Curs 8.

Miologie

Muschii scheletici (somatici)

- sunt muschi voluntari, perechi

- reprezinta aproximativ 40% din greutatea corpului
- se inseră pe oase, cartilaje, ligamente, piele sau pe alţi muşchi; inserţia se face direct sau
prin intermediul tendoanelor;
- sunt formati din corp si doua capete(tendoane) alungite: capat de origine (O), capat
de insertie (I)
Tendon :
- poate fi cilindric sau lat = aponevroza
- culoare alb-sidefie
- rezistent la tractiune

Denumirea muschilor se face dupa:

- insertia pe oase: sternocleidomastoidian
- actiune: flexori-extensori; adductori-abductori, pronatori-supinatori
- forma: trapez, patrat, romboideu
- numarul capetelor de origine: biceps, triceps, cvadriceps
- directia fibrelor: oblici, drepti, transversi

După segmentele corpului musculatura scheletică se clasifică în:

- muşchii capului
- muschii gâtului;
- muşchii trunchiului;
- muşchii centurilor şi membrelor.

1
 A. Muşchii superficiali ai capului.

- se clasifică în:
1. muşchii pieloşi ai capului;
2. muşchii globului ocular;
3. muşchii masticatori.

1. Muşchii pieloşi ai capului

- prin contracţie dau expresia fetei (fizionomia);
- se mai numesc şi muşchii mimicii;
- cei mai mulţi se inseră cu unul dintre capete pe faţa internă a pielii
- inervati de nervul cranian VII.

a. Muşchiul fronto-occipital
- are două porţiuni – o porţiune frontală si o porţiune occipitala
- porţiunea frontală:
origine – pe aponevroza epicraniană;
inserţie – pe pielea arcadelor orbitale;

- porţiunea occipitală:
origine – pe linia nuchală superioară;
inserţie – pe aponevroza epicraniană;
acţiune – determina cute orizontale pe frunte; exprima atentia, mirarea.
b. Muşchiul orbicular al buzelor
- localizare - în grosimea buzelor, între cele două comisuri labiale; origine si insertia in
comisurile labiale
- acţiune – micşorează orificiul bucal.

c. Muschiul rizorius
- origine – fascia muschiului maseter

2
- inserţie – comisura labială
- acţiune – ridică comisura labială, exprima rasul

2. Muşchii globului ocular

- sunt în număr de 6 – 4 muşchi drepţi (superior, inferior, intern, extern) şi 2 muşchi
oblici (superior şi inferior)
- originea – pe un inel tendios in profunzimea orbitei, excepţie – m. oblic inferior care
are originea pe osul lacrimal
- inserţia – pe sclerotica globului ocular
- acţiune – asigură mobilitatea globului ocular
- inervatie: m. drept superior, drept inferior, drept intern – nervul III,
m. drept extern – n. VI
m. oblic mare (superior) – n. IV
m. oblic mic (inferior) – n. III

3. Muşchii masticatori superficiali

- sunt muschi ridicători şi coborâtori ai mandibulei;

3.1. Muşchii ridicători ai mandibulei

a. Muşchiul temporal
- origine – pe liniile temporale ale parietalului;
- inserţie – pe procesul coronoid al mandibulei;
- acţiune – ridică mandibula.
- are formă de evantai şi este acoperit de fascia temporală.

b. Muşchiul maseter
- cel mai puternic muschi masticator
-are forma dreptunghiulara

3
- origine – pe arcada zigomatică;
- inserţie –unghiul mandibular, pe faţa externă;
- acţiune – ridică mandibula, cel mai puternic muşchi ridicător al mandibulei.

3.2. Muşchii coborâtori ai mandibulei

a. Muşchiul digastric
- are 2 porţiuni – o porţiune mastoidiană (posterioară) şi o porţiune mandibulară
(anterioară)
- origine - porţiunea mastoidiană – şanţul digastric de la nivelul temporalului (procesul
mastoid)
- porţiunea mandibulară – fosa digastrică a mandibulei
- inserţie – ambele porţiuni – pe hioid printr-un ligament inelar
- acţiune – contracţia porţiunii mandibulare coboară mandibula

b. Muşchiul milohioidian
- formează planşeul cavităţii bucale
- origine – linia milohioidiană a mandibulei
- inserţie – pe corpul hioidului
- acţiune – coboară mandibula când punctul fix este pe hioid

B. Muşchii superficiali ai gâtului

a. Muşchiul platisma
- muşchi lat şi subţire situat imediat sub pielea gâtului;
- origine – pe fascia muşchiului pectoral mare;
- inserţie – pe pielea bărbiei;
- acţiune – încreţeşte pielea gâtului, trage în jos buza inferioară şi colţul gurii, exprimă
sentimentele de dispreţ şi tristeţe.

4
b. Muşchiul sternocleidomastoidian
- origine – pe manubriul sternal şi capul sternal al claviculei;
- inserţie – pe procesul mastoid;
- acţiune – contracţie unilaterală – roteşte capul în partea opusă;

C. Muschii trunchiului

1. Muşchii toracelui

a. Muşchii intercostali externi

- sunt dispusi in spatiul intercostal (11 perechi)
- au fibre oblice
originea – pe marginea inferioară a coastelor;
- inserţia – pe margine superioară a coastelor următoare;
- acţiune – ridică coastele în actul inspiratiei.

b. Muşchii intercostali interni

- au aceiaşi origine şi inserţie ca şi muşchii intercostali interni, dar fibrele sunt dispuse
în direcţie inversă;
- acţiune – coboară coastele în actul expiraţiei.

c. Muşchiul diafragm
- este muşchiul care separă cavitatea toracică de cavitatea abdominală;
-are forma de cupola
- are doua portiuni: portiunea centrala – centrul frenic (centrul tendinos) si o
portiune periferica (musculara)
- origine – pe conturul inferior al toracelui (procesul xifoid, ultimile 6 perechi de coaste
şi pe vertebrele lombare;
- inserţia – în centrul tendinos, care este străbătut de orificii pentru aortă, esofag şi vena
cavă inferioară.
- acţiune – principalul muşchi respirator.

5
 2. Muşchii abdominali
- sunt:
- m. drept abdominal
- m. oblic extern
- m. oblic intern
- m. transvers

a. Muşchiul dreptul abdominal

- este un muşchi lat şi alungit aşezat de o parte şi alta a liniei albe;
- este cuprins intr-o teaca conjunctiva formata din aponevrozele muschilor oblici si a
muschilor transversi care se incruciseaza median formand linia alba.
- originea – pe simfiza şi tuberculul pubian;
- inserţia – pe cartilajele costale ale coaselor 5 – 7 şi pe procesul xifoid;
- este străbătut de 3-4 septuri tendinoase numite si „coaste abdominale”;
- acţiune – flexează toracele pe abdomen şi compresează viscerele abdominale; rol in
mictiune, defecatie, parturitie, emeza.

b, c,d. Muschii oblici si m. transvers

-sunt muschii lati, au tendoane late (aponevroze)

- sunt suprapusi si formeaza peretii laterali ai abdomenului.
- actiune – compreseaza viscerele abdominale

6
 IV. Muschii centurii scapulare si membrului superior

A. Muschii care leaga toracele de centura scapulara

a. Muşchiul trapez
- muşchi lat, forma de trapez cu baza mare pe craniu, coloana vertebrala si baza mica pe
umar;
- origine – pe linia nuchală superioară, protuberanţa occipitală externă şi procesele
spinoase ale vertebrelor cervicale C7 şi toracale T1-T12.
- inserţie – capul acromial al claviculei, acromion şi spina scapulei;
- acţiune – extinde capul, apropie omoplatul de linia medială.

b. Muschiul dintat mare

- origine – coastele I – IX
- inserţie – pe partea internă a marginii vertebrale a omoplatului
- acţiune – ridică coastele în inspiraţia forţată, muschi respirator auxiliar.

B. Muşchii care leaga toracele cu humerusul

a. Muşchiul lat dorsal

- are formă triunghiulară şi ocupă o porţiune mare din partea postero-inferioară a
trunchiului.
- originea – pe procesele spinoase ale vertebrelor T6-12, fascia toracolombară şi creasta
iliacă;
- inserţia – pe marginea a şanţului bicipital al humerusului
- acţiune – trage braţul înapoi şi îl roteşte extern (m. abductor).

b. Muşchiul pectoral mare

- ocupă partea anterioară a toracelui;
- originea – pe claviculă, stern, cartilajele costale I-VII;
- inserţia – pe marginea a şanţului bicipital.

7
- acţiunea – adducţia şi rotirea internă a braţului.
Intre m. pectoral mare si m. latul dorsal se contureaza spatiu numit axila.

C. Muşchii care leaga centura scapulară de humerus

a. Muşchiul deltoid
- cel mai voluminos muşchi al umărului
- originea – capătul acromial al claviculei, acromion şi spina omoplatului
- inserţia – tuberozitatea deltoidă a humerusului
- acţiunea – ridică umărul şi roteşte si trage bratul inainte si inapoi

b. Muşchiul supraspinos
- origine – fosa supraspinoasă a omoplatului
- inserţie – tuberculul mare al humerusului
- acţiune – realizează abducţia braţului

c. Muşchiul infraspinos
- origine – fosa infraspinoasă a omoplatului
- inserţie – tubercului mare al humerusului
- acţiune – roteşte extern humerusul (m. abductor)

d. M subscapular
- origine – fosa subscapulara, pe cele 3-4 creste oblice
-insertie – tuberculul mic al humerusului
-actiune – adductia bratului

8
 D. Muşchii braţului

Muschii anteriori ai bratului

Muşchiul biceps brahial
- este un muşchi fusiform situat anterior la nivelul braţului
- origine – are două capete de origine
- capătul scurt – procesul coracoid al omoplatului
- capătul lung – tubercului supraglenoidal al omoplatului
- inserţie – tuberozitatea radială
- acţiune – flexia antebraţului pe braţ

Muschii posteriori ai bratului

Muşchiul triceps brahial
- muşchi lung, voluminos, situat posterior la nivelul braţului
- origine – are trei capete de origine:
- capătul lung – tunbercul infraglenoidal al omoplatului
- capăt medial – diafiza humerusului
- capăt lateral – diafiza humerusului
- inserţie – prin tendon comun pe procesul olecranian
- acţiune – extensia antebraţului pe braţ

E. Muşchii antebraţului

- sunt muşchi fusiformi, cu ligamente lungi, cilindrice

- sunt aşezaţi în mai multe planuri
- pe faţa anterioară sunt grupaţi în muşchi flexori şi pronatori
- originea – epitrohlee şi procesul coronoid al ulnei.
- pe faţa posterioară se află muşchi extensori şi supinatori
- originea – epicondil şi procesul olecranian.

9
 F. Muşchii mâinii

- cei mai mulţi se află pe faţa palmară şi se grupează în 3 zone:

- zona palmară externă (tenară) – în dreptul policelui
- zona palmară internă (hipotenară) – în dreptul degetului V
- zona palmară mijlocie – situată între zona tenară şi zona hipotenară

10
 V. Muschii centurii pelviene şi a membrului inferior

A. Muşchii bazinului (centurii pelviene)

Muşchii gluteus (fesieri)
- sunt situaţi în partea posterioară a centurii pelviene
- sunt trei – m. gluteu mare, m. gluteu mijlociu, m. gluteu mic
- origine – faţa dorsală a sacrumului, creasta iliacă, fosa ilacă externă
- inserţie – gluteus mare – femur şi tractul iliotibial
– gluteus mijlociu şi gluteus mic – pe marele trohanter
- acţiune – gluteus mare – extensia trunchiului şi bazinului pe coapsă; sunt cei mai
importanti muschi ai statiunii bipede.
- gluteus mijlociu şi gluteus mic – adductia femurului

B. Muşchii coapsei
Muschii anteriori ai coapsei
a. M. croitor
- forma de panglica, strabate coapsa in diagonala
- origine - spina iliaca antero-superioara
- insertie – sub condilul medial al tibiei
- actiune – flexia coapsei pe bazin, flexia gambei pe coapsa
b. Muşchiul cvadriceps femural
- este cel mai voluminos muşchi al coapsei
- este situat în partea antero-laterală şi medială a trunchiului
- este format din 4 muşchi cu origini diferite:
- muşchiul drept anterior (femural) – spina iliacă antero – superioară
- muşchiul vast tibial (intern) – creasta intertrohanteriană şi lina aspră
- muşchiul vast fibular (extern) – marele trohanter şi linia aspră
- muşchiul vast intermediar (crural) – faţa antero-laterală a femurului

11
- inserţie – cei patru muşchi se inseră prin tendon comun pe baza rotulei şi se continuă
cu ligamentul patelar care se inseră pe tuberozitatea anterioară a tibiei
- acţiune – extensia gambei pe coapsă
– flexia coapsei – doar muşchiul drept femural

Muschii mediali ai coapsei – adductori: m. drept intern (gracilis)

Muschii posteriori ai coapsei

a. Muşchiul biceps femural
- este situat pe partea postero-laterală a coapsei
- are două capete de origine:
- capătul lung – tuberozitatea ischiatică
- capătul scurt – linia aspră
- inserţia – condilul lateral al tibiei
- acţiune – flexia gambei pe coapsă

b. M semitendinos
- origine – tuberozitatea ischiatica
- insertie - sub condilul medial al tibiei
- acţiune – flexia gambei pe coapsă

c. M semimembranos
O, I, A sunt identice cu ale m. semitendinos sub care se afla.

C. Muşchii gambei

- se grupează în muşchi anteriori şi muşchi posteriori

- muşchii anteriori sunt flexori ai piciorului şi extensori ai degetelor
- muşchii posteriori sunt extensori ai piciorului şi flexori ai degetelor

12
Muschii posteriori ai gambei
Muşchiul triceps sural
- cel mai puternic muschi al gambei; rol important in statiunea bipeda si mers.
- este format din muşchii gemeni (gastrocnemieni) şi muşchiul solear
Muşchii gemeni
- cei mai voluminoşi muşchi ai gambei, situaţi posterior
- origine – gemenul lateral – condilul lateral al femurului
– gemenul medial – condilul medial al femurului
Muşchiul solear
- origine – linia soleară a tibiei şi fibula
- inserţie – comuna pe calcaneu prin tendonul lui Achile (cel mai puternic tendon din
corpul uman)
- acţiune – flexeaza planta, extinde glezna, flexeaza gamba pe femur

D. Muşchii piciorului

- organizaţi similar cu muşchii mâinii, în 3 zone:

- zona plantară internă (tenară) – în dreptul halucelui
- zona plantră externă (hipotenară) – în dreptul degetului V
- zona plantară internediară – intre zona tenară şi cea hipotenară

13