Sunteți pe pagina 1din 27

Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

I.
La data de 1.02.2017, dl. Anton a fost numit șeful Secției 1. Imediat după numire,
managerul general al companiei a constatat o înrăutățire a situației generale în Secția
1, îndeosebi a departamentului de vânzări.
La data de 3.05.2017, managerul general organizează o evaluare a salariaților, la care
dl. Anton este evaluat cu „satisfăcător”.
În fața acestor semnale, la data de 5.05.2017 managerul general îl invită pe dl. Anton
în biroul său, unde are o discuție cu acesta, la finalul căreia îi spune că este retrogradat
și trecut pe un post de execuție din cadrul secției. Conținutul discuției rămâne
confidențial.
A doua zi, managerul general decide concedierea disciplinară a d-lui Anton. Cum deja a
avut loc o întrevedere cu dl. Anton pe această temă, precum și o evaluare, managerul
general consideră inutilă o nouă audiere, și îi transmite salariatului, prin intermediul
unui coleg, decizia de concediere disciplinară, în temeiul art. 61 alin. 1 lit. a) din Codul
muncii.

Cerințe:
1. Menționați cel puțin 5 greșeli ale managerului general
2. Arătați soluțiile care ar fi stat la dispoziția managerului general, în circumstanțele
date.

1. Greselile managerul general sunt:


2. – la 05.05.2017, in momentul discutiei cu dl Anton, datorita
necorespunderii acestuia cu postul ocupat, trebuie sa ii propuna un
alt post nu sa ii impuna, acesta din urma isi va exprima acordul, altfel
poate fi concediat.
3. –Art. 61.1 a) în cazul în care salariatul a săvârşit o abatere gravă sau
abateri repetate de la regulile de disciplină a muncii ori de la cele stabilite
prin contractul individual de muncă, contractul colectiv de muncă aplicabil
sau regulamentul intern, ca sancţiune disciplinară”, astfel concediere dlui
Anton nu face obiectul acestui articol.

1
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

4. II.
În societatea “Alfa” S.R.L. s-a încheiat în urmă cu 6 luni un contract colectiv de muncă, semnat
de către manager și reprezentanții salariaților care erau încadrați în societate în acel moment.
Potrivit acestui contract, salariul minim în societate a fost stabilit la 1.600 lei.
Managerul societății “Alfa” S.R.L. decide angajarea a trei tineri proiectanți. În acest scop,
publică în ziarul local din data de 1 oct. 2017 un anunț în care menționează oferta de locuri de
muncă, solicitând depunerea de C.V. –uri din partea candidaților și precizând condițiile de
angajare:
studii de specialitate;
vârsta maximă: 35 de ani;
cunoștințe operare computer.
Interviul cu candidații este organizat pentru data de 15 oct. 2017. Se prezintă 20 de candidați.
După ce se va desfășura interviul, managerul va informa candidații selectați cu privire la datele
viitorului contract de muncă. Deocamdată, managerul comunică celor 20 de candidați:
că viitorul contract se va încheia cu data de 1 ianuarie 2018;
că se are în vedere ocuparea celor trei posturi cu specialiști în domeniul proiectării.
După această comunicare generală, managerul invită candidații, pe rând, la interviu. Cu
prilejul interviului, managerul selectează trei candidați, care corespund în cea mai bună
măsură standardelor cerute. Aceștia sunt angajați cu perioadă de probă pentru perioada 1
noiembrie 2017 – 31 decembrie 2017, contractul individual de muncă definitiv urmând a fi
încheiat cu data de 1 ianuarie 2018.
Pe parcursul perioadei de probă, în funcție de performanțele obținute de aceștia, managerul
va decide salariul cuvenit la încheierea contractului individual de muncă definitiv.
Managerul decide ca salariaților nou angajați pe perioada de probă să le plătească un salariu
de 1.500 lei. Raționamentul său este următorul:
este astfel respectat salariul minim brut pe țară, de 1.450 lei;
salariații respectivi nu sunt definitivi, ci sunt angajați doar cu perioadă de probă;
la data la care s-a negociat contractul colectiv, ei nici nu erau angajați în unitate, deci
contractul colectiv nu le este opozabil.
Ulterior, managerul trece la angajarea efectivă a celor trei. Fiind vorba doar despre o perioadă
de probă, contractele individuale de muncă nu sunt redactate în scris, dar ele vor fi scrise și
înregistrate când vor deveni definitive.

2
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

Cerințe:
1. Menționați cel puțin 5 greșeli ale managerului. Arătați care dintre acestea
constituie contravenție și cum ar putea fi sancționate.
2. Menționați dacă managerul ar putea fi obligat la despăgubiri, de către cine și de
ce.

3
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

III.
Părțile contractului individual de muncă au convenit inserarea unei clauze de
neconcurență. Potrivit acesteia, salariatul nu va putea desfășura activități concurente cu
ale societății nici pe parcursul executării contractului, și nici după încetarea acestuia. Se
consideră “activitate concurentă” activitatea prestată în folosul oricărei societăți cu un
obiect de activitate identic sau similar cu al angajatorului.
În schimb, angajatorul se obligă la plata unei indemnizații egale cu 25% din salariul de
bază, pe toată durata contractului de muncă. Dacă salariatul încalcă obligația de
neconcurență, acesta se obligă la plata de penalități într-un cuantum reprezentând
echivalentul în lei al sumei de 5000 €, stabilit potrivit cursului BNR leu/euro din data
efectuării plății.

Cerințe:
1. Arătați dacă înțelegerea de mai sus poate produce efecte juridice.
2. Reformulați prevederile de mai sus, pentru a le aduce în concordanță cu normele
legale

4
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

IV.

Medicul de medicina muncii eliberează un certificat potrivit căruia dl. Anton, salariat al
societății “Alfa” SRL, este declarat inapt pentru ocuparea locului de muncă în care este
încadrat. Cu toate acestea, managerul societății „Alfa” SRL nu decide concedierea, iar
contractul de muncă dintre cei doi continuă. După două luni, în societate se eliberează un
post într-un alt departament, iar dl. Anton îi solicită managerului trecerea pe acest post.
Managerul refuză, iar refuzul acestuia este contestat în instanță de dl. Anton, care susține
că societatea avea obligația de a-i pune la dispoziție postul vacant, în temeiul art. 64 alin.
(1) din Codul muncii.
Managerul se apără arătând că angajatorul are obligația de a oferi salariatului un alt post
vacant compatibil cu capacitatea de muncă stabilită de medicul de medicină a muncii, or
în cazul de față nu există nicio dovadă a acestei compatibilități, deoarece certificatul
eliberat de medic nu privește decât incompatibilitatea cu primul post, iar nu și
compatibilitatea cu cel de al doilea (care nici nu era vacant la data eliberării certificatului).

Cerințe:
1. Arătați dacă dispozițiile art. 64 alin. 1 din Codul muncii sunt aplicabile în situația
descrisă mai sus.
2. Precizați care ar fi fost conduita corectă din punct de vedere legal a managerului
societății.
3. Dl. Anton mai poate fi concediat în prezent?

5
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

V.

Între dl. Anton și dl. Bucur se încheie un contract de vânzare-cumpărare având ca


obiect un inel.
Cumpărătorul, dl. Anton, achiziționează inelul crezând că are în montura un diamant,
când în realitate era zirconiu. Ca urmare, introduce acțiune în instanță împotriva d-lui
Bucur.
Vânzătorul, dl. Bucur - se apără arătând că și el crezuse că ar fi vorba un despre
diamant.

Cerințe:
1. Care sunt viciile de consimțământ care pot afecta un act juridic?
2. Precizați dacă un contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimțământ poate fi:
- anulat;
- reziliat;
- revocat;
- supus rezoluțiunii.
3. Explicați când începe să curgă termenul de prescripție extinctivă a dreptului la
acțiune al d-lui Anton.
4. Arătați care sunt obligațiile vânzătorului, într-un contract de vânzare-cumpărare.
5. Identificați momentul transferului dreptului de proprietate asupra inelului de la dl.
Bucur la dl. Anton.

Raspuns:
1. Viciile de consimtamant care pot afecta un act juridic sunt:
- Eroarea = reprezintă falsa reprezentare a unor împrejurări la încheierea
unui act juridic;

Eroarea este esenţială când poartă asupra:

6
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

- naturii sau obiectului contractului;

- identităţii obiectului prestaţiei sau asupra unei calităţi a acestuia ori unei
împrejurări considerate esenţiale de către părţi;

- identităţii persoanei sau asupra unei calităţi a acesteia.

- Dolul = constă în manevrele frauduloase ale uneia dintre părţi pentru a


determina cealaltă parte să încheie contractul.
- Violenta = constă în temerea indusă unei persoane pentru a o determina să
încheie un contract.
- Leziunea = în disproporţia vădită de valoare între prestaţii ce există în
momentul încheierii contractului.
2. Contract încheiat sub imperiul unui viciu de consimțământ poate fi anulat.

3. Termenul de prescripție extinctivă a dreptului la acțiune al d-lui Anton incepe sa


curga in momentul constatatii neregulii.
4. Vânzătorul are următoarele obligații principale:
- să transmită proprietatea bunului sau, după caz, dreptul vândut;
- să predea bunul;
- să îl garanteze pe cumpărător contra evicțiunii și viciilor bunului.

5. Identificați momentul transferului dreptului de proprietate asupra inelului de la


dl. Bucur la dl. Anton.
Dupa modul de individualizare bunurile se clasifica in:
- bunuri certe sau indivisual determintate (res certa), care se individualizeaza prin
calitatile lor proprii (ex. un autoturism se individualizeaza prin marca, model, an
de fabricatie, culoare, serie motor, serie sasiu, etc),

- bunuri de gen (res genera) - bunuri determinate generic- se caracterizeaza prin


însusirile speciei sau categoriei din care fac parte si se individualizeaza prin masurare,
numarare, cântarie.
Astfel, dreptul de proprietate asupra bunurilor certe se transmite de la vânzator la
cumparator din chiar momentul acordului de vointe, cum se intampla si in cazul
exemplului prezentat; în cazul bunurilor de gen, dreptul de proprietate se transmite
numai dupa ce acestea au fost individualizate prin masurare, cântarire sau numarare.

7
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

6. în cazul bunurilor certe, riscul pieirii bunurilor este suportat de proprietar; în


cazul bunurilor de gen, riscul pieirii acestora este suportat de debitorul obligatiei
de predare a bunurilor (adica de vânzator, în ipoteza contractului de vânzare-
cumparare). Având în vedere faptul ca debitorul obligatiei de predare a
bunurilor de gen (vânzatorul) are oricând posibilitatea de a face rost de bunuri
de acelasi gen pe care sa le predea cumparatorului, în cazul bunurilor de gen se
aplica regula: bunurile de gen nu pier niciodata (genera non pereunt).

VI.

Reclamanta - Societatea „Alfa” S.R.L. - a solicitat în instanță obligarea fostului său salariat, dl.
Anton, la plata sumei de 20.000 RON, reprezentând daune-interese pentru acoperirea
prejudiciului cauzat de neacordarea preavizului de către pârât, la data prezentării demisiei de
către acesta. În motivarea cererii de chemare în judecată se arată că pârâtul îndeplinea
funcția de director de vânzări, iar încetarea intempestivă a contractului de muncă al pârâtului
a atras neperfectarea de către societate a unui contract de furnizare de echipamente cu un
partener extern.
Dl. Anton a formulat întâmpinare, arătând ca demisia sa a fost determinată de fapta
reclamantei de a divulga date cu caracter personal pe care acesta i le-a încredințat.

Cerințe:
1. Arătați dacă sunt aplicabile în acest caz prevederile art. 81 alin. (7) din Codul
muncii privind demisia fără preaviz.
2. Care credeți că va fi soluția instanței?

8
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

VII.

Art. 24 din Regulamentul intern adoptat în SC “Alfa” S.A. prevede: “În cazul în care un salariat
este surprins în flagrant la săvârșirea unei abateri disciplinare, aplicarea sancțiunii disciplinare
corespunzătoare se va putea realiza fără audierea acestuia”.
Sindicatul constituit în societate consideră că textul încalcă prevederile imperative ale art.
251 alin. (1) din Codul muncii, potrivit căruia sub sancțiunea nulității absolute, nicio măsură,
cu excepția avertismentului, nu poate fi dispusă mai înainte de efectuarea unei cercetări
disciplinare prealabile. Ca urmare, decide declanșarea unui conflict colectiv de muncă.
Sesizează angajatorul cu declanșarea conflictului colectiv și îl convoacă la conciliere,
comunicându-i că, dacă va fi necesar, va decide chiar declanșarea unei greve.
Angajatorul se prezintă la conciliere și comunică delegației sindicale că declanșarea unei
greve ar fi oricum nelegală. Motivul acestei susțineri îl constituie faptul că sindicatul a fost
consultat cu prilejul adoptării Regulamentului intern, în temeiul art. 241 din Codul muncii,
apoi a fost afișat pentru 2 luni la avizier. În tot acest timp, salariații nu au avut nici o obiecție.

Cerințe:
1. Ce efecte juridice poate produce textul citat din Regulamentul intern?
2. Cum apreciați susținerile angajatorului formulate cu prilejul concilierii?
3. Menționați dacă Sindicatul poate declanșa conflictul colectiv. Dacă nu, consiliați
Sindicatul cu privire la mijloacele de acțiune.

9
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

VIII.

Între dl. Anton și dl. Bucur intervine următoarea comunicare:


Dl. Anton formulează ofertă de vânzare către dl. Bucur a unei cantități de marfă pentru
suma de 100 lei/kg.
Dl. Bucur este de acord să cumpere cantitatea de marfă respectivă, dar pentru suma
de 90 de lei/kg.
Dl. Anton refuză prețul de 90 lei.
Dl. Bucur revine și acceptă prețul inițial de 100 lei.

Cerințe:
1. Arătați dacă dl. Anton mai poate respinge încheierea contractului, sau
contractul este deja încheiat. Argumentați
Dl Anton poate respinge incheierea contractului. Dl Bucur nu accepta oferta
vanzatorului, e emite o contraoferta prin care solicita un cost la mic al marfii.
2. Arătați în ce constă diferența dintre „ofertă” și „invitația de a contracta”
3. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească acceptarea, pentru a
conduce la încheierea unui contract?

10
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

IX.
Conflictele individuale de muncă nu pot interveni decât în contextul negocierii colective.
Așadar, ele pot apărea în ipoteza încălcării unor interese consacrate prin contractele colective
de muncă sau prin actele normative.
Conflictele individuale pot interveni în orice moment al încheierii, executării sau încetării
contractelor individuale de muncă ori al executării sau încetării contractului colectiv de
muncă și chiar după încetarea acestora (dacă privesc drepturi și obligații care s-au născut în
temeiul lor).
Conflictele individuale de muncă pot fi soluționate prin conciliere, mediere sau arbitraj.

Cerință:
Identificați erorile existente în textul de mai sus și argumentați răspunsul.

11
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

X.
Societatea „Alfa” SA a întârziat plata salariilor cu 4 luni. Salariații se strâng pentru a discuta ce
este de făcut în această situație.
Dl. Anton propune declanșarea unui conflict colectiv de muncă. O grevă generală va
determina angajatorul la plata salariilor.
Dl. Bucur susține că fără să se organizeze într-un sindicat nu pot să-și apere drepturile,
deoarece legea prevede că salariații pot fi reprezentați la negocieri prin sindicat.
Dl. Constantin susține că singura soluție este să îl dea în judecată pe angajator. Dar, dacă nu
vor semna toți cererea de chemare în judecată, aceasta va fi respinsă.
Dl. Dan propune să se meargă în grup la ministerul de resort, solicitând plata salariilor
restante.
Dl. Enache propune ca salariații să vină la fabrică, dar să lucreze lent/superficial și să producă
mai multe rebuturi. Nimeni nu poate fi obligat să lucreze bine, dacă nu i se plătește salariul.

Cerință:
Sunteți invitat la Adunarea generală a salariaților și ascultați punctele de vedere
prezentate mai sus. Cine are dreptate? Ce îi sfătuiți pe salariați?

12
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XI.

Între dl. Anton și dl. Bucur a intervenit un contract de vânzare – cumpărare a unui
teren.
Cumpărătorul, dl. Bucur, solicită predarea actelor de proprietate a terenului.
Vânzătorul, dl. Anton, refuză să efectueze o astfel de predare, arătând că contractul nu
a fost încheiat în formă scrisă, autentificată la notariat.
Ca urmare, dl. Bucur solicită rezoluțiunea contractului.

Cerințe:

1. Arătați dacă instanța poate pronunța rezoluțiunea. Motivați.


Instanta nu poate pronunta rezolutiunea.
Rezoluțiunea este desființarea contractului pentru neexecutarea culpabilă a obligațiilor
asumate în cadrul unui contract cu executare dintr-odată (de pildă, vânzare, donație,
schimb etc.).
Cum contractul nu a fost incheiat in forma scrisa, rezolutiunea nu are obiect.
2. Care sunt asemănările și deosebirile dintre reziliere, rezoluțiune și nulitatea unui
contract? Arătați care dintre acestea poate interveni în speță.
Nulitatea și rezoluțiunea
Rezoluțiunea este acea sancțiune ce constă în desființarea retroactivă a unui contract
sinologmatic cu executare uno ictu, în cazul neexecutării culpabile a obligațiilor de către
una din părți.
Asemănări:
- ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
- atât rezoluțiunea, cât și, în principiu, nulitatea produc efecte retroactiv;
- ambele presupun, în principiu o hotărâre a organului de jurisdicție.
Deosebiri:

13
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

- o deosebire de ipoteză: dacă nulitatea presupune un act nevalabil, rezoluțiunea


presupune un act valabil încheiat;
- o deosebire de domeniu: dacă nulitatea se aplică oricărui act juridic civil, rezoluțiunea
privește doar contractele sinologmatice;
- o deosebire privind data cauzelor: dacă la nulitate cauzele sunt contemporane
momentului încheierii actului, la rezoluțiune cauza rezoluțiunii este ulterioară acestui
moment;
- rezoluțiunea și nulitatea relativă sunt supuse unor reguli diferite în privința începutului
prescripției extinctive, iar nulitatea absolută nu este supusă prescripției extinctive;
Nulitatea și rezilierea
Rezilierea este sancțiunea de drept civil ce intervine în cazul neexecutării culpabile a
unui contract sinologmatic cu executare succesivă și constă în încetarea efectelor
contractului respectiv numai pentru viitor.
Conchidem că rezilierea se deosebește de rezoluțiune prin aceea că intervine în cazul
contractelor sinologmatice care se execută prin prestații succesive și că operează numai
pentru viitor. În consecință, comparația dintre nulitate și rezoluțiune prezintă numeroase
puncte comune cu aceea dintre nulitate și reziliere.
Desi efectele nulității se produc în principiu retroactiv, iar rezilierea operează numai
pentru viitor, totuși în cazul actelor juridice cu executare succesivă nici nulitatea nu
produce efecte pentru trecut.

3. Precizați care sunt condițiile de validitate ale unui contract, precum și dacă vreuna
dintre acestea este neîndeplinită în speță.
Conditiile de validitate pe care bunul ca obiect in raportul juridic contractual trebuie sa
le indeplineasca, sunt:
- Sa existe in momentul incheierii contractului
- Sa fie in circuitul civil
- Sa fie posibil pe parcursul executarii contractului
- Sa fie determinat sau determinabil
4. Identificați elementele raportului juridic prezentat în speță.

Elementele constitutive ale raportului juridic civil sunt:


- Părţile: dl Anton si dl Bucur,
- Conţinutul: totalitatea drepturilor subiective civile şi a obligaţiilor civile
pe care le au părţile raportului juridic respectiv.

14
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

- obiectul: actiunea, inactiunea sau conduita pe care trebuie s-o urmeze


subiectul activ si subiectul pasiv din raportul juridic.

XII.

Dl. Anton, agent de vânzări al societății “Alfa” SRL, îi trimite un e-mail d-lui Bucur,
întrebându-l dacă dorește să achiziționeze:
- 300 componente de tipul T231, la prețul de 200 lei/buc;
- maximum 300 componente de tipul T 232, la prețul 200 lei/buc;
- 300 de componente T 233, la prețul cu care a mai achiziționat în trecut astfel de
componente de la societate.
Dl. Bucur răspunde că este interesat să achiziționeze toate cele trei categorii de
componente, și că solicită livrarea până pe 15 decembrie.
La data de 15 decembrie societatea “Alfa” SRL livrează cele trei categorii de
componente, pe care dl. Bucur refuză însă să le accepte, deoarece achiziționase între
timp de la un alt furnizor.

Cerințe:

1. Arătați dacă între dl. Anton, ca reprezentant al societății “Alfa” SRL și dl. Bucur s-
a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu privire la componentele:
- T 231
- T 232
- T 233
Avand in vedere ca dl Bucur a solicitat livrarea elemenetelor pe data de 15 Decembrie,
inseamna acceptare coditiilor de vanzare, implicit al contractului. Astfel, contractul se
considera incheiat.
2. Arătați care sunt consecințele refuzului d-lui Bucur în fiecare caz și dacă acesta
poate fi obligat la plata de despăgubiri.
Refuzul dlui Bucur nu este fondat si atrage dupa sine plata de daune interese.

15
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XIII.

Între societatea “Alfa” SRL și dl. Anton a intervenit un contract de leasing, prin care
societatea “Alfa” SRL, în calitate de locator-finanțator îi transmite pentru o perioadă de
un an d-lui Anton, în calitate de locator-utilizator, dreptul de folosință asupra unui
autoturism. În schimb, dl. Anton are obligația de efectua plăți periodice (rate de
leasing), al căror cuantum va fi stabilit ulterior, în raport de posibilitățile financiare ale
d-lui Anton.
Contractul de leasing urmează să fie operațional sau financiar, în funcție de opțiunea
d-lui Anton la sfârșitul perioadei de leasing.
La sfârșitul perioadei de 1 an dl. Anton va putea opta între:
- cumpărarea bunului, în măsura în care societatea „Alfa” SRL își va da acordul,
- prelungirea contractului de leasing cu încă un an. În acest caz, la finele noului termen
dreptul de proprietate asupra autoturismului se va transfera automat în patrimoniul d-
lui Anton,
- încetarea raporturilor contractuale.
Menținând calitatea de proprietar, societatea „Alfa” SRL răspunde față de terți pentru
prejudiciile provocate prin folosința bunului, fapta sau omisiunea d-lui Anton ..
Potrivit contractului, dacă în timpul derulării contractului de leasing societatea “Alfa”
SRL înstrăinează bunul, dreptul de opțiune al d-lui Anton ia sfârșit cu efect imediat.

Cerințe:

1. Menționați 5 greșeli cuprinse în înțelegerea intervenită între societatea „Alfa”


SRL și dl. Anton.
In conventia celor doua parti intervin urmatoarele greseli:
Contractul nu contine:
- Valoarea exacta a sumelor ratelor lunarede leasing si data exacta de plata a
acestora

16
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

- Valoarea totala a contractului de leasing


- Optiunea de leasing oprational sau financiar se face inainte de sfarsitul perioadei
de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni si nu la stafsitul perioadei
- Contractul nu precizeaza perioada de utilizare in sistem de leasing a bunului
- In cazul leasingului financiar nu sunt prevazute : valoarea de intrare, valoarea
reziduala a bunului si nici valoarea avansului.

2. Arătați care este diferența între leasing operațional și leasing financiar


Diferenta dintre leasingul operational si cel financiar este ca la sfarsitul contractului
bunul ce face obiectul leasingului financiar, in urma achitarii valorii reziduale,
locatarul utilizator devine proprietar al bunului.

17
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XIV.

Art. 7 din contractul intervenit între societatea “Alfa” SRL și ”Beta” SRL are următorul
conținut:
“Întârzierea predării bunului față de termenul precizat în contract, din alte cauze decât
forța majoră, atrage în sarcina vânzătorului penalități de întârziere de 0,1% pe zi din
valoarea totală a bunului calculată de la împlinirea termenului de punere în funcțiune
și până la data punerii efective în funcțiune”.

Cerințe:

1. Precizați dacă în cauză este vorba despre daune moratorii, daune cominatorii sau
daune compensatorii.
2. Arătați dacă debitorul are dreptul de a face dovada că prejudiciul este mai mic
decât cel stabilit de părți prin clauza penală de mai sus.
3. Arătați dacă este posibil cumulul obligației principale cu clauza penală
compensatorie. Arătați dacă este posibil cumulul obligației principale cu clauza
penală stabilită sub forma daunelor-interese moratorii. Arătați care dintre aceste
reguli este aplicabilă acordului de mai sus.

18
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XV.

La data de 1 .03. 2017 a dobândit personalitate juridică societatea “Alfa” SRL cu sediul
în Strada Florilor nr. 1 din Bacău. Societatea a încheiat un contract de încheiere a
echipamentelor necesare desfășurării activității de la dl. Anton, pentru intervalul 1
aprilie 2017 – 31 martie 2018.
Societatea “Alfa” SRL efectuează plata chiriei conform contractului, dar la data de 1
iulie 2017, dl. Anton solicită restituirea echipamentelor, deoarece tocmai a constatat că
la același sediu din Strada Florilor nr. 1 funcționează și o altă societate, “Beta” SRL,
având același obiect de activitate. Imobilul, prin structura lui și suprafața sa utilă, nu
permite funcționarea mai multor societăți în încăperi diferite sau în spații distinct
partajate. Dl. Anton se teme că echipamentele puse la dispoziție potrivit contractului
de închiriere vor fi utilizate și de către cealaltă societate situată la același sediu.
Dl. Anton solicită în instanță anularea contractului de închiriere.

Cerințe:

1. Arătați dacă dl. Anton va obține în instanță anularea contractului de închiriere și


dacă, în condițiile în care chiria a fost plătită, va putea solicita restituirea
echipamentelor
2. Arătați ce probe trebuie să facă dl. Anton.
3. Arătați dacă în cauză este vorba despre anularea contractului de închiriere sau de
rezilierea acestuia. Explicați.

19
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XVI.

Societatea “Alfa” SRL formulează către un mai vechi client al său, dl. Anton, o ofertă de
vânzare. Obiectul acesteia îl formează un echipament integrat de protecție a rețelei de
calculatoare, iar prețul indicat în ofertă este ”prețul de catalog”.
Dl. Anton confirmă încheierea contractului.
Având în vedere neprecizarea expresă a prețului, dl. Anton consideră că se află într-o
etapă pre-contractuală, de negociere. Ca urmare, a doua zi, solicită reprezentantului
societății furnizarea echipamentului cu un discount de 15%.

Cerințe:

1. Consiliați reprezentantul societății “Alfa” cu privire la drepturile societății, în


situația descrisă mai sus.
Din moment ce dl Anton confirma incheierea contractului, faza de negociere nu
isi mai are rostul.
2. Arătați dacă părțile se află în faza pre-contractuală sau în faza de executare a
contractului.
Faza precontractuală, se identifică in Codul civil ca fiind acea perioadă de timp în care
părțile fie vor negocia, fie una dintre părți va accepta fară rezerve o ofertă de a
contracta, pe care cealaltă parte i-a transmis-o. In cazul e fata ne aflam in faza de
executare a contractului.

20
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XVII.

Prin sentința civilă nr. 12501/02 octombrie 2017 pronunțată de Judecătoria Iași în
dosarul nr. 37822/245/2017, instanța a respins ca neîntemeiată acțiunea prin care
reclamantul a solicitat obligarea societății pârâte la restituirea contravalorii pieselor de
schimb utilizate, a manoperei și a efectuării verificării compresiei motorului, prejudiciu
produs prin executarea unei reparații necorespunzătoare și defectuoase a mașinii.
În fapt, s-a reținut că reparația efectuată de pârâtă a fost una sumară. Deși părțile
contractante au anticipat/cunoscut necesitatea probabilă a unor operațiuni
suplimentare de reparații, acestea nu au figurat în contractul încheiat cu societatea
pârâtă, aceasta asumându-și doar efectuarea operațiunilor de înlocuire plăcuțe frână.
Societatea pârâtă s-a apărat arătând că prin acceptarea reparațiilor sumare, plata
facturii și folosirea ulterioară a autovehiculului, reclamantul și-a asumat implicit
efectele limitate ale reparației.

Cerințe:

1. Arătași care sunt condițiile răspunderii civile contractuale.


Pentru a fi în prezența răspunderii civile contractuale, trebuie să fie îndeplinite
următoarele condiți:
- o neexecutare totală sau parțială sau executarea să fie necorespunzătoare calitativ
sau cantitativ
- culpa sau vinovăția debitorului
- prejudiciu
- raport de cauzalitate
2. Apreciați că în acest caz reclamantul este îndreptățit la despăgubiri?

21
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

Reclamatul nu este indreptatit la despagubiri deorece nu se incadreaza in nici una


din conditiile raspunderii civile contractuale.

22
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XVIII.

Extras din Contractul colectiv de muncă al Societății “Alfa” SRL:


(…) “Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din Codul muncii, la încheierea
contractului individual de muncă se poate prevedea o perioadă de probă de maximum
90 de zile, atât la funcțiile de execuție cât și de conducere”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 75 din Codul muncii, persoanele concediate
pentru necorespundere profesională beneficiază de un preaviz ce nu poate fi mai mic
de 15 zile lucrătoare”.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Codul muncii, termenul de
preaviz în cazul demisiei este de 45 de zile atât în cazul funcțiilor de execuție, cât și în
cazul funcțiilor de conducere”.

Cerințe:

1. Arătați dacă se poate deroga prin contractul colectiv de muncă de la prevederile


legale. În ce condiții?
„Prin derogare de la prevederile art. 31 alin. (1) din Codul muncii, la încheierea
contractului individual de muncă se poate prevedea o perioadă de probă de
maximum 90 de zile, atât la funcțiile de execuție cât și de conducere” :
- pentru functiile de conducere perioada maxima de proba este 90zile
- pentru functiile de executie, conform Codului muncii, perioda maxima de proba
este de 120zile, insa in contractul colectiv de munca poate fi mai mic de atat.
(…) „Prin derogare de la prevederile art. 75 din Codul muncii, persoanele
concediate pentru necorespundere profesională beneficiază de un preaviz ce nu
poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare”:
- Concedierea pentru necorespundere profesionala este asimilata concedierilor din
motive neimputabile salariatului, motiv pentru care salariatul beneficiaza in acest
caz de dreptul la preaviz. Durata termenului de preaviz este de 20 de zile
lucratoare. Contractele colective de munca vor putea prevedea un termen de
preaviz mai indelungat

23
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

(…) „Prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (4) din Codul muncii, termenul
de preaviz în cazul demisiei este de 45 de zile atât în cazul funcțiilor de execuție,
cât și în cazul funcțiilor de conducere”:
-conform Codului muncii „Termenul de preaviz este cel convenit de parti in
contractul individual de munca sau, dupa caz, cel prevazut in contractele
colective de munca aplicabile si nu poate fi mai mare de 20 de zile lucratoare
pentru salariatii cu functii de executie, respectiv mai mare de 45 de zile
lucratoare pentru salariatii care ocupa functii de conducere.”

2. Care dintre prevederile de mai sus produc efecte juridice și care sunt lovite de
nulitate? Explicați.

24
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XIX.

Managerul societății “Alfa” SRL a dispus concedierea d-lui Anton, pentru


necorespundere profesională, în baza art. 61 lit. d) din Codul muncii.
În motivarea deciziei de concediere, se prevede că necorespunderea profesională s-a
ilustrat cu prilejul verificării realizată la și pentru încheierea contractului individual de
muncă.

Cerință:

1. Arătați dacă angajatorul a procedat în mod corect; în caz contrar, identificați


mecanismul corect măsurii concedierii pentru necorespundere profesională
Concedierea pentru necorespundere profesională nu poate fi dispusă decât după
efectuarea evaluării profesionale a salariatului în conformitate cu procedura de
evaluare stabilită în regulamentul intern al angajatorului sau, dacă este cazul, în
contractul colectiv de muncă aplicabil. Atunci când este vorba despre o
concediere pentru necorespundere profesională, angajatorul are obligația de a
propune salariatului în cauză alte locuri de muncă vacante în unitate compatibile
cu pregătirea profesională sau, după caz, cu capacitatea de muncă stabilită de
medicul de medicina muncii.
Atunci când angajatorul nu dispune de locuri de muncă vacante care corespund
pregătirii profesionale sau capacității de muncă a salariatului, acesta va avea
obligația solicitării sprijinului agenției teritoriale de ocupare a forței de muncă
pentru a putea distribui salariatul.
Atunci când concedierea intervine pentru necorespunderea profesională a
salariatului, angajatorul are obligația de a emite decizia de concediere în termen
de 30 de zile calendaristice de la data constatării cauzei concedierii (respectiv de
la data evaluării profesionale a salariatului).
Această decizie trebuie să fie în scris, să curpindă motivația în fapt și în drept, să
cuprindă precizări cu privire la termenul în care poate fi contestată și indicarea
instanței judecătorești competente. Dacă aceste elemente nu sunt respectate,
decizia de concediere va fi lovită de nulitate.
2. Arătați dacă o concediere pentru necorespundere profesională este considerată
imputabilă sau neimputabilă. Precizați consecințele.

25
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

Concedierea pentru necorespundere profesionala este considerata neimputabila


salariatului.

26
Caiet – activități individuale Dreptul afacerilor/dreptul muncii

XX.

La data de 1 decembrie 2016, dl. Anton avea, potrivit contractului individual de muncă,
un salariu brut de 1.400 lei.
La data de 1 ianuarie 2017 a intrat în vigoare, la nivelul unității, contractul colectiv
aplicabil pentru anul 2017, care prevedea un salariu minim de 1.300 lei. La data de 1
februarie 2017 a intrat în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 1/2017, prevăzând un
salariu minim de 1.450 lei.
Contractul colectiv de muncă aplicabil în unitate nu este modificat, el fiind menținut în
forma în care a fost înregistrat.

Cerințe:

1. Arătați care este salariul minim la care este îndreptățit dl. Anton în prezent
Salariul minim la care este indrepatit dl Anton incepand cu 1 februarie 2017 este de
1450lei.
2. Arătați dacă prevederea din contractului colectiv de muncă privind salariul minim
este aplicabilă.
Cf Codului muncii art. 164 „Angajatorul nu poate negocia și stabili salarii de bază prin
contractul individual de muncă sub salariul de bază minim brut orar pe țară.”
3. Precizați ce are prioritate, dacă există neconcordanță între contractul individual
de muncă, contractul colectiv de muncă și actul normativ.

27

S-ar putea să vă placă și