Sunteți pe pagina 1din 2

Alexandru Lapusneanul-tema si viziunea despre lume

Dintre reprezentatii literaturii romane din perioada pasoptista, Costache


Negruzzi s-a impus in constiinta tuturor cititorilor ca autor al primei nuvele istorice,
prin “Alexandru Lapusneanul”.
Nuvela “Alexandru Lapusneanul” este un text ilustrativ pentru perioada
pasoptista a literaturii romane, perioada in care orientarea estetica predominanta este
romantismul si ale carei principale directii sunt prezentate de Mihai Kogalniceanu .
“Alexandru Lapuneanul” este un text in proza de dimensiuni medii, cu un
numar mic de personaje (principale, secundare, colective), al carui unic fir narativ
prezinta cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, accentual punandu-se pe
complexitatea de caracter a protagonistului, ceea ce justifica incadrarea operei in
specia nuvelei.
Aceasta opera este o nuvela istorica deoarece cuprinde numeroase elemente
realiste ilustrate de adevarul istoric, preluat de Costache Negruzzi din “Letopisetul
Tarii Moldovei” scris de Grigore Ureche: ocuparea tronului Moldovei de catre
Alexandru Lapusneanul pentru a doua domnie, intalnirea lui Lapusneanul cu boierii
“Motoc vornicul si Veverita postelnicul si cu Spancioc spatarul”; scena ospatului si a
macelului de la curtea domneasca, omorarea celor 47 de boieri, descrierea mortii lui
Alexandru Lapusneanul.
Nuvela istorica aduce in momentul aparitiei nu un model de patriotism, ci un
antimodel de conducator ca un advertisment adresat contemporanilor intr-o perioada
de efervescenta revolutionara.

Tema nuvelei ilustreaza evocarea unui moment zbuciumat din istoria Moldovei, in
timpul celei de a doua domnii a lui Alexandrul Lapusneanul (1564-1569). Tema este
dezvoltata romantic prin destinul unui tiran, urmarind evolutia acestuia, de la orgoliu
si cruzime, la singuratate si teroarea de a fi neputincios in fata mortii.

Tema este sustinuta prin diferite secvente si citate regasite in cadrul nuvelei.
Unul dintre cele mai sugestive citate este titlul primului capitor “Daca voi nu ma vreti,
eu va vreau!”. El este un raspuns pe care Lapusneanul il da soliei de boieri care ii
cerusera sa se intoarca de unde a venit, fiindca norodul nu il vrea. Cu toate acestea,
Lapusneanul este hotarat sa isi reia tronul si sa se razbune pe boierii tradatori.

O scena reprezentativa este slujba de la biserica in care se contureaza


fatarnicia domnitorului. Imbracat "cu toata pompa domneasca" si purtand pe cap
coroAna, vicleanul domnitor mimeaza evlavia inchinandu-se la icoane si la moastele
Sfantului Ioan cel Nou; apoi, tine in fata boierilor un discurs in care isi cere iertare
pentru relele savarsite, totul incheindu-se cu invitarea acestora la un ospat, la curtea
domneasca. La sfarsitul ospatului, conform unui scenariu alcatuit initial cu sange rece,
47 de boieri sunt omorati
Semnificative pentru tema si viziunea despre lume sunt elementele de limbaj si
continut ale textului narativ.

Astfel, titlul aduce in prim plan personalitatea puternica a personajului


principal, ramas in istorie mai ales pentru cea de-a doua domnie a sa, considerate a fi
o perioada extreme de sangeroasa. Articularea numelui il singuralizeaza printer
celelalte personaje, evidentiandu-i totodata si caracterul sau puternic.
Intamplarile sunt prezentate la persoana a treia, din perspectiva unui narrator obiectiv,
sobru, detasat, care intervine totusi prin anumite marci ale subiectivitatii, precumm
epitetele de caracterizare, “tiran”, “misel”, “curtezan”. Naratorul este omniscient, stie
mai multe decat personajele sale si omnipresent, stapan absolut asupra evolutiei
personajelor si a actiunii.

La nivel formal, naratiunea se desfasoara linear, prin inlantuirea cronologica a


secventelor si episoadelor. Nuvela are o structura riguros sustinuta, fiind organizata in
patru capitole, marcate prin motto-uri suggestive si urmarind un singur fir narativ.:
“Daca voi nu ma vreti, eu va vreu!”, “Ai sa dai sama, Doamna!”, “Capul lui Motoc
vrem!”, “De ma voi scula, pre multi am sa popesc si eu!”. Acestor patru parti le
corespund, in mod echitabil, momentele subiectului: expozitiunea si intriga (revenirea
lui Lapusneanul in tara cu intentia de a-si recapata tronul) se regasesc in prima parte,
desfasurarea actiunii se extinde in partea a doua si in cea de-a treia, punctual
culminant (revenirea lui Spancioc si Stroici) si deznodamantul (moartea domnitorului)
apar in ultima secventa.

Subiectul cuprinde, asadar, o serie de evenimente declansate de reluarea tronului


de catre Alexandru Lapusneanul: fuga lui Tomsa in Muntenia, confiscarea averilor
boierilor de catre noul domn, uciderea celor 47 de boieri, omorarea lui Motoc de catre
multime si moartea tiranului prin otravire.

Timpul si spatial actiunii sunt clar precizate, in conformitate cu specificul nuvelei


istorice : cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lapusneanul, secolul al XVI-lea, in
Moldova.

Conflictul principal al operei are la baza setea de putere si de razbunarea a


domnitorului tiran, asadar este un conflict social intre boierii tradatori din prima
domnie si Lapusneanul. El este dublat si de un conflict secundar, intre domnitor si
boierul tradator, Motoc. Conflictul interior consta in tensiunea care decurge
sentimentele si optiunile contradictorii ale aceluias personaj.
Protagonistul nuvelei este in egala masura si eponim, numele sau aparand insotit
de articolul hotarat enclitic, ceea ce accentueaza unicitatea acestuia. Personaj
exceptional, Lapusneanul este o intruchipare a domnitorului crud si tiran, cu vointa
puternica si spirit razbunator, posesor al unei diabolice arte a desimularii, bun
cunoscator al psihologiei celuilalt, cu o vointa de fier, un temperament vulcanic,
trasaturi ce reies indirect din faptele si vorbele personajului.

In concluzie, “Alexandu Lapusneanul” ramane, prin caracterul de sinteza estetica,


prin gestul de pionierat pe care il prezinta, prin echilibrul compositional, una dintre
creatiile de certa valoare ale perioadei pasoptiste.

S-ar putea să vă placă și