Sunteți pe pagina 1din 33

COLEGIUL ECONOMIC “ VIRGIL MADGEARU” BUCUREȘTI

PROIECT PENTRU OBŢINEREA


CERTIFICATULUI DE CALIFICARE
PROFESIONALĂ NIVEL 4

PROFESOR COORDONATOR: ELEV:

BRĂTESCU DANA-CATRINEL PARASCHIV DENISA-

IONELA (CLASA A

XII-A I )
TEMA NR.9 “ANALIZA PIEŢEI PRODUSELOR
DE LUX”
Cuprins
Argument………………………………………………………………………….

CAPITOLUL 1:PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

1.1. Denumire,obiectul de activitate,statut juridic,date de contact


1.2. Scurt istoric
1.3. Organigrama societăţii comerciale

CAPITOLUL 2:NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND TEMA

CAPITOLUL 3:ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A


PRINCIPALELOR OPERAŢII CONTABILE

3.1. Aspecte teoretice

3.2. Bilanţul iniţial

3.3. Înregistrarea operaţiilor economico-financiare

CAPITOLUL 4:STUDIU DE CAZ-ANALIZA CONCURENŢILOR FIRMEI

4.1.Analiza pieţei

-Criterii de segmnetare a pieţei

-Imaginea şi poziţionarea firmei pe piaţă

-Identificarea pieţelor ţintă

-Fidelizarea clienţilor firmei

4.2.Analiza SWOT a firmei

-Aspecte teoretice privind analiza SWOT

-Scopul analizei SWOT


-Strategiile firmei

4.3.Analiza primilor trei concurenţi ai societăţii comerciale

-Identificarea concurenţilor

-Obiectivele concurenţilor

-Analiza SWOT a concurenţilor

-Strategiile concurenţilor

-Anticiparea reacţiilor concurenţilor

-Identificarea concurenţilor ce vor fi atacaţi şi ai celor ce vor fi evitaţi

CONCLUZII………………………………………………………………………

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………….
Argument
Am ales această temă deoarece consider ca analiza pieţei produselor de lux este un subiect
demn de abordat având în vedere ca,în ultimele două decenii casele de modă au beneficiat de o
creştere semnificativă în cifrele de afaceri.Astfel tot mai mulţi acţionari au ales sa se îndrepte
spre acest segment de piaţă,trezind interesul tuturor tipologiilor de persoane.

În capitolul 1 am ales sa vorbesc despre S.C. Louis Vuitton S.R.L. întrucat consider că
este una dintre cele mari firme care produce si comercializează produse de lux.Deoarece este una
dintre primele case de modă din lume,experienţa de care beneficiază,calitatea si fineţea
produselor o fac sa fie şi una dintre primele case cu cea mai mare cifră de afaceri.

În capitolul al 2-lea am ales să vorbesc despre noţiunile teoretice privind tema aleasă.

În capitolul al 3-lea am ales să să prelucrez câteva operaţii financiar contabile privind


vânzarea şi cumpărarea unor produse şi deasemenea completarea documentelor specifice fiecărei
operaţii.

În capitolul al 4-lea am efectuat un studiu de caz cu privire la analiza concurenţilot


firmei.

În concluzie S.C. Louis Vuitton S.R.L. este şi va rămâne una dintre cele mai importante
producătoare de obiecte de lux din lume,impactul său va oferi ocazii unice de reorganizare a
afacerilor, redefinire a pieţelor sau crearea de noi pieţe în acelaşi timp fiind un exemplu pentru
noile case de modă.
CAPITOLUL 1:PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

1.1. Denumirea,obiectul de activitate,statutul juridic,datele de contact


-Art.1 Denumire: S.C. Louis Vuitton S.R.L.

-Art.5 Obiectul de activitate : Comerţ cu amănuntul al incălţămintei şi articolelor din


piele, în magazine specializate

-Cod Unic de Înregistrare: 22176700

-Art.4 Sediu LOUIS VUITTON ROMANIA SRL - informaţii de contact

Judeţ:BUCURESTI

Localitate/Sector:SECTORUL 5

Adresă:CALEA 13 SEPTEMBRIE 90 E

Telefon:021-300.07

Fax:021-300.07

Mobil:0720-195.9
1.2. Scurt istoric
Unul dintre cei mai cunoscuţi designeri din istoria modei, Louis Vuitton Malletier s-a
născut pe 4 august 1821 la Anchay, Jura, Franţa, devenind o figură legendară.

Louis Vuitton Malletier, cunoscut ca Louis Vuitton sau prescurtat ca LV, este o casă de
modă franceză fondată în 1854 de Louis Vuitton. Monograma LV a casei de modă apare pe
majoritatea produselor variind de la cufere de lux și articole din piele la prêt-à-porter, pantofi,
ceasuri, bijuterii, accesorii, ochelari de soare și cărți. Louis Vuitton este una dintre cele mai mari
case de modă internaționale din lume; își vinde produsele prin buticuri proprii, departamente
închiriate în magazine de lux și prin intermediul secțiunii de comerț electronic de pe site-ul său.
Louis Vuitton
 Cifra de afaceri estimată la 90 000 000 de euro in 2015.
 Este lider pe piaţa produselor de lux (a genţilor).
 Deţine 400 de magazine in 60 de ţări (unul şi în Bucureşti).
 Preţurile variază între 50 si 35 000 de euro (Geanta Tribute Patchwork).
 Produsele sunt importate din America si Europa.
 În România, LVMH este prezent din 2006, când a fost inaugurat primul magazin Sephora.
 Brandul Louis Vuitton aparţine grupului francez Moet Henessy Louis Vuitton (LVMH),
grup adesea definit ca fiind cel mai mare din industria luxului.
 LVMH desfăşoară activităţi în mai multe domenii, printre care vinuri şi băuturi alcoolice,
parfumuri şi cosmetice, ceasuri şi bijuterii, şi deţine mărci precum Givenchy, Donna
Karan, Tag Heur, Kenzo, Dior sau Sephora.
 Șase ani consecutive (2006-2012), Louis Vuitton a fost numit cel mai valoros brand de
lux din lume.
1.3. Organigrama societăţii comerciale

Structura organizatorică a întreprinderii reprezintă un cadru de desfăşurare a activităţilor, fiind


un ansamblu de funcţii şi de relaţii organizatorice care asigură dirijarea sistemului spre
obiectivele propuse. Funcţiile sau scopurile pentru care se stabileşte structura unei întreprinderi
sunt:

 stabilirea comportamentelor şi sarcinilor posturilor individuale, precum şi responsabilii


acestora
 clasificarea ierarhiei organizaţionale (relaţiile dintre superiori şi subordonaţi)
 stabilirea canalelor de comunicare între compartimente şi posturile individuale
 alocarea de către manageri a unor resurse destinate obiectivelor definite prin plan

Relaţiile de cooperare- se realizează între compartimentele aflate pe acelaşi nivel ierarhic

Relaţiile de control- se realizează între cei cu funcţii de conducere si subordonaţii acestora

Relaţiile de reprezentare- se realizează între managerii şi reprezentanţii altor organizaţii

Organigrama S.C. Louis Vuitton S.R.L. – Anexa 1


CAPITOLUL 2
NOŢIUNI TEORETICE PRIVIND TEMA

ANALIZA PIEŢEI PRODUSELOR DE LUX


În România locuiesc mai mult de 100 de persoane ale căror venituri anuale depăşesc 100 de
milioane de euro şi peste 500 ale căror venituri trec in fiecare an peste pragul de 10 milioane de
euro, conform unui studiu realizat de firma de consultanţă specializată în industria de lux , CPP
Management Consultants Ltd. Potrivit revistei financiare “Capital”, averea însumată a primilor
300 cei mai bogaţi români depăşeşte 21 miliarde de euro.

Tot in România , exista peste 11.000 de oameni ale căror venituri anuale depăşesc un milion de
euro. Toate acestea fac din Romania cea de-a doua piaţă de desfacere a produselor de lux.

Piaţa produselor de lux din România este într-o creştere exponenţială. Aceasta a explodat practic
în ultimii doi ani, de la 150 de milioane de euro la 450 de milioane de euro.

Pe segmentul poşetelor de lux, o schimbare majoră s-a produs în urma cu cinci ani, când au
început sa apară aşa numitele "signature items", adică produse ce poartă semnatura unor creatori
celebri. Cea mai mare diferenţă între o geanta "no name" şi o geantă "de firmă", este că cea din
urmă transmite un mesaj despre persoana care o poartă şi o plasează într-o anumită categorie
socială; Din aceste motive, numărul de consumatori care aleg genţi de lux cu preţul începand de
la 400 de dolari s-a dublat în ultimii doi ani.

Mixul de marketing
Mixul de marketing- se mai numeşte si cei „4P” si reprezintă cele 4 domenii în cadrul
cărora S.C. LOUIS VUITTON ROMÂNIA.S.R.L. ia decizii:

• Produs

• Preţ

• Plasament

• Promovare

PRODUSUL- Firma S.C. LOUIS VUITTON ROMANIA.S.R.L. încearca să-şi facă


produsele sau ofertele cât mai diferite sau cât mai bune, în aşa fel încat piaţa ţinta să le prefere
sau chiar să accepte să platească un preţ mai mare pentru ele.
PREŢUL- Este un element al mix-ului de marketing deosebit de important atât pentru
economie, cât si pentru firma Louis Vuitton. Preţurile diferă de celelalte elemente ale mixului de
marketing prin faptul că produc un venit, în timp ce,celelate elemente produc costuri.
Când îşi vinde produsele in strainatate, S.C. LOUIS VUITTON ROMANIA.S.R.L, companiile se
confrunta cu problema variatiei preturilor.
De exemplu, o poşeta Louis Vuitton se poate vinde cu 120 de euro in Italia si cu 240 de dolari în
Statele Unite.De ce aceasta diferenţă? Peste preţul sau de fabrică, LV trebuie să adauge costul
transportului, taxele vamale, marja importatorului, marja angrosistului si marja datailistului.
În contextul mix-ului de marketing, preţul este afectat de celelalte elemente componente. Astfel,
preţul este afectat de produs, dacă produsul este însoţit de servicii suplimentare, preţul variază.
Strategia de preţ-este unul din elementele politicii globale de marketing. Ea vizează
manevrarea preţului, pe un anumit interval de timp, în vederea atingerii obiectivelor strategice.
Firma Louis Vuitton practica strategia preţurilor înalte.
Fiind o firma puternică, ea se adresează categoriei de consumatori care au posibilitate financiară
si sunt dispuşi să plătească preţuri mai ridicate pentru un produs care îi interesează. Acest lucru
este posibil datorită preţurilor şi a calităţii ridicate pe care o prezintă produsele.

La acest tip de bunuri, prin preţ se accentuează imaginea produsului în ochii consumatorului.
Această strategie prezintă o serie de avantaje, cum ar fi faptul că prin calitate si preţ produsul este
deosebit în percepţia consumatorului, şi permite segmentarea pieţei în funcţie de venituri şi
puterea de cumpărare.

PLASAMENTUL –Cuprinde activităţile care permit punerea bunurilor la dispoziţia


consumatorului final, în momentul şi locul în care aceştia îl solicită, precum şi fluxurile pe care le
generează aceste activităţi.

Plasamentul-are în vedere politici legate de canalele de distribuţie, circuitele şi reţelele de


transport, utilizarea intermediarilor, distribuţia fizica, etc.

PROMOVAREA – Acoperă toate acele instrumente de comunicare care pot furniza un


mesaj către o audienţă ţintă.Ele se înscriu în 5 categorii mari:

1. Publicitatea
2. Promoţiile
3. PR-ul
4. Forţa de vânzare
5. Marketingul direct
CAPITOLUL 3
ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILITATE A PRINCIPALELOR
OPERAŢII CONTABILE

3.1. Aspecte teoretice


Contabilitatea -Măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor,
datoriilor și capitalurilor proprii, precum și a rezultatelor obținute din activitatea persoanelor
fizice și juridice.

Registrul jurnal
1. Serveşte ca document contabil obligatoriu de înregistrare cronologică si sistematică a
modificării elementelor de activ si de pasiv ale unitătii.
2. Se întocmeste lunar, prin înregistrarea cronologică a documentelor în care se reflectă
mişcarea elementelor de activ si de pasiv ale unitătii.

Registrul Cartea Mare


1. Cartea mare este un registru contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar şi
sistematic, prin regruparea conturilor, mişcarea şi existenţa tuturor elementelor de activ şi
de pasiv, la un moment dat.
2. Acesta este un document contabil de sinteză şi sistematizare şi conţine simbolul contului
debitor şi al conturilor creditoare corespondente, rulajul debitor şi creditor, precum şi
soldul contului.

Balanţa de verificare
1. Conform ordinului 3512/2008, balanţa de verificare este documentul contabil utilizat
pentru verificarea înregistrării corecte în contabilitate a operaţiunilor efectuate şi controlul
concordanţei dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică, precum şi principalul
instrument pe baza căruia se întocmesc raportările contabile stabilite potrivit legii.
2. Balanţa de verificare se întocmeşte pe baza totalurilor preluate din Cartea mare.

Bilanţul
Bilanţul este documentul financiar contabil de sinteză care prezintă situaţia unei entităţi la
un moment dat, un moment istoric deoarece bilanţul se întocmeşte pe o perioadă trecută.
Activele
Activele reprezintă resurse controlate de firmă obţinute din beneficii trecute si de la care se
aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare fie sub forma intrarilor de numerar (sau
echivalente în numerar), fie prin reducerea ieşirilor de numerar.

1. Active circulante

Activele circulante (curente) sunt bunuri şi valori care participă la un singur circuit economic,
fiind deţinute pe termen scurt (mai mic de un an) de către societate.

Stocuri- Reprezintă bunurile materiale aflate în proprietatea societăţii deţinute cu scopul de a fi


vîndute (mărfuri) sau pentru a fi folosite in procesul de producţie (materii prime, materiale
consumabile).

Creanţe- Se mai numesc şi valori în curs de decontare şi reprezintă valori economice avansate
temporar de societate către alte persoane fizice sau juridice pentru care societatea urmează să
primească un echivalent valoric reprezentat de o sumă de bani sau un serviciu.

2. Active imobilizate

Activele imobilizate reprezintă bunurile şi valorile cu o durată de utilizare mai mare de un an şi


care nu se consumă la prima utilizare.

Imobilizări necorporale (active intangibile sau nemateriale)- Reprezintă active fară suport
material (identificabile nemonetar) deţinute cu scopul de a fi utilizate în procesul de producţie sau
pentru furnizarea de servicii (ex: brevete, licenţe, mărci).

Imobilizări corporale (active tangibile sau fixe)- Sunt bunuri cu conţinut material utilizate de
societate în procesul de producţie de bunuri sau prestare de servicii (ex: terenuri şi construcţii,
maşini, utilaje, mijloace de transport etc).

Imobilizări financiare- Reprezintă sumele financiare investite de societate pe termen lung sub
forma de titluri si creanţe, cu scopul de a obţine venituri din dividende şi dobânzi (ex: acţiuni,
împrumuturi acordate pe termen lung).
3.2. Bilanţul iniţial

ACTIV PASIV
-Terenuri 6.000 -Capital subscris vărsat 40.000
-Construcţii (4 cladiri) 4.000 -Furnizori 10.000
-Utiliaje şi instalaţii de lucru 9.000 -Personal-salarii datorate 9.000
-Materii prime 2.000

-Produse finite 3.000

-Clienţi 5.000

-Efecte de primit 1.000

-Conturi la banci în lei 35.000

-Casa in lei 10.000

TOTAL ACTIV 750.000 TOTAL PASIV 59.000

Anexa 2- “Registrul Jurnal”

Anexa 3-“Registrul Cartea mare”

Anexa 4- “Balanţa”

Anexa 5-“Bilanţ final tip lista”


3.3. Înregistrarea operaţiilor economico-financiare
MONOGRAFIE CONTABILĂ

Societatea comercială S.C. Louis Vuitton România S.A. prezintă urmatoarea situaţie:

Nr.crt Simbol Denumirea contului Suma

1. 1012 Capital subscris vărsat 40.000


2. 106 Rezerve 5.000
3. 121 Profit 11.000
4. 2111 Terenuri 6.000
5. 212 Construcţii (4 cladiri) 4.000
6. 2131 Utilaje si instalaţii de lucru 9.000
7. 301 Materii prime 2.000
8. 345 Produse finite 3.000
9. 401 Furnizori 10.000
10. 4111 Clienţi 5.000
11. 413 Efecte de primit 1.000
12. 421 Personal-salarii datorate 9.000
13. 5121 Conturi la bănci in lei 35.000
14. 5311 Casa in lei 10.000

În cursul lunii au loc urmatoarele tranzacţii economico-financiare:

1) Se achiziţionează un teren cu preţul de 15.000 lei, TVA 24%, si se achită conform facturii
fiscale nr 24/1 aprilie 2018.

2) Se vinde terenul cu 20.000 lei, TVA 24%, si se scoate din evidenţă, conform facturii fiscale nr
13/2 aprilie 2018.

3) Se plateşte un avans în valoare de 1000 lei reprezentând avans pentru o imobilizare corporalǎ
conform ordinului de plata numarul 8/3 aprilie 2018.
4) S-a primit o factură in valoare de 2.272,9 lei reprezentând avans pentru o imobilizare corporala
facturii fiscale nr 34/4 aprilie 2018.

5) Se achită factura fiscala nr. 121 prin banca conform ordin de plata nr 10/4 aprilie 2018.

6) Se constată un plus de inventar in casieria unităţii in valoare de 6.000 lei, conform proces
verbal nr. 5/6 aprilie 2018.

7) Se achiziţionează materii prime in valoare de 25.000 lei, TVA 24%, conform facturii fiscale nr
14/8 aprilie 2018.

8) Se realizează cheltuielile de transport al materiilor prime, în valoare de 10.000 lei, TVA 24%,
care se achită în numerar, conform facturii fiscale nr 4/9 aprilie 2018.

9) Se obţin produse finite la costul de producţie 50.000 lei, conform facturii fiscale nr 25/10
aprilie 2018.

10) Se livreaza la pret de vanzare de 61.500 lei, TVA 24%,care se incaseaza in numerar, conform
chitantei nr 21/12 aprilie 2018.

11) Se achita furnizori in valoare de 1.000 lei prin virament bancar conform ordin de plata nr.
20/14 aprilie 2018.

12) Primire factura energie in valoare de 5.000 lei , TVA 24% ,conform facturii fiscale nr. 6/15
aprilie 2018.

13) Se î”ncasează in numerar efecte de primit in valoare de 2.000 de lei conform chitantei nr 24/
18 aprilie 2018.

14) Se acordă un avans de trezorerie,in valoare de 60.000 lei, conform extrasului de cont nr 17/19
aprilie 2018.

15) Se achită datoriile la stat conform ordin de plată nr. 5/20 aprilie 2018.

16) Se inregistrează cheltuieli cu salarile conform statului de plata aferent lunii aprilie, conform
stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018.

17) Se acordă un avans chenzial salariatilor in valoare de 500 lei prin casa, conform stat de avans
chenzinal nr. 15/24 aprilie 2018.

18) Se inregistrează regularizarea contului de TVA, conform notei contabile nr 1/31 aprilie 2015
19) Se inchid conturile de cheltuieli prin contul de profit si pierdere, conform notei contabile nr
2/31 aprilie 2018.

20) Se închid conturile de venituri prin contul de profit si pierdere, conform notei contabile nr
3/31 aprilie 2018.

Societatea comercială S.C Louis Vuitton România S.R.L. prezintă următoarea situaţie:

1) N.O.:Achizitionare teren

2111 Terenuri +A/D

4426 TVA deductibila +A/D

401 Furnizori +P/C

D=C

% = 401 18.600 lei

15.000 lei 2111

3.600 lei 4426

Conform facturii fiscale nr. 24/1 aprilie 2018

2)a) N.O.:Vanzare teren

461 Debitori diversi +A/D

7583 Venituri din vanzarea activelor +P/C

4427 TVA colectata +P/C

D=C

24.800 lei 461 = %

7583 20.000 lei

4427 4.800 lei


Conform facturii fiscale nr. 13/2 aprilie 2018

b) N.O.: Scoatere din evidenta a terenului vandut

6583 Cheltuieli privind activele cedate +A/D

2111 Terenuri –A/C

D=C

15.000 lei 6583 = 2111 15.000 lei

Conform extras de cont nr. 7/2 aprilie 2018

3)N.O.: Platire avans

409 Furnizori-debitori +A/D

5121 Conturi la bănci în lei –A/C

D=C

1.000 lei 409 = 5121 1.000 lei

Conform ordinului de plata nr. 8/3 aprilie 2018

4)N.O.:Primire factura

404 Furnizori de imobilizări -P/ C

232 Avansuri acordate pentru imobilizări corporale +A/D

4426 TVA deductibilă +A/D

D=C

% = 404 2.272,9 lei

1.910 lei 232

362,9 lei 4426

Conform facturii fiscale nr. 34/4 aprilie 2018


5)N.O.:Achitare factura fiscala

404 Furnizori de imobilizări – P/D

5121 Conturi la bănci în lei –A/C

409 Furnizori-debitori –A/C

D=C

2.272,9 lei 404 = %

5121 1.272,9 lei

409 1.000 lei

Conform ordinului de plata nr 10/4 aprilie 2018

6)N.O.:Constatare plus de inventar

5311 Casa in lei +A/D

771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele similare +P/C

D=C

6.000 lei 5311 = 771 6.000 lei

Conform proces verbal nr 5/6 aprilie 2018

7)N.O.:Achizitie materii prime

301 Materii prime +A/D

4426 TVA deductibila +A/D

401 Furnizori +P/C

D=C

% = 401 31.000 lei

25.000 lei 301

6.000 lei 4426


Conform facturii fiscale nr. 14/8 aprilie 2018

8)N.O.:Cheltuieli cu transportul materiilor prime

301 Materii prime +A/D

4426 TVA deductibila +A/D

5121 Conturi la banci in lei –A/C

D=C

% = 5121 12.400 lei

10.000 lei 301

2.400 lei 4426

Conform facturii fiscale nr. 14/8 aprilie 2018

9)N.O.:Obtinere produse finite

345 Produse finite +A/D

711 Variatia stocurilor +P/C

D=C

50.000 lei 345 = 711 50.000 lei

Conform facturii fiscale nr. 25/10 aprilie 2018

10)a)N.O.:Vanzare produse finite

4111 Clienti +A/D

701 Venituri din vanzarea produselor finite +P/C

4427 TVA colectata +P/C

D=C

76.260 lei 4111 = %

701 61.500 lei


4427 14.760 lei

Conform chitantei nr. 21/12 aprilie 2018

b)N.O.:Descarcarea din gestiune a produselor finite vandute

345 Produse finite –A/C

711 Variatia stocurilor –P/D

D=C

50.000 lei 711 = 345 50.000 lei

Conform extras de cont nr. 9/12 aprilie 2018

11) N.O.:Achitare furnizori

401 "Furnizori"-D/D

5121 "Conturi la banci in lei"-A/C

D=C

1.000 lei 401 = 5121 1.000 lei

Conform ordin de plata nr. 20/14 aprilie 2018

12) N.O.:Consum energie electrica

401 Furnizori +P/C

605 Cheltuieli privind energia si apa -P/D

4426 Tva deductibila +A/D

D=C

% = 401 6.200 lei

5.000 lei 605

1.200 lei 4426

Conform facturii fiscale nr. 6/15 arpilie 2018


13) N.O.:Incasare efect

5311 "Casa in lei "+A/D

413 "Efecte de primit"-A/C

D=C

2.000 lei 5311 = 413 2.000 lei

Conform chitantei nr. 24/18 aprilie 2018

14)N.O.:Acordare avans trezorerie

461 Debitori diversi +A/D

5311 Casa in lei –A/C

D=C

60.000 lei 461 = 5311 60.000 lei

Conform extras de cont nr. 17/19 aprilie 2018

15)N.O.:Achitare datorii catre stat

5121 Conturi curente la banci –/C

4311 Contribuţia unitatii la asigurarile sociale –P/D

4312 Contributia personalului la asigurarile sociale –P/D

4313 Contrubutia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate –P/D

4314 Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate –P/D

4315 Contributia unitatii la fondul de accidente de munca –P/D

4316 Contributia unitatii la FNUASS –P/D

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj –P/D

4372 Contributia personalului la fondul de somaj –P/D

4471 Contributia unitatii la fondul de carti de munca –P/D


4373 Contributia unitatii la fondul de garantare creante salariale –P/D

D=C

% = 5121 865 lei

399 lei 4311

201 lei 4312

100 lei 4313

106 lei 4314

4 lei 4315

16 lei 4316

10 lei 4371

10 lei 4372

5 lei 4373

14 lei 4471

Conform ordinului de plata nr. 5/20 aprilie 2018

16)N.O.: Cheltuieli cu salariile

a) 641 Cheltuieli cu salariile personalului +A/D

421 Personal salarii-datorate –P/C

D=C

1.919 lei 641 = 421 1.919 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

b) 421 Personal salarii-datorate –P/D


4312 Contributia personalului la asigurarile sociale +P/C

4314 Contributia angajaţilor pentru asigurarile sociale de sanatate +P/C

4372 Contributia personalului la fondul de somaj +P/C

444 Impozitul pe venituri de natura salariilor +P/C

D=C

457 lei 421 = %

4312 201 lei

4314 106 lei

4372 10 lei

444 140 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

c) 6451 Contributia unitatii la asigurarile sociale +A/D

4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale +P/C

4315 Contributia unitatii la fondul de accidente de munca +P/C

D=C

403 lei 6451 = %

4311 399 lei

4315 4 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

d) 6453 Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate +A/D

4313 ‘Contrubutia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate’ +P/C

4316 Contributia unitatii la FNUASS +P/C

D=C
116 lei 6453 = %

4313 100 lei

4316 16 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

e) 6452 Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj +A/D

4371 Contributia unitatii la fondul de somaj +P/C

4373 Contributia unitatii la fondul de garantare creante salariale +P/C

D=C

15 lei 6452 = %

4371 10 lei

4373 5 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

f) 635 Cheltuieli cu alte impozite,taxe si varsaminte asimilate +A/D

4471 ‘Contributia unitatii la fondul de carti de munca +P/C

D=C

14 lei 635 = 4471 14 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018

g) 421 Personal salarii-datorate –P/D

425 Avansuri acordate personalului –A/C

D=C

500 lei 421 = 425 500 lei

Conform stat de plata nr. 16/21 aprilie 2018


17)N.O.: Acordare avans chenzial salariatilor

425 Avansuri acordate personalului +A/D

5311 Casa în lei –A/C

D=C

500 lei 425 = 5311 500 lei

Conform stat de avans chenzinal nr. 15/24 aprilie 2018

18)N.O.:Regularizare TVA

4426 TVA deductibila: 3.600+362,9+6.000+2.400+1200=13.562,9 lei

4427 TVA colectata: 4.800+14.760=19.560 lei

TVA colectata – TVA deductibila = TVA de plata 4423

19.560 – 13.562,9 = 5.997,1 lei

D=C

19.560 lei 4427 = %

4426 13.562,9 lei

4423 5.997,1 lei

Conform notei contabile nr. 1/31 aprilie 2018

19)N.O.:Inchidere conturi cheltuieli

121 –P/D

605 +P/C

635 +P/C

641 +P/C

6583 +P/C

D=C
21.933 lei 121 = %

605 5.000 lei

635 14 lei

641 1.919 lei

6583 15.000 lei

Conform notei contabile nr. 2/31 aprilie 2018

30)Inchidere conturi venituri

121 +P/C

701 –P/D

711 –P/D

7583 –P/D

771 –P/D

D=C

% = 121 137.500 lei

61.500 lei 701

50.000 lei 711

20.000 lei 7583

6.000 lei 771

Conform notei contabile nr. 3/31 aprilie 2018


CAPITOLUL 4
ANALIZA CONCURENŢILOR

4.1. Analiza pieţei pe care firma îşi desfăşoare activitatea


Este imposibil pentru companiile de astăzi sa mulţumeasca toţi cumpărătorii de pe piaţă sau, cel
putin nu-i pot multumi pe toti in aceeaşi masură

Astfel, S.C. Louis Vuitton S.R.L îşi selectează mai atent clientii. Majoritatea companiilor
au renuntat la marketingul de masă in favoarea segmentarii pietei si alegerii unuia sau mai multor
segmente-tinta si crearii unor programe de marketing special destinate acestor segmente.

Există trei pasi importanti in identificarea pieţei-ţintă:

1. Primul este segmentarea pieţei – divizarea pietei in grupuri mai mici de cumparatori, cu nevoi,
un comportament si caracteristici distincte, ei vor necesita produse sau mixuri de marketing
diferite.

2. Al doilea pas este identificarea pieţei-tintă – evaluarea nivelului de atractivitate al fiecarui


segment si selectarea unuia sau mai multor segmente pe care doresc sa le abordeze.

3. Al treilea pas va fi poziţionarea pe piată – stabilirea unei pozitii competitive pentru produs si
crearea unui mix de marketing detaliat. Vom aprofunda pe rand fiecare din acesti pasi.

Segmentarea pieţei:

– identificarea de baze/criterii de segmentare a pieţei

– dezvoltarea de profile ale segmentelor identificate

Identificarea segmentelor-ţintă

– dezvoltarea unui sistem de masurare a atractivitătii segmentului.

– selectarea segmentelor-ţintă

Fidelizarea clienţilor (dupa definitia data de Diller în 1996) cuprinde ansamblul masurilor unei
întreprinderi prin care se urmareste orientarea pozitiva a intentiilor comportamentale ale clientilor
actuali si ale clientilor viitori fata de un ofertant si/sau ofertă, prestarile acestuia pentru a obtine o
stabilizare, respectiv dezvoltare, a relatiilor cu aceşti clienţi.

.
4.2. Analiza SWOT
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de
afaceri și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații,
precum și poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori.

Analiza SWOT a S.C. Louis Vuitton S.R.L

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


a. portofoliu diversificat de produse; a. indicatori de lichiditate mici;
b. marca puternica, recunoscuta la b. creante in crestere.
nivel mondial;
c. prezenta pe o arie geografica larga;
d. performanta deosebita a
produselor premium;
e. indicatori de profitabilitate in
crestere.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
a. cerere in crestere pentru produsele a. piata in crestere pentru bunurile
de lux; contrafacute;
b. cerere in crestere pentru cosmetice b. piata deosebit de competitiva;
si produse de ingrijire personala; c. schimbare rapida a tendintelor de
c. piata in crestere pentru produsele moda si presiune asupra preturilor.
feminine;
d. initiative strategice.
 Tipuri generale de strategii ale firmei

1Strategii de afaceri la nivelul corporatiei.

2.Strategii functionale.

3Strategii operationale

 Firma S.C. Louis Vuitton România S.R.L abordează o strategie neutrală ( de stabilitate )
deoarece este mulţumită de poziţia ei de piaţă.

STRATEGII INDICATE PENTRU INDUSTRII GLOBALIZATE

1. Obţinerea de licenţe locale;


2. Menţinerea fabricaţiei în ţara de origine si exportul in alte ţări;
3. Dispersarea de unităţi de producţie în alte tari;
4. Focalizarea pe anumite segmente de piata;
5. Particularizarea strategiilor la condiţiile specifice fiecarei tari;
4.3. Analiza primilor trei concurenţi
Primii trei concurenţi:

1. Chanel
2. Dior
3. Balenciaga

Studierea concurenţei reprezintă unul dintre obiectivele centrale ale cercetarilor de marketing.

1. Concurenta de marcă: concurentii finnd aceia care oferă produse sau servicii similare,la
preturi similare,aceleiasi categorii de consumatori.

2. Concurenta la nivel de industrie: o firmă consideră o alta firmă concurentă dacă aceasta
oferă acelaşi produs sau clasa de produse.

3. Concurenţa formală: firma le considera concurente pe toate firmele care ofera produse
destinate sa satisfaca aceleasi nevoi.

4. Concurenta generică: concurentii sunt reprezentati de toate firmele care lupta pentru
aceleasi venituri ale consumatorilor.

Determinarea obiectivelor concurenţilor


Obiectivul principal al tuturor concurentilor il reprezinta maximizarea profiturilor.Aceste
profituri pot fi realizate pe termen scurt sau pe termen lung.

 Obiectivele concurentilor pot fi influentate de mai multi factori,cum ar fi:marimea


firmei,traditia acesteia,conducerea curenta,politica firmei respective etc.
 Un alt obiectiv al unui concurent care ar putea deveni amenintator il reprezinta planul de
expansiune,de care firma trebuie sa tina seama.

Identificare punctelor tari si punctelor slabe ale unui concurent


Exista trei variabile pe care o firma trebuie sa le aiba in vedere atunci cand isi analizeaza
concurentii:

 Cota de piata:este data de ponderea vanzarilor concurentului pe piata-tinta;


 Cota raţională este dată de ponderea consumatorilor care raspund la intrebarea:”Care este
prima firma care va vine in minte,atunci cand se mentioneaza acest sector de activitate?”
 Cota afectivă este dată de procentajul de clienti care l-au desemnat oe concurent atunci
cand raspund la intrebarea:”De la ce companie ati prefera sa cumparati acest produs?”
Tipologia concurenţilor
 Concurentii buni-au urmatoarele caracteristici:respecta “regulile jocului” din ramura
respective,pleaca de la ipoteze realiste in ceea ce priveste potentialul de crestere al
industriei,fixeaza preturile in raport rezonabil cu costurile,favorizeaza dezvoltarea unei
industrii “sanatoase”,se limiteaza la o portiune sau un segment al sectorului,ii determina
pe alti concurenti sa-si diminueze costurile sau sa-si imbunatateasca diferentierea
produselor lor.
 Concurenţii răi -incearca sa cumpere cota de piata in loc s-o castige prin efort propriu,isi
asuma riscuri foarte mari,fac investitii in supracapacitate,deranjeaza echilibrul la nivel de
sector,riposteaza violent atunci cand sunt atacati.
 Concurenti slabi- Majoritatea firmelor isi dirijeaza atacurile asupra concurentilor
slabi.Rezultatul acestui atac nu va consta in imbunatatirea capacitatilor firmei,fiind nevoie
si de o lupta impotriva concurentilor puternici deoarece si acestia au unele puncte
slabe,compania putandu-se dovedi un concurent valoros.

Analiza SWOT a primilor trei concurenţi

Puncte tari Puncte slabe


-comoditate sporită -lipsa unui design mai elaborat
-gamă variate de produse - cumpărătorii nu pot atinge/testa
-sunt oferite detalii referitoare la produsele
produs - magazinul trebuie promovat către
-posibilitatea vizualizării produselor potenţialii cumpărători
-accesibil

Oportunităţi Ameninţări
-legislaţia favorabilă ce încurajează -gradul de nesiguranţă
- oportunitatea de a vinde şi de a -mentalitatea
face cunoscute propriile produse la -infrastructura
nivel global.
Concluzii
În opinia mea piaţa produselor de lux este în ziua de azi cea mai mare şi cea mai
diversificată piaţa din lume, practic orice consumator poate beneficia de un produs de lux
macar o dată în viaţă.
Piaţa produselor de lux a înregistrat creşteri spectaculoase în ultimii ani şi specialiştii
consideră aceste tendinţe valabile şi pentru perioada următoare. Acest trend convinge tot
mai mulţi antreprenori să îşi lanseze afaceri în special in mediul virtual.
Pentru firme, piaţa produselor de lux oferă şanse unice de reorganizare a afacerilor, de
redefinire a pieţelor sau de creare de noi pieţe. Iniţiativele de comerţ de lux pot genera
scăderi ale costurilor, creşteri ale veniturilor şi o eficienţă mai mare pentru companiile
care urmăresc să dobândească un avantaj în mediul competitiv din zilele noastre.
Consider ca această lucrare m-a ajutat sa stăpânesc mai bine informaţiile in legătură cu
pieţele din ziua de azi,în special cea de lux si sa aflu informaţii noi cu privire la aspecte
legate de această piaţă.
BIBLIOGRAFIE
 Balaure, V. (coordonator)- ,,Marketing”, Ed. Uranus, ed. a II-a,
Bucuresti, 2002
 Dumitru, I. – MARKETIG STRATEGIC, O ABORDARE ÎN
PERSPECTIVA GLOBALIZĂRII, Editura Uranus, Bucureşti,
2004
 Hart, N. - Marketing industrial- Editura Codesc, Bucureşti, 1997
 Levison, J.-Guerilla Marketing Sheing- Bussines Teck
International Press S.R.L., Bucureşti,1995
 Kotler, Ph.- ,,Managementul marketingului”, Ed. Teora, ed. a IV-
a, Bucuresti, 2003
 Kotler, Ph., Armshong, G- ,,Principiile marketingului”, Ed. Teora,
ed. a III-a,
 Bucuresti, 2004
 Patriche, D. - Marketing Industrial- Editura Expert, Bucureşti,
1994
 Sasu, C. - Marketing, Editura Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi,
1995