ateapublica it r drei iat oN sete HUMANITASTithil ales penta aceasta culegere exprimd convingerea dutoruliur ca impestritarea de azi a sealitatilor autohtone are OY inhinta: dimenstune obscena, adica o stransa annilate cu psiholowia senisanira: nerusmare in politica, nenusmare m publicistica, nerusinare in morvur, i comportamental pur bhie, discus, in moduli de a (ni) gandi “ure vorba de por- nografie propriu-zisa, cate, in anummite condilii, poate fideo poradovala candoare. b varba de o nonsalants Mird cnterii, de extubitionsm agresiv, deo suspensie generalizatd a valo- nilor sto bune-cuviinte. £ vorba de disolutia sfieli, a scrupu- lator. a orivdren conzun mlenoane. Rezullatul e un pessay im acelasi timp hilar si dramatic. In angamblu, cartea dv fata nu poate evita, de aceea,.sa fie a carte trista, caragialmente (rests, Gast realitates pe care o adnoteazaANDrRe! PLESU s-a ndscul la 23 august 1448, in Bucuresti. Absolvent a! Facultagii de Arte Plastice, Sectia de istoria si teoria artei. Docto- ratul in istoria artei la Universitatea Bucuresti, cu teza Senlimentul naturii 91 cultura europeand. Lector universitar la Academia de Arte Plastice, Bucuresti (cursuri de istorie si critic’ a artei modemme romA4nesti) (1980-1982). Profesor universitar de filozofie a reli- giilor, Facultatea de Filozofie, Universitatea Bucuresti (1991-1997). Fondator gi director al sAptAmaAnalului de cultura Dilema (1993). Fondator si pregedinte al Fundafiei Noua Europ& 3i rectorul Colegiului Noua Europ’ (1994). Membru al World Academy of Art and Science (1997). Membru al Académie Internationale de Philosophie de I’Art, Geneva, Elvetia (1999). Dr. phil. honoris causa al Universitapi Albert-Ludwig din Freiburg im Breisgau, Germania (2000) si al Universitatii Humboldt din Berlin, Germa- nia (2001). Commandeur des Arts et des Lettres, Paris, Franta (1990). New Europe Prize for Higher Education and Research, Berlin, (1993). Premiul Academiei Brandenburgice de $tiinje din Berlin, Germania (1996). Ordre national de la Légion d’honneur al Franfei (in martie in grad de comandor gi In decembrie in grad de mare ofiter) (1999). Premiul Corvinus al Academiei Maghiare de Stiinte (1999), Ordinul Nasional .Serviciu Credincios” in grad de Mare Cruce (2000), Premiul Mitteleuropa al Ministerului Austriac al Cercetirii (Viena, 2002), Premiul Joseph Bech oferit de Fundatia Alfred Toepfen (2002) etc. Scrieri: Calatorie in tumea formelor. Eseuri de istorie $i teoric a artei, Meridiane, 1974; Pitercsc si melancolic. O analiza a sentimental naturii In cultura europeand, Univers, 1980; reeditare Hunmunitas, 1992, 2003; Francesco Guardi, Meridiane, 1981; Ochriul si lecrurite (eseuri), Meridiane, 1986; Minima moralia. Elemente pentru o eticd aintervalului, Cartea RomAneasca, 1988; reeditare Humanitas, 1994, 2002, 2006 (trad: francez3, L'Herne, Paris, 1990; germand, Deuticke, Viena, 1992; suedez4, Dualis, Ludvika, 1995, maghiarA, Tinivdr, Cluj. 2000; impreund cu fragmente din Linba pisirilor, Jelenkor Kiad6, Pécs, 2000; slovacs, Kalligram. Bratislava, 2001); Jurnalul de la Tescani, Humanitas, 1993 (trad.: germand, Tertium, Stuttgart, 1999; maghiara, Koinénia, Budapesta, 2000); Limba pétsd- rilor, Humanitas, 1994; Chipuri si misti ale tranzifiei, Humanitas, 1996; Elitert — Ost und West, Walter de Gruyter, Bertin-New York, 2001: Despre tngeri, Humanitas, 2003; reeditare 2004, 2005; Obsce- nitatea publica, Humanitas, 2004; reeditare 2005; Despre bucuric in Est si in Vest si alte escacri, Humanitas, 2006, precum $i numeroase studii si articole In reviste roma4nesti gi straine.