Telencefalonul

(emisferele cerebrale sunt partea de sus fiind despartite printr-o fisura interemisferica. La baza emisferelor sunt
legate cu formatiuni de substanta alba si anume corpul calos, tribonul cerebral si comisurile albe, anterioare si
posterioare. Emisferele cerebrale au 3 fete: *externa; *mediana;* bazala;

• Emisferele sunt brazdate de doua santuri adinci: Santul Rolando si santul Silvius, care impart emisferele cerebrale
in lobii: frontali, parietali, temporali si occipital.

• Fiecare lob la rindul lui este impartit in circumvolutiuni de niste santuri mai putin adinci. Acestea la rindul lor se
impart in zone sau arii.

• Telencefalul e format din sistemul limbic substanta alba la interior

· scoarta cerebral la exterior- e format din doua jumatati, numite emisfere. Fiecare dintre ele are 3 fete:

· externa (superolaterala)

· interna (mediala)

· inferioara (bazala)

- emisferele au cate 3 margini:

· superioara

· infero-laterala

· infero-mediala

Suprafata externa

- prezinta numeroase sciziuni (santuri) care delimiteaza girusurile sau circumvolutiile, dar si lobii.

- Aria cortexului uman are aprox. 2200 cm², din care doar o treime vizibila, restul fiind ascunsa in sciziuni, santuri.

- Cele mai importante santuri sunt:

· lateral (Sylvius)

· central (Rolando)

· perpendicular extern

Acestea determina impartirea ariilor corticale in 4 lobi: frontal, parietal, occipital si temporal.

1. Lobul frontal – delimitat posterior de santul lui Rolando si inferior de scizura lui Sylvius. E traversat de 3 santuri
mai mici si 4 girusuri. In zona posterioara, intre scizura Rolando si santul precentral se formeaza girusul precentral.

Lobul frontal se imparte in 3 parti:

- frontal superioara (F1)

- frontala mijlocie(F2)

- frontal inferioara (F3)

2. Lobul temporal – situat inferior fata de scizura Sylvius si anterior fata de santul perpendicular extern. E impartit in
3 circumvolutii paralele orizontale:
- circumvolutia temporala superioara

- circumvolutia temporala medie

- circumvolutia temporal inferioara si doua girusuri plasate anterior si posterior. Girusul anterior contine aria
auditiva primara (aria 41 Brodmann).

3. Lobul parietal – se intinde de la santul central pana la santul perpendicular exterior. In spatele santului central se
gaseste santul postcentral care imparte lobul parietal in girusul postcentral si o arie posterioara mai mare. (aria
somato-senzitiva – girusul postcentral, are numeroase conexiuni)

4. Lobul occipital – in spatele santului parieto-occipital (santul perpendicular extern). E brazdat de numeroase santuri
mai mici ( de exemplu, scizura calcarina). Aici - prelucrarea impulsului vizual. In profunzimea santului lateral se
gaseste o formatiune numita insula, ce are forma unei piramide cu varful in jos. Este o formatiune destul de veche
din punct de vedere filogenetic, care a fost acoperita de formatiuni mai noi in decursul evolutiei. Sub insula se gasesc
alte doua formatiuni la fel de v echi: claustrum si putamen. Acestea 3 se afla in stransa legatura cu zona olfactiva

Suprafata medial

- corpul calos – cea mai proeminenta formatiune alba a emisferelor. Are rol important in transmiterea informatiilor
intre emisfere.

- santul cingulat, aflat mai la suprafata, ce imparte aceasta suprafata intr-o zona inferioara si una exterioara. Zona

exterioara apartine lobului frontal. La acest nivel se prelungeste si scizura calcarina, care delimiteaza pe aceasta
suprafata lobul parietal de ce occipital.Suprafata inferioara

- e delimitata de scizura lui Sylvius intr-o portiune anterioara mai mica si una posterioara mai mare, cu functii
distincte.

. SISTEMUL LIMBIC

Aceasta denumire provine de la Brocca (1868) pentru a caracteriza cortexul primitiv care formeaza un inel in jurul
trunchiului cerebral. Studiul pe care l-a efectuat a starnit interes dupa ce aceasta a reusit sa evidentieze rolul
sistemului limbic in comportamentul emotional 9are conexiuni cu talamusul, hipotalamusul, epitalamusul, precum si
cu numeroase arii olfactive). Cercetariile care au fost efectuate ulterior au evidentiat implicarea sa in
comportamentele de cautare a prazii, de curtare, de crestere a puilor, de imperechere precum si in raspunsurile cu
conotatie emotionala.Asigura echilibru intre comportamentele normale si agresive. Joaca un rol extrem de
important in formarea memoiei emotionale.Afectarea sistemului limbic apare in cazul unor demente a anumitor
tulburari afective precum si in epilepsiile de lob temporal (la aprox 60% din pacientii epileptici, originea crizelor se
afla in sistemul limbic).Studiile efectuate pana acum au pus in evidenta urmatoarele structure componente ale
sistemului limbic:

I – nervii bulbului si tractul olfactiv

- Stria olfactiva si girusul olfactiv

- Trigonul olfactiv

- Lobul piriform si cortexul piriform

- Complexul nuclear amigdaloid

- Hipocampul, aria septala, formixul, hipotalamusul, nucleii talamici limbici si paralimbici, aria limbica a ganglionilor
bazali, cortexul limbic si cortexul paralimbic
II. – 2 grupe mari de structuri in sistemul limbic:

· grupa structurilor concentrice: lobiiolfactivi, hipocampul, cortexul prepiriform, cortexul periamigdaloid.

· Grupa structurilor marginale: parti ale corpului calos, partea anterioara a lobilor temporal si frontal, lobul insulei si
nucleii amigdalieni, precum si anumite zone mici din hipocamp Cele mai importante structuri ale sistemului limbic
sunt: hipocampul si amigdala. Acestea sunt localizate in zona mediala a lobului temporal, portiunea anterioara si
sunt foarte sensibile la anoxie si la infectii virale.

HIPOCAMPUL

Structura complexa, situata in peretele medial al emisferelor cerebrale. In limba latina = monstru sau calut de mare.
Are o structura incolacita.Se asociaza cu epilepsia de lob temporal.Are trei parti principale:

- aria principal receptoare, constituita din nuclei granulari si girus dintat

- hipocampul propriu-zis

- subiculum, e o sursa importanta de eferente.

In cazul hipocampului, substanta alba e la exterior si cea cenusie in interior. Aceasta situatie se numeste cortex
cerebral inversat. Substanta alba se numeste alveus, iar substanta cenusie e organizata in cea mai mare parte in 6
straturi (pe alocuri 4 straturi).Structurile olfactive contin inelul format din hipocamp si girusul cingular care impreuna
constituie marele lob limbic. Aceste structuri olfactive contin elemente mai putin diferentiate, care impreuna
constituie paleocortexul.Hipocampul e implicat in encodare si anume in achizitionarea memoriei noi. Distrugerea
bilaterala a hipocampului produce amnezie aterograda durabila si profunda. Aceste tipuri de amnezii?! ; celelalte
capacitati de a comunica si cele intelectuale raman relativ intacte, precum si meoria de scurta durata.In functie de
marimea si localizarea leziunii hipocampului, se poate asocial si o amnezie retrograda. Deasemenea, s-a demonstrat
iportanta hipocampului in invatarea spatiala si in memoria spatiala, atat in ceea ce priveste asocierea stimulului cu
contextual in care se produce, cat si in ceea ce priveste existenta unei orientari spatiale ?!?

ARIILE CORTICALE

Structura scoartei cerebrale difera de la o zona la alta (ca grosime, ca densitate a ? celulare, ca orientare a celulelor
sau ca numar al acestora).Functie de acestea aspecte au fost descrise peste 50 de arii corticale (harta Brodmann). In
functie de predominanta celulara, anumite arii pot fi considerate motorii (predomina celulele piramidale) sau pot fi
senzoriale (predomina straturile granulare) sau pot fi de asociatie (predomina straturile I, II si uneori III).Cortexul e o
vasta zona de receptie, de comanda-control, dar si de integrare a impulsurilor. Din acest punct de vedere putem
vorbi de cortex somato-senzorial si de cortexul motor (efector).Cortexul somato-senzorial – joaca un rol important in
prelucrarea tuturor impulsurilor care vin de la nivel somatic. Exista doua arii importante in prelucrarea informatiilor
senzoriale si anume: aria senzoriala somatica primara (S I) si aria senzoriala somatica secundara (S II). S I se gaseste in
girusul postcentral in jurul santului central precum si in portiunile superioare si inferioare a lobilor parietali. Are 4 arii
functionale importante si anume: ariile Brodmann 1, 2, 3A si 3B, cu roluri diferite in realizarea sensibilitatii somatice.
Aria 1 primeste impulsuri ale sensibilitatii extero si proprioceptive prin fibre talamice directe si prin colaterale de la
aria 3.

Aria 2 – aici sosesc de la talamus doar fibre subtiri proprioceptive si kinestezice contralaterale.

Aria 3 – prelucreaza impulsuri ale sensibilitatii exteroceptive (dureroasa).

S II – se afla pe partea superioara a santului lateral, e mai mica decat S I si se prelucreaza impulsuri legate de alte
tipuri de sensibilitate somatica. Ariile S I si S II sunt puternic conectate cu aria motorie. Conexiunile pe care le au sunt
de 3 feluri: de asociatie (intre diferite regiuni ale aceleiasi emisfere cerebrale), caloase (unesc regiuni aflate in
emisfere diferite) si de proiectie (trimit axoni la structuri subcorticale, de tipul maduvei spinarii, talamus, ganglioni
bazali).In concluzie, sistemul somestezic are 2 mari tipuri de aferente: sensibilitate termo-algica, si sensibilitate
epicritica (tactil fin), la care se adauga informatii despre pozitia articulatiilor.

CORTEXUL VIZUAL

Traseul vizual al impulsurilor care vin de la retina catre nucleul geniculat lateral, de la care pornesc catre coliculii
laterali inferiori si din mezencefal si catre coliculii superiori si aria pretectala. Doar nucleii geniculati laterali
prelucreaza informatia vizuala restul generand reflexe de tipul pupilar fotomotor sau diferite miscari oculare.Inputul
senzoriala vizual ajunge in aria vizuala primara (cortex striat sau V1 sau campul 17). Informatiile care ajung aici sunt
contralaterale. Neuronii acestei zone raspund in mod specific la anumite tipuri de stimulari vizuale (pot raspunde la
liniile verticale din campul receptor, dar nu si la cele oblice sau orizontale). In denumirea celor care lucreaza in acest
domeniu - neuronii complecsi si hipercomplecsi. Neuronii complecsi raspund la mai multi stimuli care au aceeasi
orientare in camp, in vreme ce neuronii hipercomplecsi integreaza informatii obtinute de la neuronii complecsi.
Neuronii plasati in straturi diferite indeplinesc roluri diferite. Unii prelucreaza de exemplu conturul grosier al
stimulului, altii prellucreaza culoarea, textura precum si patternul stimulului respectiv. In aceasta arie neuronii sunt
orientati in coloane care sunt distinct functional intre care insa exista interconexiuni.

Aria vizuala V 2 (aria 18 Brodmann) reprezinta imaginea in oglinda a ariei 17. e principala zona de asociere si
considerata a fi centrul al memoriei vizuale. Are rol in organizarea imaginii si in acomodare.

Aria V 3 (aria 19) aici se formeaza fibre motorii care se proiecteaza subcortical. Are rol in vederea stereoscopica ( in
orientarea spatiala, in perceperea formelor, in realizarea imaginii corporale in miscarea realizata in adancime si in
localizarea imaginilor relevante).Lezarea acestei arii duce la o percepere distorsionata a obiectelor si dezorientare
spatiala.Mai exista 3 arii corticale: V4, V5, V6 care au localizari corticale mai reduse (fie se gasesc printre celelalte
arii, fie ca se gasesc pe fata anterioara a lobilor occipitali). V4 are rol in perceptia colorata; V5 in perceperea formelor
aflate in miscare; V 6 in reprezentarea spatiului.