Sunteți pe pagina 1din 7

FASCINAŢIA STRUCTURILOR DIN LEMN

FASCINAŢIA STRUCTURILOR DIN LEMN

Șef lucrări dr. ing. Mariana Domnica STANCIU 1, Prof. univ. dr. ing. Ioan CURTU1,
Prof. univ. dr. ing. Nicolae ILIAȘ 2
1
Universitatea „Transilvania“ din Brașov, Departamentul de Inginerie Mecanică,
2
Universitatea din Petroşani

REZUMAT. Lemnul și produsele pe bază de lemn sunt folosite din timpuri imemoriale, împărţind cu piatra și
argila gloria de a fi prilejuit nașterea primelor unelte, a primelor locuinţe, a primelor mijloace de apărare, a
primelor instrumente muzicale și artistice, articole sportive ș.a. Lemnul este adâncit în viaţa omului, încât a
apărut o adevărată „civilizaţie a lemnului”, lemnul având o veritabilă aventură în viaţa societăţii. Civilizaţia
lemnului este premergătoare metalului și betonului armat, supravieţuind până în zilele noastre când masele
plastice și de sinteză au început să-i ia locul. Totuși structurile din lemn sunt impresionante și fascinante atât prin
aspectul maiestos cât și prin priceperea și înţelegerea lemnului ca structură, proprietăţi mecanice, fizice,
chimice. Lemnul îl găsim în peste 10 000 de produse care au generat zeci de meșteșuguri, importante ramuri
industriale, domenii artistice cu puternice rădăcini spirituale, culturale, toate adăugându-se la zestrea de aur a
popoarelor ce l-au îmbrăţișat, venerat, studiat, modelat. Lemnul este o spectaculoasă manifestare a materiei,
este verbul care conjugă existenţa noastră materială, nu este substantiv ci substanţă, este structura care
pulsează viaţa, emoţia, curajul, prosperitatea. Lemnul ascunde lumina deși nu este lumina, lemnul este subiect
de cercetare, lemnul este unul din elementele vitale, astrale ce guvernează viaţa, destinul oamenilor. Lucrarea
prezintă sintetic elemente de civilizaţie a lemnului, diversitate și fascinaţie a structurilor din lemn, elemente
privind proprietăţile fizico-mecanice ale lemnului, macrostructura și microstructura lemnului.

Cuvinte cheie: material anizotrop, creativitate, structuri din lemn.

ABSTRACT. Wood and wood-based products are used from time immemorial, sharing with stone and clay, the
glory of being occasioned the birth of the first tools, the first housing, the first defenses, the first musical
instruments and artistic, sporting goods etc. . Wood is deep in human life that there was a real "wood civilization"
wood having a real adventure in society. Civilization is run-metal timber and reinforced concrete, surviving until
today when plastics and synthetic began to take place. However wooden structures are impressive and
fascinating both by majestic appearance and the skill and understanding wood structure, mechanical properties,
physical, chemical. The wood is found in over 10,000 products generated dozens of crafts, key industries, areas
with strong spiritual roots artistic, cultural, all adding to the golden heritage of the peoples they had embraced,
revered, studied, modeled. Wood is a spectacular manifestation of matter, is our material existence conjugated
verb, not a noun but the substance is the structure of pulsating life, emotion, courage, prosperity. Although not
hide the light wood light wood is research topic, wood is one of the vital elements that govern the astral life,
human destiny. This paper summarizes the elements of civilization of wood, diversity and fascination of wooden
structures, elements on the physico-mechanical properties of wood, macrostructure and microstructure of wood.

Keywords: anisotropic material, creativity, wood structures.

1. INTRODUCERE Aventura lemnului începe în natură, în pământ


unde informația genetică concentrată în sămânța
scuturată sau purtată de vânt ajunge. Condițiile
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a utilizat în
pedoclimatice favorabile vor genera dezvoltarea și
mod intuitiv, senzorial ritmurile naturii şi a propriilor
materializarea informației genetice în plăntuța care
trăiri pentru a exprima stările sufleteşti legate de peste ani va deveni un arbore puternic și viguros.
diferite activităţi, ritualuri şi ceremonii. Fiind strâns Pădurea, cel mai complex ecosistem de pe Terra, este
legată de planeta pământ prin esența sa, existența o bogăție naturală ce asigură în principal lemnul, cu
umană nu a putut fi concepută fără piatră, argilă, largi utilizări indispensabile omului. În același timp
lemn, apă și foc, pulsația lemnului regăsindu-se în ea este o veritabilă uzină de sănătate si echilibru
viața omului atât de-a lungul evoluției sale antropo- ecologic, prin aceea că este garant al calității apei și
logice, cât și individuale, fapt pentru care se poate aerului, protector al localităților și infrastructurilor,
afirma că epopeea lemnului este premergătoare fixează solul și malul apelor, adăpost pentru nume-
metalului și betonului armat supraviețuind până în roase specii de floră și faună, spațiu de relaxare etc.
timpurile noastre, chiar în condițiile dezvoltării unor Epopeea lemnului în cultura și civilizația umană
noi materiale proiectate de om (mase plastice, produse se constituie într-o aventură nesfârșită a omului de a
de sinteză, compozite). transforma în știință misterul naturii îngemănat în

Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie 59


CREATIVITATE. INVENTICĂ. ROBOTICĂ

fibra lemnului, de a proiecta și prelucra biomasa în celulare vegetale (fig. 2) intercalate cu substanţele
produse utilizate atât în gospodărie, cât și în pectice (Petrovici și Popa 1997). Microfibrilele sunt
industrie, având ramificații adânci în viața spirituală, dispuse sub formă de lamele cu orientări diferite faţă
culturală și economică a numeroaselor popoare. de axa longitudinală, compunând astfel structura
Lemnul este una dintre cele mai spectaculoase peretelui celular asemeni unui material compozit
manifestări ale materiei, este structura care pulsează stratificat. Cercetările privind microstructura lemnului
viața, emoția, curajul și prosperitatea. Din falnicul au relevat faptul că celulele lemnului formează o
arbore se prelucrează grinzi, cherestea, plăci din structură neregulată de tip fagure (honeycomb) – în
așchii de lemn, placaje, grinzi stratificate încleiate, secţiunea transversală şi o structură de tuburi
celuloză și hârtie, iar tehnologiile moderne mecano- prismatice în secţiunea longitudinală.
termo-chimice au dus la peste 10000 de produse pe
bază de lemn. Lemnul este expresia complexității
mirifice a structurii macroscopice, microscopice și 2. EPOPEEA LEMNULUI ÎN STRUCTURI
submicroscopice (fig. 1). Prin structura sa macro şi INTELIGENTE
microscopică, lemnul reprezintă un material compozit
natural, format din fibre (traheide-la răşinoase, vase – Lemnul este verbul care conjugă existența noastră
la foioase) şi matricea (lignina). Din punct de vedere materială. Lemnul nu este substantiv ci substanță.
chimic, lemnul este format din celuloză, hemicelu- Lemnul este ideea care unește forma și structura în
loze (galactoglucomanan, arabinoglucuronoxylan,
același timp. Lemnul a înmărmurit toată istoria clipei
glucuronoxylan, glucomanan), lignină şi substanţe
în același timp. Lemnul este râvnit, deși nu poate fi
extractive (ceruri, grasimi, tanini, răşini etc.). Consti-
tuirea peretelui celular se realizează prin agregarea stăpânit. Lemnul are o frumusețe specifică ce nu
tuturor elementelor structurale din fibra de celuloză: scapă ochiului. Lemnul, în forma sa brută (bușteanul)
de la catenele macromoleculare de celuloză la micela sau prelucrat până la nivel de artă, a fost materialul
(cristalitul) alcătuită din cca 100 catene macro- care l-a purtat pe om pe mări, oceane, cât și pe uscat.
moleculare de celuloză, la microfibrila formată din Astfel, aventura lemnului în structurile de nave este
cca 10-24 micele, respectiv cca. 2000 catene macro- fascinantă și misterioasă căci au rămas puține sunt
moleculare de celuloză, la fibrila compusă din cca dovezile în acest sens. Informațiile despre utilizarea
250 de microfibrile, respectiv cca. 5000 de micele lemnului în diferite construcții navale sau aviatice au
sau cca 500000 catene macromoleculare de celuloză fost extrase din diverse surse (literatură, pictură,
constituind astfel peretele secundar al membranei sculptură etc.) (figurile 2 și 3).

Fig. 1

60 Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie


FASCINAŢIA STRUCTURILOR DIN LEMN

Fig. 2

De la naștere și până la moarte, viața omului este structura sa anatomică, textura și apropierea de natură
împletită cu cea a lemnului. În legile nescrise ale îl face să fie unul dintre cele mai apreciate materiale
poporului nostru, exista un precept pe care toți tinerii de construcții (figurile 3 și 4). De la structuri simple,
erau învățați să-l respecte: să construiască o casă, să din lemn rotund, la case din lemn ecarisat, cu
sădească un pom și să crească un copil. Parcurgerea prelucrări superioare, toate construcțiile din lemn
acestor etape dovedeau maturizarea lor ca oameni ai rezonează cu subconștientul ancestral al omului
comunității. De asemenea, îndeplinirea acestui precept întrucât lemnul se găsește în ființa noastră.
constituia și constituie o metodă de perpetuare a vieții Valoarea ambientală a lemnului și versatilitatea lui
și sănătății planetei. Fie că sunt construite integral din este recunoscută și apreciată prin utilizarea acestuia
lemn sau din combinația piatră (argilă, mai nou că- atât în construcții rustice cât și într-un mediu elegant
rămidă/beton) – lemn, locuințele constituie o necesitate și pretențios, în biblioteci, birouri, centre comerciale,
a zilelor noastre, un loc de refugiu și izolare. Lemnul arene sportive, spații de recreere etc. (fig. 4). Mai
este utilizat nu numai în structurile de rezistență ale mult decât atât, în prezent se observă o reîntoarcere a
construcțiilor civile sau industriale, ci și ca element de arhitecturii ambientale către acest material nobil –
acoperire, ca element decorativ sau auxiliar. Propri- lemnul mai ales datorită calităților sale energetice,
etățile lui termice și fono-izolante, căldura emanată de ecologice.

Fig. 3

Fig. 4

Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie 61


CREATIVITATE. INVENTICĂ. ROBOTICĂ

Figura 5.

Fig. 6, a

Fig. 6, b

Valoarea adăugată a lemnului utilizat în diverse cările cercetătorilor în domeniul utilizării lemnului
aplicații este dată de următoarele aspecte: acest ma- în construcții, mobilier, componente auto, aviație,
terial este regenerabil și reciclabil; reduce consumul ambarcațiuni, instrumente muzicale, articole sportive
energetic având proprietăți termo și fonoizolante etc. sunt date de anizotropia și neomogenitatea struc-
ceea ce duce la un nivel scăzut al consumului de turii, variația dimensională a lemnului ca urmare a
energie; este un material nepoluant atât în faza de variației de umiditate, influența negativă a umidității
prelucrare, cât și în exploatare, comparativ cu alte lemnului asupra proprietăților mecanice, defectele
materiale din construcții cum ar fi oțelul, betonul, naturale sau cauzate de insecte, putrezirea și infla-
materialele compozite pe bază de rășini sintetice; mabilitatea lemnului. Lemnul oferă, încă, posibilităţi
este un material economic întrucât valențele sale nesfârşite de studiu şi teorii nedesluşite pentru
estetice duc la reducerea consumului de materiale de acesta. Un domeniu deosebit de important în care
finisare; este singurul material valorificat în între- supremația lemnului asupra altor materiale nu poate
gime – deșeurile sub formă de rumeguș, făină de lemn, fi contestată, este cel al construcțiilor civile și indus-
talaș, fibre și așchii sunt utilizate fie în producerea triale – administrative / comunitare. Astfel, pentru
de materiale lingocelulozice compozite (PAL; PFL, structuri de rezistență, portante, acesta se utilizează
OSB, MDF etc.), fie sub formă de brichete și peleți fie sub formă de lemn masiv, fie sub formă de pro-
pentru ardere, fie pentru extragerea celulozei, fie în duse pe bază de lemn obținute în urma unor prelucrări
agricultură pentru realizarea composturilor. Provo- mecanice, chimice și termice. Lemnul rotund, obținut

62 Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie


FASCINAŢIA STRUCTURILOR DIN LEMN

din trunchiurile arborilor după secționare și cojire este semifabricate prezintă proprietăți mecanice supe-
valorificat în diverse construcții – locuințe (cabane), rioare lemnului masiv (fig. 7). Aceste structuri
poduri (fig. 5). Debitarea și prelucrarea superioară a compozite laminate se caracterizează prin: orientarea
lemnului rotund se materializează prin obținerea paralelă a fibrelor cu axa grinzii; utilizarea superi-
lemnului ecarisat, a cherestelei – aceasta din urmă fiind oară a cherestelei de mici dimensiuni, dispuse sub
integrată în structuri de acoperiș, la realizarea pereților, formă de lamele orizontal sau vertical, contribuind la
a planșeelor, pardoselilor, ca elemente de acoperire sau disiparea defectelor; includerea lemnului de diferite
în producerea de uși și ferestre. specii și calități. În construcții, elementul de bază
Materialele pe bază de lemn (lignocelulozice) se
este îmbinarea. Proiectanții de structuri din lemn
prezintă sub diferite forme – lemn stratificat, placaj,
știu și aplică principiul „cine stăpânește îmbinarea,
panel, plăci din așchii de lemn (PAL) – specifice
stăpânește și structura”. Îmbinările pot fi fără ele-
pentru construcții fiind plăcile de exterior presate
mente metalice sau cu elemente metalice (fig. 8).
perpendicular pe fețe, plăcile de interior presate
Îmbinările trebuie verificate experimental și/sau
perpendicular pe fețe și cele extrudate, plăci din
analizate cu metoda elementelor finite (fig. 9). Ele-
fibre de lemn (PFL) cu densități diferite. Produsele
mentul caracteristic al unei îmbinări îl constituie
stratificate din lemn au fost patentate pentru prima
fluxul forțelor și energia de deformație pe care o
dată în germania, în Wiemar, 1872, de către Otto
poate absorbi aceasta (fig. 10).
Hetzer, ulterior, în anul 1909, inginerii elvețieni Terner
Un loc aparte în construcțiile din lemn îl reprezintă
și Chopard au cumpărat licența, începând producția
structurile sferice din bare de lemn caracterizate prin
de glulam și utilizarea acestuia în numeroase proiecte.
volum mare și îmbinări cu noduri. Aceste cupole se
În anul 1934, Max Hanisch ucenicul lui Hetzer
recomandă să se folosească pentru construcţii care
deschide în Wisconsin o fabrică producătoare de lemn
trebuiesc asamblate rapid, în situaţii de urgenţă
lamelat stratificat. În prezent, acest tip de produs din
(figurile 11, a și b).
lemn încântă locuitorii și turiștii diferitelor orașe de
pe mapamond sub forma unor construcții de utilitate
publică – biserici, arene sportive, biblioteci, pavili-
oane, parasolare, poduri, zone de agrement, săli de
conferințe etc. (figurile 6, a și b).
De la grinzi drepte, cu secțiune constantă, la
grinzi cu dublă sau simplă pantă sau grinzi bume-
rang a căror parte inferioară este relativ mare pentru
a prelua eforturile mari de întindere perpendiculară
pe fibre, la grinzi cu zăbrele sau cadre triplu arcuite
potrivite pentru construcții cu deschideri mari (între
10 m și 40 m), cadre curbe cu pereți verticali sau
arce triplu articulate, circulare sau parabolice, pre-
Fig. 7
văzute cu tiranți din metal sau lemn, toate aceste

Fig. 8

Fig. 9

Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie 63


CREATIVITATE. INVENTICĂ. ROBOTICĂ

Fig. 10

Fig. 11, a

Fig. 11, b

Structurile trebuie să fie suporturi pentru în- stabilitate dimensională, izolare termică și/sau acus-
velitori uşoare: folii, prelate, stuf, cetină, paie. Supe- tică sporite, varietate a formei, grosimilor, cu costuri
rioritatea acestui concept este evidenţiată prin relativ reduse. Compozitele lignocelulozice lărgesc
aspecte cantitative date de rezistenţele la solicitări arealul de folosire industrială: panouri și piese din
mecanice de orice fel, de aspecte calitative cauzate structura interioară a caroseriilor auto, a structurilor
de soluţiile constructive, şi de tehnologii de con- aerospațiale, la vagoane de cale ferată, construcții
struire a suprafeţelor curbe, dar şi de aspecte de agrozootehnice ș.a. Celuloza, hemiceluloza din
ordin economic. Se poate afirma că această structură structura lemnului le găsim în industria hârtiei și
se poate constitui într-o metodă generală de pro- cartoanelor. De asemenea, lemnul este materialul
iectare a suprafeţelor curbe, metodă care trebuie care marchează copilăria – de la leagănul din lemn,
luată în considerare în paralel cu orice altă metodă spații de joacă pentru copii, jucării ecologice, la
similară. Ea trebuie să intre în arsenalul de cu- creioanele și rechizitele școlare, și chiar produse IT
noştinţe de specialitate a celor care se ocupă de moderne. Lemnul este în viața noastră, este ambien-
construcţiile din lemn şi nu numai. tul în care ne simțim bine, ne legăm de natură.
Lucrarea a sintetizat câteva aspecte privind struc-
3. CONCLUZII turile din lemn utilizate în construcţii, realizând un
periplu printre numeroasele structuri tradiţionale şi
moderne în care lemnul înnobilează şi este înnobilat.
Materialele evoluează. Viața societății este legată
de materiale. Plecând de la structura mirifică a
lemnului masiv s-au conceput materiale compozite BIBLIOGRAFIE
lignocelulozice care, în funcție de elementele de
ranforsare (fibre, așchii, furnire) și matricea folosită [1] Barbu, M.C. (2002). MDF – Plăci din fibre de lemn.
(naturală sau artificială) ajung la performanțe remar- Bazele producției. Ed. Univ. Transilvania din Brașov,
cabile: greutatea specifică redusă, rezistențe ridicate, România;

64 Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie


FASCINAŢIA STRUCTURILOR DIN LEMN

[2] Bodig, J.,(1982). Mechanics of wood and wood com- [8] Curtu I., Stanciu M. D., Floroiu M., Coman M.: The
posites. Van Nostradam Reinhold Company, New York. wooden churches of Maramures – elements of timber
[3] Botis M., Curtu I., Stanciu M. D., Floroiu M., Coman M., civilization in Romania, in Proceedings of 1o Congresso
Terciu O.: Researches regarding FEM analysis of stress Ibero-Latino Americano da Madeira na Construçao,
and strain state from the structure of wooden churches, in Coimbra, Portugalia 7 – 9 iunie 2011, ISBN 987-989-
Proceedings of 1o Congresso Ibero-Latino Americano da 96461-2-4, p. 67-69, https://www.dec.uc.pt/cimad11/en/
Madeira na Construçao, Coimbra, Portugalia 7 – 9 iunie [9] Diaconu C., Curtu I., Cosereanu C., Moraru Gh., Stanciu
2011, ISBN 987-989-96461-2-4, p. 169 - 170, https:// M. D., Large curved surface sustained by 3D spherical
www.dec.uc.pt/cimad11/en/ structure formed by 90 equal wooden bars, in Proceedings
[4] Congnard, P. (1989). Les applications industrielles des of 1o Congresso Ibero-Latino Americano da Madeira na
materiaux composites. Editions du Montieur, Paris. Construçao, Coimbra, Portugalia 7 – 9 iunie 2011, ISBN
[5] Curtu, I., Ghelmeziu, N. (1984). Mecanica lemnului și a 987-989-96461-2-4, p. 111 – 112 , https://www.dec.uc.pt/
materialelor pe bază de lemn. Ed. Tehnică București. cimad11/en/
[6] Curtu, I., ș. a. (1998). Wooden structure of churches of [10] *** Colecția Meridiane Forestiere, Nr. 5/2013, Nr.
Transilvania. Proc. of Wood Conference on Timber 2/2014, www.forestieri.ro
Engineering. Montreux, Lausanne, 17 – 20 august 1998, [11] *** Branchlines – Newsletter Vol . 24/3/2013, UBC –
Vol 2., p. 388-395. Forestry, http://www.forestry.ubc.ca/branchlines/
[7] Curtu I., Dateș R. N, Stanciu M.D., Cosereanu C., Modeling [12] *** Das grosse Buch von Holz (1977), Schler Verlag,
rheological behavior of the bolted joints used in wood Munchen / The International book of wood (1976),
constructions in Proligno, vol. 9, nr. 4/2013 (decembrie), MBPubl. Ltd Londra.
ISSN 2069-7430, p. 587-593, ISSN –L 1841-4737, Indexata [13] *** Holz-Lexikon (1993), DRW - Verlag, Stuttgart,
CABI, EBSCO, DOAJ, DRJI, p. 60-68 Germania.

Despre autori

Șef lucrări dr. ing. Mariana Domnica STANCIU


Universitatea „Transilvania” din Braşov
Este absolventă a Facultății de Industria Lemnului, Universitatea „Transilvania“ din Brașov, în 2008 a obținut titlul de
master inginer în Dinamica Structurilor Mecanice și titlul de doctor în inginerie mecanică în anul 2009. A făcut studii
postdoctorale la Universitatea „Transilvania“ din Brașov în perioada 2010-2013. A participat la numeroase
simpozioane și conferințe naționale și internaționale. A publicat încă din timpul facultății și al doctoratului o serie de
lucrări și articole științifice (peste 95). Este membră în echipele de cercetare ale unor contracte științifice și director de
proiect al unui contract științific de tip TD. E-mail: mariana.stanciu@unitbv.ro

Prof. univ. emerit dr. ing. dr. h. c. Ioan CURTU


Universitatea „Transilvania” din Braşov
A absolvit Facultatea de Industrializarea Lemnului; doctor inginer din anul 1973; conducător ştiinţific de doctorat
din 1988, în specialitatea Rezistența materialelor, elasticitate şi plasticitate; conducător științific la 23 teze de
doctorat finalizate; Doctor Honoris Causa, profesor emerit al Universităţii „Transilvania“ din Braşov, deţinător al
Premiului „Traian Săvulescu“ al Academiei Române (1990). A efectuat studii şi cercetări în domeniul rezistenţei,
elasticităţii şi testării lemnului şi al compozitelor lignocelulozice, materializate în peste 500 de articole şi lucrări
ştiinţifice publicate la conferinţe internaţionale, în baze de date şi la simpozioane naţionale. A publicat la edituri
centrale peste 24 de cărţi, iar pe plan local, 17 manuale universitare. Este membru titular al Academiei de Ştiinţe
Tehnice din România şi preşedintele Filialei Braşov a ASTR. Este membru titular al Academiei de Ştiinţe ale
Naturii a Federaţiei Ruse, Moscova. E-mail: curtui@unitbv.ro

Prof. univ. dr. ing. Nicolae ILIAȘ


Universitatea din Petroșani
Absolvent al Institutului de Mine din Petroşani, obţinând în 1958 diploma de inginer de mine; doctor inginer din
anul 1964; din 1972 profesor universitar şi conducător ştiinţific de doctorat din 1973. A publicat peste 300 de studii
şi articole în reviste din ţară şi din străinătate; autor şi coautor a peste 20 de tratate şi monografii şi a peste 30 de
brevete de invenţii. Este membru în diferite organisme internaţionale (Centrul Internaţional de Informaţii Ştiinţifice
şi Tehnice – Moscova, Comitetul Internaţional Minier, Comitetul Balcanic Minier, Societatea Profesorilor Minieri,
ș.a.) şi membru al: Academiei de Ştiinţe Miniere din Rusia, Academiei de Ştiinţe naturale din Rusia, Academiei de
Ştiinţe Miniere din Ucraina; evaluator internaţional de proiecte. Este Doctor Honoris Causa al mai multor
universităţi din Rusia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria şi România. Este preşedinte de onoare al Fundaţiei
„Ingineria şi medicina în protecţia omului“, membru în Comitetul director al Fundaţiei „Sfânta Maria“. Distincţii
principale: Ordinul naţional „Steaua României“ în grad de ofiţer şi „Crucea patriarhală“.

Buletinul AGIR nr. 2/2015 ● aprilie-iunie 65