Importanta grasimilor

În primul rând trebuie să ştim că grăsimea este esenţială pentru viaţă.

Corpul uman are nevoie de grăsimi pentru a funcţiona, grăsimile fiind parte a
fiecărei celule . De asemenea, grăsimile intra în componenţa unor hormoni foarte
importanţi. Creierul este, în mare parte, grăsime. Deşi omul are capacitatea de a
produce grăsime, un aport alimentar suficient ajuta la o stare de sănătate bună pe
termen lung.

În dieta, grăsimile au fost condamnate pentru doua aspecte: aportul caloric

mare şi riscul de boli cardiovasculare. Ambele idei au fost infirmate de realitate şi
timp. Chiar dacă grăsimea vine cu 9 kcalorii pe gram, ea oferă si o senzatie de
satietate mare. Deci mancând mai multa grasime eşti mai satul(a), reglajul
aportului energetic depinzând şi de alţi factori. Cât despre bolile cardiovasculare,
concluzia după câteva zeci de ani este ca doar anumite tipuri de grasimi, ca parte a
unui anumit mod de alimentatie, pot afecta vasele de sânge. Nicidecum orice
grăsime şi din orice sursă, în orice dietă. Si, bineînţeles, colesterolul din alimente
influenţează prea puţin cantitatea din sânge. Corpul produce colesterol în exces ca
răspuns la agresiuni externe sau interne, deci colesterolul nu este “cauza” unor
boli, ci un efect.

Prin grăsimi sănătoase putem întelege ca este vorba despre acele grăsimi
din surse naturale, curate si cat mai putin procesate (oxidate, incalzite, rafinate,
izolate, amestecate). Abia apoi putem discuta despre tipurile de grasimi, cantitatea
totala din dieta, raportul dintre ele, asocierea cu carbohidratii, efectele asupra
metabolismului si satietatii.

Există trei feluri de grăsime naturală: . Mai există un tip de grăsime

care se găseşte în alimente dar nu este naturală: grăsimea hidrogenată (se mai
numeşte şi grăsimea trans). Grăsimile “bune” pentru organism a) Grasimile
mononesaturate micşorează colesterolul total şi colesterolul LDL (colesterolul
“rău”) şi măresc colesterolul HDL (colesterolul “bun”). A fost constatat că
grăsimile mononesaturate ajută la slăbit, în special la reducerea grăsimii din corp.
Aceste grăsimi se găsesc în : alune, nuci, migdale, fistic, avocado, unt de arahide şi
ulei de măsline. b) Grasimile polinesaturate de asemenea micşorează colesterolul
total şi colesterolul LDL. Acizii graşi Omega 3 se găsesc în aceste grăsimi. Aceste
grăsimi se găsesc în: fructe de mare (ex. somonul), ulei de peste, porumb, soia şi
ulei de floarea soarelui.
 Grăsimile în care predomina acizii saturaţi sunt solide la temperatura
camerei, de exemplu, seul de vită ,bogata în acid stearic şi palmitic şi untură de
porc care conţine alături de cei doi acizi un procent mare de acid oleic.

În grasimile vegetale, numite uleiuri, predomină acizii nesaturaţi. Uleiul de

măsline conţine pâna la 80% acid oleic.

Clasificarea grăsimilor

În funcţie de gradul de complexitate exista două categorii de grăsimi :

I. Grăsimi simple- sunt lipide alcătuite dintr-un alcool si acizi graşi , din cadrul
acestor grasimi fac parte :

a) Trigliceride – reprezinte esteri ai glicerolului , sunt cele mai răspândite grăsimi

simple din alimentaţia umană .

b) Steride – reprezintă esteri ai acizilor graşi cu sterolii , dintre steroli menţionăm

colesterolul so coprosterolul , steridele intră in constituţia unor hormoni , vitamine
c) Ceride - reprezintă esteri ai acizilor graşi cu alcooli acoclici , se găsesc în ceara
de albine , lanolina în pătura ceroasa de protecţie a fructelor .d) Etolide – sunt
formate din două molecule , fiecare dintre ele având concomitent funcţia de alcool
si funcţie acidă .

II. Grăsimi complexe– au în cpmpoziţia lor pe lângă acizi graşi şi alcooli , o serie
de alte componente ca acidu fosforic , sulfu etc. În funcţie de prezenţa sau de
absenţa acidului fosforic aceste grăsimi se împart în :

a) Grăsimi fosforate :

• Lecitine – prezente intr-o proporţie apreciabilă in creier

• Cefaline - prezente in deosebi in creier

• Sfingomieline - aflate in splină , ficat .

 Natura acizilor graşi determină consistenţa grăsimilor. Acizii graşi saturaţi
generează grăsimi solide, iar cei nesaturaţi grăsimi lichide.

Acizii grasi esentiali omega 3 si omega 6 ce formeaza grasimile

polinesaturate si mononesaturate ajuta la mentinerea sanatatii incheieturilor, a
parului, pielii si a nivelurilor hormonale si chiar a castigurilor de masa musculara
si arderea grasimilor. Pentru o sanatate optima raportul de omega3: omega6 ar
trebui sa fie de 1:1. Este foarte greu de obtinut acest aport de omega 3 pentru ca
sunt putine surse alimentare, in timp ce omega 6 sunt continuti in majoritatea
produselor gasite in comert. In ultimii ani se pune un accent deosebit si pe
grasimile de tip omega 9, gasite in special in anumite suplimente nutritive(sursele
naturale sunt inaccesibile in mod obisnuit).

Colesterolul este un component natural al tesutului animal. Contrar aluziilor de pe

diferite produse vegetale (de exemplu ” ulei fara colesterol “), acestea nu contin si
nu au continut vreodata colesterol. Colesterolul intra in compozitia hormonilor, dar
in exces si in combinatie cu alti factori negativi, poate provoca diferite probleme
de sanatate, mai ales ale aparatului cardiovascular. Cea mai mare parte a
colesterolului este produs in corp si teoriile vechi privind influenta aportului extern
au fost infirmate in mare masura de studiile moderne.

Trigliceridele sunt principala sursa atat din alimentatie cat si din grasimea
depozitata in organism. Se refera la 3 acizi grasi legati de o molecula de glicerina.
Trigliceridele cu lant mediu (MCT) arata ca grasimea dar sunt arse de catre
organism precum carbohidratii. Conform cercetarilor, grasimile MCT pot ajuta la
arderea grasimii, insa doar cand inlocuiesc cantitati mari (cam 60g) de alte grăsimi
din dieta. Exista dovezi ca suplimenatrea cu ulei MCT poate micsora apetitul. In
mod interesant, lucrurile ce ridica temperatura organismului, ca efedrina, cafeaua,
proteinele si exercitiul fizic, micsoreaza de asemenea apetitul. MCT-ul are un efect
termogenic ce poate cu adevarat sa contribuie la controlul apetitului. Doza
recomandata de MCT pentru reglarea apetitului este de doua linguri luate cu o ora
inainte de mese sau inainte de antrenament. Ele se asimileaza fara a trece prin ficat,
deci sunt mult mai “usoare” pentru digestie. Se gasesc in special in nuca de cocos
si uleiul de cocos.

Glicerina. Nu este o grasime, ci un alcool, dar cu proprietati asemanatoare atat

carbohidratilor cat si grasimilor. Este utilizata in diferite suplimente fara grasime si
poate fi folosita ca energizant, cu conditia sa consumi suficienta apa pentru a
preveni deshidratarea.

Fosfolipidele. Sunt grăsimi foarte importante pentru integritatea celulelor, mai ales
a celor hepatice, cat si in trasnportul celorlalte grăsimi si ale colesterolului.
Probabil cea mai cunoscuta si importanta este lecitina, care se gaseste in oua, ficat,
soia, alune si germeni de grau. Lecitina ajuta procesul de slabire si ajuta la
curatarea vaselor de sange, pe langa efectul benefic cunoscut asupra sistemului
nervos si creierului.

Sterolii– sunt grăsimi cu functii importante in organism, mai ales in sistemul

hormonal. Colesterolul este un sterol, de asemenea vitamina D. Sterolii din plante
nu au legatura cu hormonii steroizi sau cu dopingul, fiind benefici pentru sanatate.