Sunteți pe pagina 1din 7

4 AUGUST 2015

EFICIENŢA ŞI LEGITIMITATEA PUTERII DE STAT


Gheorghe COSTACHI,
doctor habilitat în drept, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal, Institutul de Cercetări Juridice
şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Moldovei
Andrei MUNTEANU,
jurist

RÉSUMÉ
Cet article est consacré au problème de l’efficacité et de la légitimité de l’organisation et le fonctionnement du pouvoir
d’Etat, afin d’élucider l’essence et la spécificité de ces critères et d’identification les modalités de leur assurer et realiser.
Un rôle clé à cet égard est reconnu au principes suivant: principe du pluralisme politique, le principe de la légalité et de la
légitimité et le principe de séparation des pouvoirs, leur application constitue une exigence fondamentale pour renforcer
l’état de droit démocratique.
Mots-clés: le pouvoir d’Etat, la démocratie, la légalité, la légitimité, l’efficacité, la séparation des pouvoirs, le pluralis-
me politique
REZUMAT
Prezentul articol este dedicat problemei eficienţei şi legitimităţii organizării şi funcţionării puterii de stat, în vederea elu-
cidării esenţei şi particularităţilor acestor criterii şi identificării căilor de asigurare şi de realizare a lor. Un rol fundamental
în acest sens este recunoscut principiului pluralismului politic, principiului legalităţii şi legitimităţii şi principiului separaţiei
puterilor în stat, aplicarea cărora constituie o exigenţă fundamentală pentru consolidarea unui stat de drept democratic.
Cuvinte-cheie: putere de stat, democraţie, legalitate, legitimitate, eficienţă, separaţia puterilor, pluralism politic

I ntroducere. În perioada con-


temporană, problema efici-
enţei şi legitimităţii organizării şi
tuţiilor de stat bine structurate, care
funcţionează eficient în baza legii
şi a voinţei societăţii în ansamblu.
limitele prescrise de normele con-
stituţionale şi de legislaţia în vigoa-
re. În acelaşi timp, însă, legalitatea
funcţionării puterii de stat a devenit În acelaşi timp, democraţia este poate rămîne una strict formală în
una dintre cele mai actuale, atît din valorificată în procesele prin care absenţa legitimităţii sociale şi poli-
punct de vedere teoretic, cît şi prac- puterea este dobîndită, deţinută şi tice, care desemnează procesele şi
tic. Abordarea ştiinţifică a subiec- prin care alternează, care implică fenomenele prin intermediul cărora
tului este motivată de necesitatea competiţia politică liberă şi parti- ea capătă caracter legitim, caracter
furnizării unor soluţii fundamen- ciparea deschisă, liberă şi nediscri- ce exprimă corectitudinea, juste-
tate ştiinţific de natură să asigure minatorie a poporului în baza lite- ţea, legalitatea morală şi de drept a
funcţionarea eficientă şi legitimă a rei şi spiritului legii. Ţinînd cont de acesteia, acceptarea şi recunoaşte-
puterii, pentru ca în rezultat să reu- aceste momente, putem susţine că rea de către cetăţenii statului;
şim consolidarea reală a statului de organizarea şi funcţionarea demo- - principiul separaţiei puterilor
drept în Republic Moldova. cratică a puterii de stat (adică efi- în stat, care presupune, de rînd cu o
Scopul studiului rezidă în ana- cientă şi legitimă în acelaşit timp) anumită specializare şi autonomie
liza eficienţei şi legitimităţii or- implică respectarea următoarelor (independenţă) a celor trei ramuri
ganizării şi funcţionării puterii de principii fundamentale [6, p. 277]: a puterii de stat, şi o corelaţie efi-
stat în vederea elucidării esenţei şi - principiul pluralismului po- cientă între ele, o interacţiune şi in-
particularităţilor acestor criterii şi litic, exprimat prin confruntarea terdependenţă (colaborare), bazate
identificării căilor de asigurare şi liberă în lupta electorală între par- pe limitare, abţinere şi echilibrare
de realizare a lor. tidele şi formaţiunile politice pen- reciprocă.
Rezultate obţinute şi discuţii. tru cucerirea şi exercitarea puterii Totodată, actualmente, în con-
Vom iniţia prezentul demers ştiin- (luptă dusă între programe politice diţiile procesului de integrare eu-
ţific prin abordarea democraţiei, şi ideologii); ropeană şi de edificare a statului
dat fiind faptul că ea constituie - principiul legitimităţii şi le- de drept, este absolut necesar ca
premisa-cheie pentru prosperita- galităţii, exprimat prin supremaţia organizarea şi funcţionarea puterii
tea şi dezvoltarea unui stat, fiind, normei constituţionale şi respectul de stat în Republica Moldova să se
în acelaşi timp, şi un criteriu, un ei de către toate autorităţile publice realizeze ţinîndu-se cont de dreptu-
principiu fundamental în baza că- şi cetăţeni. Legalitatea se exprimă rile, libertăţile şi interesele funda-
ruia trebuie organizată şi exercitată prin preluarea puterii prin mijloace mentale ale fiinţei umane.
puterea de stat. Privită ca principiu, legale, prin proceduri democratice, Dezvoltînd cele enunţate, vom
democraţia implică existenţa insti- precum şi exercitarea acesteia în nota că, în prezent, sistemele con-
AUGUST 2015
5

stituţionale occidentale sînt indiso- în esenţă, să păstreze şi să promo- conducerii şi de a încerca redresa-
lubil legate de democraţie, bazate, veze demnitatea şi drepturile fun- rea prin intermediul unor mecanis-
după unii autori [18, p. 218-230], damentale ale individului, să rea- me administrative şi judiciare im-
pe următoarele valori primordiale: lizeze dreptatea socială, să susţină parţiale. Viaţa publică în ansamblu
- soluţionarea pe cale paşnică dezvoltarea economică şi socială trebuie să fie marcată de un sens al
a disputelor de ordin politic, eco- a comunităţii, să consolideze co- moralităţii şi transparenţei, urmînd
nomic, ideologic etc., dintre forţele eziunea societăţii şi să sporească a fi stabilite proceduri şi norme
politice şi sociale, dintre stat şi ce- liniştea naţională, precum şi să cre- corespunzătoare pentru realizarea
tăţeni, realizarea pe această cale a eze un climat favorabil păcii inter- acestora.
consensului şi echilibrului social; naţionale. Ca formă de conducere, Constituţia Republicii Moldo-
- asigurarea nonviolentă, într- democraţia este cea mai bună cale va, pe lîngă consfinţirea atributului
o societate aflată într-o continuă pentru a atinge aceste obiective democratic, în art. 5 concretizează
şi dinamică transformare, a unor [28, p. 16]. faptul că democraţia în Republica
schimbări de natură social-politi- Din aceste considerente, evi- Moldova se exercită în condiţiile
că, economică, impuse de progre- dent că în organizarea puterii de pluralismului politic, care este in-
sul general al societăţii respective. stat accentul în special este pus pe compatibil cu dictatura şi totalita-
Este esenţial ca aceste schimbări democraţie, or anume în această rismul. Respectiv, se poate susţine
să fie în beneficiul întregii colec- sferă democraţia se manifestă cel că conceptul de democraţie este
tivităţi; mai pregnant. Este important în indisolubil legat de noţiunea de
- succesiunea guvernanţilor acest sens de concretizat că o stare pluralism. Ea îşi găseşte concreti-
la conducerea societăţii în funcţie de democraţie asigură ca procese- zarea în multitudinea de partide şi
de voinţa majorităţii electoratului, le prin care puterea este dobîndită, organizaţii politice, sindicale, reli-
exprimată prin alegeri libere şi pe- deţinută şi prin care alternează să gioase etc., exprimînd diversitatea
riodice, la care au posibilitatea de permită competiţia politică liberă concepţiilor şi organizaţiilor ce se
a propune candidaţi, în condiţii de şi să constituie produsul participă- interpun între individ şi stat [22,
egalitate, toate partidele politice; rii deschise, libere şi nediscrimina- p. 56].
- evitarea pe cît posibil a pre- torii a poporului, exercitate potrivit Prin esenţa sa, pluralismul po-
siunii sociale şi reglementarea prin reglementărilor legale, în litera şi litic este determinat a fi un sistem
lege în mod strict a condiţiilor în spiritul lor [27, p. 5]. politic în cadrul căruia puterea se
care forţa represivă a statului poate Astfel, democraţia se bazează exercită prin organizaţii social-
fi folosită de organismele compe- pe dreptul fiecăruia de a lua parte politice şi alte formaţiuni obşteşti
tente; armata şi poliţia să se afle în la conducerea treburilor publice. care cooperează şi se echilibrează
slujba naţiunii, şi nu a guvernanţi- Elementul-cheie în exerciţiul de- unele pe altele. În urma acestor co-
lor de moment; mocraţiei este organizarea unor laborări se realizează compromisu-
- dreptul cetăţenilor de a con- alegeri libere şi imparţiale la inter- rile politice. În acelaşi timp, plura-
trola activitatea parlamentului şi a vale regulate, astfel încît să poată fi lismul politic este o ordine politică
executivului şi de a cere, prin me- exprimată voinţa poporului. şi juridică care permite distribuirea
canisme constituţionale, schimba- Totodată, democraţia se bazează puterii între forţe social-politice
rea guvernanţilor sau de a impune pe existenţa instituţiilor bine struc- independente, acestea putînd mani-
prin forţă înlăturarea acestora, dacă turate şi care funcţionează eficient, festa liber opinii şi interese diverse,
s-ar face vinovaţi de conducere ti- pe controlul reciproc dintre orga- în condiţii de cooperare, competiţie
ranică; nele reprezentative şi, în general, sau conflict [2, p. 31].
- diversitatea politică, econo- dintre organele puterii de stat, pe Ca fenomen sociologic, pluralis-
mică, culturală, etnică, ideologică legalitatea activităţii puterii de stat mul politic este indisolubil legat de
și religioasă; şi supunerea ei numai legii. societatea occidentală şi constă în
- supremaţia legii ca instru- Pentru democraţie este esențială confruntarea liberă, în lupta electo-
ment de exprimare a intereselor şi responsabilitatea politică proprie rală dintre partidele şi formaţiunile
fundamentale ale colectivităţii şi a tuturor celor care dispun de auto- politice pentru cucerirea şi exerci-
binelui comun al societăţii. ritate publică, indiferent dacă sînt tarea puterii. Este semnificativ în
Adesea, acestor valori li se adau- sau nu aleşi, şi tuturor organelor acest caz faptul că în cadrul plura-
gă capacitatea sistemului politic de autorităţilor publice, fără excepţie. lismului politic lupta între partide
a integra şi promova progresul şti- Responsabilitatea determină exis- este o luptă între programe politice,
inţific, în beneficiul optimizării ac- tenţa unui drept de acces liber la între ideologii din care sînt excluse
tului de decizie democratică. informaţia privind activităţile con- instrumente guvernamentale, me-
Ca ideal, democraţia urmăreşte, ducerii, dreptul de a înainta cereri todele represive, de comandă, ma-
6 AUGUST 2015

nipularea electoratului, abuzurile decît în măsura în care structurile tre majoritatea populaţiei. Un gu-
etc. [17, p. 282]. Prin urmare, de- de putere sînt legitime, iar decizii- vern desemnat legal poate deveni
mocraţia constituie principiul fun- le politice, inclusiv legile, exprimă nelegitim din cauza activităţii sale.
damental al statului, iar pluralismul voinţa generală şi nu sînt folosite Lipsa de legitimitate într-o aseme-
politic – bază şi condiţia ei. împotriva unei părţi a societăţii. nea situaţie se exprimă prin pierde-
În acelaşi timp, accentuăm fap- Un alt moment important constă rea de către guvern a suportului po-
tul că pentru o organizare şi exer- în faptul că puterea de stat nu poate pular sau prin retragerea sprijinului
citare democratică a puterii de stat fi exercitată în nume propriu, adică partidelor parlamentare. În primul
este strict necesar ca aceasta să fie de un alt subiect decît poporul şi caz, nelegitimitatea guvernului are
legitimă şi legală, or legitimitatea statul. Este un principiu ce stă la te- conotaţii moral-politice şi arată că
şi legalitatea puterii de stat este in- melia legalităţii acesteia, în sensul poporul nu mai are încredere în
dispensabilă unui sistem social de- că uzurparea puterii de stat este in- echipa guvernamentală şi în pro-
mocratic. terzisă, iar dacă are loc, reprezintă gramul de guvernare al acesteia. În
Frontiera dintre putere şi do- cea mai gravă crimă împotriva po- al doilea caz, nelegitimitatea este
minaţie este delimitată de concep- porului şi urmează a fi sancţionată pusă în discuţie chiar de parlament
tul de legitimitate. Este vorba de potrivit legii penale [8, p. 16]. [16, p. 63].
distincţia dintre puterea în sensul Vorbind despre legalizarea pu- Cercetătorii identifică cîteva
ei primar, care se bazează pe su- terii de stat, notăm că aceasta pre- tipuri de validitate a legitimităţii
punerea impusă, pe forţa fizică, pe supune declararea juridică a justeţii puterii, şi anume: de tip raţional,
constrîngere şi violenţă, şi puterea (legalităţii) apariţiei (instaurării), atunci cînd se bazează pe încrede-
ce se exercită cu asentimentul şi organizării şi funcţionării ei. Din rea în legalitatea ordinii statuate, a
consimţămîntul celor supuşi. În al această perspectivă, legalitatea dreptului la conducere al celor ce
doilea caz, puterea de stat dobîn- constituie un principiu fundamen- sînt chemaţi să exercite în acest te-
deşte atributul de autoritate, fiind tal pentru organizarea puterii de mei puterea (putere legală); de tip
considerată o putere care are legiti- stat, a cărui încălcare generează tradiţional, atunci cînd se bazează
mitate, aceste caracteristici fiindu-i răspunderea juridică – politică, pe- pe credinţa comună în caracterul
recunoscute de populaţie sau de nală sau civilă [35, p. 87]. sacru al tradiţiilor veşnic valabile
majoritatea ei [13, p. 80]. Este si- În sistemele moderne de gu- şi în legitimitatea celor ce sînt che-
tuaţia în care cetăţenii apreciază că vernare ce îmbracă forma statului maţi să-i imprime o autoritate (pu-
actorii politici şi instituţiile ce re- de drept, condiţia primară pe care tere tradiţională); de tip carismatic,
prezintă puterea de stat au îndrep- trebuie să o îndeplinească puterea atunci cînd se bazează pe caracte-
tăţirea legitimă de a exercita func- de stat este aceea de a se conforma rul sacru, forţa eroică ori valoarea
ţiile specifice ale sistemului politic, normelor constituţionale şi legale exemplară a unei persoane şi a or-
inclusiv dreptul de a utiliza violen- care îi prescriu limitele de acţiune dinii create de ea (putere carismati-
ţa fizică împotriva unor membri ai şi manifestare. Mai mult decît atît, că) [12, p. 273].
societăţii. legalitatea factorilor de putere este În prezent, cea mai răspîndită
Din punct de vedere politolo- cel dintîi element care le conferă este legitimitatea raţională bazată
gic, legitimitatea este considerată legitimitate [13, p. 83]. pe încrederea oamenilor în legali-
un principiu de întemeiere şi jus- În acelaşi timp, legalitatea unei tatea celor care exercită puterea şi
tificare a unui sistem de guvernă- guvernări, calitate determinată de pe raţionalitatea deciziilor pe care
mînt, care presupune o anumită re- preluarea puterii prin mijloace le- le iau. Ea îşi găseşte expresia cea
cunoaştere de către cei guvernaţi a gale, recunoscute, prin proceduri mai înaltă în structurile statului de
dreptului de a conduce, exercitat de democratice, cu respectarea nor- drept, în domnia legii şi în admi-
cei care guvernează [26, p. 146]. melor constituţionale şi a limitelor nistrarea democratică a societăţii.
Din perspectivă sociologică, prescrise pentru acţiunea sa de lege, Ea se întemeiază pe existenţa plu-
legitimitatea a fost definită ca fi- poate rămîne una strict formală în ralismului politic şi pe libertatea
ind caracteristica puterii (a sursei, absenţa legitimităţii sociale şi po- de expresie, pe alegeri libere şi pe
naturii şi organizării sale) de a fi litice. Aceasta desemnează proce- votul popular, fiind specifică regi-
conformă cu ceea ce poporul crede sele şi fenomenele prin intermediul murilor democratice moderne.
preferabil sau corespunzător potri- cărora ea capătă caracter legitim, Acest tip de legitimitate are
vit anumitor norme juridice, mora- caracter ce exprimă corectitudinea, ca element central existenţa unor
le sau unor tradiţii consacrate [30, justeţea, legalitatea morală şi de reguli acceptate social, reguli cu
p. 329-330]. drept a acesteia [35, p. 89]. caracter impersonal şi „constituţio-
Prin urmare, puterea de stat Prin urmare, o putere este nele- nal”, reguli care prescriu în forme
nu poate fi menţinută şi exercitată gitimă în cazul contestării ei de că- explicite funcţiile şi atribuţiile pu-
AUGUST 2015
7

terii publice, dar şi limitele aceste- trei puteri ar avea înclinaţia să se mecanismului de stat [11, p. 79];
ia. Spaţiul puterii de stat este acum manifeste în chip tiranic. Conco- garanţie esenţială a libertăţii indivi-
organizat, instituţionalizat, ierarhi- mitent, şi practica constituţională a dului şi a securităţii sale în raportu-
zat administrativ şi bine delimitat demonstrat că o separaţie absolută rile cu puterea [5, p. 90]; un atribut
sub raportul funcţiilor sociale, iar între puteri ar echivala cu un blocaj important şi un garant al democraţi-
competenţele actorilor publici sînt constituţional [11, p. 80]. În vir- ei [33, p. 86]; un mecanism consti-
clar definite. Accesul la putere este tutea acestui fapt, mai bine-venită tuţional care asigură stabilitatea şi
permis numai prin respectarea unor pare a fi separarea suplă a puterilor, continuitatea oricărui sistem al pu-
proceduri codificate în legi. ceea ce presupune o interferenţă, o terii, deoarece presupune echilibrul
În cadrul acestor regimuri, pro- conlucrare şi o colaborare a lor. puterilor, interacţiunea şi controlul
cesul de obţinere a legitimităţii Sub acest aspect, în studiile de reciproc [19, p. 275]; remediu ce
politice nu se reduce la cîştigarea specialitate se susţine că nicio con- asigură armonia activităţilor stata-
alegerilor şi nu se încheie odată stituţie din lume nu a reglementat le, afirmarea democraţiei liberale şi
cu instalarea unei forţe politice la o separaţie perfectă, căci mecanis- protecţia persoanei [15, p. 8]; prin-
guvernare. Legitimitatea se cere mul statal s-ar bloca, iar cele trei cipiu de tehnică constituţională ce
mereu susţinută şi confirmată prin puteri ar fi ca trei linii paralele care are menirea să evite despotismul şi
acţiuni politice, iar forţele ajunse la nu s-ar intersecta niciodată [3, p. să garanteze libertatea [4, p. 89];
putere trebuie să-şi adapteze funcţi- 201-202], de aici inerenta „colabo- garanţie a protecţiei suveranităţii
onal comportamentul şi atitudinile rare” a acestora în realizarea uneia statului şi democratizării puterii de
la rigorile impuse de raţionalitatea şi aceleiaşi funcţii fundamentale a stat [20, p. 65] etc.
actului de guvernare şi la efectele statului. Separarea şi echilibrul puterilor
neprevăzute ale politicilor publice În acelaşi timp, pe lîngă colabo- sînt văzute ca factori ce contribuie
pe care le pun în aplicare. rare, separarea puterilor implică şi la ţinerea sub control de către soci-
Un criteriu important de apreci- un control reciproc [1, p. 211]. Re- etate a luptei şi a ambiţiilor politice
ere a eficienţei şi legalităţii organi- spectiv, separaţia puterilor în stat [34, p. 33], pentru ca acestea să nu
zării şi funcţionării puterii de stat pentru îndeplinirea unor „funcţii” genereze un efect distrugător, iar
îl constituie aplicarea principiului nu implică exclusivismul exerci- schimbarea conducătorilor struc-
separaţiei puterilor, principiu ce a tării acestor funcţii, ci, dimpotrivă, turilor puterii să se desfăşoare în
avut o semnificaţie atît de mare pe „comunicarea” între puteri şi con- ordinea prevăzută de lege.
continentele european şi american, trolul lor mutual [10, p. 66-67]. Deci, se poate aprecia că, într-o
încît nu se poate vorbi despre cre- O putere viguroasă şi stabilă este accepţiune suplă şi dinamică, prin-
area noilor societăţi democratice de neconceput fără control, disci- cipiul separaţiei puterilor rămîne a
în afara acestuia. Iar atunci cînd, plină şi responsabilitate. Astfel, fi un element esenţial, indispensa-
odată cu regimul constituţional, controlul este unul dintre atributele bil existenţei şi funcţionării statului
s-a ajuns la ideea statului de drept, principale ale dirijării democratice de drept, deoarece implementarea
principiul separaţiei puterilor a fost a statului, care reflectă interesele şi acestuia este orientată spre raţio-
considerat ca singurul instrument voinţa cetăţenilor. El se manifestă nalizarea şi optimizarea activită-
capabil să-l realizeze [14, p. 5]. în sistemul de „frîne şi contraba- ţii mecanismului de stat, a tuturor
În prezent, valoarea acestui lanţe” la realizarea principiului se- structurilor sale şi spre eficientiza-
principiu este văzută prin prisma paraţiei puterilor, în caracterul pu- rea funcţionării sale.
accepţiunii sale moderne, care blic şi accesibilitatea autorităţilor Respectiv, concepţia separării
marchează o evoluţie de la prin- statului, responsabilitatea în faţa puterilor în stat, în condiţiile con-
cipiul separaţiei absolute a puteri- alegătorilor şi a întregului popor, temporane, urmează a fi completată
lor la principiul separaţiei lor prin în colaborarea lor cu mijloacele de cu unele teze importante, referitoa-
colaborare [14, p. 14]. Dat fiind informare în masă, instituţiile soci- re la: echilibrarea puterilor; nece-
faptul că accentul deja nu se pune etăţii civile [19, p. 275]. sitatea interacţiunii, cooperării pu-
pe separaţia puterilor, ci pe colabo- În ceea ce priveşte valoarea şi terilor, ceea ce presupune unitatea
rarea lor [9, p. 82], în doctrină se importanţa principiului separaţiei lor în problemele principale, fapt
face distincţie între două forme de puterilor în stat, constatăm că aces- ce nu exclude utilizarea diverselor
separaţie a puterilor: rigidă şi suplă ta este văzut de diferiţi autori în metode pentru atingerea scopurilor
[29, p. 19]. mod diferit, şi anume: principiu de comune; subsidiaritatea puterilor
În ceea ce ne priveşte, conside- bază al construcţiei statale, pilon (factor ce ajută la realizarea unor
răm că o separaţie rigidă a puterilor de drept al societăţii civile, fiind funcţii pentru care o ramură nu dis-
ar produce haos în procesul de gu- concomitent şi baza de funcţionare pune de suficiente posibilităţi [19,
vernare, întrucît oricare dintre cele care asigură activitatea eficientă a p. 274]) [35, p. 98].
8 AUGUST 2015

Vorbind despre reglementa- de jure prevede separaţia puterilor puterii de stat. Şi în sfîrşit, în lipsa
rea constituţională a principiului în stat şi colaborarea lor, de facto unui şef de stat şi unui parlament
în cauză, precizăm că în aproape însă atribuţiile puterilor în stat nu puternic, un guvern puternic poate
toate constituţiile ţărilor-membre întotdeauna se interferează şi se genera o perspectivă autoritară. Din
ale Uniunii Europene acesta este completează, formînd un tot uni- cele expuse reiese că toate verigile
prevăzut, însă există tendinţa le- tar. Deseori o putere poate exerci- „sistemului” puterii de stat trebuie
giuitorilor constituanţi de a renunţa ta atribuţiile altei puteri, fapt prin să fie puternice, aceasta reprezent-
treptat la menţionarea sa expresă, care se încalcă grav principiul în înd esenţa organizării relaţiilor din-
principiul fiind mai curînd sugerat, discuţie [7, p. 122]. Din această tre puteri într-un stat de drept.
iar separaţia puterilor fiind regle- perspectivă, destul de importantă În acelaşi timp, subliniem că o
mentată într-o manieră implicită, este atît recunoaşterea funcţionali- garanţie destul de importantă a res-
prin folosirea unor expresii speci- tăţii principiului separaţiei puteri- pectării principiului separaţiei pu-
fice, cum ar fi: funcţie a statului, lor, cît şi elaborarea mecanismelor terilor în stat, din punct de vedere
autoritate publică, organ statal etc. corespunzătoare de implementare a instituţional, este Curtea Constitu-
[3, p. 202]. acestuia în organizarea concretă a ţională, care reprezintă autoritatea
În Republica Moldova, pentru puterii în stat. publică ce sprijină buna funcţiona-
prima dată principiul a fost regle- Evident, astăzi nu există un eta- re a puterilor în cadrul raporturilor
mentat în Declaraţia de suverani- lon al separării sau al echilibrului constituţionale de separaţie, echili-
tate a Republicii Sovietice Socia- puterilor după care s-ar putea ve- bru şi control reciproc. Fiind ema-
liste Moldoveneşti (RSSM) din 23 rifica corectitudinea aplicării prin- naţia celor trei puteri (sub aspectul
iunie 1990, în care (art. 10) s-a sta- cipiului. În acest sens, are perfectă modului de numire a judecătorilor),
bilit separarea puterilor în legisla- dreptate profesorul V. Popa, care Curtea Constituţională reprezintă
tivă, executivă şi judiciară ca prin- consideră că fiecare stat găseşte un organism ce se află între aces-
cipiu de bază al funcţionării RSSM mecanismele necesare pentru a tea, pentru a menţine echilibrul şi
ca stat suveran şi democrat [21, p. echilibra puterile, pentru exercita- colaborarea lor [31, p. 75]. În spe-
64]. La 27.07.1990 principiul este rea atribuţiilor ce le revin în limi- cial, rolul acesteia este de a preveni
concretizat în Decretul cu privi- tele stabilite de constituţie pentru a un fenomen destul de negativ pen-
re la puterea de stat, importanţa nu permite uzurparea puterii şi su- tru un stat de drept – pericolul unei
cărui se manifestă în dezvoltarea primarea democraţiei şi a libertăţii suveranităţi parlamentare excesive
principiului suveranităţii exclusive [21, p. 101]. [23, p. 101-102].
a poporului moldovenesc, al sepa- În practică, desigur, cel mai De rînd cu rolul acestei autori-
rării puterilor în stat şi scoaterea bine ar fi ca separarea puterilor în tăţi ca prin controlul constituţiona-
acestora de sub influenţa ideologiei stat să fie realizată în aşa fel încît lităţii legilor să urmărească garan-
comuniste. să se evite slăbirea parţială sau to- tarea înfăptuirii separaţiei puterilor
La nivel constituţional, princi- tală a acestora, adică prin organiza- în stat, respectarea competenţelor
piul separaţiei puterilor a fost fixat rea separată să se asigure eficienţa conferite diferitelor organe ale sta-
în art. 6 prin formula: „În Repu- şi eficacitatea lor. Este importantă tului [25, p. 7], ea este considerată
blica Moldova puterea legislativă, în acest sens repartizarea raţională a fi o instituţie creată în scopul apă-
executivă şi judecătorească sînt a competenţelor constituţionale şi rării statului de drept prin asigura-
separate şi colaborează în exerci- de altă natură între şeful statului, rea respectării principiilor consti-
tarea prerogativelor ce le revin po- parlament şi guvern, mai ales după tuţiei şi prin protecţia drepturilor şi
trivit Constituţiei”. formula „şef de stat puternic + par- libertăţilor omului şi cetăţeanului
Desigur, este necesar de conşti- lament puternic + guvern puternic” [31, p. 4].
entizat că nu este suficient să pro- [32, p. 75-76]. Concluzii. Prin urmare, con-
clamăm un principiu. El trebuie În cazul în care şeful statului sfinţirea constituţională a princi-
realizat la justa valoare în activita- este puternic, iar parlamentul şi piului separaţiei puterilor în stat
tea cotidiană a puterilor, a verigi- guvernul nu dispun de competenţa trebuie în mod necesar completată
lor aparatului de stat, a funcţiona- necesară, poate surveni pericolul de o distribuire raţională a compe-
rilor publici şi a fiecărui cetăţean consolidării regimului unipersonal tenţelor autorităţilor publice şi de
[2, p. 82]. sau chiar a dictaturii. Dacă unui stabilirea unor garanţii în asigura-
În pofida acestui fapt, în prac- şef de stat puternic i se alătură un rea acestuia. Nu este mai puţin im-
tică adesea acest principiu este parlament puternic, pericolul unei portant nici amplul cadru legislativ
implementat cu mari dificultăţi. dictaturi unipersonale poate să nu şi normativ care să reglementeze în
În acest sens, sîntem convinşi că survină, însă lipsa unui guvern pu- detalii mecanismul de funcţionare
Constituţia Republicii Moldova ternic va reduce la zero eficienţa a puterilor în stat, asigurînd o reală
AUGUST 2015
9

separare, echilibrare şi colaborare Referințe bibliografice 15. Guceac I. Evoluţia constitu-


a acestora în contextul unei reale ţionalismului în Republica Moldova.
democraţii, întru garantarea şi res- 1. Aramă E. Un traseu dificil: de la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare”
pectarea drepturilor, libertăţilor şi administraţie la justiţie. În: „Adminis- 1990-2000. Chişinău, 2000.
intereselor fundamentale ale cetăţe- traţia publică în perspectiva integrării 16. Ionescu C. Drept constituţional
europene”. Sesiune de comunicări ştiin- şi instituţii politice. Ediţia a 2-a, revă-
nilor. În asemenea condiţii, pentru zută. Bucureşti: Editura ALL BECK,
ţifice (27-28 octombrie 2006). Chişinău:
transpunerea acestuia în practică Tipografia „Elena – V. I.” SRL, 2007. 2004.
este necesară doar voinţa şi buna- 2. Arseni A., Creangă I., Gurin C., 17. Ionescu C. Studii de drept consti-
credinţă a „guvernanţilor”, în caz Negru B., Barbalat P., Cotorobai M., Su- tuţional. Bucureşti: Lumina Lex, 2001.
contrar aceştia trebuie „impuşi” de sarenco Gh. Constituţia Republicii Mol- 18. Mayo H. B. An Introduction to
autoritatea politico-jurisdicţională dova comentată articol cu articol. Vol. I. Democratic Theory. New York: Oxford
– Curtea Constituţională. Chişinău: Editura Civitas, 2000. University Press, 1960.
În fine, trebuie să recunoaştem 3. Boghirnea I., Tabacu A. Conflictul 19. Platon M. Administraţia publi-
că eficienţa şi legalitatea organiză- juridic de natură constituţională dintre că. Curs universitar. Chişinău: Editura
rii şi funcţionării puterii în stat de- autorităţile publice. În: „Administraţia „Universul”, 2007.
pinde într-o oarecare măsură şi de publică în perspectiva integrării euro- 20. Politologie: manual pentru spe-
pene”. Sesiune de comunicări ştiinţifice cialităţile nonprofil. Coordonatori: Moş-
înșişi cetăţenii statului, de nivelul neaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. Chişi-
(27-28 octombrie 2006). Chişinău: Ti-
lor de cultură politică şi juridică şi pografia „Elena – V. I.” SRL, 2007. nău: CEP USM, 2007.
de nivelul de implicare în activita- 4. Burdeau G., Hamon F., Troper M. 21. Popa V. Dreptul public. Chişi-
tea statului. Droit constitutionnel. 26e édition. Paris: nău: Editura Academiei de Administrare
Cunoaşterea elementară de că- LGDJ, 1999. Publică, 1998.
tre cetăţeni a principiilor de insti- 5. Casiadi O. Separaţia puterilor în 22. Popescu Gh. Repere ale demo-
tuire şi funcţionare a organelor de regimurile politice contemporane. Stu- craţiei. În: Legea şi Viaţa, 2006, nr. 6.
stat şi a organizaţiilor neguverna- diu comparativ. Regimul prezidenţial. 23. Pulbere D. Constituţionalismul
mentale, a drepturilor şi libertăţilor În: Administrarea publică, 2004, nr. 4. european, factor de civilizaţie şi demo-
personale, a intereselor naţionale 6. Costachi Gh. Prin ştiinţă spre un craţie. În: „Rolul Curţii Constituţionale
constituie o condiţie importantă a stat de drept. Volum omagial. Chişi- în sistemul protecţiei drepturior omului
nău: Institutul de Istorie, Stat şi Drept, şi respectarea CEDO şi jurisprudenţei
integrării cît mai depline a fiecăruia Curţii Europene pentru Drepturile Omu-
2011.
în viaţa social-politică, a aplicării 7. Costachi Gh. Statul de drept: între lui în jurisprudenţa şi legislaţia naţiona-
cît mai corecte a normelor demo- teorie şi realitate. Chişinău, 2000. lă”, Materialele conferinţei din 13-14
craţiei autentice [24, p. 30]. Ajuns 8. Costachi Gh., Hlipcă P. Reflecţii decembrie 2007. Chişinău, 2007.
la un nivel mai înalt de instruire şi asupra conceptului putere de stat. În: 24. Puterea politică şi coeziunea
cultură politică, poporul va putea Revista Naţională de Drept, 2008, nr. 5. socială în Republica Moldova din
influenţa prin aceasta comporta- 9. Deleanu I. Drept constituţional şi perspectiva integrării europene. Acad.
mentul guvernanţilor şi al opoziţi- instituţii politice. Vol. I. Bucureşti: Edi- de Ştiinţe a Moldovei, Inst. Integrare
ei, stimulîndu-le activitatea la cote tura Europa Nova, 1996. Europeană şi Ştiinţe Politice / col. red.
mai relevante, capabile să deschidă 10. Deleanu I. Instituţii şi proceduri V. Moraru, Al. Roşca, P. Varzari. Ch.:
orizonturi noi pentru o societate constituţionale în dreptul român şi în Inst. Integrare Europeană şi Ştiinţe
dreptul comparat. Bucureşti: Editura C. Politice al AŞM, 2010 (Tipogr. „Print-
care continuă să bată pasul pe loc Caro” SRL).
H. Beck, 2006.
şi care pînă cînd nu-şi găseşte solu- 11. Drilea M., Costachi Gh. Cu pri- 25. Susarenco Gh., Popa V. Rapor-
ţiile de propăşire. vire la mecanismul frînelor şi contra- tul naţional privind exercitarea justiţiei
Subliniem, de asemenea, că un balanţelor, necesar pentru funcţionarea constituţionale în Republica Moldova.
impediment real al funcţionării eficientă a puterilor separate. În: Revista Chişinău: Editura Prut Internaţional,
normale a puterii de stat şi a demo- Naţională de Drept, 2007, nr. 8. 2004.
craţiei îl reprezintă pasivitatea, lip- 12. Fisichela D. Ştiinţa politică. Pro- 26. Tămaş S. Dicţionar politic. Insti-
sa de cointeresare şi voinţă politică bleme, concepte, teorii. Traducere din tuţiile democraţiei şi cultura civică. Edi-
la o parte din membrii societăţii, limba italiană de V. Moraru. Chişinău: ţia a II-a revăzută şi adăugită. Bucureşti:
care prin aceasta se privează de un USM, F. E.-P. „Tipografia Centrală”, Casa de editură şi presă „Şansa” SRL,
eventual factor de succes personal, 2000. 1996.
13. Fulga Gh. Politologie. Braşov: 27. Ţîmbaliuc V. Coraportul dintre
dar mai ales diminuează principiul stat, cetăţeni şi democraţie. În: Legea şi
Editura Universităţii „Transilvania”,
conform căruia voinţa poporului 2004. Viaţa, 2007, nr. 11.
constituie baza puterii în stat, iar 14. Gheorghe T. Separaţia puterilor 28. Ţîmbaliuc V. Cu privire la unele
realizarea acesteia constituie obiec- în stat (Marea Britanie, Statele Unite ale paradoxuri ale democraţiei. În: Legea şi
tivul principal al întregii activităţi a Americii, Franţa, România). Bucureşti: Viaţa, 2007, nr. 7.
statului. Editura Ştiinţifică, 1994. 29. Vrabie G. Renaşterea teoriei se-
10 AUGUST 2015

paraţiei puterilor în stat în România. În: EFECTELE STĂRILOR MODIFICATOARE


Studii de drept românesc, 1991, nr. 3-4.
30. Zamfir C., Vlăsceanu L. Dicţi- (DE AGRAVARE ŞI/SAU DE ATENUARE)
onar de sociologie. Bucureşti: Editura ÎN PROCESUL DIFERENŢIERII ŞI
Babel, 1993.
31. Zubco V. Curtea Constituţională INDIVIDUALIZĂRII PEDEPSEI PENALE
– unica autoritate publică politico-juris-
dicţională.Chişinău: F. E.-P. „Tipografia Mihai STĂVILĂ,
Centrală”, 2000. doctor în drept
32. Бантуш А. Некоторые про-
блемы взаимоотношения законода-
тельной и исполнительной властей. SUMMARY
B: „Успешная реформа – решающий The legislative from the Republic of Moldova provides different modifying
фактор в совершенствовании эконо- circumstances of criminal punishment. Within these circumstances, the aggra-
мической и правовой деятельности”. vating circumstances and/or extenuating circumstances are included, as well as
Материалы международной научно- aggravating and mitigating factors. Moreover, if, within the context, the rule of
теоретической конференции (29-30 an accumulation of aggravating and extenuating circumstances was superficially
ноября 2000, г. Кишинэу), 2001. regulated by means of effects of criminal punishment, then the specific of the
33. Боршевский А. П. Обучение effects of an aggravating and/or extenuating circumstances accumulation of cri-
демократии. Учебно-методическое minal punishment has not been determined in any way by means of the institution
пособие. Кишинэу: Изд. Pontos, 2008. of criminal punishment differentiation. In this behalf, the elaborated research ma-
34. Кырнац Т. Принцип разделе- terial determines certain incoherence on this count and suggests a certain viable
ния властей в Конституции Респу- mechanism in the case of modifying states establishment (aggravating or exte-
блики Молдова 1994 года. В: Закон и nuating) of criminal punishment within the required limits of a differentiation of
Жизнь, 2003, № 5. these legal sanction categories.
35. Чиркин В. Е. Государствове- Keywords: circumstance, state, extenuating, aggravating, individualization,
дение. Учебник. Москва: Юристь, differentiation, criminal punishment, inchoate offence, recidivism of crimes, cri-
1999. mes accumulation, cumulative sentences
REZUMAT
Legiuitorul din Republica Moldova prevede diferite împrejurări modificatoa-
re de pedeapsă penală. În limitele acestor împrejurări se includ circumstanţele
atenuante şi cele agravante, precum şi stările de atenuare şi de agravare. Şi dacă,
în context, regula unui concurs de circumstanţe atenuante sau agravante a fost
reglementată superficial prin intermediul efectelor asupra pedepsei penale, atunci
specificul efectelor unui concurs de stări de atenuare şi/sau de agravare a pedepsei
penale nu a fost determinat în niciun mod prin intermediul instituţiei diferenţierii
pedepsei penale. În acest sens, studiul ştiinţific efectuat constată anumite incoe-
renţe în acest sens şi propune un anumit mecanism viabil în cazul stabilirii stărilor
modificatoare (atenuante sau agravante) de pedeapsă penală în limitele necesare a
unei diferenţieri a acestor categorii de sancţiuni juridice.
Cuvinte-cheie: circumstanţă, stare, atenuantă, agravantă, individualizare,
diferenţiere, pedeapsă penală, infracţiune neconsumată, recidivă de infracţiuni,
concurs de infracţiuni, cumul de sentinţe

I ntroducere. După cum sub-


liniază, pe bună dreptate,
cercetătorul romîn V. Păvăleanu,
În viziunea noastră, cu cît acest
proces de diferenţiere a pedepsei
este mai bine conturat normativ,
”individualizarea pedepselor re- cu atît individualizarea poate lua
prezintă una dintre cele mai im- o formă obiectivă mai aproape de
portante şi sensibile operaţiuni ju- perfecțiune. Or implicarea factoru-
ridice de a cărei acurateţe depinde lui subiectiv poate determina o di-
în mod direct reuşita procesului de ferenţă de la caz la caz, diferenţă ce
îndreptate şi recuperare a condam- se impune a fi cît de posibil obiecti-
natului” [2, p. 406]. În acest sens, vizată normativ.
legislaţia penală pune ori urmează Este certă necesitatea unui stu-
să pună la dispoziţie un mecanism diu sistematizat în materia efec-
de diferenţiere a pedepsei penale, telor pe care le au circumstanţele
asigurîndu-se, astfel, o perfectă atenuante şi cele agravante în drep-
individualizare a pedepsei penale. tul penal, în legătură intrinsecă cu