clasa lipidelor, care se găsește în special în creier, mușchiul cardiac, gălbenușul de ou. Este constituită din acid fosforic, glicerină, cholină și acizi grași. Lecitina are un rol important în formarea membranelor celulare. În mod natural are aspectul de ceară moale și este higroscopică. Lecitina se prepară și din uleiul sau făina de soia Roluri: Stimulează funcţia cerebrală; Protejează vasele de sânge; Eficientă în afecţiunile pielii; Deficienta de lecitina din organism conduce la : -risc crescut pt cancer de ficat; -depuneri de grasime in ficat; -tensiune marita; -deficit in procesele de memorare si invatare; -invertilitate. Lecitina ca aditiv alimentar(amulgator, antioxidant) Cel mai important rol al lecitinei (E322) este de emulgator. Aceasta facilitează producerea amestecului apa – ulei, care în condiţii naturale nu poate avea loc şi de aceea este găsită în aproape toate tipurile de margarină, maioneză, sosuri etc. Lecitina este un compus complex, bogat în grăsimi, ce se găseşte în mod natural în diverse produse de origine vegetală sau animală. În general, lecitina este compusă din trigliceride, fosfolipide, glicerol, acizi graşi şi colină. Lecitina este folosită şi ca aditiv alimentar (E322) şi supliment nutritiv, fiind extrasă din diferite plante prin metode mecanice, enzimatice şi chimice. Poate fi extrasă şi din surse de origine animală. Lecitina naturala Prin lecitină naturală ne referim la cea găsită în mod natural în produse de origine vegetală sau animală. Lecitina este un constituent esenţial al celulelor. Aceasta protejează celulele de acţiunea radicalilor liberi, scade nivelul de colesterol şi trigliceride din sânge, creşte nivelul de HDL şi viteza cu care se desfăşoară procesele metabolice, îmbunătăţeşte capacitatea creierului de a stoca informaţii şi previne acumularea de grăsimi la nivelul ficatului. Este cercetată şi influenţa lecitinei (lecithin) asupra bolii Alzheimer, până în acest moment rezultatele fiind promiţătoare. Cele mai importante surse de lecitina sunt: boabe de soia, ouă, ulei de rapiţă, ficat, alune, germeni de grâu etc. Lecitina creşte activitatea antioxidanţilor şi de multe ori este folosită în combinaţie cu aceştia. Deşi poate fi extrasă şi din rapiţă, germeni de grâu etc., lecitina este de obicei extrasă din seminţe de soia. Soia este un aliment alergen şi din această cauză şi lecitina din soia poate declanşa reacţii alergice. Totuşi, reacţiile alergice produse de lecitina din soia sunt extrem de rare, aceasta conţinând cantităţi foarte mici de proteine alergene. Riscul producerii unor reacţii alergice depinde foarte mult de gradul de puritate al E322 (puritate mare => risc scăzut). O problemă majoră pentru anumite persoane este faptul că mare parte din cantitatea de soia folosită pentru obţinerea lecitinei provine din soia modificată genetic. Este foarte dificil să evitaţi produsele ce o conţin, însă dacă doriţi lecitină ce nu provine din OMG puteţi cumpăra produse bio. Lecitina (E322) este o sursă de îngrijorare şi pentru vegetarieni, aceasta putând fi obţinută şi din surse de origine animală. Lecitina poate avea şi ca aditiv alimentar efecte benefice însă acestea pot fi umbrite de efectele negative. Lecitina folosită ca aditiv alimentar nu este 100% identică cu cea naturală, conţinând şi contaminanţi ca arsenicul, aluminiul, substanţe folosite în procesul de extracţie etc. Surse de lecitina Lecitina se foloseşte ca aditiv alimentar în: sosuri, maioneză, ciocolată, creme, aluat, produse de patiserie şi fast food etc. Lecitina este folosită şi în medicamente, cosmetice şi suplimente alimentare. Consumul de suplimente alimentare ce conţin lecitina nu este recomandat persoanelor sănătoase. Bibliografie http://cesamancam.ro/lecitina-e322.html https://ro.wikipedia.org/wiki/Lecitin%C4%83