Sunteți pe pagina 1din 31
anesrecrsnel Magdalena Plats Zon Chile SECTORULE) PUBLIC ISBN 973-573-6812 wy Editura Universititii din Bucuresti Capitolul It Rolul sectorului public si functiile sale A. Importanta sectorului public Acivitatea economic se desfigoad prin afiunile agetilor conomiei pe diferitepieje. Permanent i se regisese in ipostaze Aliferite, de vinzatori sav eumpariteri, fanizori sau benetieiai, intermedia’ ete. ‘Dac se inceari © simplificare a reprezentt _actvitii economice, se regasesc douscategori esentiale de eget roducitor' si consumator, inte care fuxerile materiale (fzice) 53, ‘ele monesare (banest) exprima lepstuile dine eesti si pita factorlor de producti pata mieforilor i seviilor. Figura. 1 Pune fnevidena luxul resurselor ist bunwrloreconomice pe deo parte cel al veniturlor i cheltuielifr,pe de alta pare Desigur, orice productor este att ofertant cit si solicitant el cere materi prime, materiale, mune elemente de capitals ofera ‘marfur sau servic, La fel, orice consumatorImbractipostaza att e ofertant de diverse resurse, ets de primitor de bunuri economize Produsatorl urmregte meximizare profit, iar consumatorl rmaximizarea satisfac - ‘Recnoastereasectoruhi public in via economic complies sl simplified totodata funcionarea ativitaiteconomice. *Implicarea sectoral pubic in actvitatea economicd jut la \erulareaeficienta si echitabilia Muxuriloreconomice gi se reflect schematic prin apariia alto cireite economice. In figura mz 2 acestea reflecté corelaiile dintre producatori-sector publi, ‘censumator-sector publ Psa boo pode Fig. nef: Circultele economice: materiale 1 monetaee ess pat mater seer Fig. nn 2: Relate dntre sector public i ageni economist {in primal rind, (Nuxu! 1) guvernul objine venitor din actvitatea agenitor economici producstoi. Este vorba desp impocitele pe profits alte tae percepute su forma uno pla pubee de genultaxelor de pareare se plilor pentru ulti {nal doitea rind, (tuxul2) sect public mai obtne venturi si din actvitatea agenilor economici consumatori. In acest caz, 30 includ impozitele pe veitui ale menajelor, De asemenes, sttul ‘sigur unele bunui si serviei ca orice ofertant pe pata peat si objine venturi pentru aceasta activiate fn al teitea rind, (Suxal 3) exist 0 legitura inte stat $i ‘agent economisi, pin intermestil sectoral financiar sau peel de capital. Desigur statl objine venturi urma trazacils pe opitalurilor, add se imprumut sited in eat de coneurent eu ceili paricipanilschimburi, Pentrasceste fondu, sal plateste Aobindi ca orice debtor inal patrutea rind, (Ausul 4) sectoral publicparticipt dieet la schimburle de pe piata fctorilor de produce, la fel ca un agent privat, tind si cumpnind resusele necesare, atunci cand este producitr. {nal cinclea rind, (juxul 5) statu seas gthipostaza de ‘cumpiritor de bunut,partcipénd ail fa schimbirile de pe pata mitfurilrsserviilor, Pentru plata aestor bunur, tatu foloseste {onduri acumulate prin taxe gi impozite sau impramitri. Aceste Dbunuricumparate de sat sunt destinate fe direct unr consumnatri ‘menae sau fie fie indirect, atv de producte publics. {na sastea rina, (ful 6) vem se implistin economic sipvintansfenl pier, de exemple, pin sistemul sigue sect ‘Toate acest fluxuri ezonomice creeazdo conexiuneevidents fre sectoral public gi cel privat. Arne cind stata intervine pe Diatafactotilor de producte sata mitfuritor i servicilr i ealtate 4e cumpirator,actiunea se ifluenieaza, prin decile de pret gi producti, atitactivtatea de produce a agentilor peivai ets sistemulde pretur pe pia. Atunc end politica fiscal se manifesta prin pracicarea uno impocite mis, atvitateainvestitionala private ‘este incurajata gi cresle incitaia la mune’. Impozitele mari, deseurajenzAacivittea privat, in consecinta 2) satulinterine tn vit economies fe pins-an comportament bignut uns agent economic fie pinexretarea atributlor sale de reglatoral pif. In rina sta, stat! poate f rodvatr,consumator, paren in oper de sci, fa ca dea dova sti, statu este Glarus de emisiune ‘monetars, exe principalleliatoral pote soca, St responsi al execute bgt 1) saul se impli in economie att la nivell microeconomic, cit si macroeconomie. Mlsurile adoptate in vederea regloment acti wor gen ccna vizas dame terocconomi inshde: sabia una ret fxare nor Tinie minime sau maxime de pet, deteminara salarlut amin gi media, gostionarea gt adminisarea propritiit publice, acordarea uno suber medierea unos conflict de ‘onc, acordarea de sjutoare ete La nivel macroteonomic, implioarea saul vizes28 msuile adopts ta vederea lini sa flare uordenzhiibe cama fina si emaju capt forma politilor macroeconomics cum ar paliia fiscal, achelucile public, monear,bugetr et. Desiguy, implicareastatli In acest dou nivele este frit

S-ar putea să vă placă și