Sunteți pe pagina 1din 25

Brașov 2018

MANAGEMENTUL SISTEMELOR AGROTURISTICE

Studiu comparativ România-Canada

1
Brașov 2018

I. INTRODUCERE

Agroturismul este definit prin deplasarea unor persoane într-o localitate rurală nepoluată,
așezată intr-o zonă pitorească, finalizată prin șederea a cel puțin 24 ore și prin consumul de
produse alimentare si nealimentare specifice, completată cu coabitarea si integrarea in
societatea rurală privită în toată complexitatea sa. Această formă de turism cuprinde două
mari componente: activitatea turistică propriu-zisă, concretizată în cazare, servicii de masă,
agrement (călătorie, pescuit, echitație), alte servicii curente, iar pe de altă parte, activitatea
economică, (agricolă) prestată de proprietarul fermei (pensiunii) agroturistice gazda,
concretizată în producerea și prelucrarea primară a produselor agroalimentare în gospodărie și
comercializarea lor direct la turiști sau prin alte rețele comerciale.

Agroturismul joacă, fără îndoială, un rol important in metamorfoza de ansamblu a spațiului


rural, cu deosebire a satelor si a orașelor mici cu grad sporit de ruralitate si un potențial
turistic valoros.

Agroturismul este o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare și servirea mesei
numai pensiunile și fermele agroturistice, beneficiind de un mediu nepoluat și pitoresc, de
atracțiile turistice naturale si de valorile cultural - istorice, de tradițiile și obiceiurile prezente
in mediul sătesc.

Conceptul de agroturism se circumscrie la nivelul gospodăriei, a fermei sau a exploatației


agricole constînd în organizarea activităților de primire a turiștilor și a tuturor serviciilor
turistice la nivelul unității agricole. Din această cauză, în mod frecvent agroturismul este
considerat ca o activitate complementară agricolă, integrată în mod organic în economia
exploatației agricole.

Agroturismul este plasat spațial în mediul rural, motiv pentru care se integrează în
întregime în turismul rural. Ca atare conceptul de turism rural are o sferă de cuprindere mai
largă decât cea de agroturism, a cărei sferă este mai restrânsă.
Atât turismul rural cât și agroturismul urmăresc o formă de turism fundamental bazat pe
turismul clasic, comercial. Turistul care vine în mediul rural (localitate, exploatație agricolă)
intra în mod direct în contact cu această lume, cu valorile ei materiale, culturale, naturale,
economice, sociale etc. Turismul rural și agroturismul nu reprezintă numai o alternativă
turistică, ci și un factor esențial de dezvoltare economică a mediului rural în ansamblu și al
exploatațiilor agricole în special.

2
Brașov 2018

Activitățile de turism rural si agroturism se împletesc, se completează și se susțin reciproc,


constituind un domeniu cu o organizare specifică. Această organizare ține seama atât de
specificitatea geografică, economică, socială, etc., dar și de specificitatea produselor sale și de
rolul pe care trebuie sa-l joace în dezvoltarea mediului rural.

Aceste noi forme de turism (turismul rural și agroturismul) nu pot înlocui turismul de masă,
ci ele trebuie să se dezvolte paralel, ca forme alternative ale acestora, fiind activități
complementare turismului de masă, prin care se valorifică un număr sporit de atracții.

Agroturismul este reprezentat de o îmbinare a activităților agricole cu serviciile turistice din


interiorul exploatației agricole, fiind considerat o soluție complementară, de sprijinire directă
a dezvoltării agriculturii, cu efecte pozitive atât de natură economică, cât și
socială. Agroturismul prezintă unele trăsături care îl diferențiază de turismul tradițional.

Din cele prezentate rezultă că agroturismul poate fi numai o componentă a turismului


rural, dar cu cele mai mici implicații în valorificarea resurselor turistice locale și în ridicarea
nivelului de viață al locuitorilor, în dezvoltarea socio-economică a localității rurale și a
comunității, în general și nu în ultimul rând, în protejarea și conservarea mediului natural și
construit, în contextul unei activități economice pe principii ecologice.

Agroturismul este un mijloc de valorificare integrală a mediului rural cu potențialul său


agricol, turistic, uman și tehnico-economic. Se poate arăta că agroturismul prezintă unele
trăsături ce-l diferențiază de turismul tradițional, standard și anume:

- consumul turistic se petrece în mediul rural, unde esențiale sunt: calitatea pensiunii și
serviciilor de primire la fermieri, cunoașterea mediului natural, uman și cultural, precum și
originalitatea produselor turistice;

- oferta turistică este autentică, diferențiată, multipla în diversitatea sa, organizată și


condusă de fermieri, deci de oamenii satului;

- este o activitate economică complementara exploatației agricole și nu o alternativă


sau o substituție a acesteia;

3
Brașov 2018

- oferă populației cu venituri reduse posibilitatea de odihnă și reconfortare, de


petrecere a timpului liber din vacanțe sau weekend-uri in peisajul pitoresc al mediului rural,
cu valori cultural-educative si cu o ospitalitate specifică;

- nu necesită investiții foarte mari pentru amenajări de infrastructură si supra-structură


turistică sau pentru alte dotări de profil;

- se evită marile aglomerări turistice de pe litoral sau din stațiunile balneare sau
montane;

- nu este compatibil cu turismul de masă.

Fig.1 Particularitățile agroturismului

O importanță deosebită în definirea agroturismului o are definire a spațiului rural. In opinia


domnului Acad.prof.dr. Paun Ion Otiman „Expresia spațiului rural conține zona interioară și
de coastă și cuprinde satele si orașele mici în care cea mai mare parte a terenului este

4
Brașov 2018

utilizată pentru agricultură si silvicultură, amenajarea zonelor montane de petrecere a timpului


liber si de distracții, rezervații naturale, ale activității de locuit și de habitat sau destinate unei
activități artizanale, de service sau industrială”.

Agroturismul a apărut din dorința de a crește veniturile gospodăriilor rurale, prin


valorificarea potențialului economic al acestora. Pentru a caracteriza agroturismul pe
segmente specializate, se formulează o mulțime de definiții derivate.

Din punct de vedere al spațiului de cazare, al asigurării bazei materiale, agroturismul este
definit ca o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare existent in
gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru primirea de oaspeți.

Din punct de vedere al activității care gravitează în jurul gospodăriei țărănești,


agroturismul poate fi definit ca un ansamblu de bunuri si servicii oferite de gospodăria
țărănească spre consumul persoanelor care pe o perioadă determinată vin in mediul rural să se
destindă, relaxeze, agrement, cure terapeutice, pentru satisfacerea unui hobby, pentru inițiere
în arta meșteșugurilor, și multe alte activități specifice.

Agroturismul vine ca o activitate complementară, ce valorifică excedentul de spații de


cazare existent în gospodăria țărănească, pregătit și amenajat special pentru oaspeți; care se
constituie dintr-un ansamblu de bunuri și servicii oferite de gospodăria țărănească spre
consumul persoanelor.
Ferma rămâne un simbol foarte puternic pentru locuitorii din mediul urban prin casa
fermierului, a țăranului, a celui care cunoaște secretele naturii, cunoaște locurile cele mai
bune de pescuit din zonă, de cules ciuperci apreciate de consumatori; este locul in care se
cresc animale domestice, cu care orășeanul a pierdut contactul, este locul în care se pot mânca
fructe proaspete, locul unde se succed generații, reprezentând în același timp, un loc si un
mod de viață aparte.
Satul ocupă un loc deosebit în imaginea orășeanului, semnificând dimensiunea umană,
animația locală specifică, evocă primăria, birtul, școala, biserica, locuri care au marcat viața
oamenilor secole de-a rândul. Aici se regăsesc artizani, comercianți, mici întreprinzători,
actori locali care fac viața mai ușoară la țară. Reprezintă, de asemenea, locul de baștină a
celor mai frumoase sărbători, a celor mai frumoase obiceiuri de nuntă, botez sau de iarnă.
Ferma, satul si spațiul rural, împreună sau separat, constituie farmecul turismului rural prin
atractivitate. Turismul rural trebuie înțeles ca o formă de activitate care asigură populației

5
Brașov 2018

urbane cele mai adecvate condiții de terapie împotriva stresului, determinat de tumultul vieții
cotidiene. Această formă de turism, este puternic influențată de factorii psihologici și se
adresează prin excelența iubitorilor de natură, celor care știu să o folosească în avantajul
sănătății și reconfortării lor, fără să o distrugă.
Agroturismul se realizează prin valorificarea cadrului natural, a ofertei de cazare, a serviciilor
puse la dispoziție de către gospodăriile și fermele agroturistice, iar scopul acestei activități este
de a obține venituri. Gospodăria agroturistică realizează veniturile de bază din
activitățile agricole, iar o parte din venituri sunt din serviciile agroturistice.
Resursele existente în gospodăria și ferma agroturistică sunt puse la dispoziția turiștilor
prin intermediul ofertelor de programe agroturistice astfel: turiștii vor servi la masă
meniuri tradiționale preparate din produse obținute in condiții naturale, având o valoare
biologică ridicată, posibilitatea oferită turiștilor de a asista și participa la o serie de activități
desfășurate în gospodărie și la o serie de obiceiuri tradiționale din localitate, zona (șezători,
hore, hramuri bisericești, târguri sătești, spectacole folclorice). Agroturismul trebuie să
dispună de un management capabil să armonizeze cadrul natural și gospodăria țărănească în
scopul satisfacerii cerințelor turistului modem.

Activitatea de agroturism, are la baza trei elemente interdependente:


- atracția față de frumusețile naturale, etnografie, de noutatea, farmecul și
evenimentele specifice vieții la țară;
- cazarea și masa, care, chiar dacă nu sunt la standardele hoteliere trebuie să fie de
calitate și oferite cu ospitalitate;
- transportul, căile de acces spre mediul rural sunt vitale pentru asigurarea unui flux
continuu de turiști.

6
Brașov 2018

Fig.2 Elemente interdependente care stimulează atractivitatea în agroturism

Produsele agroturistice oferite turiștilor sunt foarte diversificate și pot crea multe facilități:
posibilitatea pregătirii mesei de către turiști din produse proaspete, obținute în gospodăria
rurală; posibilitatea oferită turiștilor de a participa sau de a asista la o serie de obiceiuri
tradiționale din gospodărie, localitate sau zonă, precum: nunți, spectacole folclorice, târguri
sătești, hore, șezători, etc..
Fie ca este vorba de turism rural sau de agroturism, conținutul activității se circumscrie
coordonatelor:

- spațiul rural - cu aspecte referitoare la așezare din punct de vedere al mărimii,


densității populației, structurii sociale, modului de utilizare a terenului, dar și la
mijloacele de găzduire: tip, confort, poziție.

- locuitori – populația păstrătoare a unor tradiții, obiceiuri, dar și deținătoare a


terenurilor, a echipamentelor de găzduire și chiar ofertant de servicii.

- produse - pe de o parte, produse agroalimentare consumate de turiști cu prilejul


șederii în gospodăria țărănească și, pe de altă parte, produse turistice – atracții ce
motivează deplasarea turiștilor.

Așezările cu un trecut istoric îndelungat, cu clădiri in stil arhitectonic caracteristic


regiunii, cu obiceiuri, tradiții și un mod de viață propriu, atrag turiștii care doresc să cunoască
pe viu aceste aspecte.

7
Brașov 2018

Zonele pentru agroturism pun în evidență specificul unor zone rurale (cadrul natural,
construcții, obiceiuri, activități, tradiții gastronomice) diferite de la o zonă la alta. Există spații
geografice extrem de generoase, mai mult sau mai puțin extinse, în care odihna se îmbină cu
recreația, plimbarea, activitățile practice, lectura în unele situații valorificându-se chiar unii
factori naturali de cură balneară. Experiențe importante înregistrează în acest domeniu țările
alpine europene, acestea fiind printre primele țări în care s-a practicat această formă de turism.

AGROTURISMUL

-reprezintă o activitate la domiciliu.

-una din afacerile familiale întâlnite cel mai des

-oferă una sau două unități de cazare, rareori mai mult de șase.

-necesită investiții mai modeste, esențial individuale

-oferă servicii mai puțin costisitoare

-veniturile merg direct la locuitori si rămân în localitate

-unitățile sunt în general dispersate în colectivitate și regiune

-ar putea favoriza o mai bună înțelegere între turiști și populația locală

Ca definiţie unanim acceptată, turismul rural reprezintă un tip de servicii turistice practicat
în zone rurale. Clădirile au capacitate redusă, de obicei prezintă interes arhitectonic, fiind
decorate într-un stil rustic, care aminteşte de locuinţele tradiţionale. Se acordă o atenţie
deosebită gastronomiei locale tradiţionale şi de cele mai multe ori sunt conduse într-un sistem
familial.

8
Brașov 2018

"Turismul rural este un concept care cuprinde activitatea turistică organizată şi condusă de
populaţia locală, având la bază o strânsă legătură cu mediul ambiant, natural şi uman"
(H.Grolleau,1987)

Turismul rural are o sferă de cuprindere mult mai largă, un caracter continuu și dispune de o
structură de primire eterogenă, reprezentată nu prin gospodăriile țărănești, ci prin campinguri,
popasuri turistice, sate de vacanță cu bungalouri sau vile grupate in jurul unor spații comune
pentru masă, distracții sportive. În acest caz, activitatea de bază a persoanelor implicate este
prestarea unor servicii turistice, iar veniturile realizate au caracter permanent (Cândea, Erdeli,
Simon, 2001).

Forme ale turismului rural:

a) turism rural de tip familial, în care gospodăria gazdă pune la dispoziția turiștilor bucătăria
proprie, urmând ca aceștia să-și asigure singuri prepararea mesei și procurarea majorității
alimentelor prin rețeaua comercială locală, pregătită la rândul ei să facă față unor asemenea
solicitări .

b) turism rural practicat de gospodăriile pensiune, destinate unui grup de 10 - 20 de


gospodării apropiate care practică turismul rural în soluția limitată de cazare și mic dejun.

c) turism rural spontan, care se referă la circulația turistică internă, ocazională, nedirijată, cu
rămâneri solitare sau în grupuri restrânse în gospodăriile țărănești pentru scurt timp și fără
pretenții deosebite, pentru confortul cazării, prepararea mesei sau alte servicii.

Analiza economică şi financiară în activitatea de agroturism.

Constituie o necesitate pentru o fundamentare a cheltuielilor, fie că acestea sunt destinate


pentru obiective noi, fie pentru amenajări sau reamenajări interioare şi exterioare. Pentru a
defini natura veniturilor rezultate din diferite activităţi (agricole, turistice, servicii, etc.)
trebuie să se stabilească un buget de venituri şi cheltuieli din care să rezulte sursele de venituri
şi costul resurselor utilizate. Estimarea eficienţei economice şi sociale în activitatea de
agroturism sunt legate de necesitatea extinderii afacerilor în turismul rural. Legat de aceste
probleme un rol important revine cunoaşterii eficienţei economice a producţiei agricole într-o
fermă agroturistică. Nivelul acestei eficienţe se poate exprima prin indicatori tehnici (structura
de producţie, producţia medie anuală, producţiile totale fizice) şi indicatori economici

9
Brașov 2018

(cheltuieli materiale, cheltuieli cu munca, cheltuieli de producţie, venituri totale, preţurile de


valorificare, costuri de producţie, profitul, rata profitului). Pe lângă o eficienţă economică,
care se urmăreşte în orice activitate şi implicit în cea de agroturism şi o eficienţa socială.
Aceasta reliefează rolul pe care agroturismul îl are în edificarea unui proces evolutiv privind,
în principal: îmbunătăţirea calităţii vieţii, înviorarea vieţii sociale a satelor, crearea de noi
locuri de muncă, menţinerea şi dezvoltarea patrimoniului, înfrumuseţarea zonelor cu
potenţialităţi agroturistice.

Afacerea în agroturism, metodologie şi implementare

Necesitatea extinderii afacerilor în turism rural la nivel mondial este un fenomen prin
extinderea unor categorii de factori preponderenţi. Afacerile din zonele rurale trebuie să facă
faţă unor condiţii unice, care nu se găsesc la oraş. Pentru acest motiv se impune necesitatea
extinderii afacerilor în turismul rural care reprezintă rezultatul creerii condiţiilor favorabile de
armonizare a unor elemente redate prin: tipuri variate de ofertă pentru cazare; aprovizionare
cu produse agroalimentare, de artă populară tradiţională, meşteşuguri şi folclor; oferta
împrejurimilor naturale şi cerinţele ecologice; oferta de locuri de muncă plătite în mediul
rural; echipamentul infrastructural în sectorul serviciilor publice şi private. Planul de afacere
în agroturism se întocmeşte pornind de la: analize care ţin spre exemplu de alegerea locului, a
zonei, a satului, încadrarea în oferta agroturistică, cunoaşterea scopurilor pe care ni le
propunem, conducerea şi participarea în afacere etc. Metodologia de întocmire a unui plan de
finanţare impune evidenţierea următoarelor elemente legate de servirea şi satisfacerea
clienţilor/turiştilor, existenţa de inovaţie/invenţie/imaginaţie, productivitatea, conducerea
activităţilor turistice, utilizarea resurselor, programarea/planificarea acţiunilor şi activităţilor,
răspunderea civică/socială, rezultatul net. De reţinut faptul că transpunerea în practică a
oricărei afaceri trebuie să se regăsească în conţinutul politicilor de dezvoltare rurală, aliniate
la noile tendinţe pentru integrarea în UE.

În ceea ce privește produsul turistic rural, acesta constă în a oferi turiștilor servicii, precum:
cazare, cazare și mic dejun, demipensiune (cazare, mic dejun si prânz sau cina), pensiune
completă (cazare și toate mesele incluse). La acestea se mai adaugă excursii, transport,
tratament balnear, participarea la diverse festivaluri si sărbători tradiționale. Acest produs este
alcătuit din: componente de baza, care cuprind cazare , alimentație și transport; și componente
auxiliare, care cuprind agrement, tratament balnear, activități sportive, etc..
10
Brașov 2018

Alegerea unei destinații turistice nu este deloc ușoară, datorită existenței multitudinilor de
oferte, a unor nevoi si preferințe diverse. Un rol important în alegerea destinației turistice o au
următoarele elemente:

- factori naturali: așezare geografică, relieful, hidrografia, vegetația, fauna și clima;

- factori culturali: limba, folclor, politică, religie, artă, știință;

- elementul uman: mentalitatea și ospitalitatea reflectate în atitudinea populației locale,


a prestatorilor față de turiști;

- infrastructura generală: telecomunicații, mijloace de transport, aprovizionare cu apă,


sisteme de canalizare, structura și aspectul satelor, etc;

- facilități turistice: transporturile turistice, mijloacele de cazare, de alimentație,


activități sportive, distrații, posibilități de informare etc.

II. AGROTURISMUL IN ROMÂNIA ȘI CANADA

SISTEMUL AGROTURISTIC IN ROMÂNIA

In România, bazele instituționalizate ale agroturismului au fost puse in anul 1972, când
Ministerul Turismului, a selectat 118 așezări rurale reprezentative, ce urmau a fi promovate in
turism (OMT 297/1972).

Prin Ordinul Ministerului Turismului nr. 744/16 iulie 1973, au fost declarate "sate turistice"
un număr de 14 așezări rurale din 10 județe ale țării: Bogdan Voda (Maramureș), Fundata si
Șirnea (Brașov), Sibiel (Sibiu), Vatra Moldoviței (Suceava), Poiana Sărată (Bacău),
Recaș(Timiș), Tismana (Gorj), Vaideeni (Vâlcea).

Prin Hotărârea Guvernului nr.438/1990, s-a înființat Comisia Zonei Montane din România
ale cărei atribuții au fost preluate, după 1993, de către Federația Româna pentru Dezvoltarea
Montană și de către Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC),
afiliată (din 1994) la EUROGITES (Federația Europeană de Turism Rural, care coordonează
întreaga activitate de promovare și dezvoltare în domeniu).

Organizarea spațială a agroturismului este caracterizată prin dualitatea concentrare -


dispersie:

11
Brașov 2018

- concentrarea serviciilor de masă, cazare și animație în sate sau stațiuni verzi;

- dispersia activităților (promenada pietonală sau ecvestra, pescuit, turism fluvial) in spațiul
rural;

Strategia managerială pentru managementul unei pensiuni agroturistice, strategia serviciilor


distribuite către consumatori, constituie planul de acţiune menit să asigure obţinerea unor
rezultate economice pozitive în confruntarea cu competitorii ei. În elaborarea strategiei,
managerul va avea în vedere următoarele aspecte: investiţiile, produsul turistic şi
echipamentele necesare; modul cum ar dori pensiunea să i se aprecieze serviciile, sistemele de
promovare a produselor turistice; competitorii; beneficiarii ofertelor de servicii.

Calitatea informaţiilor, capacitatea de analiză a acestora, calitatea planurilor elaborate pe


aceste baze, revizuirea şi adaptarea acestora pot menţine sau ameliora poziţia firmei. Reuşita
strategiei se măsoară prin majorarea volumului desfacerilor, prin creşterea beneficiului, prin
amplificarea segmentelor de piaţă câştigate şi prin continuitatea unei acţiuni eficiente.

Adoptarea unui sistem de management al calităţii de către o organizaţie care realizează o


activitate agroturistică este o decizie strategică cu implicaţii pe termen lung care îi aduce
acesteia avantaje cum ar fi: creşterea satisfacției clienţilor, reducerea costurilor, creşterea
competitivităţii, întărirea responsabilităţii şi a satisfacţiei angajaţilor legate de munca
desfăşurată. Satul ca unitate administrativ-teritorială trebuie urmărit atât sub aspectul
funcţiunii economice dominate de peisajul geografic dar şi sub aspectul dimensional agricol
pe care s-a axat întotdeauna.

În România, care-asa cum afirma Geo Bogza în reportajul "Sate si orașe"- la început a fost o
țară de sate, prin excelența agricolă, spațiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna. Mai mult,
"viața la țară" a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminând cu manifestarea unui
puternic curent literar; similar, în operele plastice din perioadele de la sfârșitul secolului XIX
și începutul secolului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui număr
însemnat de pictori români.

Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori culturale istorice - arta populară,
etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu un fond
peisagistic variat si pitoresc. Toate acestea sunt valente ale turismului rural românesc în mod
special.

12
Brașov 2018

In România, prin Ordonanța de Urgența 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată prin Legea 462/2001 și
prin Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice se asigura cadrul adecvat de
protecție a moștenirii naturale și culturale și de valorificare a acesteia, inclusiv prin turism.

Într-o societate din ce în ce mai urbanizată chemarea către mediul rural şi stilul de viață
rurală devine din ce în ce mai puternică. Locuitorii de la oraşe se întorc la locurile de origine
şi la modul de viață simplu al „vremurilor de altădată”. Acestea reprezintă câteva din
motivațiile care au determinat o creştere a turismului rural atât în România cât şi în numeroase
alte părți ale globului. Aceste categorii de turişti acoperă un spectru larg de interese, de la
ecoturist care este interesat de implicarea în protecția şi conservarea mediului; agroturistul,
interesat să experimenteze stilul de viață al gospodăriilor rurale; turistul activ care se lasă
atras de activitățile în aer liber; până la interesele mai generale ale geoturistului care apreciază
frumusețea peisajelor, cultura şi tradițiile rurale. Recunoaşterea faptului că cheltuielile
turiştilor din zonele rurale au un impact economic semnificativ mai mare decât în oraşe şi că
tradițiile rurale, meşteşugurile şi obiceiurile sunt în pericol de a dispărea a inspirat multe
persoane şi ONGuri să investească timp şi bani în turismul rural. Multe din acestea sunt
intensive şi foarte localizate, cum ar fi proiectul Fundației ADEPT din zona Sighișoara –
Târnava Mare. Unele dintre acestea au o perspectivă națională cum ar fi activitatea ANTREC
ca organizație de marketing a unităților de cazare rurale. Chemarea zonelor rurale a atras de
asemenea un număr mare de firme mici şi de tour operatori, care combină dragostea acestora
pentru stilul de viață rurală cu o activitate comercială care permite de asemenea şi altora să
participe.

Ca urmare a acestei activități, sunt disponibile numeroase produse de turism rural şi


oportunități turistice. Există însă o coerentă redusă a ofertei de produse şi în general o lipsă a
activităților publice aferente. Probabil că cel mai clar indicator al creşterii interesului pentru
turismul rural este expansiunea pensiunilor turistice din ultimii ani stimulată într-o anumită
măsură de disponibilitatea fondurilor SAPARD. În decurs de patru ani numărul de locuri în
pensiunile rurale înregistrate s-a triplat.

13
Brașov 2018

Datele privind gradul de ocupare al unităților de cazare rurale în general nu este disponibil,
însă gradul mediu de ocupare al unităților de cazare montane este în general scăzut, între 20 şi
25%. Unitățile de cazare montane însă au un sezon turistic mult mai îndelungat decât de
exemplu unitățile de cazare de pe litoral. Se pare că există suficiente unități de cazare rurale
disponibile atât în sectorul celor înregistrate cât şi al celor neînregistrate, neoficiale, care se
consideră a avea o pondere mai mare în zonele rurale.

Turismul rural beneficiază de pe urma faptului că numeroase puncte principale de atracție


turistică şi de patrimoniu din România se află în zonele rurale, cum ar fi mănăstirile pictate,
bisericile din lemn, bisericile săseşti fortificate şi cetățile dacice. Mărcile turistice consacrate
pe plan internațional ale Bucovinei, Maramureşului, Deltei Dunării şi Transilvaniei, şi care de
asemenea sunt adecvate în special în zonele rurale. Structurile de cazare, operatorii de
activități turistice precum şi specialiştii în agroturism şi ecoturism sunt prin urmare bine
poziționați pentru a beneficia de pe urma creşterii interesului manifestat fată de turismul rural.

Apărute si dezvoltate pe cele mai variate forme de relief încă din vremea traco-dacilor,
așezările rurale românești au păstrat si mai păstrează încă în buna măsură datinile și
obiceiurile străvechi, un bogat si variat folclor, elemente originale de etnografie si artizanat,
ce pot fi valorificate turistic în cadrul unei strategii de organizare si dezvoltarea turismului
rural.

Primele încercări de turism organizat s-au realizat în anii 1967-1968, pentru grupuri de
turiști aflați pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că a fost un început promițător , căci
în anul 1972 Ministerul Turismului elaborează ordinul 297/1972, urmare căruia Centrul de
cercetare pentru promovarea turistică internațională procedează la identificarea și selectarea
unor localități rurale reprezentative pentru satele românești ce urmau a fi lansate în turism. În
urma acestor studii, de comun acord cu oficiile județene de turism si organele administrației
locale s-a stabilit că pot fi introduse în turismul intern și internațional circa 118 localități
rurale.

14
Brașov 2018

Agenția Română pentru Agroturism (1995) își propune racordarea agroturismului românesc
la sistemul internațional și Asociația Națională pentru Turism Rural Ecologic și Cultural din
România (ANTREC) - 1994 -, membră a Federației Europene de Turism Rural
(EUROGÎTES).

Din rândul acestora ANTREC este cea mai viabila și în mare parte a realizat ceea ce își
propunea la fondare:

- identificarea si popularizarea potențialului turistic din spațiul sătesc;

- formarea profesională prin colocvii, seminarii, cursuri de lungă și scurtă durată;

- burse de specializare;

- schimburi de experiențe în țară și în străinătate;

- editarea de buletine informative și reviste;

- înființarea unei bănci de date;

- cooperarea cu organizații guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din țară și


străinătate;

- campanii de publicitate a pensiunilor și fermelor agroturistice prin mediatizare;

- participarea la târguri și expoziții naționale și internaționale;

- realizarea unui sistem de rezervații în turismul rural românesc.

POTENŢIALUL NATURAL AL TURISMULUI RURAL ROMÂNESC

Elementele care trebuie puse în valoare în mod special sunt:

- valoarea recreativă, estetică și peisagistică, nu în puține rânduri determinată de alegerea


destinației (munte, deal, câmpie, litoral sau deltă);

- valoarea curativa (balneoclimaterica) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;

- cadrul de derulare a unor momente de destindere sau a unor hobbyuri (oglinzi de apă,
masive muntoase, peșteri, torente, resurse cinegetice, strat de zăpadă etc);

15
Brașov 2018

-valoarea cognitivă în cazul componentelor desemnate ca parcuri, grădini botanice sau


zoologice, rezervații științifice sau monumente ale naturii etc.

Clima temperat-continentală, rețeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanțul carpatic, apele
minerale si termal cu proprietăți curative, pășunile și fânețele, pădurile de foioase, lacurile și
iazurile, Dunărea și Delta sa, luncile și câmpiile constituie separat sau la punctul de întâlnire
peisaje cu puternică personalitate, pline de căldura oamenilor ce le însoțesc.

Lanțul Munților Carpați reprezintă un rol deosebit pentru climă, ape, bogății, vegetație
faună, soluri etc. El are poziție centrală și formă de cetate sau inel, din preajma acestuia
succedându-se celelalte forme de relief.

România este țara unde frumusețea și diversitatea reliefului, istoria milenară, datinile
seculare, dar și ospitalitatea locuitorilor sunt unamin recunoscute. Peisajele pitorești o situează
în topul celor mai frumoase țări din Europa, fie că vreți să respirați aerul tonic de munte, sau
porniți în explorarea spectacolului naturii oferit litoralul Mării Negre. Amatorii de istorie
medievală au șansa să descopere cetățile fortificate din Transilvania si citadele cu aer
romantic, încărcate de legende ce așteaptă să fie descoperite, așa cum veți afla vizitând Sibiul,
Sighișoara sau Brașovul. Aceia dintre voi care preferă turismul ecumenic, nu pot rata un
itinerariu la mănăstirile pictate din Regiunea Moldova, foarte bine conservate și astăzi, deși au
o vechime seculară.

Tradițiile de Paște și de Crăciun, costumul popular și produsele culinare tradiționale sunt un


argument în plus pentru care Romania reușește să-i impresioneze pe turiști. Parcurile și
rezervațiile naturale unde sunt protejate specii diverse de floră si faună, se numără printre
cele mai spectaculoase din Europa. Amatorii de drumeții montane vor descoperi lacuri
glaciare si pajiști alpine de o frumusețe ireală și peșteri ce adăpostesc fosile preistorice. Cel
mai lung lanț vulcanic de pe continentul european este localizat in sectorul Carpaților din
regiunea Oaș-Harghita, în timp ce la Ghețarul Scărișoara, din Munții Bihorului, se află al
doilea mare ghețar din Europa. Un adevărat spectacol al naturii poate fi admirat la Vulcanii
noroioși de lângă Buzău. Excursii de neuitat se pot face in Munții Retezat, unde se află peste
80 de lacuri glaciale și sute de specii de plante.

16
Brașov 2018

Bucovina , cu frumoasele mănăstiri pictate, este un loc unde frumusețea naturii și ospitalitatea
localnicilor îți dau sentimentul că ai pășit intr-un tărâm de poveste. Drumul spre vechile
mănăstiri trece prin Pasul Tihuța si fermecătoarea Valea a Bargaului, gazda celor mai
spectaculoase peisaje. Așezările de pe Valea Bargaului sunt adevărate centre de păstrare a
tradițiilor românești.

Vechiul ținut al Maramureșului este recunoscut pentru liniștea ce domină împrejurimile, dar
și pentru frumusețea portului popular și al datinilor atât de frumos puse în valoare cu ocazia
marilor sărbători religioase de peste an. Turiștii care vor să cunoască cu adevărat spiritul și
tradițiile satului românesc, nu ar trebui să rateze o vacanță în satele Iza, Vișeu, Mara sau Cosau,
situate în zona de nord a Maramureșului. Frumusețea caselor cu arhitectura tradițională,
măiestria realizării porților, sculptate și decorate cu motive populare, sunt doar câteva dintre
argumentele pentru care această zonă turistică nu trebuie ocolită.

Pe de altă parte, o călătorie în partea de nord-vest a țării, oferă ocazia descoperirii Ardealului,
un loc de poveste ce atrage turiștii prin frumusețea castelelor și a cetăților medievale, fiecare cu
o poveste sau o legendă ce așteaptă să fie descoperită. Delimitată de Carpații Orientali la est și
de Meridionali la sud, Transilvania este străbătută de Munții Apuseni, ceea ce o situează în
topul preferințelor turiștilor amatori de excursii montane. Culmile împădurite ale munților,
izvoarele cu apa cristalină, satele răsfirate pe culmile dealurilor și liniștea naturii conturează un
decor de vacanță desăvârșit.

Zona de sud a țării era cunoscută cu veacuri în urmă sub numele de Țara Românească și
include astăzi nouă județe importante și Bucureștiul. Acest spațiu geografic conduce spre cele
mai importante centre de cultură și civilizație românească, descoperite vizitând la Curtea de
Argeș, a cărui cetate este menționată documentar încă din anul 1330 și unde a funcționat prima
Mitropolie a Țării Românești, începând cu anul 1359. Dincolo de toate, Mănăstirea Curtea de
Argeș care se numără printre cele mai frumoase monumente ale arhitecturii românești de secol
XVI, în timp ce Biserica Domnească, ridicată in secolul XIV, atrage atenția prin picturile
originale. In partea de sud a țării, Cetatea de scaun de la Târgoviște. Orașul - port Giurgiu,
situat pe brațul stâng al Dunării, la doar 60 km de capitală, este destinația perfectă pentru câteva
zile de concediu, pentru amatori de croaziere pe Dunăre.

17
Brașov 2018

SISTEMUL AGROTURISTIC ÎN CANADA

Canada poate că este a doua cea mai mare ţară a lumii, dar este şi una dintre destinaţiile
favorite a multor turişti. Locuită încă din anul 24.500 î.e.n., Canada a fost importantă în
primul rând datorită resurselor sale naturale generoase şi a locaţiei privilegiate, în nordul
Lumii Noi. Şi-a câştigat un nume pe plan internaţional datorită manufacturilor, mineritului şi
sectorului de servicii. Astăzi îşi continuă moştenirea în aceste domenii de activitate şi adaugă
listei ştiinţa şi tehnologia. Cu toate acestea, în ciuda specialităţilor moderne pe care le
dezvoltă, ţara reuşeşte să rămână atractivă pentru vizitatorii săi, pentru ca oferta turistică este
una diversă, cu sute de muzee, galerii de artă, parcuri tematice, rezervaţii naturale şi obiective
turistice captivante, la preţuri rezonabile.

De la Bannf la Insula Baffin, de la Toronto la Tofino, Canada este un stat remarcabil. Fie că
eşti un dependent de adrenalină, în căutare de aventuri inedite, în afara traseelor turistice
convenţionale, fie că eşti un explorator, dornic să afle şi să înveţe lucruri noi în fiecare zi, un
iubitor al vieţii urbane, al culturii sau a produselor culinare sofisticate, Canada te va împăca
oricum. Întinzându-se pe o lungime de 5.500 km de la Atlantic la graniţa dintre Yukon şi
Alaska, Canada se mândreşte cu o diversitate copleşitoare de peisaje: o zonă de coastă
spectaculoasă, accidentată şi neatinsă în mare parte de piciorul omului, păduri colosale, lacuri
de smarald suportând o largă varietate de viaţă sălbatică, preerii întinse sau munţi maiestoşi,
oraşe cosmopolite şi destinaţii izolate, excentrice.

Populaţia Canadei este la fel de variată ca şi relieful său, de la indienii Inuiţi de lângă
Oceanul Arctic la comunităţile de indigeni primordiali, de la expatriaţii britanici din anii 1960
- 1970 la populaţia francofonă sau asiaticii găsiţi în număr tot mai mare. Politeţea lor
autentică şi căldura de care dau dovadă vor fi imediat sesizate de către vizitatori.

Oraşele canadiene sunt progresiste, vibrante şi listate frecvent între cele mai bune locuri
pentru a locui. Vancouver, Ottawa, Montreal sau Quebec au fost constant menţionate în
diverse clasamente privind calitatea vieţii. Toronto, o amestecătură de peisaje urbane
diversificate, este situat într-o locaţie selectă, pe malurile lacului Ontario, în timp ce capitala
Ottawa conţine un important mănunchi de muzee şi simpaticul Rideau Canal pentru patinaj pe
gheaţă în timpul iernii. Zgârie-norii din Montreal apără moştenirea francofonă a oraşului, dar
dacă vă uitaţi mai atent, veţi descoperi şi străduţe cu un iz de vechi, pavate cu piatră sau
tradiţii vechi de secole. La o aruncătură de băţ de Munţii Stâncoşi canadieni se găseşte
Calgary, o destinaţie îmbogăţită de petrol şi emanând aerul obiceiurilor rurale, de cowboys.

18
Brașov 2018

Răcorosul Vancouver, spre deosebire, pare să le aibă pe toate: munţi, plaje, un parc central
incredibil şi o mâncare excelentă.

În timp ce sunteţi în aer liber şi vă bucuraţi de marile metropole, nu uitaţi de experienţele pe


care Canada le poate oferi. Puteţi să schiaţi pe pantele abrupte din British Columbia, să
navigaţi pe apa golfurilor izolate din Nova Scoţia sau să învăţaţi să mânuiţi un lasou într-o
fermă din Alberta. Puteţi să capturaţi cadre minunate ale urşilor grizzly în Yukon, să priviţi
bucăţile de aisberg trecând pe lângă coasta Newfoundland sau să ascultaţi zgomotul asurzitor
al cascadei Niagara. Puteţi să faceţi excursii prin podgoriile Canadei, să pescuiţi moluşte sau
să vă înfruptaţi dintr-o friptură suculentă.

Canada este o naţiune de emigranţi, astfel că poate fi cu adevărat cosmopolită - aproximativ


20% din populaţie este născută în afara ţării (până la aproape 45% la Toronto). În timp ce alte
ţări ale lumii au evitat emigrările, Canada a recunoscut importanţa lor pe plan economic şi
social şi continuă să primească un număr important de tineri talentaţi şi educaţi de peste ocean
în fiecare an. Într-adevăr, în 2010 au sosit în Canada peste 280.000 de rezidenţi permanenţi,
cel mai mare număr din ultimii 50 de ani. Şi contrar noilor tendinţe ale emigrării din Europa
din prima partea a secolului XX, majoritatea noilor veniţi sunt asiatici. Mulţumită politicii
financiare precaute, economia Canadei a rămas la un nivel rezonabil în timpul crizei
financiare globale şi rămâne una din naţiunile cele mai bogate ale lumii şi un loc apreciat
pentru a lucra şi a-ţi desfăşura afacerile.

Cu peisajele sale naturale incredibile, multitudinea de activităţi în aer liber, oraşe


moderniste ce privesc doar spre viitor şi porţiuni enorme de sălbăticie nelocuită, Canada oferă
nenumărate oportunităţi oricărui tip de turist.

Printre țările cu renume în practicarea turismului rural pe continentul american poate fi


enumerată Canada. O mare parte din americanii și canadienii, care locuiesc astăzi în zone
metropolitane cu o populație de peste 1 milion, își petrec vacanța sau concediul în spațiile
rurale.

Potrivit lui Butler, utilizarea în scopuri recreaționale a zonelor rurale a început cu


construirea de cabane și realizarea de incursiuni de vânătoare și pescuit, care erau realizate de
ofițerii din armata Marii Britanii si de membrii aristocrației canadiene în a doua jumătate a
secolului XIX.. Prin îmbunătățirea transporturilor, dezvoltarea vapoarelor, a căilor ferate și
mai târziu a automobilelor, evadările în week-end în mediul rural au devenit posibile.

19
Brașov 2018

Agroturismul în Saskatchewan- Canada

Conceptele de "turism rural" și "vacanțe la ferme" sunt relevante pentru Saskatchewan,

datorită caracterului rural al provinciei. Experiența vacanțelor la ferme în Saskatchewan, este

fenomen relativ recent, prima operațiune înregistrându-se în 1971. Aceasta experiență a


început prin cazarea Asociației Profesorilor de Muzică în Fort Qu'Appelle. Existeța unei
relații personale foarte strânsă între gazde și turiști, contribuie la dezvoltarea afacerii.

Operatorii din provincia Saskatchewan sunt implicați într-o serie de activități economice (de
exemplu pescuitul, oferirea de spații de cazare în zonele rurale pentru turiști, meșteșugărit),
care aparent asigură suficiente venituri pe parcursul anului.

Studiul realizat indică faptul că operatorul s-a implicat într-o serie de activități economice,
de exemplu pescuitul, oferirea de spații de cazare în zonele rurale pentru turiști, aviație.

O motivație cheie în vederea stabilirii componenței turistice a afacerilor din zona rurală pare
a fi dorința operatorilor de a se afla în relații directe cu turiștii. În acest sens, turistul nu este
considerat un număr sau o sumă de bani, ci o persoană. Operatorul oferă impresia distinctă că
rolul pe care-l joacă este acela de a fi ofertant de experiențe turistice în scopul stabilirii unei
relații turist-gazdă.

Agroturismul în Alberta- Canada.

În prezent, operatorii care-și desfășoară activitatea în domeniul turismului rural în aceasta


provincie oferă servicii personale, intrând în contact direct cu turiștii. De asemenea, mai pun
la dispoziția turiștilor echipamente de cazare aferente, oferă îndrumările necesare și asigură
condiții pentru pescuit, vânătoare, activități recreaționale și expediții. Principalele unități de
cazare sunt fermele. Majoritatea fermelor sunt localizate la sud de Red Deer, în timp ce patru
dintre ele se afla în regiunea Edmonton.

Pentru perfecționarea serviciilor oferite, persoanele care au camere libere, pot să le


amenajeze în scopul primirii turiștilor și să participe la programe educaționale, organizate de
experți de la Institutul de Pregătire Agricola Ontario (OATI), cu sprijinul Guvernului
provincial din Alberta.

Turiștilor le sunt puse la dispoziție și terenuri de campare special amenajate. Ca elemente


specifice zonei, turiștilor li se oferă spre achiziționare produse artizanale realizate manual.

20
Brașov 2018

În provincie există și o organizație care se ocupă de promovarea turismului în ferme,


Alberta Country Vacations Association (ACVA). Organizația ACVA are peste 30 de ani
vechime în oferirea de programe la ferme si 16 membri, recunoscuți pentru ospitalitatea
canadiană. ACVA editează anual 1000 de broșuri, ce sunt distribuite prin cele 10 centre
turistice guvernamentale din Alberta și prin alte canale de distribuție. Fiecare membru
primește câteva broșuri pentru a le distribui personal, clienților săi. Cotizația anuală a fiecărui
membru este de 400USD.

Afacerile din domeniul turismului rural sunt legate de ecoturism și turism de aventură, iar
societățile ce își desfășoară activitatea în acest domeniu sunt înființate pe baza unor studii de
fezabilitate și a unor planuri de marketing.

Produsele turistice oferite includ vizitarea rezervațiilor, excursii cu ghid la muzee sau la alte
obiective turistice, unde sunt relatate povești cu vrăjitoare, legende. De asemenea, turiștii pot
participa la serbări tradiționale, pot urmări diverse spectacole, se pot înscrie în tabere, unde
sunt însoțiți de un instructor si pot participa la vânători, la diverse manifestări gastronomice,
la ceremonii rituale, la serbări cu dansuri în costume specifice.

Consiliul Canadian de Dezvoltare Rurală a precizat: "Cererile pentru turismul în zonele


rurale pot oferi venituri si oportunități de angajare pentru populația din mediul rural și
reprezintă o opțiune, a celor care preferă să locuiască la țară. Relația dintre cerere și ofertă,
însă, rămâne un factor controlat, subliniind că turismul nu este un leac universal pentru
problemele economice din zonele ce înregistrează depresiune economică, dar poate fi un
important supliment pentru activitățile economice existente."

Interesul comunităților locale pentru dezvoltarea turismului rural este ridicat. Pentru

ca operatorii să-și realizeze obiectivele, au fost create parteneriate cu operatori externi.


Sprijinul guvernului și al sponsorilor este necesar pentru a crea atracții unice.

21
Brașov 2018

III. STUDIU COMPARATIV PRIVIND SISTEMELE AGROTURISTICE DIN


ROMÂNIA ȘI CANADA

ROMÂNIA CANADA

-teritoriul acesteia are o mare varietate de -reușește să rămână atractivă pentru


valori culturale istorice – artă populară, vizitatorii săi datorită muzeelor, galeriilor de
etnografie, folclor, tradiții, vestigii istorice - artă, parcurilor tematice, rezervațiilor naturale
un cadru natural armonios îmbinat, cu un și obiectivelor turistice captivante la prețuri
fond peisagistic variat si pitoresc, fiind rezonabile.
valente ale turismului rural românesc în mod
special.

-turismul rural beneficiază de pe urma -operatorii care-și desfășoară activitatea în


faptului că numeroase puncte principale de domeniul turismului rural oferă servicii
atracție turistică şi de patrimoniu din personale, intrând în contact direct cu turiștii
România se află în zonele rurale, cum ar fi și pun la dispoziția turiștilor echipamente de
mănăstirile pictate, bisericile din lemn, cazare aferente, oferă îndrumările necesare si
bisericile săseşti fortificate şi cetățile dacice. asigură condiții pentru pescuit, vânătoare,
activități recreaționale si expediții,
principalele unități de cazare fiind fermele.

-sunt disponibile numeroase produse de - operatorul s-a implicat într-o serie de


turism rural şi oportunități turistice. Există activități economice, de exemplu pescuitul,
însă o coerentă redusă a ofertei de produse şi oferirea de spații de cazare în zonele rurale
în general o lipsă a activităților publice pentru turiști, aviație.
aferente. Cel mai clar indicator al creşterii O motivație cheie în vederea stabilirii
interesului pentru turismul rural este componenței turistice a afacerilor din zona
expansiunea pensiunilor turistice. rurală pare a fi dorința operatorilor de a se
afla în relații directe cu turiștii.

22
Brașov 2018

-au fost lansate o serie de produse turistice -turiștilor le sunt puse la dispoziție și terenuri
noi de către Ministerul Turismului. de campare special amenajate. Ca elemente
- programul (care s-a dovedit viabil pentru specifice zonei, turiștilor li se oferă spre
viitor), ,,Croaziere pe Dunăre” care a scos achiziționare produse artizanale realizate
însă la lumină probleme legate de manual.
infrastructură portuară, de birocrația și legislația Produsele turistice oferite includ vizitarea
prea complicate, de lipsa din porturi a rezervațiilor, excursii cu ghid la muzee sau la
obiectivelor turistice, dar și a hotelurilor, alte obiective turistice, unde sunt relatate
restaurantelor cu specific românesc și a povești cu vrăjitoare, legende.
magazinelor cu obiecte tradiționale.

CONCLUZII:

- putem spune că agroturismul și turismul reprezintă activități multifactoriale și nu


reprezintă numai sejururi într-o gospodărie rurală, nu reprezintă numai repaos.

- agroturismul si turismul se adresează în primul rând oamenilor dinamici, celor ce iubesc


natura, celor ce profită de orice ocazie pentru a se plimba, pentru a practica ciclismul,
drumețiile montane, alpinismul, pentru a admira natura, iubitorilor de sport și aventură,
vânătorilor și pescarilor, cât și celor care consideră că vacanța petrecută în mijlocul naturii
este o adevărată sursă de energie și de sănătate.

- agroturismul este o formă de turism accesibilă unei mari categorii de clientelă datorită
prețurilor reduse. Deoarece este o formă de turism, ce se poate practica în toate anotimpurile
anului, agroturismul contribuie la evitarea aglomerației specifice sezoanelor de vârf.

23
Brașov 2018

PROPUNERI:

-în vederea creșterii competitivității ofertei pe piața națională și internațională ar trebui să


se dezvolte și să se modernizeze produsul turistic românesc.
-să se protejeze și să se îmbunătățească mediul natural în zonele turistice, nivelul de protecție a
turiștilor.
-să se pună un accent mai deosebit pe operatorii care-și desășoară activitatea în domeniul
agroturismului : să fie buni cunoscători ai traseelor turistice, ai obiectivelor ce pot atrage vizitatori
din țară și străinătate pentru a se putea valorifica astfel toate zonele turistice de care România dispune.

24
Brașov 2018

BIBLIOGRAFIE:

- https://www.infotour.ro/ghid-turistic/romania/

- http://www.creeaza.com/afaceri/turism/DEFINIREA-AGROTURISMULUI218.php

-http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-IN-
ROMANIA222229319.php

-http://www.rasfoiesc.com/business/afaceri/turism/TURISM-RURAL-AGROTURISM-
ECOTUR66.php

-http://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat/2009_feb_BUSUIOC_ro.pdf

-http://www.gal-
orizonturi2012.ro/uploads/Studiu%20de%20zona%20II%20%20GAL%20Orizonturi
%202012.pdf

-http://www.scritub.com/geografie/turism/Agroturismul-in-tarile-europen95125512.php

-http://www.scritub.com/geografie/turism/TURISMUL-RURAL-PE-PLAN-
INTERNA242111094.php

25

S-ar putea să vă placă și