
P1 2.91
d w 20 147.65485
PfL 2 = m L � 10-3 �
FL1 �L � 6 = 1.8 � 430.12818 � � = 0.001143189[kw]
2 10 2 106
Arborele II :
P2=2.8 [kw]
PfL3 0.000963802
h L3 = 1 - = 1- = 0.999655784
P2 2.8
d w 18 26.927
PfL 3 = m L � 10-3 �
FL3 �L � 6 = 1.8 � 191.268 � � 6 = 0.0000834[kw]
2 10 2 10
p�
927.63
w= = 97.14118644[rad / s]
30

d w 25 97.14118644
PfL 4 = m L � 10-3 �
FL 4 �L � 6 = 1.8 � 390.4331� � = 0.000853096[kw]
2 10 2 106

PfL 4 0.000853096
h L4 = 1 - = 1- = 0.999695322
P2 2.8

ht = 0.983274628 �
0.999646 �
0.999607151 �
0.999655784 � 0.999585736 = 0.981496179
0.999695322 �
Verificarea reductorului la incalzire

Temperatura uleiului din baie , in cazul carcaselor inchise cand nu are loc
recircularea uleiului , se calculeaza din ecuatia echilibrului termic :
P *(1 - ht )
t = t0 + 2 �ta
l * Sc *ht
unde :
t0 – temperature mediului ambient , t0=18oC ;

26
 P2 – puterea la arborele de iesire din reductor , in watti ;
ηt – randamentul total al reductorului;
Sc – suprafata de calcul a reductorului , in m2 :
Sc=1.2*S
λ – coeficientul de transmitere a caldurii intre carcasa si aer;
-λ=(8…12)[w/(m2*oC)] daca exista o circulatie slaba a aerului in zona
de montare a reductorului ;
- λ=(12…18)[w/(m2*oC)] daca exista o buna circulatie a aerului in zona
de montare a reductorului.
ta – temperatura admisibila.
ta=(60…70)oC pentru angrenaje cilindrice si conice.
Aleg :
λ=12[w/(m2*oC)]
P2=2.8 [kw]
Sc=1.2*S=1.2*0.080683=0.0968196[m2]
ηt=0.981496179
P2 *(1 - ht ) 2.8*103 *(1 - 0.981496179)
t = t0 + = 18 + = 69.8106988 �
l * Sc *ht 12*0.0968196*0.981496179
� t = 69.8o C ; 70o C
t �ta

27