Sunteți pe pagina 1din 7

Ce înseamnă hărţuirea morală la locul de muncă.

Paşii pe
care poate să-i urmeze un angajat român agresat psihic de
şeful lui
În România, hărţuirea la modul general şi în special hărţuirea la locul de
muncă nu se bucură de un temei juridic complex care să ajute o victimă în instanţă
sau în faţa unei instituţii de control.

Hărţuirea este considerată infracţiune de Codul Penal în vigoare, însă


prevederile sunt atât de vagi încât cu greu o plângere prealabilă va fi luată în
considerare de o instanţă. Pe de altă parte, Codul Penal valabil în prezent în
România nu face nici o referire la hărţuirea la locul de muncă şi nu face diferenţe
între hărţuirea morală, sexuală, psihologică sau de altă natură.

În Codul Penal, hărţuirea ca infracţiune contra libertăţii persoanei este


descrisă astfel: ”Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un
interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte
locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere” şi
”Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la
distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane”.

Fapta se pedepseşte cu închisoare de la 1 lună la 6 luni sau cu amendă.


Este cam tot ce oferă în prezent Codul Penal cu referire strictă la hărţuire.

Dacă o persoană este hărţuită într-un fel sau altul la locul de muncă, victima
se poate folosi de prevederile Codului Muncii, dar şi aici dispoziţiile sunt la fel de
generale şi de vagi.

„În legislaţia noastră nu prea există temeiuri de drept care să privească strict
hărţuirea. Poţi să porneşti de exemplu de la principiile generale din Codul Muncii şi
anume că relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi bunei
credinţe sau că salariatul are dreptul la demnitate în muncă şi la securitate şi
sănătate în muncă, dar sunt foarte generale. Dar, ca să poate să fie considerat
hărţuire un anumit comportament nepotrivit la locul de muncă trebuie să dureze o
perioadă de timp destul de lungă. Nu poţi incrimina un incident răzleţ, ci trebuie
dovedit că aceste acţiuni nu sunt întâmplătoare şi accidentale, ci dimpotrivă
sistematice. Atitudinea nepotrivită a unui superior sau coleg trebuie să fie constantă
şi de durată pentru ca plângerea să poată fi admisă în instanţă. Hărţuirea este greu
de dovedit, din acest motiv sunt atât de puţine acţiuni promovate în instanţă şi mai
puţine admise, dar nu imposibil”, a declarat Monica Clinciu, avocat în baroul Prahova.

Aceasta a adăugat că în susţinerea plângerii, victima trebuie să aibă dovezi


concrete, asta însemnând înscrisuri, de la mail-uri până la sms-uri, imagini video şi
declaraţii de martori, colegi de serviciu, acte medicale pentru a arăta instanţei
consecinţele negative ale comportamentului apreciat drept hărţuire. Este important
de precizat faptul că un angajat nu poate obliga angajatorul să-i pună la dispoziţie
imaginile surprinse de camere de supraveghere, asta în cazul în care există aşa
ceva, însă instanţa poate face acest lucru.

Avocatul explică faptul că hărţuirea nu se opreşte doar la cea de tip sexual, ci


poate fi şi hărţuire morală sau psihologică.

„Hărţuirea morală poate să fie considerată epuizarea fizică, de exemplu,


când superiorul îţi dă ţie angajat foarte multe de muncă. Sau mai exista varianta,
care se foloseşte destul de des, ca superiorul tău să nu-ţi dea nimic de făcut, să te
lase fără sarcini de serviciu astfel încât să te determine pe tine ca angajat să pleci,
să-ţi dai demisia. Este şi asta o formă de hărţuire morală, care este diferită de
hărţuirea psihologică. Am avut un client, director la o companie multinaţională, care
era hărţuit tot timpul de noul lui şef, care nu-l mai voia pe el în postul respectiv. De
exemplu nu-i mai dădea voie să-şi facă control medical în timpul serviciului, clientul
meu fiind bolnav şi avea nevoie de control medical constant, nu-i mai dădea acces la
parcarea societăţii, aparent mărunţişuri dar care cumulate au un efect negativ asupra
psihicului”, a explicat avocatul Monica Clinciu.

În cazul în care consideraţi că şefii sau colegii de la locul de muncă au un


comportament neadecvat este bine să studiaţi Codul Muncii şi să aflaţi care sunt
drepturile unui angajat care lucrează în România, indiferent că vorbim despre o
instituţie de stat sau despre una privată.

Printre cele mai importante drepturi sunt, conform Codului Muncii: „Nimeni nu
poate fi obligat să muncească sau să nu muncească într-un anumit loc de muncă ori
într-o anumită profesie, oricare ar fi acestea”.

„Munca forţată este interzisă. Termenul muncă forţată desemnează orice


muncă sau serviciu impus unei persoane sub ameninţare ori pentru care persoana
nu şi-a exprimat consimţământul în mod liber”.

„În cadrul relaţiilor de muncă funcţionează principiul egalităţii de tratament


faţă de toţi salariaţii şi angajatorii”.

„Orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiţii de muncă


adecvate activităţii desfăşurate, de protecţie socială, de securitate şi sănătate în
muncă, precum şi de respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale, fără nici o
discriminare”.

„Relaţiile de muncă se bazează pe principiul consensualităţii şi al bunei-


credinţe”.

În cazul în care nu doriţi să ajungeţi în instanţă, dar vreţi ca hărţuitorul să fie


sancţionat, vă puteţi adresa şi Consiliului Naţional de Combatere a Discriminării.
Art. 208 Noul Cod Penal Hărţuirea
Infracţiuni contra libertăţii persoanei
CAPITOLUL VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei

Art. 208
Hărţuirea
(1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes
legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri
frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.
(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la
distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se
pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu
constituie o infracţiune mai gravă.
(3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-208

Art. 206 Noul Cod Penal Ameninţarea


Infracţiuni contra libertăţii persoanei
CAPITOLUL VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei

Art. 206
Ameninţarea
(1) Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte
păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi
producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege
pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.
(2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-206

Art. 207 Noul Cod Penal Şantajul Infracţiuni


contra libertăţii persoanei
CAPITOLUL VI
Infracţiuni contra libertăţii persoanei

Art. 207
Şantajul
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în
scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru
altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte
reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un
membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a
dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa
este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Detalii: https://legeaz.net/noul-cod-penal/art-207
Amenzi pentru hărțuire: Ce
comportamente se vor putea
sancționa cu până la 10.000
de lei

Din 9 august 2018, intră în vigoare o amendă


contravențională pentru orice faptă de hărțuire, comisă în public sau
în privat, care va permite pedepsirea mai rapidă a hărțuitorilor.
Amenda, care va putea ajunge până la 10.000 de lei, se va aplica
însă numai acelor fapte care au, în primul rând, legătură cu sexul
persoanei. Cât despre hărțuirea psihologică, ea va putea fi amendată
numai atunci când vorbim de fapte care se repetă și care afectează
demnitatea ori integritatea fizică ori psihică a unei persoane.
Hartuirea la locul de munca poate imbraca mai multe forme,
precum agresivitatea verbala, fizica, dar si izolarea sociala.
Indiferent, insa, de cum se manifesta, hartuirea inseamna un
comportament abuziv, care poate afecta salariatul, provocandu-i
acestuia un stres psihic si emotional. Totusi, victimele acestei
"violente psihologice" au la indemana unele solutii legale pentru a se
proteja de astfel de abuzuri si se pot adresa mai multor autoritati din
domeniu, precum Inspectia Muncii sau chiar instantelor de
judecata.

Hartuirea (cunoscuta si ca intimidare, maltratare sau violenta


psihologica) se refera la comportamentul repetat, nejustificat, fata
de un angajat sau un grup de angajati, care vizeaza victimizarea,
umilirea, subminarea sau amenintarea persoanei hartuite.
Premiera Pentru Dreptul Muncii-Hartuirea La Locul De Munca Primeste
Definitie Legala-Angajatii Pot Primi Daune Morale Si Compensatorii
Pentru Epuizarea Sau Stres-Avocat Cuculis

Toti angajatii au dreptul la un loc de munca lipsit de acte de hartuire


morala!

Cum este reglementata hartuirea la locul de munca si vedeti daca ceea prin ce treceti
poate fi considerata hartuire la locul de munca –

Hărţuirea morală la locul de muncă „orice comportament exercitat cu privire


la un salariat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un
subaltern şi/sau de către un salariat comparabil din punct de vedere ierarhic, în
legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a
condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii salariatului, prin
afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale sau prin compromiterea viitorului
profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre următoarele
forme: a) conduită ostilă sau nedorită; b) comentarii verbale; c) acţiuni sau
gesturi”.

Daca sunteti victima unor asemenea manifestari trebuie sa stiti ca puteti obtine
daune de natura morala si daune compensatorii dar şi consilierea psihologică.

Drepturi stabilite in mod ferm pentru angajati-

 salariaţii au dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire


morală si fizica;
 niciun salariat nu poate fi sancţionat, concediat sau discriminat (cu
privire la salarizare, formare profesională, promovare etc.) din
cauză că a fost supus sau a refuzat să fie supus hărţuirii morale la
locul de muncă;
 salariatul poate fi reintegrat în muncă sau poate primi, în baza unei
hotărâri judecătoreşti, despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul
drepturilor salariale de care a fost lipsit de către angajator.

Acest noi drepturi vor deschide usile instantelor mai multor angajati care sunt
hartuiti la locul de munca fie de catre angajatori fie de catre colegi.

Hartuirea la locul de munca primeste pentru prima data, in civil, o interpretare de


natura legala si o definitie clara.

Poate fi hartuitor fie angajatorul, fie angajatul ierarhic superior victimei fie chiar
subalternul acesteia.

Actiunea se deschide la judecatorie si comporta un vadit caracter al actiunii in


raspundere civila delictuala insa cu nuante clare de dreptul muncii prin modificarea
legii 202/2002 referitoare la egalitatea in sanse intre femei si barbati dar si OG
137/2000 referitoare la prevenirea sanctionarea formelor de discriminare.

S-ar putea să vă placă și