Curs Bioelectricitate PDF

Bioelectricitate
UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

Catedra de Biofizica Medicala An universitar 2009-2010
Cuprins
❒
Notiuni preliminare – potentiale electrice in
sisteme bicompartimentale
❒
Potentialul membranar de repaus
❒
Potentialul de actiune
❒
Propagarea potentialelor de actiune
❒
Sinapse
❒
Bioexcitabilitatea
❒
Tehnici de studiu in laborator (material suplimentar)

Notiuni preliminare
Potentiale electrice in sisteme
bicompartimentale

Notiuni generale
❒
Existenta unor diferente de concentratii ionice intre
diferite compartimente antreneaza aparitia de
fenomene electrice:

Diferente de potential intre compartimente

Curenti ionici (daca membrana de separare este
permeabila si permite transportul)
❒
Aceste tipuri de fenomene electrice se regasesc la
nivelul oricarei celule, unde toate conditiile descrise
mai sus sunt indeplinite

Caz I – Ecuatia Planck-Henderson
❒
Membrana inegal permeabila;
Potential de difuzie
❒ Doua compartimente cu KCl (C1 > C2)
❒ PK > PCl
❒
Intre cele doua compartimente exista o
diferenta de potential electric =
potential de difuzie
❒
Potentialul de difuzie scade pe masura
ce ionii difuzeaza spre celalalt
compartiment; dupa un timp suficient
1 2 poate ajunge la 0
P Cl −P K RT C 2
 E=E 1 −E 2 = ⋅ ln
P Cl P K zF C 1
Caz II – Relatia lui Nernst
❒
Membrana selectiv permeabila (doar ptr K+)
Potential de echilibru de tip Nernst
❒ Doua compartimente cu KCl (C1 > C2)
❒ PCl = 0
❒
La echilibru, diferenta de potential
dintre compartimente este egala cu
potentialul Nernst al K+
❒
Suplimentar, apare si un flux de apa
din dreapta spre stanga datorita
dezechilibrului osmotic
1 2
1
RT [ K ]1
 E= ln 1
zF [ K ]2
Caz III – Echilibrul Donnan
❒
Membrana selectiv permeabila (impermeabila
pentru anioni proteici)
❒ Stanga: KCl (PK = PCl ≠ 0) si anioni

nedifuzibili (PA=0)
❒
Dreapta: apa
❒
Intre compartimente se stabileste un
Echilibru Donnan
❒
Apare un flux osmotic de apa spre
stanga
1 2
1 −1
RT [ K ]1 RT [Cl ]1
 E= ln 1 =− ln
F [ K ]2 F [Cl −1 ]2
Caz III – Echilibrul Donnan
❒
pentru anioni proteici)
❒
Tendinta ionilor de K+ si Cl- este de a
difuza spre dreapta
❒ K+ este atras de anionii proteici → [K+]1
> [K+]2
❒
Cl- este respins de anionii proteici →
[Cl-]1 < [Cl-]2
❒
La echilibru, potentialul electrochimic
1 2 (Nernst) al celor doua specii este egal
1 −1
❒
Consecinta: [ K ]1 [Cl ]2 ➔
Concentratii inegale ale celor
1 =
doua specii in cele doua
−1
[ K ]2 [Cl ]1 compartimente

Caz IV
❒
pentru anioni proteici si Na+)
❒ PA = PNa = 0
❒
K+ si Cl- vor difuza pana la atingerea
unui echilibru Donnan
❒
Potentialul de echilibru va fi egal cu
potentialul Nernst al K+
1 2
❒
Nu va aparea flux osmotic in cazul in care numarul ionilor de Na+
compenseaza numarul anionilor proteici
❒
Aceasta situatie corespunde situatiei din multe celule (de ex: celula
musculara, unde in repaus PCl = PK = 1 iar PNa = 0.04 - neglijabil)

Potentialul membranar de repaus

Notiuni generale
❒
Datorita mentinerii constante a unor gradienti de
concentratii ionice intre exteriorul si interiorul
celulei, intre cele doua compartimente se stabileste
o diferenta de potential = Potential membranar
de repaus
❒
Poate fi masurat prin metode electrofiziologice (cu
electrozi intracelulari)

Relatia Goldman-Hodgkin-Katz
❒
Valoarea potentialului de repaus al unei celule
poate fi calculata pe baza relatiei Goldman –
Hodgkin – Katz
x −y
RT P ∑
C [C ]e−cel  ∑ P A [ A ]i −cel
 E= ln x −y
F ∑ P [C
C ]i−cel  ∑P [A ]
A e−cel

C – specie cationica

A – specie anionica
 PC – permeabilitate cation
 PA – permeabilitate anion
Relatia Goldman-Hodgkin-Katz
1 −1
[ K ]i−cel [Cl ]e−cel
1 = −1 =30
[ K ]e−cel [Cl ]i−cel
[ Na1 ]e−cel
=14.5
[ Na1 ]i−cel
PR= E K =−84 mV
Circuitul echivalent al membranei
celulare
● gK, gNa, gCl – conductantele
canalelor de K, Na, Cl
● E , E
K Na, ECl – potentialele Nernst
ale K, Na, Cl
● C
m – capacitatea membranei
● E
m – tensiunea electromotoare a
membranei (potentialul de
repaus)
2 E K E Na E Cl
● Cm = 1 μF/cm  
R R Na RCl g K E K  g Na E Na g Cl E Cl
● Conductanta canalelor ionice
E m= K =
este constanta, si reprezinta o 1 1 1 g K  g Na g Cl
 
caracteristica a canalului R K R Na R Cl

Potentialul de actiune

Notiuni generale
❒
Potentialele de actiune (PA) sunt modificari
temporare, propagabile, ale potentialului de
membrana, cu inversarea polaritatii
membranei
❒
PA reprezinta modalitatea de transmitere a
informatiei in sistemul nervos
❒
Tipuri de potentiale de actiune:

Potentiale locale (subprag)

Potentiale de actiune propriu-zise (PA de tip tot sau
nimic)

Notiuni generale
❒
Prag de excitabilitate = intensitatea minima a
unui stimul care poate determina un raspuns
electric neuronal
❒
Pragul de detonare = valoarea minima a
potentialului de membrana care trebuie atinsa
pentru propagarea fara pierderi a depolarizarii
❒
Valoarea pragurilor depinde de:

Tipul de neuron (tipuri diferite de neuroni vor avea
praguri de depolarizare diferite)

Concentratiile ionice de Na+, K+, Ca2+

Potentiale locale
❒
Sunt modificari subprag ale potentialului de
membrana
❒
Se propaga decremental (electrotonic)
❒
Au amplitudinea proportionala cu intensitatea
stimulului (modulate in amplitudine)
❒
Reprezinta modul de propagare a impulsurilor
electrice in dendrite sau soma neuronala

Potentiale de actiune tot sau
nimic
❒
Apar ca urmare a unei depolarizari peste prag

Stimul cu intensitate mai mare

Insumarea unor potentiale locale
❒
Amplitudinea lor este constanta pentru un
anumit tip de neuron (aprox. 120 mV)
❒
Viteza de propagare este constanta
(caracteristica tipului de fibra nervoasa)

nimic
❒
Se propaga nedecremental
❒
Sunt modulate in frecventa
❒
Reprezinta modul de propagare a impulsurilor in
axoni (fibre nervoase)

nimic
Fazele PA:
❒
Perioada de latenta
(intre aplicarea stimulului
si aparitia PA)
❒
Faza prepotential
(potential local)
❒
Potentialul de varf:

Faza ascendenta

Faza descendenta
❒
Postpotential
(hiperpolarizare)

nimic
❒
Perioada refractara – perioada in care neuronul
nu mai raspunde la stimuli

Perioada refractara absoluta:
➔
Faza ascendenta a PA
➔
O parte din faza descendenta

Perioada refractara relativa (excitabilitate redusa):
➔
Restul fazei descendente
➔
Faza de postpotential

nimic
❒
Acomodarea neuronala = cresterea pragului de
excitabilitate, ca raspuns la stimulare repetata

Poate fi rapida / lenta

Mecanisme implicate:

Desensibilizarea receptorilor membranari (rapid)

Fenomene de plasticitate a receptorilor (up/down-regulation)
(lent)

Evenimente la nivel molecular
❒
In aparitia PA sunt implicate canale ionice:

Canale de Na+

Canale de K+

(Canale de Ca2+)
❒
In repaus:

Fluxuri pasive de Na+ si K+ prin canale de
scurgere (leak)
 Canalele de K+ >>> canalele de Na+ → PK >>> PNa; PR ≈ EK

Concentratiile sunt mentinute stabile prin
actiunea pompei de Na/K

Subunitatea alfa a unui canal de sodiu
Canal de potasiu inchis si deschis

Evenimente la nivel molecular

Evenimentele la nivel molecular
❒
Potentiale de actiune locale

Evenimentele la nivel molecular
❒
Potentiale de actiune tot sau nimic
● Stimulul determina
deschiderea canalelor de Na
● La atingerea pragului de
detonare are loc o deschidere

in avalansa a canalelor de Na
cu pozitivarea potentialului de
membrana
● Canalele de Na se inactiveaza
dupa un timp fix

● Pozitivarea potentialului
deschide canalele de K si
valorile potentialului incep sa
scada
● Canalele de K raman deschise
un timp mai lung si sunt

responsabile pentru post-
potentialul cu hiperpolarizare
Propagarea potentialelor de
actiune

Notiuni generale
❒
Aparitia unui PA = modificare locala a distributiei
sarcinilor
❒
Ca urmare, intre zonele depolarizate si zonele
membranare invecinate apar curenti electrici:

Se restabileste potentialul de repaus al zonei depolarizate initial

Se depolarizeaza zonele membranare invecinate => propagarea PA

Tipuri de propagare a PA
❒
Propagare:

Decrementala
➔
Amplitudinea PA scade cu distanta
➔
Se defineste o constanta de propagare a membranei =
distanta la care amplitudinea PA scade la jumatate
Rm – rezistenta membranei

❒
Rm (pe unitatea de lungime)

d=
Ri ❒ Ri – rezistenta lichidului
intracelular (pe unitatea de
lungime)

Nedecrementala
➔
Propagare recurenta (din aproape in aproape)
➔
Propagare saltatorie

Propagarea recurenta
❒
Caracteristica a fibrelor amielinice
❒
Propagare mai lenta (0.5 – 2 m/s)
❒
Curenti locali
Herman

Conducerea saltatorie
❒
Caracteristica fibrelor cu teaca de mielina
❒
Propagare rapida (→ 120 m/s)

Wikimedia Commons

Sinapse

Notiuni generale
❒
Sinapse = structuri la nivelul carora impulsurile
electrice se transmit de la un neuron la altul;
asigura unidirectionalitatea transmisiei
❒
In functie de mecanismele implicate in transmisie,
sinapsele pot fi:

Sinapse chimice (majoritatea sinapselor din sistemul
nervos uman)

Sinapse electrice

Sinapse chimice
Structura:
❒
Etaj presinaptic

Butonul terminal al axonului
presinaptic

Contine vezicule de
neurotransmitator
❒
Spatiul sinaptic (20-50 nm)
❒
Etaj postsinaptic

Membrana neuronului
postsinaptic

Contine receptori pentru
neurotransmitatori

Sinapse chimice
❒
Etapele neurotransmisiei:

Sosirea unui PA la nivelul butonului terminal determina activarea
unor canale de Ca2+ voltaj-dependente

Influxul de Ca2+ determina mobilizarea veziculelor de
neurotransmitator si fuzionarea lor cu membrana presinaptica, cu
eliberarea continutului in spatiul sinaptic

Neurotransmitatorul difuzeaza prin spatiul sinaptic si se leaga de
receptorii specifici de la nivelul membranei postsinaptice

Receptorii postsinaptici sunt activati chimic de catre neurotransmitator,
ceea ce duce la deschiderea canalelor ionice ale receptorilor cu
depolarizarea locala a membranei

Daca depolarizarea atinge pragul de activare, se produce un PA care
se propaga prin neuronul postsinaptic

Neurotransmitatorul se dezleaga de receptori si:
➔
Este recaptat de neuronul presinaptic
➔
Este degradat in de enzime existente in fanta sinaptica
➔
Difuzeaza in afara spatiului sinaptic
Sinapse chimice
❒
Transmitere cuantica:

1 vezicula – aprox. 104 molecule neurotransmitator

Cresterea intensitatii stimulului → cresterea numarului
vezicule eliberate

1 vezicula eliberata → potential local de amplitudine
mica (EPSP/IPSP = excitatory/inhibitory post-synaptic
potential)

Raspunsul neuronului postsinaptic se produce prin
sumarea EPSP-urilor → modulare in intensitate a
raspunsului
❒
Intarzierea sinaptica 0.5 – 5 ms

Sinapse chimice
❒
Sinapsele chimice pot fi:

Excitatorii
➔
Receptori postsinaptici ionotropi – canale de Na+
➔
Activarea determina depolarizare postsinaptica

Inhibitorii
➔
Receptori postsinaptici ionotropi – canale de Cl-
➔
Activarea determina hiperpolarizarea postsinaptica

Modulatorii
➔
Receptori postsinaptici metabotropi
➔
Activarea determina modificari metabolice ale neuronilor
postsinaptici, care le influenteaza pragul de activare, nivelul de
expresie a receptorilor etc

Sinapse chimice
❒
Tipul de sinapsa depinde de tipul de receptori
postsinaptici
❒
Acelasi neurotransmitator poate determina atat
excitatie cat si inhibitie, in functie de tipul de
receptor pe care il activeaza
❒
Un neuron poate exprima mai multe tipuri de
receptori; activitatea sa finala depinde de toti
receptorii exprimati

Sinapse chimice
❒
Exemple:

Sinapse excitatorii:
➔
Sinapse nicotinice (acetilcolina) – SNC, jonctiunea
neuro-musculara
➔
Sinapse glutamatergice – SNC
➔
Sinapse dopaminergice

Sinapse inhibitorii:
➔
Sinapse GABA-ergice

Sinapse electrice
❒
Sunt structuri la nivelul carora impulsul
electric poate trece direct de la neuronul
presinaptic la neuronul postsinaptic
❒ Caracteristici structurale:
 Fanta sinaptica de
dimensiuni mult mai mici (2
nm!)
 Contiguitate intre canalele
ionice ale membranei pre- si
postsinaptice
 Fara neurotransmitatori
Wikimedia Commons

Sinapse electrice
❒
Caracteristici functionale:

Transmitere practic instantanee (intarziere sinaptica
nula)

Datorita transmisiei rapide, ofera posibilitatea
sincronizarii electrice a unei mase mari de celule

Bioexcitabilitate

Notiuni generale
❒
Excitant (stimul) = variatie a proprietatilor fizice ale
mediului, capabila sa induca un raspuns electric celular
(excitarea sistemului biologic)

Parametri:
➔
Forma
➔
Amplitudine
➔
Durata
➔
Frecventa
❒
Excitare = fenomenul prin care un stimul determina
modificarea proprietatilor electrice ale membranei celulare
(permeabilitatea pentru ioni)

Notiuni generale
❒
Excitatia celulara = totalitatea fenomenelor care au loc
in celula ca urmare a actiunii unor stimuli

Aspecte electrice (modificari ale pot. membrana)

Aspecte chimice (activari enzimatice)

Aspecte optice (modificari indici refractie etc)

Aspecte radiante (emisie luminoasa etc)
❒
Excitabilitate = proprietatea unui sistem biologic de a
raspunde prin excitatie la actiunea unor stimuli

Parametri de excitabilitate
❒
Reobaza = intensitatea minima a unui stimul cu
durata de actiune foarte mare (→ infinita) capabil
sa declanseze excitatia sistemului biologic
❒
Cronaxia = durata minima a unui excitant cu
intensitatea dubla fata de reobaza, pentru care se
poate produce excitatia

Parametri de excitabilitate
❒
Relatia lui Weiss – stabileste o legatura intre
intensitatea (i) si durata (t) stimulilor capabili sa
declanseze excitatia sistemului biologic
a
i= b
t
❒
a, b – constante care
depind de sistem
t  ∞ i=b= reobaza
a
i=2b t = = cronaxia
b
Tehnici de studiu in laborator
Electrofiziologie celulara
material suplimentar

Notiuni generale
❒
Metodele electrofiziologice sunt tehnici care
permit masurarea cu ajutorul unor electrozi a
potentialelor celulare sau curentilor
transmembranari (prin canale ionice)
❒
Exemple de metode:

Metoda Voltage-Clamp

Metoda Patch-clamp

Notiuni generale
❒
Principii de baza:

Se utilizeaza “electrozi de sticla”: tuburi capilare cu
varful ascutit (pipete) si dimensiuni foarte mici, in care
exista solutii ionice conductive; in pipeta se introduc
electrozi de argint clorurat, prin intermediul carora se
face legatura cu circuitele electrice de masurare

Se masoara diferente de potential intre electrozii
de sticla si electrozi de referinta (considerati la
potential nul)

Semnalele sunt filtrate si amplificate

Tehnica voltage-clamp
❒
Utilizeaza doi electrozi intracelulari:

Electrodul de curent

Electrodul de voltaj
❒
Principiu:

Electrodul de voltaj masoara potentialul de membrana (fata
de o referinta)

Orice curent ionic (prin canale ionice) transmembranar
determina modificari ale acestui potential; valoarea este
mentinuta constanta prin injectarea de curent in celula
(egal si de semn opus) cu ajutorul electrodului de curent

Curentul necesar a fi injectat pentru a mentine constant
potentialul membranar este deci egal cu curentul prin
canalele ionice membranare

Tehnica patch-clamp
❒
Metoda mai noua, istoric
❒
Principiu: se masoara diferente de potential intre un
electrod de sticla atasat celulei / intracelular si un
electrod de referinta, in baia de celule
❒
Intre electrod si celula se realizeaza un contact cu
rezistenta foarte mare = Gigaseal (> 1 Gohm), care
previne scurgerile de curent
❒
Se poate masura activitatea electrica a intregii celule
(Whole-cell) sau a unui singur canal ionic (Single-
channel)
Molecular Devices, The Axon CNS Guide
to electrophysiology and biophysics
laboratory techniques
 1993-2006 by Molecular Devices
Corporation.

Tehnica patch-clamp
❒
Moduri de lucru:

Cell-attached

Whole-cell

Excised patch:
➔
Inside-out
➔
Outside-out
➔
Perforated patch
❒
Masuratorile se pot
realiza la un potential fix
(voltage-clamp) sau la
un curent fix (current-
clamp)

Tehnica patch-clamp
❒
Imagini whole-cell

Tehnica patch-clamp
❒
Imagini single-channel

Tehnica patch-clamp
❒
Imagini single-channel


Curs Bioelectricitate PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Bioelectricitate PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bioelectricitate

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

❒ Stanga: KCl (PK = PCl ≠ 0) si anioni

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

Canal de potasiu inchis si deschis

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

detonare are loc o deschidere

dupa un timp fix

un timp mai lung si sunt

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

Rm (pe unitatea de lungime)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

UMF Carol Davila Bioelectricitate (AP)

S-ar putea să vă placă și