Sunteți pe pagina 1din 319
CURA IN STAFIUNILE BALNEOCLIMATICE. CONTFINUT, OBIECTIVE, POSIBILITATI Statiunile balneoclimatice pentru curi si odihnA au cunoscut in perioada postbelicd o dezvoltare faré precedent atit in tara noastr§, cit si intr-o serie de state europene cu traditie in acest domeniu (R. F. Ger- mania, Franta, R. S. Cehoslovaci, Austria, Italia, R. S. F. Iugoslavia, U.RS.S., R. P. Bulgaria etc.). In fara noastra s-au construit in statiunile balneoclimatice si pe litoralul Marii Negre hoteluri moderne, cu baze de tratament complexe, echipate cu instalatii si aparatura din cele mai noi tipuri destinate apli-, catiilor balneo- si fizioterapice, pentru utilizarea in scopuri terapeutice si de odihna a bogatiei factorilor de curd existenti in Romania, Nume- roase statiuni balneoclimatice modernizate au intrat in circuitul inter- national balnear gi sint cdutate, anual, de zeci de mii de straini din tari europene sau de pe alte continente. In acest context s-a acordat o atentie deosebité, pe de o parte, valorificirii factorilor naturali tera- peutici (ape minerale, ndmoluri terapeutice, mofete, climat), iar pe de alté parte, cresterii si perfectionarii continue a asistentei medicale balneare, prin numirea in policlinicile medicale balneare a unor cadre medicale si medii de specialitate cu pregatire cit mai buna. Dezvoltarea economicd si progresele stiintelor medicale au deter- minat o foarte accentuata lirgire si imbunatatire a asistentei medicale in numeroase ari in epoca postbelica, corelate cu cresterea continua a cheltuielilor destinate sanatatii si cu o importanta socializare a asistentei medicale in numeroase {ari cu sisteme economico-sociale diferite. In conditiile de viaté oferite de societatea moderna, industrializata si urbanizata, alaturi de bolile cronice degenerative — urmare a prelun- girii duratei medii de viati —, au crescut in importanta, in tabloul morbiditatii, bolile de nutritie, afectiunile determinate de tulburarile psiho-vegetative, generate de solicitarea ritmurilor biologice, precum si afectiunile si starile determinate de reducerea capacitatii de efort, dato- rate micgorarii cantitatii de migcare. Fata de modificarile rapide si fundamentale ale structurii morbidi- tatii, medicina clinic’, medicina de spital si de cabinet, cu toate pro- gresele tehnice si farmacoterapice extraordinare inregistrate in ultimele decenii, nu a putut si nu poate face faté problemelor complexe ale asistentei medicale a populatiei din diferite {ri dezvoltate economic si social sau aflate in curs de dezvoltare rapida, ea riminind deficitara, mai ales, in domeniile preventive si de recuperare. Dezvoltarea acestor ramuri. ale medicinii actuale este strins legatd de progresele tehnice in domeniuh 10 evaluarii diferitelor functii ale organismului, de fundamentarea stiintific& adus& de fiziologia moderna patologiei functionale. In acest context medico-social, dezvoltarea si modernizarea statiu- nilor balneare intr-o serie de {ari europene, intre care si Romania, nu apare ca un fenomen conjunctural, cu valente exclusiv economice, ci ca. consecinfA a solicitirilor crescinde de cure balneare gi climatice, respectiv de cure cu factori naturali terapeutici. Explicatia trebuie cdutata si in continutul imbogafit, innoit al medicinii balneare moderne, care isi gaseste astizi si o fundamentare stiintificd pentru multe din metodele traditionale folosite in trecut in mod empiric. Frecventarea statiunilor balneoclimatice din multe tari bogate in factori naturali terapeutici, cum este si cazul Roméniei, atit de popu- latia statelor respective, cit si de numerosi curanti din alte {ari are o pondere semnificativa in cadrul actiunilor de sanétate’ si, de aceea, OMS. s-a sesizat, in ultimii citiva ani, de aceasta problema, intrata, incepind din anul 1977, in preocuparile sale prin intermediul comitetu- lui eyropean al organizatiei. Interesul pentru remediile naturale este in crestere si datoriti costului extrem de ridicat al metodelor farmaco- terapiei, eficacitatii limitate a multora dintre produsele industriei_far- maceutice, toxicitatii si efectelor secundare ale altora, puse in evidenta si subliniate tot mai clar de studi controlate gi initiate de OMS. Intr-unul din rapoartele elaborate de o comisie de experti ai OMS. in anul 1977 s-au discutat atit condifiile necesare pentru recu- noasterea statiunilor balneoclimatice, cit si nevoile de dotare, echipare si incadrare a complexelor de tratament din statiuni. Conditiile respec- tive se refereau la cunoasterea, studierea gi acceptarea factorilor naturali terapeutici, instalatiile de tratament pentru utilizarea lor si pentru apli- carea metodelor de fizioterapie, instalatiile necesare pentru suprave- gherea bolnavilor si asistenta de urgenta, incadrarea cu personal medical si paramedical calificat. Toate aceste aspecte sint cuprinse, in detaliu, in documentele in- tocmite in ultima vreme de Federafia International de Balneologie si Climatologie (F.I.T.E.C), in special in cel referitor la Principiile mo- derne de tratament in stafiunile balneare si climatice. Interesul terapeutic si social pentru curele in stafiunile balneo- climatice, intr-o continua crestere in numeroase {ari, inclusiv in fara noastra, a determinat dezvoltarea balneologiei internationale, explicabila, in primul rind, prin eficienta acestor cure la categorii largi de bolnavi cronici. In afara rezultatelor imediate, postcura, care dupa statistici medicale romanesti sau strdine indica procente impresionante de ame- liorari ale simptomatologiei subiective gi objective, un ecou insemnat l-au avut o serie de studii asupra rezultatelor in timp ale unor cure repetate, folosindu-se indicatori economici de eficienta, respectiv incapa- citatea temporari de munca determinata de bolile pentru care se prac- ticau curele balneare. Un asemenea studiu, elaborat in R. F. Germania pe 700 cazuri dupa un interval de 10 ani de la curele balneare, a indicat © reducere a incapacitatii de munca cu 37%, iar un studiu suedez, pe un grup de bolnavi tratati in strainatate, in stafiuni balneare recunoscute de organismele sociale suedeze, pentru afectiuni reumatice si pentru astm .brongie, a relevat, dup& cura, o reducere a incapacitatii de muncd cu 37,9% si o scddere cu 32,8% a nevoilor de medicamente. Cercetari lL similare efectuate in numeroase alte tari (Austria, Franta, R. D. Ger- man, R. S. Cehoslovaca ete.) au stabilit valoarea medical si economico- social cu totul remarcabila a curelor balneoclimatice. Rezultatele concludente ale acestor studi de eficienté economica, efectuate de institutii sau organisme de asigurari sociale, confirma intra totul numeroasele lucrari ale literaturii medicale balneare, unele mai vechi, cu caracter dominant de observatii clinico-statistice, altele mai noi, din ultimele decenii, care au reluat, cu metodologia moderna de cerce- tare, problema efectelor terapeutice si mecanismelor de actiune ale factorilor terapeutici naturali. O sintezd a cercetdrilor roménesti in. domeniul respectiv este prezentata intr-unul din capitolele carfii de fata. Pentru a infelege cit mai bine ce reprezinté cura balneara si locul ocupat de ea in medicina modern’ este necesar si ne referim, suceint, in primul rind, la conceptiile actuale asupra terapiei in general, jar in al doilea rind Ja rolul terapiei balneare in ansamblul specialita— tilor medicale. x ‘Medicina balneara este integraté cu medicina fizicd si reprezint’ o specialitate metodicd terapeuticd ce studiazA si aplic in practic’ med calé mijloacele fizicale terapeutice (cildura, lumina, energia electric’, electromagnetica, mecanic& etc.) si factorii terapeutici naturali (climat, ape minerale, namoluri etc.). Ca orice specialitate medicalé, medicina fizicd si balneologia au astizi o fundamentare stiintifica moderna si se incadreaza in gindirea medicala despre boala, stare de sanatate, terapie. In stiintele fundamentale (fizicd, chimie, matematicd ete.) esential este punerea in evidenta a legaturilor cauzale intre fenomene, succesi- unea cauzi-efect. Asa cum afirma Claude Bernard, ,,stiinta nu const& din fapte, ci din concluziile stabilite pe baza faptelor*. In biologie, in general, si in medicind ca ramurd a biologiei, in particular, asa cum spunea tot Claude Bernard, ,,l’élément ultime est physique, larange- ment est vital, nu este intotdeauna posibil si se stabileascd legaturi cauzale directe intre unele fenomene gi efectele lor. Astfel, dacd ne referim la domeniul terapici, 0 metoda terapeutica (farmacologica, fizi- cal, dieteticd etc.) nu actioneazé in sensul unei simple cauzalitafi asupra fenomenului ,boali sau asupra unui organism bolnav, intrucit, in fiecare caz in parte intervine, se interpune intre mijlocul terapeutic utilizat si procesul patologic cu manifestarile lui simptomatice, anatomo- patologice etc., organismul in totalitate, cu sistemele sale de reglare, proprii si multiple (sistem nervos, sistem endocrin, sistem imunologic, sistem metabolic-enzimatic etc.) si cu reactivitatea sa individuala. De aceea, fundamentarea stiintificd a actiunii unui mijloc terapeutic fie chimic sau biologic medicamentos, fie fizical sau balnear natural nu este accesibilé in maniera directa, cauzala. Testarea efectelor si mecanismelor de .actiune a unor medicamente intimpind numeroase dificultati, con- stituind un proces deosebit de complicat, cea ce explici ignorarea, vreme indelungat’, a efectelor secundare sau, chiar, a efectelor terapeu- tice ale unor medicamente folosite de zeci de ani (de exemplu aspirina), precum si faptul ca, uneori, trece o perioada indehingata pina se eviden- tiazd efectele negative ale acestora (de exemplu thalidomida). Asa se clarific’, de asemenea, de ce introducerea unor medicamente noi intim- pind, citeodata, o rezistenté puternicd si indehingata, desi ele se dove- desc pind la urma utile si eficiente; acelasi lucru lamureste, totodata, 12