Conturile consolidate

1. Noţiuni generale privind grupul de societăţii

Schimbările profunde care au loc în economia contemporană au generat numeroase

grupări de societăţi care au uneori un singur obiectiv fix cel mai adesea obiective diverse
şi multiple.
Grupul se prezintă ca o entitate economică formată dintr-un ansamblu de societăţi, fiecare
cu personalitate juridică, între care există diverse legături în virtutea cărora una dintre ele
deţine unitatea de decizie şi exercită o influenţă sau un control asupra celorlalte. Această
unitate de decizie a societăţii dominante se poate manifesta numai dacă există o relaţie
de dependenţă a celorlalte societăţi faţă de ea. O asemenea dependenţă poate fi de
diferite naturi:
- dependenţa financiară generată de deţinerea majorităţii
drepturilor de vot, în adunarea generală, majoritate obţinută direct prin deţinerea a
peste 50% din drepturile de vot sau indirect prin intermediul uneia sau mai multor
societăţi cu drept de control asupra altei societăţi ;
- dependenţa economică provenită din deţinerea de către grup a
monopolului unei activităţi ;
- dependenţa contractuală ca urmare a încheierii cu o societate a
unui contract de exclusivitate, concesiune, a încheierii unui acord cu acţionarii privind
acordarea votului sau desemnarea administratorilor sau ca urmare a unor clauze
statuare ;
- dependenţa directorială ca urmare a deţinerii majorităţii
persoanelor din conducere (consiliul la administraţie).
Grupurile sunt diferite în ceea ce priveşte natura activităţii, structurii, sau, legăturilor dintre
societăţile grupului.
- După natura activităţilor dezvoltate în cadrul grupului se pot
întâlni: grupuri industriale ; grupuri comerciale; grupuri financiar-bancare; grupuri de
servicii; grupuri de presă ;
- După structura sa, grupul poate avea o organizare pe verticală sau orizontală.
- Grupul cu structură orizontală este formată din societăţi între
care nu există legături de dependenţă financiară, în schimb sunt subordonate aceleaşi
direcţii de decizie economică, au aceleaşi preşedinte, consiliu de administraţie;
- Grupul structură verticală este constituit dintr-o societate
dominantă care deţine controlul exclusiv asupra celorlalte societăţi din grup. La rândul
său grupul conţine subgrupuri.
După felul legăturilor financiare dintre societăţile unui grup :
- legături directe, participaţii directe ale unei societăţi „M” la
capitalul social al altei societăţi „F”, când „M” deţine acţiuni ale
societăţii „F” în cadrul aceluiaşi grup ;
- legături indirecte, denumite şi piramidele, când societatea
dominantă „M” deţine participaţii într-o altă societate „B”, adică
„M” are o legătură indirectă cu „B”. O asemenea structură este de
forma unui lanţ :

60% 40% 10%

M A B C

1
 - legături radiale, când o societate este înconjurată de filiale,
iar unele filiale au eventual subfiliale ;

A D

M B E F

- legături circulare, care pot fi de două feluri :

• legături circulare ce includ societatea dominantă, atunci când o
societate deţine participaţii ale unei filiale, iar aceasta la rândul ei deţine
participaţii ale altei filiale, iar ultima filială din lanţ deţine participaţii în prima
societate :

M A

• legături circulare în cadrul unui subgrup din cadrul grupului ;

• legături reciproce sau încrucişate, care şi acestea pot fi de două
feluri : legături reciproce al societăţii dominante cu o filială când ambele părţi
deţin participaţii în cealaltă sau legături reciproce între filiale ale unui grup.

A
M A
M

M şi A au o legătură reciprocă. Filialele lui M: A şi B au o legătură reciprocă.

Grupul poate fi definit ca un ansamblu format din mai multe societăţi, fiecare având
o existenţă proprie, dar unite prin legături diverse, în virtutea cărora una din ele
numită „societatea-mamă”, exercita un control asupra ansamblului, reprezentând în
acelaşi timp o unitate de decizie, iar celelalte societăţi sunt dependente de
societatea – mamă.
Aşadar, grupul este alcătuit din societatea dominantă (unitate de decizie) care
deţine direct sau indirect participaţii în celelalte societăţi asupra cărora exercită un

2
 control şi respectiv din societăţile care se află într-o relaţie de dependenţă faţă de
prima.
Societatea dominantă (principală) poate să desfăşoare activitate industrială,
activitate legată în esenţă de cea a celorlalte societăţi în care deţine participaţii. În
esenţă, grupul apare ca un ansamblu de mijloace, de relaţii de dependenţă, a căror
folosire optimă are ca scop maximizarea rezultatelor. De asemenea, se
caracterizează printr-un centru de decizie unic, ce asigură realizarea strategiei
financiară, industrială sau comercială propusă.
Potrivit Directivei a VII-a CEE, grupul este un ansamblu format din societatea
dominantă, societăţile controlate exclusiv, societăţile în comun şi societăţile asupra
cărora societatea dominantă exercită o influenţă notabilă.
Controlul exclusiv se poate realiza ca un control de drept sau un control de fapt.
Controlul exclusiv de drept presupune că societatea-mamă să deţină, direct sau
indirect prin intermediul filialelor sale, mai mult de 50 % din drepturile de vot.
Controlul exclusiv se poate realiza şi din circumstanţe de fapt în următoarele
situaţii:
- societatea mamă posedă mai mult de jumătate din drepturile
de vot, ca urmare a unui acord cu alţi investitori; în principiu, societatea-mamă
ar trebui să deţină, totuşi mai mult de 40% din drepturile de vot;
- ea are putere să conducă exploatarea şi finanţarea
întreprinderii controlate printr-o hotărâre a statutelor sau prin acord (contract);
- ea poate să numească sau să revoce majoritatea membrilor,
consiliului de administrare sau a unui organ de conducere echivalent;
- ea are puterea de a reuni majoritatea drepturilor de vot în
acest consiliu s-au în acest organ.
În contabilitatea americană, procesul de consolidare a conturilor este operaţional
numai controlul de drept.
Controlul concomitent constă în împărţirea, printr-un acord contractual, a
controlului asupra unei activităţi economice sau asupra unei societăţi între un număr
redus de acţionari, care o controlează concomitent, dar nici unul nu poate să ia
decizii, fără acordul celorlalţi.
Exemplu :

A B

50% 50%

A şi B deţin, fiecare 50% din drepturile de vot ale lui C ;

A şi B poartă numele de societăţi controlante ;
C este societatea controlată concomitent.
Influenţa notabilă semnifică puterea de a participa la deciziile referitoare la
politicile financiare şi de exploatare ale unei întreprinderi, fără ca totuşi să se
exercite nu control asupra acestor decizii. Ea se manifestă prin :

3
 - prezenţa în consiliul de administraţie sau în organismul de
conducere echivalent ;
- participarea în procesul de luare a deciziilor ;
existenţa de tranzacţii semnificative cu întreprinderea influenţată notabil ;
- schimbul de personal de administraţie ;
- furnizarea de informaţii tehnice importante.
Dacă un investitor deţine, direct sau indirect, prin filialele sale, cel puţin 20% din
drepturile de vot (în principiu,între 20% şi 50%) din drepturile de vot, dar insuficient
pentru a exercita un control exclusiv sau concomitent într-o întreprindere se
presupune că el exercită o influenţă notabilă afară de cazul în care demonstrează,
în mod clar că această influenţă nu există. Rezulta că existenţa sau absenţa unei
influenţe notabile poate să fie stabilită independent de procentajul drepturilor de vot
deţinute.
În general, toate societăţile aflate sub controlul exclusiv, concomitent sau influenţă
notabilă a societăţii dominante trebuie incluse în perimetrul de consolidare.
Noţiunile de control exclusiv, concomitent şi influenţa notabilă sunt folosite şi
pentru determinarea metodei de consolidare.

2. Definirea consolidării conturilor

Pentru a obţine o imagine reală asupra patrimoniului, a situaţiei financiare şi a
rezultatului unui grup de întreprinderi ca şi cum ar fi o entitate unică se impune
elaborarea conturilor de grup.
Conturile anuale deşi formează un tot unitar nu sunt egale cu suma conturilor
anuale ale întreprinderilor aparţinătoare grupului. Între societăţile aparţinând
aceluiaşi ansamblu pot exista numeroase tranzacţii interne cum ar fi
angajamentele de creanţe şi/sau datorii şi de venituri şi/sau cheltuieli. Asemenea
operaţii majorează artificial valorile conturilor individuale, iar suma lor algebrică
duce la o serie de anulări reciproce. Eliminarea acestor operaţii, este o condiţie
esenţială a pertinenţei imaginii unui grup, ce nu reduce la simpla adunare a
conturilor individuale.
Conturile consolidate vor prezenta toate creanţele şi datoriile grupului faţă de
persoanele juridice care nu fac parte din grup.
Pentru exemplificare considerăm societatea „M” cu un capital social de 500.000 um
creată prin aporturi în numerar, care participă la constituirea societăţii „F” cu
75.000 um ceea ce reprezintă 75% din capitalul societăţii „F” de 100.000 um.
Societatea „M” nu mai efectuează nici o operaţie. Bilanţul celor două societăţi se
prezintă :

Bilanţul societăţii „M”

ACTIV Sume PASIV Sume
Participanţii în F 75.000 Capital social 500.000
Disponibilităţi 452.000
TOTAL ACTIV : 500.000 Total pasiv 500.000

Bilanţul societăţii „F”

ACTIV Sume PASIV Sume
Disponibilităţi 100.000 Capital social 100.000

4
 TOTAL ACTIV : 100.000 Total pasiv 100.000

Lecturarea celor două bilanţuri, fără a lua în considerare legăturile de participaţie

care există între societăţile „M” şi „F” dispune de mijloace financiare în sumă de
600.000 u.m. Acest lucru nu este adevărat având în vedere legăturile de participaţi
ce exista între „M” şi „F”, deoarece capitalul lui „F” conţine 75.00 u.m. ce provine de
la „M” şi care au fost reflectate o dată în bilanţul „M”, deci mijloacele financiare de
care dispune entitatea nu sunt de 600.000 u.m. ci de 600.000 u.m. – 75.000 =
525.000 u.m. cu precizarea că din totalul capitalului social de 525.000 partea lui
„M” este de 500.000 u.m., restul fiind al acţionarilor ce deţin partea de 25% din
capitalul societăţii „F”.
Astfel că, potrivit literaturii de specialitate (în special cea franceză) consolidarea
este definită … , ca o tehnică ce permite stabilirea conturile unice reprezentative
ale activităţii globale şi ale situaţiei unui ansamblu de societăţi, având legături
comune sau depinzând de un centru de decizie comun, dar păstrându-şi fiecare o
personalitate juridică proprie.1
Consolidarea constă din punct de vedere al bilanţului în a substitui titlurile de
participare care reprezintă societăţile deţinute în costurile anuale ale societăţii
deţinătoare, cu activele şi pasivele corespunzătoare sau valoarea contabilă a
acestora.
La nivelul contului de rezultate, consolidarea constă în a prezenta ansamblul
operaţiunilor realizate de grup, excluzând incidenţa celor realizate în interiorul
grupului.
Alături de bilanţ, cont de rezultate şi anexa consolidată, documentele de sinteză
consolidate mai cuprind opţional sau obligatoriu în unele ţări tabloul de finanţare şi
tabloul fluxurilor de trezorerie.
Consolidarea2 este un proces de agregare sau unire a conturilor entităţilor,
societăţilor din grup în vederea obţinerii unui bilanţ care să reflecte mijloacele
aparţinând grupului ca şi cum fiecare a fost mai curând obţinut individual decât prin
achiziţii de acţiuni, iar procesul de consolidare constă în adunarea, cumularea
conturilor filialelor cu conturile societăţii mamă, eliminarea relaţiilor financiare şi
comerciale din interiorul grupului ce dau naştere la conturi reciproce.

3. Importanţa şi rolul consolidării conturilor

Obiectivul consolidării conturilor constă în a furniza o imagine fidelă privind

patrimoniul şi situaţia financiară în cea ce priveşte rezultatul ansamblului consolidat
format din întreprinderile incluse în perimetrul de consolidare, de a prezenta
situaţia financiară şi rezultatele unui ansamblu de societăţi ca şi cum acestea ar
forma o singură societate cu mai multe filiale sau sucursale.
Rolul conturilor consolidate, ca şi conturi ale grupului, rezultă din posibilitatea pe
care o oferă şi anume :
- de a pune în evidenţă tot patrimoniul de care dispune grupul
ce poate fi compus din fabrici, active imobiliare , stocuri etc. ;
1
Raffegean J şi colectivul – Comtes consolidés – Comptes consolidés – solutions françaises et
internatioles, Ed. Fr. Lefebvre, Paris, 1989.
2
Watts. J. Accounting in Bisiness environment, Ed. Pitmon London, pag.358.

5
 - prezintă situaţia financiară a grupului, toate creanţele şi
datoriile grupului faţă de terţii grupului, creanţele şi datoriile dintre societăţile din
cadrul grupului fiind eliminate. O asemenea prezentare este mult prea clară
(explicită) pentru investitori şi creditori decât prezentarea făcută cu ajutorul
conturilor individuale. Aşadar situaţia financiară a societăţii mamă poate fi foarte
bună, în timp ce situaţia financiară a societăţilor din grup să fie foarte slabă sau
chiar rea, sau invers.
- cuantificarea mai bine a volumului cifrei de afaceri realizate de
grup şi mărimea rezultatelor grupului, întrucât conturile consolidate reţin numai
cota parte din rezultatele realizate de fiecare societate din grup, ce revin
grupului atât cele distribuite, cât şi cele trecute la rezerve ;
- asigură informaţii contabil-financiare privind performanţa
grupului etc.

4. Sfera de aplicabilitate a consolidării conturilor

(1) Perimetrul de consolidare

Stabilirea perimetrului de consolidare implică delimitarea societăţilor care
împreună cu societatea mamă vor face parte din ansamblul de consolidare. Se
defineşte perimetru de consolidare ca fiind ansamblul întreprinderilor ale căror
conturi anuale intră în conţinutul conturilor grupurilor.
Includerea sau excluderea unei societăţi din perimetru de consolidare se bazează
pe definirea controlului şi a gradului de influenţă pe care îl exercită societate care
va efectua consolidarea (societatea consolidate, dominante).
Pentru a se reflecta natura controlului este necesară calcularea procentajului de
control deţinut de societatea dominantă, având în vedere legătura de dependenţă
dintre societatea dominantă şi celelalte societăţi. Natura legăturilor de dependenţă
directă sau indirectă corespunde mai înainte de toate deţinerii drepturilor de vot ce
permit exercitarea controlului. Pe această linei este necesară utilizarea noţiunii –
procentul de control - care permite aprecierea puterii.
Aşadar, aprecierea puterii nu trebuie confundată cu legătura de dependenţă
financiară ce rezultă din deţinerea unei părţi din capitalul unei societăţi şi care se
pune în evidenţă prin noţiunea de – procent de interes –

(2) Procentul de control

Procentul de control deţinut de o societate este un element important al
operaţiunilor de consolidare, pentru că el permite stabilirea listei întreprinderilor
reţinute în perimetru de consolidare.
Procentajul de control al societăţii-mamă într-o filială este dat de numărul
drepturilor de vot de care dispune societatea – mamă.
În cadrul societăţilor pe acţiuni, indiferent dacă acţiunile sunt eliberate sau nu, au în
principiu un drept de vot, dar există şi :
- acţiuni cu dividend prioritar (acţiuni preferenţiale) fără drept de
vot (art. 95 – Legea 31/1990) ;
- acţiuni cu drept de vot multiplu ;
- acţiuni cu drept de vot fracţionat.

6
Pentru calculul drepturilor de vot nu se iau în considerare acţiuni fără drept de vot,
acţiuni proprii ale societăţii răscumpărate, achiziţionate de către societate, acţiunile
pentru care nu s-au efectuat vărsămintele exigibile într-o lună de la somaţie,
certificatele de investiţii, obligaţiunile convertibile.
Procentul de control se calculează prin însumarea tuturor drepturilor de vot
deţinute direct sau indirect într-o societate plasată sub control exclusiv al
societăţii dominante.
Procentul de control al societăţii dominante asupra unei alte societăţi din grup se
obţine adunând procentele de control ale tuturor societăţilor grupului ce deţin
participaţii în ultima. Există un lanţ de deţinere directă sau indirectă a drepturilor de
vot numai dacă asupra societăţii prin care se exercită deţinerea indirectă există un
procent de control de cel puţin 50%. Dacă, totuşi aceste drepturi sunt inferioare
procentului de 50% şi dacă societatea este cu toate acestea asimilată ca filială
(control de fapt) s-a convenit să se considere că procentul de vot este superior
pragului de 50% şi că lanţul nu este întrerupt.
Exemple:
În cazul de legături directe :
a) Societatea „A” deţine 45% din acţiunile societăţii „F”, care sunt acţiuni
ordinare, cu drept de vot simplu. Capitalul societăţii „F” este format în
proporţie de 10% din acţiuni cu drept prioritar la dividende, deci fără
drept de vot. Cu toate că „A” deţine în „F” o cotă de 45% din capitalul lui
„F”, procent de control al societăţii „A” asupra lui „F” va fi : 45/ (100 –
10) = 50%.

b) Societatea „A” deţine 45% din capitalul lui „F”, iar aceste acţiuni sunt
singurele care au drept de vot dublu. În consecinţă „A” deţine un
procent de control de (45 x 2) / (90+55) = 62%.

Calculul : „A” - deţine: 45 acţiuni şi 90 de drepturi la vot

alţi acţionari deţin 55 acţiuni şi 55 drepturi la vot
TOTAL 100 acţiuni şi 145 drepturi la vot

c) Societatea „A” deţine 85% din acţiunile societăţii „F” dar 25% din
acestea nu au drept de vot. În acest caz, deşi societatea „A” deţine
85% din capitalul lui „F”, ea va avea un procentaj de control de : (85% -
25%) x (100-25%) = 80%.
Dacă între societatea dominantă şi societatea filială există o legătură indirectă,
printr-un lanţ unic, controlul se determină palier cu palier. Dacă apare o ruptură de
lanţ (procentajul este inferior cotei de 50% sau se presupune că nu exercită un
control), procentajul anterior se anulează, iar societatea dominantă nu mai are nici
un drept de control.
• Societatea „A” deţine direct în „B” 90% şi indirect în „C” 70% :

90% 10%
A B C

7
 În acest caz, deoarece „A” deţine asupra lui „B” un control exclusiv şi implicit o va
controla şi pe „C” 70%.
• Între cele trei societăţi pe un lanţ unic există următoarele legături :
20% 80%
A B C
În această situaţie apare o ruptură de lanţ, deoarece societatea „A” nu mai
controlează în mod exclusiv societatea „B”, astfel că procentul de control deţinut
direct de „B” este de 20%, iar indirect în „C” este 0%.
În cazul legăturilor indirecte prin mai multe lanţuri, procentul de control se
determină adunând procentul deţinut direct cu cel deţinut prin filială. Dacă apare
ruptura de lanţ, procentul de control general va fi egal cu procentul cel mai scăzut.
a) legăturile dintre societăţi se prezintă :

70% 75%
A B C

Întrucât controlului lui „A asupra lui „B” este exclusiv, rezultă că, în total procentul
de control asupra lui „C” este de 90% = 75% + 15%.

b) legăturile dintre societăţi se prezintă astfel :

A
15% 60%
B C
45%

Societatea „A” deţine în „B” un procent direct de 15%, iar asupra lui „C” nu va
deţine controlul prin „B” deoarece apare o ruptură de lanţ în schimb va deţine un
control direct de 45%, deci procentul total de control asupra lui „C” este de 45%.

c) Legăturile se prezintă astfel :

70% 30%
B
A C

D
25% 75%

Societatea „A” exercită un control direct asupra lui „B” de 70% şi asupra lui „C”de
25 %. În raport cu „C” exercita numai un control indirect prin „B” de 30%, întrucât
prin „D” este o ruptură de lanţ.
Procentajul de control prezintă importanţă :

8
 • permite stabilirea includerii sau nu a unei societăţi în perimetrul
de consolidare: dacă procentul de consolidare este de cel puţin 20% societatea este
consolidabilă, iar dacă procentul este sub 20% societatea este exclusă ;
• stabileşte metoda de consolidare :
- integrare globală, control exclusiv procent de peste 50% ;
- integrare proporţională, control concomitent, procentu l de control peste 25% ;
- punere în echivalenţă, influenţă notabilă, procent de 20% - 25%.

(3) Procentul de interes

Dreptul de vot al grupului reflectă exercitarea unei puteri în timp ce deţinerea unei părţi din
capital reprezintă implicarea financiară a unei societăţi în altă societate şi se măsoară cu
ajutorul procentului de interes.
Procentul de interes reflectă cota parte din capital şi respectiv din patrimoniu, deţinută
direct sau indirect de către societatea dominantă în fiecare din societăţile incluse în
perimetrul de consolidare.
În vederea determinării procentului de interes trebuie să cunoaştem două elemente :
• procentul de deţinere directă a societăţii care deţine direct o cotă parte în
capitalul societăţii analizată DD = acţiuni deţinute/total acţiuni ;
• procentul de interes al grupului în societatea ce deţine direct o cotă aparte în
capitalul societăţii analizate.
Pentru calculul procentului de interes se foloseşte relaţia :

IG = DDSD(ά) x IG SD(ά)
în care :
DD = procent de deţinere directă ;
IG = procent de interes al grupului ;
SD(ά) = societatea ce deţine direct părţi în capitalul societăţii analizate.
Aşadar, procentul de interes trebuie calculat ţinând cont de numărul de acţiuni deţinute
şi de felurile de legături existente între societăţi.
Procentul de interes este folosit la calcularea drepturilor societăţii dominante în fiecare
societate ce aparţine perimetrului de consolidare în vederea, repartizării capitalurilor
proprii şi a rezultatului între interesele grupului şi a rezultatului între interesele celor din
afara grupului.
Exemple de stabilire a procentului de interes în funcţie de tipul legăturii ce există între
societăţi :
) societăţile se află pe un lanţ unic de forma :

M 70% 85% 60%

A B C

Rezultă următoarele procente de interes (P.I.) :

• P.I deţinut de „M” în „A” este egal cu cota de capital deţinut de 70%, adică în cazul
legăturilor directe , procentul de interes este egal cu procentul de control, dacă capitalul
societăţii „A” este format din acţiuni ordinare. Controlul exercitat este exclusiv, ceea ce
necesită utilizarea metodei de integrare globală ;
• P.I. deţinut de „M” în „B” este de 70% x 85% = 59,5%, controlul lui „M” prin „B” este
exclusiv, adică „B” se va integra global, deoarece ceilalţi acţionari deţin numai 15% ;
• P.I. deţinut de „M” în „C”= 70% x 85% x 60% = 35, 70%, ceilalţi acţionari ai lui „C” deţin
numai 40%, deci şi „C” se va integra global.

9
 b) societăţile se află în următoarele situaţie :

25% 80%
M A B

Pentru ca societatea „M” să poată exercita o influenţă asupra societăţii „B” ar trebui să
exercite asupra societăţii „A” un control exclusiv, ceea ce nu este valabil pentru că există
o ruptură de lanţ.
c) societăţile se află în următoarea situaţie :

80% 35%
M A B

40%

• P.I. deţinut de „M” în „A” este de 80% ;

• P.I. deţinut de „M” în „B” este de 68% astfel direct 40% şi indirect prin „A” 80% x 35% =
28% ;

d) societăţile se află în următoarea situaţie :

70% 40%
M A B

25% C 80%

60% 50% 18% 65% 75% 70% 23%

F2 F3 F9
F1 F4 F6 F8

80% 4% 50%
F5 F7

Denumire Procentul de Procentul de interes Metoda de

control consolidare
F1 60% 60% Integrare globală
F2 50% 50% Integrare proporţionată
F3 18% 18% Societate
neconsolidată
F4 65% 65% Integrare globală
F5 80% 52% = 65% x 80% Integrare globală
F6 75% 75% Integrare globală

10
 F7 54% = 4% +50% 65% = 75% x 4% +70% x 50% Integrare globală
F8 70% 70% Integrare globală
F9 23% 23% Punere în echivalentă

Metode de consolidare

1. Prezentarea generală a metodelor de consolidare

Din punct de vedere tehnic, consolidarea constă în substituirea valorii titlurilor de

participare deţinute de societatea-mamă (consolidate).
Această substituire se realizează prin :
- integrare, în bilanţul societăţii-mamă a fiecărui element patrimonial al filialelor
societăţii consolidate şi în contul de rezultate al societăţii-mamă a fiecărui
element constitutiv al rezultatului filialelor ;
- punere în echivalenţă, adică a substituirii valorii contabile a părţii din capitaluri
şi din rezultat, corespunzând proporţiei de titluri deţinute de societatea-mamă în
capitalul societăţii filiale.
În practică, se folosesc trei metode de consolidare a conturilor, în funcţie de
controlul exercitat de către societatea-mamă asupra societăţilor consolidate (filiale)
şi în funcţie de legăturile existente între întreprinderi: integrarea globală, integrarea
proporţională şi punerea în echivalentă. Prin control se înţelege autoritatea
(puterea de a guverna politicile financiare şi operaţionale de exploatare) ale
activităţii economice pentru a obţine beneficiu din acesta.
Aşadar, dacă o societate se află sub control exclusiv al societăţii-mamă, substituţia
se efectuează prin integrare globală a bilanţului şi contului de rezultate ale
consolidatei (filialei) în bilanţul şi contul de rezultate ale societăţii-mamă.
Dacă societatea se află sub controlul concomitent al unui număr mic de acţionari,
adică o societate multigrup, substituţia se efectuează prin integrarea bilanţului şi
contului de rezultate ale societăţii consolidate (filiale) proporţional cu interesele
societăţii-mamă, în ea, iar dacă societatea consolidată se află sub influenţa
notabilă a societăţii consolidante se va utiliza metoda punerii în echivalentă.

2. Metoda integrării globale

Întocmirea bilanţului consolidat constă în parcurgerea următoarelor etape :

a) cumularea, poziţie a elementelor din bilanţul filialelor consolidate cu cele ale
societăţii-mamă ;
b) eliminarea operaţiilor şi conturilor reciproce dacă există ;

11
 c) repartizarea în funcţie de procentul de interes a capitalurilor proprii şi a
rezultatului societăţii consolidate între societatea-mamă şi celelalte societăţi
care deţin titluri de participare în filială dar nu fac parte din grup, denumite
interese minoritare ;
d) eliminarea titlurilor de participare deţinute de societatea-mamă în societatea-
filială, diminuând cu aceiaşi sumă capitalurile consolidate ;
e) întocmirea bilanţului consolidat ;
f) întocmirea contului de rezultate care presupune :
• adunarea poziţie cu poziţie a elementelor conturilor de rezultate ale societăţii-

mamă cu cele ale societăţilor filiale ;

• eliminarea operaţiilor reciproce ;
• întocmirea contului de rezultate consolidat.

Poziţii specifice create :

la bilanţul consolidat vor apărea elemente noi
• rezerve consolidate constituite din rezervele acumulate de societatea –filială
supusă integrării ce revin grupului din momentul în care societatea a intrat în
perimetrul de consolidare ;
• rezultat consolidat format din rezultatul societăţii mamă şi cota din rezultatul
filialei ;
• interese minoritare reprezintă cota parte din rezultatul şi capitalurile proprii ale
filialei ce revin acţionarilor din afara grupului ;
• abaterea de achiziţie-reprezintă, diferenţa la data achiziţiei unei filiale, între
costul de achiziţie a titlurilor şi valoarea pe care cumpărătorul o atribuie la
această dată fiecăruia din activele şi pasivele dobândite (pentru cota parte
deţinute de întreprinderea mamă).
De regulă, această diferenţă de achiziţie, este pozitivă şi constituie un element de
activ necorporal (amortizabil).
Dacă este negativă se înscrie la pasiv în provizioane pentru riscuri şi cheltuieli.
- la contul de rezultate
• partea intereselor minoritare în rezultatul filiale ;
• cheltuiala privind amortizările (abaterile) de achiziţie pozitive ;
• etalarea abaterilor negative de achiziţie.
Exemplu : societatea MOD.SA (mamă) – deţine 70% din capitalul social al
societăţii „FAC” (filială).

Bilanţul simplificat la 31 - XII - N se prezintă :

- lei -
SPECIFICAŢII SOCIETATEA :
MOD FAC
Active imobilizate 16.500.000 4.000.000
Imobilizări necorporale - -
Imobilizări corporale 16.150.000 4.000.000
Imobilizări financiare 350.000 -
Titluri de participare 350.000 -

12
 B. Active circulante 5.500.000 2.500.000
C. Cheltuieli în avans - -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 30.000.000 2.200.000
E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete. 2.500.000 300.000
F. Total active minus datorii curente 19.000.000 4.300.000
G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai mare - -
de un an
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - -
I. Venituri în avans - -
J. Capital şi rezerve 19.000.000 4.300.000
I. Capital subscris 12.000.000 500.000
Rezerve 5.000.000 2.800.000
Rezultatul exerciţiului 2.000.000 1.000.000

Consolidarea bilanţului contabil

a) evaluarea titlurilor de participare deţinute de „MOD” la „FAC” S.A. :

Elemente Total Majoritar 70% Minoritar 30%

capital social 500.000 350.000 150.000
+ rezerve 2.800.000 1.960.000 840.000
= ACTIV NET Partajat 3.300.000 2.310.000 990.000
- Valoarea contabilă a titlurilor - (350.000) -
de participare
= Diferenţa de consolidare 1.960.000 -

Acţiunile au capitalizat 1.960.000 (exclusiv rezultatul exerciţiului).

b) Repartizarea rezultatului „FAC”S.A, pentru determinarea rezultatului consolidat

înscris în bilanţ:

Elemente Total Majoritar 70% Minoritar 30%

Rezultat „PAC”S.A 1.000.000 700.000 300.000
+ Rezultat „MOD”S.A 5.000.000 5.000.000 -
= Rezultatul consolidat 6.000.000 5.700.000 300.000

c) Întocmirea bilanţului consolidat pentru societatea „MOD”S.A

- mii lei -
SPECIFICAŢII SUME

A. Active imobilizate 20.150.000

I. Imobilizări necorporale -
II. Imobilizări corporale (16.150.000 + 4.000.000) 20.150.000
III. Imobilizări financiare -
B. Active circulante (5.500.000 + 2.500.000) 8.000.000
C. Cheltuieli în avans -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 5.200.000
(3.500.000 + 2.200.000)

13
 E. Active circulante nete, respectiv datorii curente 2.800.000
nete.
F. Total active minus datorii curente 22.950.000
G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai -
mare de un an
H. Venituri în avans -
I. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli -
J. Interes minoritar (990.000 + 300.000) 1.290.000
A.Capital şi rezerve 21.660.000
I. Capital subscris 12.000.000
II. Rezerve consolidate (5.000.000 + 1.960.000) 6.960.000
diferenţa de consolidare
III. Rezultatul consolidat (2.000.000 + 700.000) 2.700.000

d) Eliminarea operaţiilor reciproce: societatea mamă deţinea o creanţă de 300.000

lei, iar filiala avea o datorie tot de 300.000 lei

Datorii = Creanţe 300.000 lei

B) Consolidarea contului profit şi pierdere

a) Conturile de profit şi pierdere la 31 XII se prezenta astfel :

EXPLICAŢII SOCIETATEA :
MOD FAC
- Venituri din exploatare 14.200.000 lei 3.100.000 lei
- Cheltuieli de exploatare 12.000.000 lei 2.000.000 lei
- Profitul sau pierderea din exploatare 2.200.000 lei 1.100.000 lei
- Venituri financiare 800.000 lei 300.000 lei
- Cheltuieli financiare 600.000 lei 250.000 lei
- Profitul sau pierderea din activitatea curentă 200.000 lei 50.000 lei
- Venituri extraordinare 100.000 lei -
- Cheltuieli extraordinare - 50.000 lei
- Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară 100.000 lei (50.000)
- Cheltuieli cu impozitul pe profit 500.000 lei 100.000 lei
- Rezultatul exerciţiului 2.000.000 lei 1.000.000 lei

b) Întocmirea contului de profit şi pierdere consolidat al societăţii-mamă „MOD” :

EXPLICAŢII SUME

• Venituri din exploatare (14.200.000 + 3.100.000) 17.300.000 lei

- Cheltuieli de exploatare (12.000.000 + 2.000.000) 14.000.000 lei
= Rezultatul din exploatare 3.300.000 lei
Venituri financiare (800.000 + 300.000) 1.100.000 lei
- Cheltuieli financiare (600.000 + 250.000) 350.000 lei
= Rezultatul financiar 100.000 lei
Rezultatul curent înaintea consolidării 3.650.000 lei
(1.100.000 + 350.000) 50.000 lei

14
 Rezultatul extraordinar (100.000 – 50.000) 600.000 lei
Impozit pe profit (500.000 + 100.000) 3.000.000 lei
Rezultatul net înaintea consolidării 300.000 lei
- Interes minoritar (1.000.000 „FAC” x 30%) 2.700.000 lei
= Rezultatul ce revine societăţii „MOD”

În concluzie, dacă societatea consolidată exercită asupra societăţii consolidate un

control exclusiv, în vederea consolidării se va utiliza metoda integrării globale ce
presupune prelucrarea tuturor elementelor patrimoniale ale societăţii consolidate
cu excepţia titlurilor deţinute în capitalul societăţii consolidate, care se înlocuiesc cu
activele şi pasivele societăţii consolidate, iar în contul de rezultate se preiau toate
elementele conturilor de rezultate ale societăţilor consolidate şi eliminarea
operaţiilor reciproce.

3. Metoda consolidării proporţionale

Această metodă constă în cumularea conturilor individuale la nivelul societăţii-

mamă în raport de procentul pe care îl deţine aceasta în capitalul propriu al
filialelor.
Dacă o comparăm cu metoda consolidării globale, nu mai întâlnim interesul
minoritar.
Metoda integrării proporţionale presupune :
1. Integrarea proporţională a bilanţului :
a) cumularea elementelor bilanţiere ale societăţii mamă cu cota parte a
elementelor bilanţiere ale societăţii controlate potrivit procentului de interes
deţinut de societatea consolidată ;
b) eliminarea conturilor reciproce între cele două societăţi ;
c) stabilirea rezervelor consolidate şi a rezultatului consolidat ;
d) eliminarea titlurilor societăţii consolidate deţinute de societatea consolidată,
diminuând cu aceeaşi valoare şi capitalurile proprii consolidate ;
e) întocmirea bilanţului consolidat.
2. Integrarea proporţională a contului de rezultate constă :
a) cumularea conturilor de rezultate ale societăţii consolidate cu cota parte din
contul de rezultate al societăţii consolidate conform cu procentul de interes al
consolidantei în consolidată ;
b) eliminarea operaţiilor reciproce ;
c) întocmirea contului de rezultate consolidat.

Poziţii specifice create :

rezerve consolidate ;
rezultatul consolidat: abateri de achiziţie (în cazul întreprinderilor controlate).

Exemplu : Societatea-mamă „MOD”S.A deţine 40% din capitalul social al filialei

„FIR” S.A. Se presupune că au existat operaţii reciproce între cele două societăţi.
Bilanţurile înainte de consolidare se prezenta astfel :

15
 SPECIFICAŢII SOCIETATEA :
„MOD” S.A „FIR” S.A
A. Active imobilizate 12.200.000 lei 8.000.000 lei
I. Imobilizări necorporale - -
II. Imobilizări corporale 10.000.000 lei 8.000.000 lei
III. Imobilizări financiare 2.200.000 lei -
IV. Titluri de participare deţinute de „MOD” la „FIR” 2.200.000 lei -

B. Active circulante 9.800.000 lei 3.200.000 lei

C. Cheltuieli în avans - -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 6.000.000 lei 2.400.000 lei
E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete 3.800.000 lei 800.000 lei
F. Total active minus datorii curente 16.000.000 lei 8.800.000 lei
G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai mare - -
de un an
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - -
I. Venituri în avans - -
J. Capital şi rezerve 16.000.000 lei 8.800.000 lei
I. Capital subscris 13.200.000 lei 5.500.000 lei
Rezerve 1.500.000 lei 1.200.000 lei
Rezultatul exerciţiului 1.300.000 lei 2.100.000 lei

a) Consolidarea bilanţului :
În bilanţul consolidat prin integrare proporţională apar elementele bilanţiere: rezerve
consolidate, rezultatul consolidat cu următorul conţinut :
- rezervele consolidate reprezintă cota parte din rezervele
întreprinderii supusă integrării grupului, din momentul în care a intrat în
perimetrul de consolidare la care se adaugă rezervele societăţii-mamă ;
- rezultatul consolidat cuprinde cota parte din rezultatul filialei
potrivit procentului de interes la care se adună rezultatul integral al societăţii-
mamă ;
- datoriile consolidate reprezintă datoriile societăţii-mamă la care
se adaugă cota parter din datoriile filialei potrivit procentului de interes.
Interesele minoritare nu sunt reflectate în bilanţul consolidat.

Bilanţul consolidat

SPECIFICAŢII SUME

A. Active imobilizate 13.200.000 lei

I. Imobilizări necorporale -
II. Imobilizări corporale (10.000.000 + 40% x 8.000.000) 13.200.000 lei
III. Imobilizări financiare -
B. Active circulante (9.800.000 + 40% x 3.200.000) 11.080.000 lei
C. Cheltuieli în avans -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an (6.000.000 + 6.960.000 lei
40% x 2.400.000)
E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete. 4.120.000 lei
F. Total active minus datorii curente 17.320.000 lei

16
 G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai mare de un an -

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli -

I. Venituri în avans -
J. Capital şi rezerve 17.320.000 lei
I. Capital social 13.200.000 lei
II. Rezerve consolidate (1.500.000 + 40% x 1.200.000) 1.980.000 lei
III. Rezultatul consolidat (1.300.000 + 40% x 2.100.000) 2.140.000 lei

b) Consolidarea contului rezultate :

Conturile individuale înainte de integrare se prezintă :

EXPLICAŢII SOCIETATEA :
„MOD” S.A „FIR” S.A.
- Venituri din exploatare 8.600.000 lei 9.100.000 lei
- Cheltuieli de exploatare 7.200.000 lei 6.950.000 lei
- Profitul sau pierderea din exploatare 1.400.000 lei 2.150.000 lei
- Venituri financiare 600.000 lei 1.000.000 lei
- Cheltuieli financiare 500.000 lei 700.000 lei
- Profitul sau pierderea din activitatea curentă 1.500.000 lei 2.450.000 lei
- Venituri extraordinare - -
- Cheltuieli extraordinare - -
- Profitul sau pierderea din activitatea extraordinară - -
- Impozit pe profit 200.000 lei 350.000 lei
- Rezultatul net 1.300.000 lei 2.100.000 lei

Contul de rezultate consolidate va cuprinde un post nou ce va reprezenta rezultatul

societăţii „MOD”, la care se adaugă cota parte din rezultatul întreprinderii „FIR”
(consolidată ) post ce se va numi „Rezultatul consolidat”. Celelalte elemente ale
contului de rezultate consolidat se obţin adăugând la elementele contului de
rezultate al societăţii „MOD”, cota parte din elementele contului de rezultate al
societăţii „FIR”.

Contul de profit şi pierdere consolidat :

EXPLICAŢII SUME

Venituri din exploatare (8.600.000 + 40% x 9.100.000) 12.240.000 lei

- Cheltuieli de exploatare (7.200.000 + 40% x 6.950.000) 9.980.000 lei
= Rezultat din exploatare 2.260.000 lei
Venituri financiare (600.000 + 40% x 1.000.000) 1.000.000 lei
- Cheltuieli financiare (500.000 + 40% x 700.000) 780.000 lei
= Rezultatul financiar 220.000 lei
Rezultatul curent (2.260.000 - 220.000) 2.480.000 lei

17
 Rezultatul extraordinar -
Impozit pe profit (200.000 + 40% x 350.000) 340.000 lei
Rezultatul net înaintea consolidării (1.300.000 + 40% x 2.100.000) 2.140.000 lei

Reţinem, dacă în cadrul unui grup societatea-mamă, exercită asupra unei

întreprinderi un control concomitent, în vederea consolidării, se va utiliza metoda
integrării proporţionale.

4. Metoda punerii în echivalenţă

Dacă o întreprindere se află sub influenţă notabilă a altei societăţi din grup, adică o
unitate asociată grupului, consolidarea se va realiza prin punerea în echivalenţă,
metodă care constă în a substitui, la valoarea contabilă, titlurile deţinute de
societatea-mamă la costul de achiziţie cu cota parte din capitalurile proprii ale
societăţii consolidate.
Principalele etape care au avut loc în vederea punerii în echivalenţă a bilanţului :
a) înlocuirea valorii contabile a titlurilor de participare deţinute de societatea
mamă în societatea consolidată cu partea ce-i revine din capitalurile proprii ale
întreprinderii consolidate ;
b) în contrapartida cotă parte din rezervele societăţii consolidate ce revin
societăţii-mamă se adaugă la rezervele acesteia şi vor forma rezervele
consolidate ;
c) cota parte din rezultatul întreprinderii consolidate ce revine societăţii-mamă
se adaugă la rezultatele acesteia pentru a forma rezultatul consolidat.

Punerea în echivalenţă a contului de rezultate constă în faptul că la rezultatele

societăţii-mamă se adaugă cota parte cuvenită acesteia din rezultatele societăţii
consolidate. Potrivit acestei metode în bilanţul contabil se preiau integral toate
elementele patrimoniale ale societăţii-mamă, iar valoarea contabilă a titlurilor de
participare deţinute de societatea-mamă este substituită cu cota parte din
capitalurile proprii ale întreprinderii consolidate ce revine consolidantei. Contul de
profit şi pierdere consolidat preia elementele preia elementele de venituri şi
cheltuieli ale societăţii-mamă iar la finalul contului se introduce postul „Cota parte
din rezultatul societăţii consolidate”. Deosebirea faţă de metodele bazate pe
integrare globală sau proporţională, punerea în echivalenţă nu se realizează prin
cumulul total sau proporţional al elementelor societăţii-mamă cu cele ale societăţii
consolidate.
Exemplu: Societatea „MOD” deţine 20% din capitalul social al societăţii „FIR”,
adică titluri de participare în valoare de 2.400.000 lei :

1) Bilanţurile celor două societăţi :

SPECIFICAŢII SOCIETATEA :
„MOD” S.A. „FIR” S.A.
A. Active imobilizate 20.400 lei 13.600 lei
I. Imobilizări necorporale - -
(4) Imobilizări corporale 18.000 lei 13.600 lei
(5) Imobilizări financiare 2.400 lei -

18
 (6) Titluri de participare 2.400 lei -
B. Active circulante 2.600 lei 1.200 lei
C. Cheltuieli în avans - -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 1.800 lei 300 lei
E. Active circulante nete respectiv datorii curente nete. 800 lei 900 lei
F. Total active minus datorii curente 21.200 lei 14.500 lei
G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai mare de un an - -
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli - -
I. Venituri în avans - -
J. Capital şi rezerve 21.200 lei 14.500 lei
I. Capital subscris 19.000 lei 12.000 lei
Rezerve 1.200 lei 1.400 lei
Rezultatul exerciţiului 1.000 lei 1.100 lei
a) Evaluarea titlurilor de echivalenţă :
• cost achiziţie = 2.400.000
+ cotă parte a lui “MOD” S.A din rezervele lui “FIR” S.A 20% x 1.400.000 = 280.000
+ cota parte a lui “MOD” S.A din rezultatul exerciţiului lui FIR SA 20% x 1.100.000 = 220.000
TOTAL : = 2.900.000

În pasiv situaţia se prezintă astfel :

Rezerve consolidate (1.200.000 + 20% x 1.400.000) = 1.480.000 lei
Rezultatul consolidat (1.000.000 + 20% x 1.100.000) = 1.200.000 lei

b) Bilanţul consolidat al lui “MOD” S.A se prezintă :

- mii lei -
SPECIFICAŢII SUME

A. Active imobilizate 20.900

I. Imobilizări necorporale -
II. Imobilizări corporale (10.000.000 + 40% x 8.000.000) 18.000
III. Imobilizări financiare 2.900
B. Active circulante (9.800.000 + 40% x 3.200.000) 2.600
C. Cheltuieli în avans -
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 1.800

E. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete. 800

F. Total active minus datorii curente 21.700
G. Datorii ce trebuie plătite între-o perioada mai mare de un an -

H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli -

I. Venituri în avans -
J. Capital şi rezerve 21.700
I. Capital social 19.000
II. Rezerve consolidate (1.200 + 20% x 1.400) 1.480
III. Rezultatul consolidat (1.000 + 20% x 1.100) 1.220

Reţinem că, metoda punerii în echivalenţă constă în corectarea valorii titlurilor

societăţii în bilanţul societăţii-mamă.

2) Conturile individuale de rezultate, înainte de consolidare se prezintă astfel :

19
 - mii lei -
Societatea :
EXPLICAŢII
“MOD” S.A. “FIR” S.A.

• Venituri din exploatare 1.800 2.100

- Cheltuieli de exploatare 800 950
= Rezultat din exploatare 1.000 1.150
• Venituri financiare 250 400
- Cheltuieli financiare - 250
= Rezultatul curent 1.250 1.300
Impozit pe profit 250 200
Rezultatul net 1.000 1.100

a) Contul de profit şi pierdere consolidat al societăţii „MOD” S.A.

- mii lei -

EXPLICAŢII SUME

• Venituri din exploatare 1.800

- Cheltuieli de exploatare 800
= Rezultat din exploatare 1.000
Venituri financiare 250
- Cheltuieli financiare -
= Rezultatul financiar 250
Rezultatul curent 1.250
- Impozit pe profit 250
Rezultatul net integrat societatea „MOD” 1.000
+ Cota parte din rezultatul societăţii „FIR”S.A (20% x 1.100) 220
Rezultatul consolidat (1.000 + 20% x 1.100.000) 1.220

Dacă rezultatul societăţii consolidate este o pierdere în contul rezultate consolidat

va apare la cheltuieli. În cazul în care în cursul exerciţiului societatea-mamă a
primit dividende de la societatea pusă în echivalenţă, ele se vor elimina din
veniturile financiare prin transferare la rezervele consolidate.

Procesul de consolidare a conturilor

a) Noţiuni generale
Întocmirea conturilor consolidate au drept scop obţinerea unei imagini fidele a
activelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii aferente societăţilor
incluse în consolidare ca şi cum ar fi vorba despre o singură entitate.
Conturile consolidate se elaborează pe baza conturilor individuale ale societăţilor
reţinute în consolidare, care în acest scop sunt supuse etapelor specifice
procesului de consolidare ce privesc: retratări, ajustări, eliminări şi cumulări.
În, vederea asigurării unei baze unitare de pornire în consolidare, toate conturile
individuale ale societăţii cuprinse în perimetru, trebuie să respecte aceleaşi principii

20
contabile. Unele dintre aceste principii contabile sunt valabile şi în cazul conturilor
individuale, iar altele sunt specifice consolidării.
În cazul, în care aplicarea unui principiu sau a unei reguli contabile nu permite
obţinerea unei imagini fidele şi corecte, în conturile consolidate trebuie furnizate
informaţiile suplimentare necesare.
Principiile contabile respectate în cazul societăţilor sunt valabile şi la nivelul
grupului de societăţi, unele dintre ele dobândind noi valenţe: prudenţa, permanenţa
metodelor, continuitatea activităţii, independenţa exerciţiului, intangibilitatea
bilanţului de deschidere, necompensarea, mai intră în gama principiilor
fundamentale şi: importanţa relativă, prevalenţa economicului asupra juridicului,
principiul entităţii, principiul bunei informări.
Tot de la conturile individuale au fost preluate şi următoarele reguli şi metode :
- folosirea valorii de achiziţie şi a valorii de inventar ;
- luarea în considerare a amortizării şi a provizioanelor ;
- metodele de descărcare a gestiunii stocurilor : FIFO,
LIFO,CMP.
∗
Etapele procesului de consolidare se prezintă astfel :
a) determinarea perimetrului de consolidare ;
b) stabilirea metodelor de consolidare ;
c) retratarea conturilor individuale anuale ale societăţilor de consolidat,
prealabil consolidării lor, pentru a le face conform cu metodele de evaluare
reţinute în conturile consolidate ;
d) omogenizarea prezentării conturilor individuale ale societăţii de
consolidat ;
e) ajustarea conturilor reciproce ;
f) conversia conturilor societăţilor străine ce vor fi consolidate ;
g) cumulul conturilor individuale retratate convertite ;
h) eliminarea efectelor tranzacţiilor dintre societăţile din cadrul grupului, a
dividendelor intragrup, a provizioanelor pentru depreciere şi a provizioanelor
pentru riscuri şi cheltuieli legate de societăţile consolidate ;
i) eliminarea incidenţei înregistrărilor efectuate pentru aplicarea
legislaţiei fiscale, legate de amortizări, derogatorii, subvenţii pentru investiţii,
eliminarea titlurilor de participare şi a capitalurilor proprii ale societăţilor
consolidate ;
j) eliminarea titlurilor de participare şi a capitalurilor proprii ale societăţii
consolidate ;
k) elaborarea conturilor consolidate.
Aceste etape pot fi ierarhizate :
A) Preconsolidare
B) Consolidarea propriu-zisă
A) Preconsolidarea conturilor constă în :
A.1) fixarea perimetrului de consolidare ;
A.2) omogenizarea conturilor individuale ;
A.3) eliminarea efectelor înregistrărilor determinate de aplicarea legislaţiei fiscale ;

Ordinul Ministrului Finaţelor nr. 772/02.06.2000 de aprobare a Normelor privind consolidarea conturilor.

21
A.4) ajustarea conturilor reciproce pentru societăţile integrate ;
A.5) conversia în lei a conturilor societăţilor străine ;
A.6) cumularea conturilor retratate.

B) Consolidarea propriu-zisă a conturilor:

B.1) eliminarea operaţiilor şi conturilor reciproce;
B.2) eliminarea titlurilor de participare şi distribuirea capitalului propriu;
B.3) elaborarea conturilor consolidate.

A.1) Fixarea perimetrului de consolidare

Presupune stabilirea unei organigrame de calculul procentului de interes şi al
procentului de control şi alegerea metodei de consolidare.
• Organigrama va prezenta grafic legăturile financiare existente între
societăţile grupului.
• Calculul procentului de interes şi a procentului de control conduce la
alegerea metodei de consolidare.

A.2) Organizarea conturilor individuale

Pentru a obţine un ansamblu consolidat este necesar ca metodele de evaluare şi
prezentare să fie omogene. Aşadar, dacă o întreprindere inclusă în perimetru de
consolidare utilizează metode contabile diferite de cele stabilite la consolidare, se
impun ajustări prealabile pentru a obţine o armonizare.
Omogenizarea se realizează prin două înregistrări paralele :
- una proprie bilanţului ;
- una proprie contului de profit şi pierdere. Din acest motiv se utilizează două
conturi de rezultate: unul pentru bilanţ cu funcţie de pasiv, iar altul pentru contul
de rezultate cu funcţie de activ.
De asemenea, orice omogenizare care vizează tranzacţiile din trecut sunt reglate
pe calea rezervelor.

Exemplu: Întreprinderea „S” filială a înregistrat în exerciţiul N-1 cheltuieli de

constituire de 800.000, amortizabile în 5 ani. Grupul a stabilit înregistrarea acestor
cheltuieli în contul de profit şi pierdere.
La întreprinderea „S” filială, înregistrările de omogenizare la închiderea exerciţiului
„N” constă din :

a) înregistrări de preconsolidare a bilanţului :

• corectarea înregistrării exerciţiului precedent N-1 :

8.000.000 lei % = 201 „Cheltuieli de 8.000.000 lei

1.600.000 lei 2801 „Amortizarea constituire”
6.400.000 lei cheltuielilor de
constituire”
106 „Rezerve”

• corectarea amortizării exerciţiului „N”:

1.600.000 lei 2801 „Amortizarea = 212 „Profit şi 1.600.000 lei

22
 cheltuielilor de pierdere”
constituire”

b) preconsolidarea contului de profit şi pierdere :

• corectarea cheltuielilor cu amortizarea aferentă exerciţiului „N”:

1.600.000 lei 212 „Profit şi pierdere” = 6811 „Cheltuieli de 1.600.000 lei

exploatare privind
amortizările şi
provizioanele”

A.3) Eliminarea efectelor înregistrărilor determinate de aplicarea legislaţiei

fiscale
Privesc respectarea metodelor de evaluare obligatorii, fiind direct legate de
incidentele fiscale. Astfel, în Europa (Franţa, Germania., Italia, Spania inclusiv
România) dar şi Japonia, ţin o contabilitate dependentă de fiscalitate. Această
legătură este datorată faptului că obţinerea unui avantaj fiscal este subordonată
înregistrării sale în contabilitate. Este cazul amortizărilor derogatorii, subvenţiilor
pentru investiţii.
Subvenţiile pentru investiţii pot fi retratate potrivit practicii internaţionale astfel :
a) menţinerea ca elemente de capitaluri proprii transferându-le într-un cont de
rezerve ;
b) transferarea de subvenţii la venituri înregistrate în avans.
Exemplu – considerând că la 1-01 N-1 s-a primit o subvenţie de 10.000.000 lei pe
baza căreia s-a achiziţionat un mijloc fix amortizabil liniar, în 10 ani, al sfârşitul
exerciţiului „N” subvenţia rămasă este de 800.000 lei.
În România subvenţiile sunt tratate prin transferarea subvenţiei la venituri
înregistrate în avans.
Astfel că, pentru omogenizare se procedează la înregistrarea soldului de subvenţii
la veniturile înregistrate în avans.

800.000 lei 131 „Subvenţii pentru = 472 „Venituri 800.000 lei

investiţii” înregistrate în
avans”

A.4) Retratarea impozitului pe profit.3

Pentru impozitarea profitului se pot folosi două metode:
a) metoda datoriei în contul de profit şi pierdere potrivit căreia rezultatul
impozabil se calculează astfel :

Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil + Reintegrări fiscale – Deduceri fiscale

b) metoda datoriei bilanţiere potrivit căreia relaţia de calcul a rezultatului este :

Rezultatul impozabil = Rezultatul contabil ± Diferenţele temporare ± Diferenţe definitive

3
M. Ristea şi colaboratorii – «Contabilitatea aprofundată » , Ed.Lucman Buc., 2002, pag.279.

23
 Diferenţele temporare se stabilesc pe baza elementelor bilanţiere (active şi datorii)
şi nu a elementelor de cheltuieli şi venituri.
Relaţiile de calcul a diferenţelor temporare se prezintă astfel :
a) În cazul activelor :

Diferenţele temporare = Valoarea contabilă a activelor – Valoarea fiscală a activelor

(baza de calcul a impozitului)

Exemplu: Imobilizări corporale

Valoarea contabilă = valoarea reevaluată
Valoarea fiscală = valoarea imobilizărilor înainte de reevaluare.
b) În cazul datoriilor :

Diferenţele temporare = Valoarea fiscală a datoriilor – Valoarea contabilă a datoriilor

Dacă valoarea contabilă a datoriilor este mai mică decât valoarea fiscală se obţine
un câştig care trebuie impozitat.
Înregistrările în contabilitate sunt de forma :
1) În cazul datoriilor din contul de profit şi pierdere reflectă numai impozitele
curente (exigibile).

691 „Cheltuieli cu = 4411 „Impozit pe

impozitul pe profit” profit”

2) In cazul datoriilor bilanţiere lucrează cu impozite curente şi impozite amânate.

Impozitele amânate sunt aferente diferenţelor temporare.
Diferenţele temporare pot fi :
Diferenţele temporare deductibile fiscal, apărute în cazul în care valoarea contabilă
a activelor este mai mică decât valoarea fiscală, respectiv valoarea contabilă a
datoriilor, mai mare decât valoarea fiscală; se creează o creanţă din impozitele
amânate ce se înregistrează :

4412 „Impozitul pe = 791 „Venituri de profit

profit amânat” amănat”

(b.2) diferenţe temporare impozabile, apărute în situaţia inversă se înregistrează :

6912 „Cheltuieli cu = 4412 „Impozitul pe

impozitul pe profitul profitul amânat”
amânat”

La consolidarea conturilor, metoda de impozitare folosită este cea a impozitelor

amânate. Înregistrările sunt :
- în bilanţ :

106 „Rezerve” = 4412 „Impozitul pe profitul

amânat”

24
 - în contul de profit şi pierdere :

4412 „Impozitul pe profitul = 121 „Profit şi pierdere”

amânat”

A.5) Ajustarea conturilor reciproce între societăţile integrate

Între societatea consolidantă şi filiale (consolidate) pot interveni unele operaţii
reciproce de tipul: acordare/primire de împrumuturi, creanţe/datorii,
cheltuieli/venituri, clienţi/furnizori. Aceste operaţii la nivelul grupului reprezintă o
dublă înregistrare, deoarece menţinerea lor în cadrul conturilor consolidate
majorează artificial cumpărările, vânzările, creanţele, datoriile respectiv cifra de
afaceri.
În cazul eliminării din conturile consolidate a operaţiilor reciproce, este necesar ca
societăţile cuprinse în perimetrul de consolidare să prezinte conturi perfect
reciproce. De exemplu, în cazul cumpărării de materii prime de societatea „M” de
la societatea „F”, conturile reciproce vor fi :
- în contabilitatea societăţii „M” contul 410 „Furnizori” iar
- în contabilitatea societăţii „F” contul 411 „Clienţi” cu aceeaşi suma.
Pentru a stabili conturile reciproce, trebuie să se efectueze o inventariere a
conturilor intra-grup şi verificarea reciprocităţii şi apoi se procedează la ajustarea
conturilor.
Ajustarea conturilor se face baza principiului alinierii receptorului la emiţător. De
exemplu în cazul unei livrări de bunuri, societatea care livrează o emis-factură, de
asemenea a eliberat marfa din depozit, care se află pe drum, în tranzit la data
închiderii exerciţiului, nefiind deci recepţionată la client. În acest caz prin ajustarea
conturilor se va proceda la receptor la contabilizarea cumpărării.
Cazurile care pot duce la diferenţe între conturile reciproce sunt :
- mărfurile în tranzit, respectiv fără facturi întocmite;
- plata în tranzit;
- efecte comerciale scontate, dar nescadente;
- datorii şi creanţe în monedă străină în cadrul unui grup internaţional;
- erori, omisiuni în contabilizarea operaţiunilor reciproce;
- litigii între societăţi, operaţia respectivă fiind înregistrată numai una
dintre cele două societăţi.

A.6) Conversia conturilor societăţilor străine

În cazul în care perimetrul de consolidare sunt cuprinse şi societăţi străine, se
impune conversia conturilor în moneda de referinţă a grupului înainte de a efectua
consolidarea.
Din punct de vedere practic, operaţia este de mare complexitate. Societăţile aflate
în străinătate pot fi în contexte economice şi monetare foarte variate, de la o simplă
eroare monetară, fără incidenţe reale asupra conturilor, la hiperinflaţii ce produc
distorsiuni contabile şi financiare.
Problema conversiei cuprinde două aspecte: pe de o parte, posibilitatea cursului de
schimb de a reflecta fidel compararea performanţelor celor două economii şi pe de
altă parte efectul mai mult sau mai puţin deformat al fluctuaţiei cursului asupra
posturilor de bilanţ şi cont de rezultate.

25
Pentru conversia conturilor primite de la societăţile străine se pot folosi două
metode :
a) metoda cursului istoric :
In acest scop activele şi pasivele se împart în monetare (imobilizările, stocurile şi
capitalurile proprii) şi nemonetare (celelalte posturi). Modalităţile de calcul constau:
a.1) conversia bilanţului : folosirea cursului istoric pentru elementele nemonetare
imobilizări, stocuri, capitaluri proprii (cursul de la data intrării în patrimoniu a
elementelor de activ), utilizarea unui curs de închidere pentru elementele monetare
(datorii, creanţe şi disponibilităţi), iar rezultatul se obţine prin diferenţe între
conturile de activ şi cele de pasiv în vederea echilibrării bilanţului.
Formalizând se poate scrie relaţia :

• Active monetare x cursul istoric

+ Active nemonetare x cursul de închidere
= TOTAL activ conversionat
• Capitaluri proprii x cursul istoric
+ Datorii x cursul de închidere
= TOTAL pasiv interimar conversionat
• Rezultatul bilanţier calculat = Activ conversionat - Pasiv conversionat.

a.2) conversia contului de profit sau pierdere : veniturile şi cheltuielile sunt

convertite la cursul de constatare/mediu.
O derogare de la această regulă se produce la : cheltuielile cu amortizarea care
sunt conversionate la cursul istoric utilizat pentru conversia imobilizărilor din bilanţ
şi respectiv variaţia stocurilor a căror valoare este convertită la cursul istoric folosit
în bilanţ pentru reflectarea creşterii stocului. Rezultatul este preluat din bilanţ. Iar
pentru echilibrarea contului de rezultate consolidat se utilizează un cont de
diferenţe de conversie.
Formalizând putem scrie relaţia :
• Venituri x cursul de constatare/mediu
- Cheltuieli x cursul de constatare/mediu
= REZULTAT
+/- Diferenţe de conversie
= Rezultat bilanţier

Diferenţele de conversie = Rezultat bilanţier – Rezultat cont 121 „Profit şi pierdere”

Exemplu Societatea “T” de naţionalitate “g” a participat la constituirea în ţara “R” a

societăţii “F” se convertesc după metoda cursului istoric ţinând cont de
următoarele informaţii:
- cursul istoric pentru imobilizări este de 1 umr. = 9,8, umg
- curs istoric pentru stocuri este de 1 umr = 8,75 umg
- curul mediu al exerciţiului este de 1 umr = 8,15 umg
- cursul la data de închidere este de 1 umr = 8,40 umg
unde :
umr = unitate monetară romană ;
umg = unitate monetară a ţării, g.

26
 • Bilanţul societăţii “F” conţine : imobilizări corporale = 9.000.000 lei ; stocuri
(mărfuri) = 1.100.000 lei ; creanţe (clienţi) = 2.100.000 lei; disponibilităţi =
890.000 lei; capital social = 8.640.000 lei; rezultat = 1.560.000 lei; datorii =
2.800.000 lei.
• Contul de rezultate “F” se prezintă astfel: venituri=2.600.000 lei;variaţia
stocurilor = 800.000 lei; cheltuieli = 720.000 lei; cheltuieli cu amortizarea =
240.000 lei; profit = 1.560.000 lei.
• Conversia bilanţului :
1) curs istoric :
- imobilizări = 900.000 x 9,8 = 9.8200.000 lei
- stocuri = 1.100.000 x 8,75 = 9.625.000 lei
- capitaluri proprii, T a achiziţionat 70% cu 6.160.000 deci valoarea totală a
capitalurilor proprii 8.800.000 lei
2) curs de închidere :
- creanţe 2.100.000 x 8,40 = 17.640.000
- disponibilităţi 890.000 x 8,40 = 7.476.000
- datorii 2.800.000 x 8,40 = 23.520.000
3) determinarea rezultatului pentru echilibrarea bilanţului.
Activ – Capitaluri proprii – Datorii = rezultat
Activ = imobilizări + stocuri + creanţe + disponibilităţi
132.941.000 = 98.000.000 + 9.025.000 + 17.640.000 + 7.476.000
deci, Rezultatul = 132.941.000 – 8.800.000 – 23.520.0000 = 100.621.000
• Conversia contului de rezultate :
1) preluarea rezultatului din bilanţ 100.621.000
2) curs istoric:
- cheltuieli cu amortizarea : 240.000 x 9,8 = 2.352.000
- variaţia stocurilor : 80.000 x 8,75 = 700.000
3) curs mediu :
- venituri : 2.600.000 x 8,15 = 21.190.000
- cheltuieli : 720.000 x 8,15 = 5.868.000
4) determinarea diferenţei de conversie pentru echilibrarea contului de rezultate:

Diferenţa de conversie = venituri – variaţia stocurilor – cheltuieli – amortizări - rezultat

- 88.351.000 = 21.190.000 – 700.000 – 5.868.000 – 2.352.000 – 100.621.000

Metoda cursului istoric se poate aplica cu rezultate bune dacă se cunoaşte exact
istoricul situaţiei şi mişcările ce au afectat elementele societăţii controlate (achiziţii,
deprecieri, ieşiri de active).
b) metoda cursului de închidere :
această metodă porneşte de la contul 121 “Profit şi pierdere” spre bilanţ, în aşa fel
încât conversia tuturor elementelor de activ şi pasiv, monetare sau nemonetare,
cheltuielile, venituri se face la cursul de schimb de la data închiderii exerciţiului.
Etapele ce trebuie urmate, constau din :
b.1) în contul de profit şi pierdere: folosirea cursului de închidere pentru
conversia veniturilor şi cheltuielilor, inclusiv cele privind amortizările şi

27
provizioanele, determinarea rezultatului prin diferenţe dintre venituri şi cheltuieli în
vederea echilibrării contului de rezultate.
Relaţia de calcul se prezintă astfel:
• Venituri la cursul de închidere
- Cheltuieli la cursul de închidere
= Rezultatul conversionat
b.2) în bilanţ – utilizarea cursului istoric pentru conversia capitalurilor proprii şi a
cursului de închidere pentru conversia tuturor celorlalte posturi de activ şi pasiv,
preluarea rezultatului determinat în contul de rezultate şi determinarea diferenţelor
de conversie prin diferenţă dintre activ şi pasiv pentru echilibrarea bilanţului.
• Activ la curs de închidere
= Total activ conversionat
• Capital propriu la curs istoric
+ Datorii la cursul de închidere
+/- Rezultatul conversionat din contul 121 “Profit şi pierdere”
= Total pasiv interimar
+/- Diferenţele de conversie = Activ conversionat-pasiv interimar conversionat

Exemplu : apelăm la datele folosite la metoda cursului istoric :

• Conversia contului de profit şi pierdere
1) curs de închidere:
- variaţia stocurilor = 80.000 x 8,40 = 672.000
- cheltuieli = 720.000 x 8,40 = 6.048.000
- cheltuieli cu amortizarea = 240.000 x 8,40 = 2.016.000
2) determinarea rezultatului :
venituri – variaţia stocurilor – cheltuieli – cheltuieli cu amortizarea = Rezultat
21.840.000 – 672.000 – 6.048.000 – 2.016.000 = 13.104.000

• Conversia bilanţului
1) preluarea rezultatului din contul de rezultate 13.104.000 ;
2) curs istoric – capitaluri proprii; “T” deţine 70% din capitalurile proprii ale lui “F”
pentru 6.160.000, deci capitalurile proprii au fost de 8.800.000 ;
3) curs de închidere :
- imobilizări 9.000.000 x 8,40 = 75.600.000
- stocuri 1.100.000 x 8,40 = 9.240.000
- creanţe 2.100.000 x 8,40 = 17.640.000
- datorii 2.800.000 x 8,40 = 23.520.000
4) determinarea diferenţei de conversie pentru echilibrarea bilanţului.
Activ – Capitaluri proprii – Rezultat – Datorii = Diferenţe de conversie
109.956.000 – 8.800.000 – 13.104.000 – 23.520.000 = 64.532.000
Această metodă este mai simplu de aplicat, dar prezintă un inconvenient major. În
cazul unor puternice fluctuaţii monetare imobilizările pot suferi profunde modificări
de valoare.

A.7) Cumularea conturilor retratate şi ajustate

După omogenizarea conturilor individuale ale societăţilor consolidabile, conturile
obţinute după aceleaşi reguli de evaluare şi de prezentare pot fi cumulate.

28
 Cumulul se realizează post cu post pentru bilanţurile şi contul de rezultate ale
societăţilor integrate: în totalitate pentru societăţile integrate global sau în funcţie
de procentul de interes pentru societăţile integrate proporţional.
Pentru societăţile puse în echivalenţă nu se realizează această etapă, deoarece nu
se integrează conturile, ce înlocuieşte valoarea titlurilor de participare din activul
societăţii-mamă cu partea ce i se cuvine acesteia din capitalurile proprii ale
societăţilor puse în echivalenţă

B) Consolidarea propriu-zisă a conturilor

B.1) eliminarea operaţiilor reciproce şi a conturilor. Conturile consolidate, ca
expresie a imaginii reale a grupului, entitatea economică, exprimă situaţia
patrimonială, financiară şi rezultatele sale numai în raport cu terţii grupului, fiind
necesară eliminarea tuturor operaţiilor intragrup, a conturilor ce reflectă aceste
operaţii şi a rezultatelor acestor operaţii.
Eliminarea operaţiilor reciproce este absolut necesară în procesul de consolidare,
deoarece neefectuarea lor duce la mărirea artificială a activului şi pasivului grupului
(creanţe, datorii între societăţile din grup) sau a cheltuielilor sau veniturilor grupului
(cumpărări, vânzări între întreprinderi din grup) fără a reprezenta o îmbogăţire
reală a grupului raportată la terţii săi.
Eliminările operaţiilor intragrup pot fi clasificate în două categorii :
eliminări fără incidenţă asupra rezultatului grupului, care constau în :
- acordarea/primire împrumuturi ;
- creanţă/datorii ;
- cumpărări/vânzări ;
- cheltuieli/venituri :
2) eliminări cu incidenţă asupra rezultatului grupului cum sunt :
- rezultate din vânzarea imobilizărilor ;
- rezultatul cuprins în stocuri ;
- provizioane pentru deprecieri şi pentru riscuri şi cheltuieli ;
- dividende distribuite ;
- substituirea titlurilor de participare şi distribuirea capitalurilor proprii.
Eliminarea operaţiilor reciproce, în funcţie de metoda de consolidare aplicată,
vizează :
- în cazul societăţii integrate global, fluxurile reciproce ce figurează în activul sau
pasivul bilanţului se elimină în totalitate ;
- pentru societăţile integrate proporţional, operaţiile reciproce şi soldurile reciproce
ce figurează în activul sau pasivul bilanţului se elimină proporţional cu procentul
de interes deţinut de grup ;
- pentru societăţile puse în echivalenţă, fluxurile care nu afectează rezultatul nu se
elimină, iar fluxurile reciproce care afectează rezultatul sunt eliminate. Soldurile
conturilor reciproce de activ/pasiv nu se elimină.

B.1.1) Eliminarea operaţiilor reciproce fără incidenţă asupra rezultatului

grupului.
Aceste operaţii se realizează la nivel de bilanţ prin anularea valorilor ce reprezintă
operaţiile reciproce prin diminuarea soldurilor conturilor perfect reciproce, iar la

29
 nivel de cont de rezultate prin diminuarea cheltuielilor şi veniturilor ce reflectă
operaţiile reciproce.
Exemplu: Societatea „M” a acordat un împrumut în valoare de 10.000.000 lei
societăţii „F” în care deţine titluri de participare, cu rambursarea integrală a
creditului la scadenţă, peste trei ani, dobânda anuală este 2% achitată anual. Din
bilanţul contabil elimină 10.000.000 lei din activ de la postul „Creanţe legate de
participaţii” şi din pasiv din postul „datorii legate de participaţii” iar din contul de
rezultate veniturile din dobânzi şi cheltuieli privind dobânzile cu 200.000 lei
a) în bilanţ :

Datoriile legate de participaţii = Creanţe legate de participaţii 10.000.000 lei

b) în contul de profit şi pierdere :

Venituri din dobânzi = Cheltuieli privind dobânzile 2.000.000 lei
B.1.2) Eliminarea operaţiilor reciproce cu incidenţă asupra rezultatului consolidat.
a) rezultatele interne din cedări de imobilizări între societăţile din cadrul grupului
apar când o societate vinde o imobilizare alei societăţi din grup la un preţ de
cesiune mai mare decât valoarea sa netă contabilă, apărând un profit ce nu
corespunde unei îmbogăţiri a grupului. Eliminarea rezultatului intern nu este
suficientă pentru a elimina efectele operaţiei de cedare, întrucât imobilizarea
achiziţionată este inclusă în activul bilanţului societăţii cumpărătoare la preţ de
cumpărare, adică valoarea netă contabilă de la societatea vânzătoare plus profitul,
aferent. Aşadar, pentru a restabili costul istoric al imobilizării la data intrării sale în
societăţile cuprinse în perimetru trebuie majorată valoarea brută la societatea
cumpărătoare, cu amortizările înregistrate la societatea cedantă.

Exemplu: la data de 01.10 N întreprinderea „S” vinde cu 6.000.000 lei un utilaj

societăţii „S2”, ambele societăţi aparţin aceluiaşi grup şi vor fi consolidate prin
integrare globală. Utilajul a fost achiziţionat de către „S1” în urmă cu 4 ani, pentru
care a plătit 10.000.000 lei, amortizarea este lineară, pe o perioadă de 8 ani, cu o
amortizare anuală de 1.250.000 lei. Societatea „S2” va amortiza linear utilajul pe
durata rămasă de 4 ani. O asemenea operaţie generează o plusvaloare (profit) de
1.000.000 lei stabilită astfel :

• Cost achiziţie 10.000.000 lei

amortizare „S1” (4 ani x 125.000) 5.000.000 lei
valoarea rămasă „S1” 5.000.000 lei
preţ de vânzare 6.000.000 lei
plus valoare 1.000.000 lei

În conturile individuale ale societăţii „S1” se constată o plusvaloare de 1.000.000

lei, iar în conturile individuale ale lui „S2” se constată o achiziţie de imobilizări în
valoare de 6.000.000 şi o amortizare anuală de 6.000.000 x 25% = 1.500.000 lei.
Pentru a elimina efectul plusvalorii asupra rezultatului grupului se efectuează
următoarele înregistrări :
- în contabilitatea „S1”:

30
1) eliminarea plusvalorii înregistrate în „S1” :

i) în bilanţ :

121 „Profit şi = 213 „Instalaţii şi 1.000.000 lei

pierdere”/S1 utilaje” / S2

ii) în contul de profit şi pierdere :

6.000.000 lei 7583 /S1 „Venituri din = 121 „Profit şi pierdere” 1.000.000 lei
cedarea activelor şi /S2
alte operaţii de 6583 „Cheltuieli
capital” privind activele
cedate şi alte
operaţii de capital”
2) Anularea amortizării excedentare de la S2 : care amortizează utilajul în 4 ani,
deci amortizarea anuală este 1.500.000 lei. Dacă avem în vedere ca S1 a
realizat o plusvaloare de 1.000.000 lei, utilajul de la „S2” este supraevaluat
cu 1.000.000 lei, ceea ce dă naştere unei amortizări excedentare în raport cu
amortizarea economică, calculată la costul istoric al utilajului.
Amortizarea excedentară este de :
(6.000.000 lei x 25%) – (10.000.000 x 12,5%) = 250.000 lei adică 1.500.000 –
1.250.000 lei
Ea trebuie eliminată din bilanţul şi contul de rezultate „S2”:

i) în bilanţ :

2813 „Amortizarea = 121 „Profit şi 250.000 lei

utilajului” /S2 pierdere” /S2

ii) în contul de profit şi pierdere :

121 „/Profit şi pierdere” = 681 „Cheltuieli de 250.000 lei

S2 exploatare privind
amortizările şi
provizioanele” /S2

iii) restabilirea costului istoric al utilajului la „S2” valoarea istorică a utilajului a fost
de 10.000.000 (la S1) şi trebuie majorată la „S2” cu 5.000.000 lei.

500.000 lei 213 „Utilaje” /S2 = 2813 „Amortizarea 500.000 lei

utilajului” /S2

b) Rezultatele interne cuprinse în stocuri : acestea apar ca urmare a fluxurilor de

cumpărări/vânzări stocuri între societăţile din perimetru de consolidare.
Astfel, dacă la sfârşitul exerciţiului există în stoc bunuri cumpărate de la alte
societăţi din grup, asupra cărora societatea vânzătoare a aplicat un adaos

31
comercial, trebuie eliminat acest profit inclus în valoarea a stocurilor, deoarece
astfel stocurile vor fi supraevaluate.

Exemplu : În cursul exerciţiului N societatea „S4”, vinde mărfuri societăţii „S3” în

valoare de 600.000 lei din care procentul de profit este de 30%. La închiderea
exerciţiului, „S3” deţine în stoc mărfuri achiziţionate de la „S4” în valoare de 120.00
lei.
La începutul exerciţiului, S3 deţine stocuri în valoare de 80.000 lei, provenite din
cumpărări ale anului precedent de la S4, din care lui S4 îi revine un profit de 30%.

Având în vedere situaţia de mai sus, se determină profitul intragrup :

Explicaţii Cost achiziţie S3 Costul Profit intragrup în

mărfurilor S4 stocuri
Stoc iniţial 80.000 60.000 20.000
Stoc final 120.000 93.420 27.580

i) eliminarea conturilor reciproce de cumpărături, vânzare fără influenţa asupra

rezultatului :

Venituri din vânzarea mărfurilor S4 = Cheltuieli cu mărfurile 600.000

ii) eliminarea profitului inclus în stocul iniţial: constă în reducerea rezultatului

societăţii S4 şi diminuarea valorii stocului la S3 şi afectează :
- rezervele lui S4, deoarece profitul constatat în anul precedent de S4
(profitul inclus în costul de achiziţie al stocului final de marfă existent la
sfârşitul anului precedent) are o influenţă asupra rezultatului exerciţiului
precedent transferat la rezervele în cursul anului curent.

106 „/S4 Rezerve ” = 121 /S2 „Profit şi 20.000 lei

pierdere”

- rezultatul lui S4 :

121 /S4 „Profit şi = 607 „/ S4 Cheltuieli 20.000 lei

pierdere” privind mărfurile”

iii) eliminarea profitului inclus în stocul final produce următoarele efecte :

- diminuarea valorii stocurilor lui „S3” cu valoarea profitului obţinut de „S4”:

121 /S4 „Profit şi pierdere” = Stocuri /S3 27.580 lei

- diminuarea rezultatului societăţii „S4” care a obţinut profitul

606 „/ S4 Cheltuieli privind = 121 „/S4 Profit şi 27.580 lei

mărfurile” pierdere”

32
 c) Eliminarea provizioanelor intragrup se realizează prin :
- majorarea rezervelor cu partea aferentă exerciţiilor anterioare ;
- majorarea rezultatului cu partea aferentă exerciţiului curent.
Exemplu: Societatea „M” deţine din „F”. Valoarea titlurilor F în bilanţul „M” este de
10.000.000 lei situaţia netă a lui „F” a început să se degradeze de acum doi ani. La
închiderea exerciţiului N, ea a devenit negativă. Societatea „M” a înregistrat un
provizion pentru reduceri în anul N-1 în valoare de 700.000 lei, iar în anul N de
800.000 lei. Societatea „F” este consolidată de „M” şi se elimină provizionul
constituit :
- eliminarea provizionului în bilanţ :

1.500.000 lei 151 „Provizioane pentru = % 1.800.000 lei

riscuri şi cheltuieli” Rezerve /M 700.000 lei
Rezultat/ M 800.000 lei

- anularea cheltuielilor cu provizioane :

Rezultat/M = „Cheltuieli cu 800.000 lei

provizioane”

d) Eliminarea dividendelor interne virate de la o societate la alta.

Dividendele primite sunt eliminate din rezultatul exerciţiului pentru a se evita dubla
impunere.

Exemplu: În cursul exerciţiului „N” societatea „M” încasează de la societatea „S”

dividende cuvenite, în valoare de 5.000.000 lei distribuite din profitul exerciţiului
anterior.
i) În contabilitatea societăţii distribuitoare „S” se va înregistra anularea repartizării şi
achitării dividendelor.
• în bilanţ
- anularea repartizării dividendelor

Rezultat/S = 457 „Dividende de 5.000.000 lei

plată”

- anularea achitării dividendelor

457/S „Dividende de plată” = 512 „Conturi curente 5.000.000 lei

la bănci”

ii) În contabilitatea societăţii „M”:

• în bilanţ
- anularea dividendelor primite :

512 „Conturi curente la = 761 „Venituri din 5.000.000 lei

bănci” participaţii”

- diminuarea rezultatului :

33
 Rezultatul M = 106 „Rezerve” 5.000.000 lei

• în contul de profit şi pierdere :

761 „Venituri din = Rezultat 5.000.000 lei

participaţii”

B.2 Eliminarea titlurilor de participare şi distribuirea capitalurilor proprii

Este etapa cea mai importantă a procesului de consolidare şi care constă în
substituirea valorii titlurilor de participare cu cota parte din capitalurile proprii ale
societăţii consolidate asupra căreia aceste titluri dau drepturi.
Aşadar, nu există neapărat o egalitate între valoarea titlurilor de participare şi ceea
ce îi este echivalent din situaţia netă a societăţii.
Exemplu : La 01.01. N societatea „M” deţine o participaţie de 70% în societatea
„F” pentru suma de 62.500.000 lei cu ocazia achiziţiei s-au constatat următoarele :
- plus valoare latentă de 1.700.000 lei aferentă unui teren şi de 4.100.000 lei
pentru o clădire (durata de viaţă rămasă este de 10 ani) ;
- societatea „M” a acceptat să plătească mai mult pentru a-şi asigura majoritatea
la „F”.
La 01.01.10 capitalurile proprii ale lui „F” sunt : capital social = 40.000.000 lei;
rezerve = 20.000.000 lei; rezultat = 7.5000.000 lei.
- grupul amortizează diferenţele de achiziţie în 5 ani.
Calculul, afectarea şi contabilizarea diferenţei din consolidare necesită respectarea
următorilor paşi :
p1) Determinarea diferenţei de consolidare :
• cost de achiziţie a titlurilor = 62.500.000 lei
- cota parte din capitalurile proprii
(40.000.000 + 20.000.000 + 7.500.000 lei) x 70% = 47.250.000 lei
= Diferenţa de consolidare = 15.250.000 lei

p2) Alocarea diferenţei din consolidare:

• diferenţa de consolidare 15.250.000 lei
din care :
- diferenţa de evaluare 4.060.000 lei
cota parte a lui M din plusvaloarea
asupra terenului: 70% x 1.700.000 = 1.190.000 lei
asupra clădirii: 70% x 4.100.000 = 2.870.000 lei
= Diferenţa de achiziţie (fond comercial) = 11.190.000 lei

p3) Contabilizarea diferenţei de consolidare :

15.250.000 lei % = 261 „Titluri de 15.250.000 lei

1.190.000 lei 2111 „Terenuri” participare”
2.870.000 lei 212 „Construcţii”
11.900.000 lei 207 „Fond
comercial”

34
 Menţionăm că, dacă s-ar fi considerat reestimarea a 100% a elementelor
patrimoniale înregistrarea era de forma :

16.990.000 lei % = % 16.990.000 lei

1.700.000 lei 2111 „Terenuri” 261 „Titluri de 15.250.000 lei
4.100.000 lei 212 „Construcţii” participare”
11.190.000 lei 207 „Fond comercial” Participaţii minoritare 1.740.000 lei
(30%)
(1.700.000 +
4.100.000) x 30%

p4) Amortizarea diferenţelor de evaluare şi achiziţie :

2.525.000 lei 6811 „Cheltuieli de = % 2.525.000 lei

exploatare privind 2812 „Amortizarea 287.000 lei
amortizările şi construcţiilor”
provizioanele” 2807 „Amortizarea 2.238.000 lei
fondului comercial”

p5) Eliminarea capitalurilor proprii, titlurilor de participare şi înregistrarea diferenţei

de consolidare.

La finele exerciţiului financiar, cu ocazia cumulării conturilor individuale şi elimină

conturile de participare regăsite în contabilitatea societăţii-mamă (cont 261 „Titluri
de participare”) şi capitaluri proprii corespunzătoare, regăsite în bilanţul societăţii
„F”.
Aşadar, se efectuează următoarele operaţii :

a) eliminarea capitalurilor proprii :

67.500.000 lei % = % 67.500.000 lei

40.000.000 lei 1012 „Capital social Rezervă consolidată 47.250.000 lei
subscris şi Interese minoritare 20.250.000 lei
vărsat”
20.000.000 lei 106 „Rezerve”
7.500.000 lei 121 „Profit şi
pierdere”

b) eliminarea titlurilor de participare şi înregistrarea diferenţelor de consolidare :

64.240.000 lei % = % 64.240.000 lei

47.250.000 lei Rezervă consolidată 261 „Titluri de 62.500.000 lei
1.700.000 lei 2111 „Terenuri” participare”
4.100.000 lei 212 „Construcţii” Participaţii minoritare 1.740.000 lei
11.190.000 lei 207 „Fond comercial”

35
 B.3 Elaborarea (întocmirea) conturilor consolidate

Referitor la întocmirea conturilor consolidate OMF nr.772/02.06.2000 stipulează la

cap. VIII art. 81 „cu excepţia bilanţului consolidat şi a contului de profit şi pierdere
consolidat, al căror format prezentat mai jos, pentru celelalte informaţii furnizate de
conturile consolidate se au în vedere şi prevederile conţinute în vol. I din
Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a CEE şi cu Standardele
internaţionale de contabilitate.”
Bilanţul consolidat la data ………..
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III.Imobilizări financiare
IV. Titluri puse în echivalenţă
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii financiare
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Conturi de regularizare
D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an
E. Active circulante, respectiv obligaţii curente nete
F. Total active minus obligaţii curente
G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli
I. Conturi de regularizare
J. Fond comercial negativ
K. Capital şi rezerve
I. Capital
II. Prime legate de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Diferenţe din conversie
VI. Rezultatul reportat
VII. Rezultatul exerciţiului
1.Rezultatul grupului
2.Rezultatul aferent participaţiilor minoritare
L. Participaţii minoritare
Contul de profit şi pierderi consolidat
Venituri din exploatare
Cheltuieli din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Impozitul pe profit
Rezultatul societăţilor integrate

36
 Rezultatul întreprinderilor asociate
Rezultatul ansamblului consolidat
Rezultatul aferent participaţiilor minoritare
Rezultatul grupului

B.4. Exemple privind metodele de consolidare

Metoda integrării globale

Întreprinderea „M” consolidează conturile întreprinderii „F” unde deţine 1200 acţiuni
x 1000 lei/acţiune. La 31.12 N, bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale celor
două întreprinderi se prezintă astfel :
Bilanţul întreprinderii „M”
- mii lei -
ACTIV Suma PASIV Suma
Imobilizări corporale 3.300 Capital social 2.000
Stocuri 800 Rezerve 1.600
Creanţe 500 Profit şi pierdere 200
Disponibilităţi 100 Capitaluri proprii 3.800
Datorii 900
TOTAL ACTIV : 4.700 TOTAL PASIV : 4.700
Bilanţul întreprinderii „F”
- mii lei -
ACTIV Suma PASIV Suma
Imobilizări corporale 3.300 Capital social 2.000
Stocuri 800 Rezerve 1.600
Creanţe 500 Profit şi pierdere 200
Disponibilităţi 100 Capitaluri proprii 3.800
Datorii 900
TOTAL ACTIV : 4.700 TOTAL PASIV : 4.700

Contul de „Profit şi pierdere ” M

Debit mii u.m. Credit
Cheltuieli de exploatare 8.400 Venituri din exploatare 11.000
Cheltuieli financiare 2.000 Venituri financiare 100
Impozit pe profit 300
Profit 400
TOTAL : 11.100 TOTAL : 11.100

Contul de „Profit şi pierdere ” F

Debit mii u.m. Credit
Cheltuieli de exploatare 4.040 Venituri din exploatare 5.600
Cheltuieli financiare 1.300 Venituri financiare 40
Impozit pe profit 100
Profit 200
TOTAL : 5.640 TOTAL : 5.640

37
Operaţii reciproce în cursul perioadei :
a) Întreprinderea mamă (M) a vândut filialei stocuri (produse) în valoare de 2.000
um, în care şi-a inclus un profit de 10% din preţul de vânzare.
b) La finele anului întreprinderea F mai deţinea încă în stocul de mărfuri cumpărate
de la M, în valoarea de 300u.m. şi mai datorează 400 u.m.
c) În cursul anului (octombrie) întreprinderea „F” varsă dividendele întreprinderii
„M”, în valoare de 40 u.m.

Se cere :
1) să se calculeze procentul de control ;
2) cumulul conturilor ;
3) eliminarea conturilor reciproce şi a rezultatelor interne ale ansamblului
consolidat ;
4) tratarea titlurilor de participare şi a capitalurilor proprii ;
5) determinarea rezervei rezultatului consolidat ;
6) întocmirea conturilor consolidate.
Rezolvare :
1) Calculul procentului de control :

1200
PC = = 60%
2000

2) Cumulul conturilor - tabloul de consolidare.

Se întocmeşte tabloul de cumul al posturilor de bilanţ precum şi tabloul de cumul al
conturilor de „profit şi pierdere” care, ulterior, vor fi completate cu corecţiile
efectuate (T1 ŞI T2) ;

3) Eliminarea conturilor reciproce şi a profitului intern :

a) eliminarea conturilor reciproce între întreprinderile care aparţin grupului,
generează corecţii în tablourile de cumul, care se referă la :
a.1) anularea datoriilor şi creanţelor reciproce: elementele trebuie eliminate din
bilanţ :

40/Datorii/F = 41/Creanţe M 400 u.m.

a.2) compensarea cumpărărilor şi vânzărilor reciproce+determină eliminarea

valorilor din contul de profit şi pierdere :
Societatea „M” a vândut societăţii „F” produse în valoare de 200 um, produse care
au fost înregistrate iniţial :
- în contabilitatea societăţii „M” (vânzător) :

2.380 lei 411 „Clienţi” = % 2.380 lei

701 „Venituri din 2.000 lei
vânzarea
produselor finite”
4427 „TVA colectată” 380 lei

38
- în contabilitatea societăţii „F” (cumpărător)
• Aprovizionarea cu materii prime :

2.380 lei % = 401 „Furnizori” 2.380 lei

2.000 lei 300 „Materii prime”
380 lei 4426 „TVA colectată”

• Consumul de materii prime :

1700 601 „Cheltuieli cu = 301 „Materii prime” 1700

materii prime”

La nivelul consolidării, se anulează reciproc

T1) Tabloul de cumul al posturilor de bilanţ :

mii lei
ACTIV Soc. „M” Soc. „F” TOTAL CORECŢII Cont
+ - consolidat
Imobilizări 3.800 3.300 7.100 7.100
corporale
Titluri de 1.200 - 1.200 1.200 -
participare
Stocuri 1.000 800 1.800 30 1.770
Creanţe 900 500 1.400 400 1.000
Disponibil 600 100 700 700
TOTAL ACTIV : 7.500 4.700 12.200 1.630 10.570
PASIV - +
Capital social 4.200 2.000 6.200 2.00 4.200
0
Rezerve 2.000 1.600 3.600 1.60 40 -
0
2.04
0
Rezerve 960 3000
consolidate 2040
Profit şi pierdere 400 200 600 30 330 -
40
200
Rezultatul 120 450
consolidat 330
Interes minoritar 1.440 1.520
80
Datorii 900 900 1.800 400 1.400
TOTAL PASIV : 7.500 4.700 12.200 10.570

39
 I2) Tabloul de cumul al contului de rezultate
- mii lei -
DEBIT Soc. „M” Soc. „F” TOTAL CORECŢII Cont
+ - consolidat
Cheltuieli de exploatare 8.400 4.040 12.440 30 1700 10.770
Cheltuieli financiare 2.000 1.300 3.300 3.300
Cheltuieli cu impozitul 300 100 400 400
pe profit
Profit şi pierdere 400 200 600 30 -
40
200
330
Rezultat consolidat 120 450
330
Interes minoritar 80 80
TOTAL DEBIT 15.000
CREDIT - +
Venituri din exploatare 11.000 5.600 16.600 1.70 14.900
0
Venituri financiare 100 40 140 40 100
TOTAL CREDIT 11.100 5.640 16.740 1.74 15.000
0

Veniturile din vânzări şi cheltuieli privind consumurile, astfel :

1700 701 “Venituri din = 601 “ Cheltuieli de 1700

exploatare” exploatare”

b) Eliminarea rezultatelor interne, generează convenţii cu plus sau cu minus, atât

în tablourile de cumul ale posturilor de bilanţ precum şi al contului de profit şi
pierdere :
b1) eliminarea plusvalorii incluse în stocuri: în stocurile societăţii “F” sunt
cuprinse materii prime vândute de societatea “M” în valoare de 300 um cu un
profit de 30 um (300 um x 10%).
Profitul intern se regăseşte în contul de profit şi pierdere al vânzătorului (soc.”M”),
şi în contul de stocuri al cumpărătorului (soc.”F”).
La nivelul consolidării se efectuează următoarele înregistrări :
- ajustarea bilanţului :

30 121 “Profit şi pierdere” = 301 “Materii prime şi 30

materiale”

- ajustarea contului de profit şi pierdere :

30 601 „Cheltuieli de = 121 „Profit şi pierdere” 30

exploatare”

40
 b2) eliminarea dividendelor interne : dividendele primite de societatea-mamă
se cuvin profitului anului trecut ce le-au generat şi nu profitului anului acesta care
le-a înregistrat. În consecinţă se face transferul asupra profitului anului anterior,
ceea ce afectează rezervele. Înregistrările de ajustare sunt :
- în bilanţ :

40 um 121 “Profit şi pierdere” = 106 “rezerve” 40 um

- în contul de profit şi pierdere :

40 um 76 “Venituri financiare” = 121 “Profit şi pierdere” 40 um

4. Tratarea titlurilor de participare şi a capitalurilor proprii – se întocmeşte un tablou

de repartizare a capitalurilor societăţii “F”.

Elemente Total Partea Interesul

societăţii minoritar
(60%) (40%)
Capital social 2000 1200 800
Rezerve 1600 960 660
Titluri de participare - 1200
Rezervă consolidată 960
Profit şi pierdere 200 120 80

Înregistrarea în :
- bilanţul contabil :

3.600 lei % = % 3.600 lei

2.000 lei Capital social Interes minoritar 1.460 lei
1.600 lei Rezerve Titluri de participare 1.200 lei
Rezerve consolidate 960

200 Profit şi pierdere = % 200 lei

Interese minoritare 80 lei
Rezultatul consolidat 120 lei

- în contul profit :

200 lei % = 121 “Profit şi pierdere” 200 lei

80 lei Interese minoritare
120 lei Rezultatul consolidat

5) determinarea rezervei şi a rezultatului consolidat :

- Rezervele societăţii “M” au fost modificate astfel :
3.600 – 1.600 + 40 = 2.040 um

41
 - Rezultatul societăţii mamă :
600 – (30 + 40 + 200) = 330 um

Înregistrarea rezultatului şi rezultatelor societăţii “M” la nivelul ansamblului

consolidat.
• în bilanţul contabil :

2.040 um Rezerve = Rezerve consolidate 2.040 um

330 um Profit şi pierdere = Rezultatul consolidat 330 um

• în contul de profit şi pierdere :

Rezultatul consolidat = Profit şi pierdere 330 um

6) Întocmirea conturilor consolidate Soldurile conturilor se preiau fie din cartea

mare fie din tabloul de consolidare.
Bilanţul consolidat se prezintă astfel :

Bilanţul consolidat grup M+F

(forma simplificată)

ACTIV Suma PASIV Suma

Active imobilizate Capital social 4.200
Imobilizări corporale 7.100 Rezerve consolidate 3.000
Active circulante 3.470 Rezultatul consolidat 450
stocuri 1.770 Total capitaluri 7.650
creanţe 1.000 proprii 1.520
disponibilităţi 700 Interese minoritare 1.400
Datorii
TOTAL ACTIV : 10.570 TOTAL PASIV : 10.570

Contul de profit şi pierdere

Explicaţii Sume
Venituri din exploatare 14.900
Cheltuieli de exploatare 10.770
♦ Rezultatul din exploatare
- profit 4.130
- pierdere -
Venituri financiare 100
Cheltuieli financiare 3.300
♦ Rezultatul financiar
- profit -
- pierdere 3.200
Venituri extraordinare
- Cheltuieli extraordinare 930
♦ Rezultatul extraordinar -
- profit -

42
 - pierdere -
Impozit pe profit 400
♦ Rezultatul exerciţiului
- profit 530
- pierdere -
Rezultatul consolidat 450
• Partea din rezultat ce revine interesului minoritar pierdere 80

Reţinem: În cazul integrării globale, bilanţul consolidat preia integral elementele

patrimoniale ale societăţilor consolidate, valoarea contabilă a titlurilor deţinute de
societatea mamă este substituită cu ansamblul elementelor de activ şi pasiv
constitutive. Contul de profit şi pierdere consolidat va cuprinde rezultatul societăţii
consolidate şi rezultatul societăţii consolidate,, precum şi partea ce revine altor
societăţi decât societăţii mama.
Sintetic, principalele operaţiile de consolidare :
- fiecare element de activ şi pasiv este integrat după ce în prealabil s-au efectuat
retratări în bilanţul societăţii consolidate ;
- capitalurile proprii ale societăţii consolidate sunt divizate în două părţi: partea ce
revine societăţii consolidate şi partea terţilor numită “Interes minoritar” ;
- valoarea contabilă a titlurilor societăţii consolidate este eliminată din activul
societăţii consolidate. Diferenţa ce apare între valoarea contabilă a titlurilor şi
procentul din capitaluri proprii ale societăţii consolidate corespunzătoare acestor
titluri, se virează asupra rezervei grupului numită rezervă consolidată ;
- elementele constitutive ale rezultatului societăţii consolidate, cheltuieli şi venituri
sunt cumulate cu cele ale societăţii consolidate ;
- rezultatul societăţii consolidate este scindat în funcţie de procentul de interes
societăţii consolidante şi cele ale minorităţilor.

6. Metoda integrării proporţionale

Societatea „M” „consolidează” prin integrare proporţională conturile societăţii „F”

unde deţine 50% din capital.
Bilanţurile şi conturile de profit ale societăţilor „M şi F” se prezintă :

Bilanţul societăţii „M”

- mii lei -
ACTIV Sume PASIV Sume
Imobilizări corporale 820 Capital social 1.090
Titluri de participare 400 Rezerve 300
Creanţe imobilizate 140 Rezultat 140
Mărfuri 300 Furnizori 360
Creanţe 100
Disponibil 130
TOTAL ACTIV : 1.890 TOTAL PASIV : 1.890

Contul de profit şi pierdere al societăţii „M”

43
 DEBIT - mii lei - CREDIT
Cheltuieli de exploatare 14.300 Venituri de exploatare 15.600
Cheltuieli financiare 2.800 Venituri financiare 1.720
Impozit pe profit 80
Rezultat 140
TOTAL : 17.320 TOTAL : 17.320

Bilanţul întreprinderii „F”

- mii lei -
ACTIV Sume PASIV Sume
Imobilizări corporale 680 Capital social 800
Mărfuri 420 Rezerve 200
Creanţe 460 Rezultat 100
Disponibil 100 Împrumuturi pe termen lung 300
Furnizori 260
TOTAL ACTIV : 1.660 TOTAL PASIV : 1.660

Contul de profit şi pierdere al societăţii „F”

DEBIT - mii lei - CREDIT
Cheltuieli de exploatare 11.300 Venituri de exploatare 13.700
Cheltuieli financiare 5.200 Venituri financiare 2.960
Impozit pe profit 60
Profit 100
TOTAL : 16.660 TOTAL : 16.660

Operaţiile reciproce în cursul exerciţiului :

1. Societatea „M” a acordat un împrumut pe termen lung de 100 um
societăţii „F”.
2. Societatea „F” a virat societăţii „M” dividende de 40 um.
3. Societatea „P” deţine un stoc de mărfuri procurate de la societatea
„M” de 200 um cu un profit 30 um.
Se cere :
– întocmirea conturilor consolidate parcurgând succesiunea etapelor
adecvate.
Rezolvarea:
1. Calculul procentului de control

400
PC = * 100 = 50%
800
2. Cumulul conturilor societăţii „M şi F”:

a) din bilanţ :
- mii u.m. -
ACTIV „M” F (50%) TOTAL CORECŢII Conturi
+ - consolidate
Imobilizări corporale 820 340 1160 1160
Titluri de participare 400 - 400 400 -

44
 ACTIV „M” F (50%) TOTAL CORECŢII Conturi
+ - consolidate
Creanţe imobiliare 140 - 140 100 40
Mărfuri 300 210 510 30 480
Creanţe 100 230 330 330
Disponibil 130 50 180 180
TOTAL ACTIV : 1.890 830 2.720 530 2.190
PASIV - +
Capital social 1.090 400 1490 400 1.090
Rezerve 300 100 400 100 40 -
340
Rezerve consolidate 100 440
340
Rezultat 140 50 190 30 -
40
50
70
Rezultat consolidat - 50 120
70
Împrumuturi pe termen 150 150 150 100 50
lung
Furnizori 360 130 490 490
TOTAL PASIV 1.890 830 2.720 1.130 600 2.190

b) din contul „Profit şi pierdere”

- mii u.m. -
CHELTUIELI ŞI „M” P (50%) TOTAL CORECŢII Conturi
REZULTAT + - consolidate
Cheltuieli de exploatare 14.300 5650 19950 30 19980
Cheltuieli financiare 2800 2600 5400 5400
Impozit pe profit 80 30 110 110
Rezultat 140 50 190 30 -
40
50
70
Rezultat consolidat 50 120
70
TOTAL : 17.320 8.330 25.650 150 190 25.610
Venituri - + -
Venituri din exploatare 15.600 6850 22450 40 22450
Venituri financiare 1.720 1480 3200 3160
TOTAL : 17.320 8.330 25.650 40 - 25.610

3. Eliminarea operaţiilor reciproce :

a) eliminarea datoriilor şi creanţelor reciproce în limita sumelor

integrate – 50%
– în bilanţ :
Împrumuturi pe termen lung = Creanţe imobilizate 100 um

45
 c) Eliminarea dividendelor :
- în bilanţ :
Profit şi pierdere = Rezerve 40 um
- în contul de profit şi pierdere :
Venituri financiare = Rezultatul 40 um

4. Eliminarea profitului inclus în stocul final de mărfuri :

- în bilanţ :
Profit şi pierdere = Mărfuri 30 um
- în contul de profituri şi pierdere 30 um
Cheltuieli de exploatare = Profit şi pierderi

4) Repartizarea capitalurilor proprii ale societăţii „P” (controlate) şi eliminarea

titlurilor de participare ale societăţii deţinute de „M şi P”.

Tabloul de repartizare a capitalurilor proprii „F”

Elemente Soc. „F” Partea lui „M”

(50%)
Capital social (F) + rezerve (F) 1000 500
Titluri de participare - 400
Diferenţă de consolidare 100
(rezervă consolidată)
Rezultat (F) 100 50
Înregistrarea în contabilitate :

- în bilanţ :

% = % 550.000
400 „Capital social” Titluri de participare 400
105 „Rezerve” Rezerve consolidate 100
50 „Rezultat” Rezultat consolidat 50

- în contul de profit şi pierdere

Rezultat = Rezultat consolidat 50

5) Înregistrarea transferului rezervelor şi rezultatelor societăţii „M” în rezerve

consolidate şi rezultatul consolidat :
- în bilanţ :

% = % 410
340 „Rezerve” (M)x Rezerve consolidate 340
70 „Rezultat” (M)y Rezultatul consolidat 70

Rezerve (M)x = 300 + 40= 340

Rezultat (M)Y = 140-30-40 = 70

46
 - în contul de profit şi pierdere :

Rezultatul (M) = Rezultatul consolidat 70

6) Prezentarea conturilor consolidate.

Din situaţiile de cumul, în care sunt corectate anumite posturi ca urmare a
operaţiilor reciproce, se preiau soldurile conturilor (ultima coloană) şi se înscriu în :
bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierdere consolidat.

Bilanţul consolidat
ACTIV Sume PASIV Sume
Imobilizări corporale 1.160 Capital social 1.090
Creanţe imobilizate 40 Rezerve 440
Mărfuri 480 Rezultat 120
Creanţe 330 Împrumuturi pe termen lung 50
Disponibil 180 Furnizori 490
TOTAL ACTIV : 2.190 TOTAL PASIV : 2.190
Contul de profit şi pierdere
DEBIT CREDIT
Cheltuieli de exploatare 19.980 Venituri de exploatare 22.450
Cheltuieli financiare 5.400 Venituri financiare 3.160
Impozit pe profit 110
Rezultat consolidat 120
TOTAL : 25.610 TOTAL : 25.610

Reţinem : În cazul integrării proporţionale, în conturile consolidate nu apare

interesul minoritarilor, deoarece nu se integrează decât partea din bilanţ şi din
rezultatul societăţii consolidate ce corespunde interesului societăţii consolidante.
Sintetic, principalele operaţii de consolidare sunt :
- retratarea prealabilă a conturilor individuale ale întreprinderilor incluse în
perimetrul de consolidare ;
- integrarea fiecărui element de activ şi pasiv exigibil al societăţii consolidate în
funcţie de procentul de interes deţinut de societatea consolidantă ;
- diferenţa dintre valoarea contabilă a titlurilor de participare ale societăţii
consolidate deţinute de societatea mamă şi procentul de interes din capitalul
societăţii consolidate corespunzător acestuia, care se virează la rezerve
consolidate ;
- elementele constitutive de rezultat ale societăţii consolidante, cheltuieli şi venituri
sunt cumulate cu cele ale societăţii consolidate în funcţie de procentul de interes
deţinut de societatea consolidantă.

7. Metoda punerii în echivalenţă

Considerăm că societatea „M” a cumpărat 20% din acţiunile societăţii „E” la un preţ
de 600 um. Bilanţurile celor două societăţi :

Bilanţ „M”
ACTIV Sume PASIV Sume
Titluri de participare 600 Capital social 19.000
Active circulante 20.400 Rezerve 1.600

47
 Rezultat 400
TOTAL ACTIV : 21.000 TOTAL PASIV : 21.000

Bilanţ „E”
ACTIV Sume PASIV Sume
Active circulante 4000 Capital social 3.000
Rezerve 800
Rezultat 200
TOTAL ACTIV : 4.000 TOTAL PASIV : 4.000

Conturi de profit şi pierdere se prezintă :

Contul de rezultate „M”
DEBIT CREDIT
Cheltuieli de exploatare 3.800 Venituri de exploatare 4.300
Cheltuieli financiare 650 Venituri financiare 700
Impozit pe profit 150
Rezultat 400
TOTAL : 25.610 TOTAL : 5.000
Contul de rezultate „E”
DEBIT CREDIT
Cheltuieli de exploatare 2.000 Venituri de exploatare 2.200
Cheltuieli financiare 550 Venituri financiare 600
Impozit pe profit 50
Rezultat 200
TOTAL : 2.800 TOTAL : 2.800

Se cere :
- să se întocmească bilanţul consolidat şi contul de profit şi pierdere consolidat.
Rezolvare :
În cazul metodei punerii în echivalenţă, nu se fac :
- situaţia de cumul a elementelor ;
- eliminarea operaţiilor reciproce ;
- eliminarea de profituri interne.
În schimb, se întocmeşte situaţia de repartizare a capitalurilor proprii societăţii
puse în echivalenţă.

Elemente Total Partea lui „M”

(20%)
Capital social + Rezerve 3800 760
Valoarea contabilă a titlurilor - 600
Diferenţă de consolidare 160
Profit şi pierdere 200 40

Titlurile de participare sunt evaluate la 20% din (3.000 + 800 + 200) = 800 um.

Această sumă se preia în bilanţul consolidat (M) într-un cont special „Titluri puse în
echivalenţă”, în locul contului „Titluri de participare” prin înregistrarea :

48
 800 um „Titluri puse în = % 800 um
echivalenţă” „Titluri de participare” 600 um
„Rezerve consolidate” 160 um
„rezultat consolidat” 40 um

- transferarea rezervelor şi rezultatului societăţii „M” la grup :

Rezerve (M) = Rezerve consolidate 1.700 um

Profit şi pierdere(M) - Rezultatul consolidat 400 um

Întocmirea :
a) Bilanţul consolidat

ACTIV Sume PASIV Sume

Titluri puse în echivalenţă 800 Capital social 19.000
Active circulante 20.400 Rezerve consolidate 1.760
(1.600 + 160)
Rezultat consolidat 440
(400 + 40)
TOTAL ACTIV : 1.200 TOTAL PASIV : 1.200

Contul de rezultate consolidat

DEBIT CREDIT
Cheltuieli de exploatare (M) 3.800 Venituri de exploatare (M) 4.300
Cheltuieli financiare (M) 650 Venituri financiare (M) 700
Impozit pe profit (M) 150 Cota parte din rezultatul lui „F” 40
Rezultat consolidat 440
TOTAL : 4.040 TOTAL : 4.040

Reţinem: Consolidarea prin punere în echivalenţă constată corectarea valorii

titlurilor societăţii sub influenţă notabilă în bilanţul societăţii consolidate, datorită
evoluţiei cotei părţi din capitalurile proprii deţinute de societatea consolidantă de la
achiziţia acestora.
Principalele operaţii efectuate sunt :
- înlocuirea în activul societăţii consolidante a valorii contabile a titlurilor de
participare deţinute în societatea consolidantă cu partea ce-i revine societăţii
consolidate din capitalurile proprii ale societăţii consolidante prin punere în
echivalenţă ;
- se substituie, în activul mamei, postul „Titluri de participare” cu titluri puse în
echivalenţă ;
- în contrapartidă, diferenţă dintre partea cuvenită din capitalul şi rezervele
societăţii puse în echivalenţă este trecută asupra rezervelor consolidate, iar

49
 partea societăţii consolidante din rezultatul societăţii puse în echivalenţă este
adusă în rezultatul consolidat.

Întrebări şi răspunsuri

a) Definiţi expresiile : grup, societate-mamă, filială, combinare de

întreprinderi, achiziţia de întreprinderi ;

b) Care sunt textele de referinţă privind conturile consolidate ? Comentaţi.

c) Ce prezintă conturile consolidate ?

d) Când intervine obligaţia de a elabora conturi consolidate, unei societăţi ?

e) Care sunt etapele procesului de consolidare a conturilor ? Comentaţi.

f) Cum se calculează procentajul de control, şi la ce foloseşte ?

g) Definiţi metodele de consolidare ?

h) Precizaţi deosebirea dintre procentajul de control şi procentajul de interes.

i) În ce condiţii se utilizează noţiunile : „interes minoritar” şi „interese

de participare” ?

50
j) La ce dată, poate intra o societate în perimetru de consolidare ?

k) Dispuneţi de „Contul de rezultate consolidat care este elementul pe

baza căruia identificaţi metoda de consolidare utilizată ?

Probleme de rezolvat

b) Societatea „M” a cumpărat la începutul exerciţiului „N” 80% din

capitalul societăţii „F”.
Bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere ale celor două societăţi reprezintă astfel:

Bilanţ la 31.12. N
- mii lei -
ACTIV M F PASIV M F
Imobilizări corporale 150.000 45.000 Capital social 146.000 30.000
Titluri de participare 24.000 - Rezerve 60.000 40.000
Stocuri 100.000 30.000 Rezultat 34.000 3000
Creanţe 28.000 10.000 Datorii 92.000 20.000
Disponibilităţi 200.000 8.000
Total activ : 323.000 93.000 Total pasiv : 332.000 93.000

Conturi de rezultate :

CHELTUIELI M F VENITURI M F
Cheltuieli de exploatare 21.400 9.500 Venituri din exploatare 63.000 12.100
Cheltuieli financiare 7.600 2.800 Venituri financiare 8.300 2.900

51
 Impozit şi profit 8.300 700
Rezultat 34.000 3000
Total : 71.300 16.000 Total : 71.300 15.000

Alte informaţii :
• Societatea „M” deţine o creanţă asupra societăţii „F 800 um” ;
• În cursul exerciţiului societatea „M” a vândut mărfuri societăţii „F” în
suma de 10.000 um.
Se cere :
- stabilirea procentului de interes ;
- să se prezinte înregistrările contabile de eliminare a operaţiilor reciproce ;
- să se întocmească conturi consolidate potrivit metodei de integrare aferentă.

c) Societatea „M” deţine 50% din capitalul societăţii „F”. la 31 XII- N

bilanţurile şi conturile de profit şi pierdere prezintă următoarele
date:.

Bilanţurile la 31 XII- N

ACTIV M X PASIV M F
Imobilizări corporale 800 900 Capital social 1200 800
Titluri de participare 400 - Rezerve 300 200
Creanţe imobilizate 70 - Rezultat 100 130
Stocuri 200 240(x) Datorii 400 270 (y)
Creanţe din exploatare 390 350
Disponibil 140 110
Total activ : 2.000 1.400 Total pasiv : 2000 1400
(x) – Societatea „F” deţine în stoc mărfuri vândute de către „M” cu un profit de 15
um ;
(y) – societatea „F” are datorii pe termen mediu faţă de societatea „M 70 um”.

Conturi de rezultate

CHELTUIELI M X VENITURI M F
Cheltuieli de exploatare 700 600 Venituri din exploatare 825 790
Cheltuieli financiare 200 120 Venituri financiare 250 140
Impozit şi profit 75 80
Rezultat 100 130
Total : 1075 930 Total : 71.300 930

Se cere :
- să se contabilizeze operaţiile reciproce ;
- să se întocmească conturi consolidate potrivit metodei integrării
proporţionale.

d) Se pune în echivalenţă în bilanţul societăţii „M” bilanţul societăţii

„P” la care „M” deţine 30% din capital.

52
 - Bilanţurile celor două societăţi se prezintă astfel :
- mii u.m. -
ACTIV M P PASIV M P
Imobilizări corporale 3000 1800 Capital social 2400 1600
Titluri de participaţii 480 - Rezerve 1600 700
Stocuri 500 460 Rezultat 600 400
Creanţe 600 400 Datorii 380 240
Disponibil 400 280
Total activ : 4.980 2.940 Total pasiv : 4980 2940

- Conturile de rezultat :

CHELTUIELI M P VENITURI M P
Cheltuieli de exploatare 2780 1640 Venituri din exploatare 3250 1820
Cheltuieli financiare 1100 1200 Venituri financiare 1350 1520
Impozit şi profit 120 100
Rezultat 600 400
Total : 4600 3340 Total : 4600 3340

- În cursul exerciţiului „N” societatea „M” a încasat dividende de 50 um de la

societatea „P”.
Se cere :
- să se efectueze înregistrările contabile adecvate ;
- să se întocmească conturile consolidate potrivit metodei punerii în echivalenţă.

e) Plecând de la exemplele : a, b, c – efectuaţi un comentariu privind

metodele de consolidare.

f) Filiala „P” evaluează stocuri de materii prime potrivit metodei

primului intrat – primul ieşit, în timp ce la nivelul conturilor
consolidate este utilizată metoda costului mediu ponderat. Pentru
efectuarea omogenizărilor de evaluare, se cunosc următoarele :

Stoc Conturi Conturile filialei Diferenţe

1 consolidate „P” 4 = 2-3
2 3
- iniţial 4.570 um 4.340 um 230 um
- final 5.600.um. 5.400 u.m 200 um

Se cere :
- să se efectueze înregistrările contabile de omogenizare la nivelul bilanţului şi a
contului de profit şi pierdere privind :
retratarea stocului iniţial
retratarea stocului final
- prezentaţi consecinţele

g) Societatea filială „E” a livrat produse finite societăţii mamă „M” în

valoare de 12.000 um. Care este înregistrarea în cazul :

53
 - suma de 12.000 um apare datorie la societatea mamă „M” şi creanţa la filiala
„E” ;
- societatea mamă a plătit suma pe data de 25.12.- N şi banca societăţii „E” a
înregistrat încasarea pe data de 08.01. – N+ 1.

h) În cursul exerciţiului „N” societatea mamă a constituit un provizion

de 300 um pentru deprecierea unei creanţe faţă de filiala „S” şi
respectiv a încasat dividende în sumă de 150 um. Care sunt
înregistrările contabile în :
– Bilanţ ;
– contul de profit şi pierdere.

i) Societatea mamă „M” a vândut filialei „P” la 10.01.N, un utilaj la

preţul de vânzare 18.000 um. Valoarea contabilă 25.000 um,
amortizare calculată 10.000 um, durata de utilizare rămasă 3 ani.

j) Societatea mamă „M” deţine 60% din capitalul filialei „F”. dispuneţi
de următoarele date :

- Bilanţul societăţilor M şi F :
- mii u.m. -
ACTIV M F PASIV M F
Imobilizări corporale 36.000 30.000 Capital social 42.000 20.000
Titluri de participaţii 12.000 - Rezerve 10.000 6.000
Stocuri 6.000 5.000 Rezultat 8.000 5.000
Creanţe 17.000 5.400 Datorii 18.000 13.000
Disponibil 7.000 3.600
Total activ : 78.000 44.000 Total pasiv : 78.000 44.000

- Contul de profit şi pierdere :

CHELTUIELI M F VENITURI M F
Cheltuieli de exploatare 100.000 80.000 Venituri din exploatare 113.200 84.000
Cheltuieli financiare 6.000 2.600 Venituri financiare 4.400 5.000
Impozit şi profit 3.600 1.400
Rezultat 8.000 5.000
Total : 117.000 89.000 Total : 117.600 89.000

Se cere : Să întocmiţi conturile consolidate ştiind că între societăţi nu există

operaţii reciproce.

k) Societatea consolidantă „M” exercită asupra societăţii „P” un

control comun concomitent şi presupunem că nu au existat operaţii
reciproce.
- Bilanţul societăţilor „M” şi „P” se prezintă astfel :
- mii u.m.-
ACTIV M P PASIV M P
Imobilizări corporale 30000 13600 Capital social 24000 12000

54
 Titluri de participaţii 4800 - Rezerve 8000 6000
Stocuri 10000 5400 Rezultat 5000 2000
Creanţe - 6600 Datorii 8800 8000
Disponibil 2000 2400
Total activ 46.800 28000 Total pasiv 46.800 28.000

- Contul de rezultate al celor două societăţi „M” şi „P” :

CHELTUIELI M P VENITURI M P
Cheltuieli de exploatare 80.000 64.000 Venituri din exploatare 86000 67200
Cheltuieli financiare 4000 2000 Venituri financiare 5000 1600
Impozit şi profit 1600 1000 Venituri extraordinare 2000 1800
Rezultat 2400 1600
5000 2000
Total : 93.000 70.600 Total : 93.000 70.600

Se cere să :
- definiţi noţiunea de control comun concomitent ;
- prezentaţi metoda de integrare ;
- întocmiţi conturi consolidate.

l) Prezentaţi în ce condiţii se aplică metoda punerii în echivalenţă.

Construiţi un exemplu şi-l rezolvaţi.

m) La 01-09-N, soc. „M” a achiziţionat 5000 titluri de la societatea „f”

la un preţ de 15.000 unităţi monetare, reprezentând 70% din
capitalul acesteia. Cu ocazia achiziţiei s-au pus în evidenţă un plus
de valoare de : 300 um la terenuri şi 2.700 um pentru construcţii
(durata de viaţă rămasă este de 12 ani).
Se cere: să calculaţi şi înregistraţi diferenţa de consolidare ştiind că la 01.09-N
capitalurile proprii de societăţi „F” se prezintă :

- capitalul social = 90 um
- rezerve = 6000 um
- rezultat = 3000 um

n) Filiala „F1” utilizează metoda FIFO pentru evaluarea stocurilor, în

timp ce politica grupului de a folosi metoda LIFO. În conturile
individuale, filiala prezintă un stoc de mărfuri evaluat la
190.000.000 lei. Conform metodei LIFO, acelaşi stoc are o valoare
de 160.000.000 lei.
Se cere :
1. Înregistrarea operaţiilor de omogenizare ;
2. comentaţi efectele înregistrărilor asupra :
- bilanţul consolidat ;
- contul de profit şi pierdere consolidat.

55
 o) În cursul exerciţiului „N”, filiala „F” a beneficiat de servicii prestate
de societatea-mamă „M”, înregistrate la valoarea de 900.000 lei.
Din această valoare, 300.000 lei era neîncasată la 31.12.N.
Se cere să :
- precizaţi etapa corespunzătoare – din procesul de consolidare şi necesitatea
acesteia ?
- Contabilizaţi operaţiunile.

p) În cursul exerciţiului „N” societatea-mamă „M” a primit dividende de

600.000 lei de la filiala „F1”.
Contabilizaţi operaţiunile.

q) Societatea mamă „M” cumpără un stoc de mărfuri de la un furnizor

extern grupului la un cost de achiziţie de 1.500.000 lei. Ea vinde
întregul stoc de marfă cumpărat anterior filialei „F1”, la un preţ de
1.800.000 lei.
Înregistraţi eliminarea rezultatelor interne?

r) La 31.12 „N”, societatea „S” deţine un stoc de mărfuri în valoare de

15.000.000 lei cumpărat de la societatea „V” ce aparţine aceluiaşi
grup. Se ştie că societatea „V” cumpărase stocul respectiv la un
preţ de 17.300.000 lei.
Se cere să :
- precizaţi în ce condiţii nu trebuie efectuată operaţiunea de eliminare ?
- Evaluaţi la valoarea justă stocul de mărfuri la 31.12 „N” astfel încât să efectuaţi
operaţiunea de eliminare.

s) Societatea-mamă „M” a achiziţionat titluri de la filiala „F” în valoare

de 14.000.000 lei. Procentajul de control şi de interes este de 75%.
Capitalurile proprii ale filialei”F” sunt compuse din :
Capital social = 18.000.000 lei
Rezerve = 16.000.000 lei
Rezultat = 4.000.000 lei

Se cere să :
- prezentaţi calculele şi înregistrările privind repartizarea capitalurilor proprii le
societăţii filială între grup (societatea mamă) şi minoritari la nivelul :
• bilanţului ;
• contului de profit şi pierdere.

t) Societatea „TED” S.A achiziţionează 80% din „VAD” S.A. activele

lui „VAD” S.A. includ proprietăţi evaluate astfel : valoarea contabilă
= 500.000.000 lei şi valoarea de piaţă = 530.000.000 lei.
Determinaţi interesul minoritar potrivit :
- tratamentului de bază ;
- tratamentului alternativ.

56
57