Sunteți pe pagina 1din 7

Scoala Postiliceala Sanitara Fundeni

BIOCHIMIE
Portofoliu

Profesor:Mihai Florenta

Elev: Radu Leonard Alexandru


Clasa: AMG 1J

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Metabolismul materiei vii

Prin metabolism se intelege totalitatea transformarilor biochimice si energetice care au loc


in tesuturile organismului viu.Metabolismul constituie functia fundamentala a vietii si
reprezinta schimbul permanent a vietii si reprezinta schimbul permanent de substante si
energie dintre organism si mediu.Incercarea metabolismului determina moartea
organismului.

Metabolismul este un proces complex,care are la baza doua procese opuse:

-catabolism-totalitatea proceselor chimice de degradare a substntelor din organism;se


produce in special ruperea legaturilor dintre atomii de carbon,din moleculele diferitelor
substante;acest tip de reactii este insotit de eliberare de energie (reactie exoterma).

-anabolism-procesele chimice de biosinteza a substantelor ce intra in alcatuirea materiei


vii.Reactiile anabolice se caracterizeaza prin consum de energie si se numesc reactii
endergonice (reactii endoterme).
Catabolism/Dezasimilație

 Glicogenoliză - transformarea glicogenului în glucoză


 Glicoliză - transformarea glucozei în piruvat și ATP

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

 Fosforilarea oxidativă
 Degradarea glucidelor prin ciclul pentozofosfaților (numit și șuntul
hexozomonofosfatului)
 Proteic - hidroliza proteinelor în aminoacizi
 Degradări fermentative

Anabolism/Asimilație

 Glicogeneza - formarea glicogenului în glucoză prin procesul de hidroliză


 Gluconeogeneza - formarea glucozei din proteine și grăsimi
 Fotosinteza - sintetizarea substanțelor organice complexe din substanțe minerale cu
ajutorul luminii
 Sinteza porfirinelor

După rolul jucat în biologia organismelor, metabolismul este clasificat în:


Metabolism primar sau fundamental, care este implicat direct, esenţial în menţinerea vieţii
organismelor şi plantelor.
Metabolism secundar sau lăturalnic, care este implicat în producerea de substanţe
"neesenţiale" vieţii (de ex., pigmenţi, alcaloizi, antibiotici agenţi etc.).
Energia necesară proceselor de biosinteză provine în cea mai mare parte din desfacerea
legăturilor macroergice ale diferiţilor compuşi. În funcţie de capacitatea de producere a
energiei, organismele se împart în :
•autotrofe (greacă autos=însuşi; trophe=hrană) - organisme care îşi sintetizează substanţele
organice necesare, prin procesul de fotosinteză şi chemosinteză.
•heterotrofe (greacă heteros=diferit; trophe=hrană) - organisme care îşi asigură hrana
folosind diferite substanţe în descompunere (saprofite sau parazitând alte organisme vii
(parazite)).
METABOLISMUL LIPIDIC
Lipidele îndeplinesc următoarele roluri:
- structural, intrînd în structura biomembranelor, unde asigură permeabilitatea selectivă;
- energetic, prin eliberarea unei mari cantităţi de energie;
- funcţional ,prin hormonii steroizi de natură lipidică;
- metabolic, prin procesele permanente de lipogeneză şi lipoliză. În urma digestiei rezultă
glicerol şi acizi graşi. Glicerolul şi acizii graşi cu lanţ scurt de atomi de carbon (C) ajung la
ficat prin vena portă. Acizii graşi cu lanţ lung de carbon sunt absorbiţi în vasele limfatice,
după resinteza trigliceridelor sub formă de chilomicroni.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

În circuitul sangvin, chilomicronii sunt descompuşi, iar trigliceridele sunt hidrolizate în


decurs de 1- 2 ore de la formare. În ficat ajung, sub formă de glicerol, şi acizi graşi care pot
urma mai multe căi

1. Lipidele de circulaţie. Acestea sunt constituite din trigliceridele de absorţie,din acizii


graşi rezultaţi în urma hidrolizei trigliceridelor de rezervă şi din alte substanţe de natură
lipidică .

2. Formarea depozitelor adipoase. Se realizează din lipide circulante sub acţiunea


lipazelor. Adipocitele pot depozita trigliceride în cantităţi de 80 –95 % din volumul lor.
Ţesutul adipos este răspândit subcutant, retroperitoneal, în pericard ,în ficat etc. El reprezintă
20 % din greutatea corporală (aproximativ 15 kg la 75 kg greutate corporală ).

3. Catabolizarea lipidelor. Trigliceridele din depozitele adipoase, utilizate ca substrat


energetic, sunt hidrolizate în glicerol şi acizi graşi
Glicerolul se cuplează cu căile metabolice ale glucidelor (gluconeogeneză sau catalizare
oxidativă), prin intermediul acidului piruvic.
Acizii graşi sunt degradaţi prin oxidare până la acetil CoA numai în micondrii. Acetil CoA
poate pătrunde în ciclul Krebs, generând CO 2,H2O şi ATP.; poate genera acizi graşi sau poate
participa la procesul de gluconeogeneză
Randamentul energetic al degradării acizilor graşi este mai ridicat de cel glucidic
METABOLISMUL PROTIDIC

Din cei 20 de aminoacizi care intră în structura substanţelor proteice, o parte pot fi
sintetizaţi de organismul uman. Aceştia se numesc aminoacizi neesenţiali. Ceilalţi nu pot fi
sintetizaţi în organism, deci provin numai din alimente. Aceştia poartă numele de aminoacizi
esenţiali.
Aminoacizii rezultaţi în urma digestiei substanţelor proteice sunt preluaţi în mare parte de
către sângele venei porte şi în mică măsură de limfă. În sânge ,ei se alătură aminoacizilor
neesenţiali. De aici pot urma două căi: să rămână ca aminoacizi circulanţi în plasma
sangvină, sau să pătrundă prin difuziune ori prin transport active in celule
1. Aminoacizi circulanţi. Ei reprezintă puntea de legătură între căile metabolice ale
substanţelor protidice. Concentraţia lor plasmatică este 35- 65 g /dl. Fiecare aminoacid
prezintă limite constante. Aminoacizii plasmatici sunt utilizaţi pentru sinteza unor proteine
structurale şi funcţionale sau ca material energetic. Între aminoacizii plasmatici şi proteinele
tisulare există un echilibru dinamic.

1.Procese metabolice la nivel celular.

a)Biosinteza proteinelor specifice se realizează la nivelul ribozomilor prin cuplarea


aminoacizilor (prin legături peptidice ) în ordinea stabilită de gena structurală existentă în
ADN, corespunzătoare proteinei respective. Codul conţinut de genă este transcris de ARN
mesager ,care migrează în citoplasmă, la ribozomi, unde are loc cuplarea aminoacizilor.

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Proteinele sintetizate pot fi: structurale (structuri celulare de rezistenţă, elastice ) şi


funcţionale (enzime, hormoni, albumine, globuline, fibrinogen etc. )

Lipidele de circulaţie.

Total lipide 500- 700 mg /dl

Trigliceride (de absorţie ) 125 –150 mg /dl

Acizi graşi din depozitele adipoase 15 mg /dl

Colesterol ( colesterolemia ) 180 –200 mg/dl

Fosfolipide 280 mg /dl

Relaţia dintre proteinele tisulare şi aminoacizii plasmatici


Proteinele structurale, fibrilare, rămân în celulele care le sintetizeaz. Proteinele funcţionale,
globulare, pot fi eliminate în mediul extracelular.
b)Dezaminarea oxidativă este procesul de degradare a aminoacizilor prin îndepărtarea
unei grupări aminice . În urma acestui proces rezultă cetoacizi şi amoniac. Cetoacizii pot
intra în ciclul Krebs, unde sunt oxidaţi complet până la CO 2 şi H2O , sau pot participa la sinteza
de glucoză (gluconeogeneză ), la sinteza de acizigraşi (cetogeneză) sau la refacerea unor
aminoacizi prin
transaminare.
Amoniacul rezultat în urma dezaminării, toxic chiar în concentraţii mici, este neutralizat prin
transformarea lui în uree (ureogeneză).
Proteinele degradate şi aminoacizii utilizaţi în scopuri energetice sunt, de regulă, substanţe
excendentare. Rolul esenţial al proteinelor este cel plastic.
c) Transaminarea este calea de sinteză a unor aminoacizi neesenţiali prin transferul
grupării aminice de la un aminoacid donor la un cetoacid.
Cetoacizii aminaţi pot fi rezultaţi prin dezaminare sau pot fi produşi de degradare ai
glucidelor, lipidelor şi proteinelor, corelându-se asfel căile metabolice ale celor trei tipuri de
substanţe organice.
METABOLISMUL ENERGETIC
Totalitatea schimburilor de energie dintre materia vie şi mediu constitue metabolismul
energetic. Metabolismul energetic este o latură a procesului metabolic. El se poate determina
prin două categorii de metode

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

Metodele calorimetrice pornesc de la premisa că toate formele de energie rezultate din


oxidările, prinipiilor alimentare se pierd în final sub formă de căldură.

Măsurarea pierderilor de căldură cu ajutorul calorimetrelor,pe unitate de timp, asigură


evaluarea schimburilor energetice.
Valori medii ale metabolismuului bazal
Nou –născut 55 hcal /m 2

1 an 30 hcal /m 2/h

Femei 1300 hcal /24h – 0, 95 hcal/hg/h

Bărbaţi 1600 hcal /24h – 1hcal/hg /h

Necesarul mediu zilnic de substanţe organice şi raportul lor în raţia


alimentară
Substanţă Glucide Lipide Proteine

% din raţia 60-65 % 15- 35 % 12,5 %


alimentară

Necesar /hg. Corp 6g/kg 1 g/kg 1,4 g/kg

Necesar total 380- 400 g /24h 30- 110 g /24 h 100 g /24h

Calorii /gram 4,1 kcal /g 9,1 kcal /g

REGLAREA METABOLISMULUI

Mecanismele de reglare a metabolismului pot fi împărţite, după nivelul la care acţionează,


în: mecanisme celulare, umorale şi nervoase.
Reglarea celulară realizează integrarea reacţiilor metabolice într-un tot unitar
Reglarea nervoasă şi umorală integrează procesele metabolice celulare în funcţie de
necesităţile întregului organism şi le adaptează la condiţiile de mediu. Reglarea activităţii
metabolice celulare se realizează prin controlul activităţii enzimatice, prin două mecanisme
principale:
a) modificarea cantităţii de enzime prin controlul sintezei acestora, proces ce asigură
adaptarea de lungă durată şi lentă a proceselor metabolice;

2018-2019
Scoala Postliceala Sanitara Fundeni

b) modificarea eficienţei catalitice a enzimelor prin mecanisme inhibitorii de tip feed- back,
ce asigură adaptarea rapidă, de scurtă durată a proceselor.
Reglarea umorală se realizează prin hormonii glandelor endocrine şi prin hormonii locali
.Sistemul nervos influenţează metabolismul în primul rând prin intermediul sistemului
endocrin, sistemul hipotalamohipofizar asigurând controlul principalelor glande endocrine,
fiind greu de disociat reglarea nervoasă de cea umorală

Reglarea nervoasă directă a proceselor metabolice o realizează sistemul nervos vegetativ


simpatic prin intermediul adrenalinei
Acţiunea PROTEIC GLUCIDIC LIPIDIC
Metabolismul

Hormoni STH ;aldosteron; STH ;insulină ; Insulină; hormoni


anabolizaţi insulină; hormoni hormoni epifiza sexuali
sexuali

Hormoni ACTH; cortizol; Hormoni tiroidieni; STH; glucagon;


catabolizaţi hormoni tiroidieni; glucagon; hormoni tiroidieni;
glucagon adrenalină; cortizol; adrenalină;
noradrenalină; noradrenalină
cortizol

Termoreglarea . Homeotermia cuprinde totalitatea proceselor biologice care au ca rezultat


păstrarea aproximativ constantă a temperaturii mediului intern.
Totalitatea mecanismelor ce menţin constantă temperatura corpului reprezintă termoreglarea.
Producerea de energie calorică (termogeneza )are loc permanent şi este rezultatul unor
procese energogene, de intensificare a metabolismului celular.În repaus , termogeneza este
realizată în ficat şi musculatura striată ( intensificarea tonusului muscular şi apariţia
frisonului termic ). Păstrarea căldurii se realizează prin vasoconstricţie periferică.
Eliminarea excesului de căldură (termoliza ) se realizează prin procese fizice de conducţie,
convecţie radiaţie şi evaporare a transpiraţiei , la care participă sistemul cardiovascular, prin
vasodilataţie periferică, sistemul respirator şi tegumentul.
Raportul constant între termogeneză şi termoliză determină echilibrul termic al
organismului.
Reglarea temperaturi corpului sete asigurată de un mecanism neuromoral , care implică
sistemul nervos (hipotalamusul cu centrii termogenezei şi termolizei ) şi glandele endocrine
(tiroida).

2018-2019

S-ar putea să vă placă și