TENDINŢELE ECONOMIEI NEOBSERVATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Valentina GANCIUCOV, cercetător științific coordonator, doctor, INCE

Tatiana GUTIUM, lector universitar ASEM
Alexandru CEBAN, cercetător științific stagiar, INCE

Situaţia contemporană, existentă în economia Republicii Moldova, poate fi caracterizată

drept deplorabilă, fapt ce se răsfrânge asupra bugetului de stat. Furtul secolului (furtul miliardului
din sistemul bancar) a agravat starea economiei şi, respectiv, a bugetului. Legalizarea, chiar şi
parţială, a economiei neobservate ar permite ameliorarea situaţiei în economia autohtonă şi
majorarea vărsămintelor în bugetul consolidat. De aceea, devine actuală cercetarea tendinţelor
economiei neobservate în Republica Moldova.
Scopul acestei lucrări rezidă în definirea economiei neobservate și, ulterior, identificarea
cauzelor esențiale, metodelor de depistare şi evaluare a economiei neobservate, tendinţelor de
dezvoltare a economiei neobservate în Republica Moldova.
Obiectul de cercetare este reprezentat de tipurile, elementele și factorii cauzali ai
economiei neobservate.
Un interes deosebit în domeniul evaluării economiei tenebre îl prezintă cercetările
savanţilor străini, precum: Schneider F.; Colin C. Williams; Alex Cobham; Bleyds D.; Gutman P.;
Dallago B.; Dilnot A.; Casimir B.; McAfee K.; Morris K.; Petersen X.; Tanzi V.; Feig E.;
Borodkin F.; Glinkina S.; Sinilov G.; Shestakov V.; Shokhin A.; Gromovichi A.; Dadalko B.;
Rumyantsev E.; Peszko D. şi alţii.
Totodată, tema de cercetare se regăsește și în lucrările cercetătorilor autohtoni:
Karashchiuk L., Costandachi G., Budianschi D., Lupușor A., Fala A., Morcotilo I., Ganciucov V.
Gutium T. şi alţii.
În acest context, o cercetare profundă a economiei neobservate pentru anii 2010-2011 a
fost efectuată de către economistul Costandachi G., care menţionează: „Unii experţi din Republica
Moldova constată că estimarea economiei ilegale poate deveni problematică ori imposibil de
realizat în condiţiile Moldovei din cauza nivelului mare de corupţie şi protecţie a celor care sunt
preocupaţi de aplicarea activităţilor economice ilegale şi criminale. Totodată, ascunderea acestui
fenomen în continuare ameninţă existenţa statului ca entitate internaţională” [1, pag.23].
Centrul Analitic Independent Expert-grup a analizat mai multe elemente ale economiei
tenebre din anul 2013. Ca rezultat, în opinia cercetătorilor, în anul 2013, nivelul economiei
neobservate constituia 27,7% din PIB, iar conform datelor Biroului Naţional de Statistică pentru
patru elemente ale economiei neobservate – 23,1% din PIB.
Pentru claritate, în continuare prezentăm schema-bloc a tipurilor şi a elementelor
economiei neobservate (figura 1).

1
 Fig. 1. Tipurile şi elementele economiei neobservate
Sursa: [7]
În general, sectorul neformal al economiei, de la care statul nu percepe taxe, include
fabricarea ilegală a produselor de calitate, a produselor contrafăcute de calitate joasă, a produselor
neînregistrate și comerțul neautorizat, atunci când taxele de vânzare a bunurilor nu sunt colectate
în favoarea trezoreriei statului. De asemenea, sunt incluse și alte activități: prostituția, traficul de
droguri etc. O altă parte componentă a economiei neobservate reprezintă remunerarea salarială în
plic şi salariile lucrătorilor în lipsa contractului de muncă.
De menționat că până în prezent nu este definit un concept comun şi universal al
economiei neobservate. Pentru un calcul mai complet al PIB-ului s-a folosit o abordare statistică,
bazată pe Metodologia Sistemului ONU de conturi naționale. Atare economie neobservată este
definită ca activitate neoficială economică neînregistrată, care include trei tipuri de activități:
ascunsă, informală 1 și ilegală.
Natura economiei neobservate este determinată de activitățile agenților economici care
doresc să maximizeze veniturile prin minimizarea costului total, în structura cărora sunt incluse şi
taxele.
Estimarea economiei neobservate se efectuează în mai multe etape. Prima etapă constă în
calcularea elementelor constitutive, a doua etapă – gruparea acestora, după realizarea cărora
urmează evaluarea integrală a economiei neobservate. Nivelul economiei neobservate se prezintă
ca cota-parte (%) faţă de PIB.
Principalele metode de măsurare a economiei neobservate și clasificarea acestora sunt
prezentate în schema-bloc din figura 2.

1
În literatură se mai întâlnește și termenul „neformal”.
2
 Fig. 2. Metodele de măsurare a economiei neobservate
Sursa: [3]
În lucrarea “Оценка уровня теневой экономики в Молдове”, elaborată de Institutul Naţional
pentru Dezvoltare [8] cu scopul de a evalua economia neobservată, au fost menţionate diverse
metode indirecte, cum ar fi:
1. Diferența dintre situaţia reală și forța de muncă înregistrată oficial (discrepancy between
actual and official labor force).
2. Analiza volumului tranzacțiilor băneşti (transactions approach).
3. Analiza raportului de numerar și depozite (cash-deposit ration).
4. Metoda de contabilizare a consumului de energie electrică (physical input (electricity)
approach).
5. Metoda cererii de bani (currency demand approach).
6. Modelarea (model approach).
7. Discrepanța dintre cheltuieli și venituri (discrepancy between expenditure and income).
8. Analiza cărților de înregistrări fiscale (tax auditing).
9. Metoda de anchete prin sondaj (survey method).
Totodată, cu suportul experților internaționali, a fost efectuată atât revizuirea surselor de
informație necesare pentru estimarea elementelor economiei neobservate, cât şi efectuarea
calculelor în conformitate cu metodologia SCN, ONU-1993 şi cu ultimelor recomandări tratate în
manualul „Măsurarea Economiei Neobservate”, ediția 2002.
Calculele economiei neobservată conform „SCN, ONU-1993” includ patru
componente:
1. sectorul neformal
3
 2. producția gospodăriilor casnice pentru autoconsum
3. activitatea ascunsă în sectorul formal
4. producția ilegală.
În tabelul 1 sunt reflectate rezultatele evaluării economiei neobservate pentru anii 2000-
2014, efectuate de către Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova după metodologia
menţionată mai sus.

Tabelul 1. Dinamica economiei neobservate

Economia neobservată
Ponderea în valoarea adăugată brută a
Ponderea în Produsul Intern Brut
activităţii economice respective
inclusiv a: inclusiv a:
a economiei
Total % producţiei producţiei
neobservate
Anii față de sectorului sectorului gospodăriilor sectorului sectorului gospodăriilor
PIB formal neformal casnice pentru formal informal casnice pentru
consum propriu consum propriu
2000 34,6 7,0 9,1 18,5 39,5 8,0 10,3 21,2
2001 31,9 5,5 10,5 15,8 36,5 6,3 12,1 18,1
2002 29,9 6,6 9,4 14,0 35,1 7,8 11,0 16,4
2003 29,9 6,6 9,4 14,0 35,1 7,8 11,0 16,4
2004 26,3 5,8 10,0 10,5 30,6 6,8 11,7 12,2
2005 24,2 5,2 7,7 11,3 28,8 6,2 9,2 13,4
2006 22,1 4,4 6,6 11,0 26,4 5,3 7,9 13,2
2007 20,6 4,1 7,7 8,8 24,8 5,0 9,3 10,5
2008 22,1 5,5 7,5 9,1 26,8 6,7 9,0 11,1
2009 22,4 7,0 7,3 8,1 26,6 8,3 8,7 9,6
2010 22,2 5,6 9,9 6,7 26,7 6,8 11,8 8,1
2011 21,7 6,1 8,8 6,8 26,1 7,3 10,6 8,2
2012 23,7 8,0 6,5 9,2 28,4 9,6 7,8 11,0
2013 23,1 7,5 6,3 9,3 27,8 9,0 7,6 11,1
2014 23,2 7,4 6,4 9,5 27,5 8,7 7,5 11,3

Sursa: Conform datelor Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova

Analiza evoluţiei economiei neobservate denotă că în perioada 2000-2014 a fost
înregistrată o tendinţă de diminuare. Cel mai înalt nivel a fost atestat în anul 2000 – de 34,6% din
PIB, iar cel mai mic nivel în anul 2007 – 20,6% din PIB. În perioada ulterioară a avut loc o
majorare a nivelului economiei neobservate, cauza principală fiind criza financiară din anii 2008-
2009 şi seceta din anul 2009, care au cauzat majorarea ponderii economiei neobservate din PIB cu
1,5 puncte procente în anul 2008 şi suplimentar încă cu 0,3 puncte procente în anul 2009. În
4
următorii doi ani (2010-2011) s-a produs o diminuare lentă a acestui indicator, urmată de o
creştere cu 2 puncte procente în 2012, majorarea cauzată de secetă. În anul 2013 au fost
implementate măsuri de combatere a fraudelor fiscale, ca urmare a avut loc o scădere cu 0,6
puncte procentuale.
În perioada analizată, sectorul formal a înregistrat o modificare neînsemnată, care oscilează
în jurul nivelului de 7% din PIB, iar în perioada anilor 2000-2007 s-a micşorat de la 7% faţă de
PIB până la 4,1% din PIB. Cel mai înalt nivel a fost înregistrat în anul 2012 (8% din PIB).
Analiza evoluţiei sectorului formal a depistat corelaţia dintre cataclismele naturale şi nivelul
sectorului dat.
De asemenea, această perioada a avut loc o diminuare lentă a sectorul neformal: de la
10,5% din PIB, în anul 2001, până la 6,3% din PIB, în 2013.
Ponderea sectorului producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu în perioada de
cercetare s-a micşorat de două ori: de la 18,5% din PIB, în anul 2000, până la 9,5% din PIB, în
2014.
În figura 3 este prezentată evoluția economiei neobservate în % din PIB pe parcursul anilor
analizaţi atât în total pe Republica Moldova, cât şi pe sectoare separate: formal, neformal şi al
producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu.
Tendinţele nivelului economiei neobservate, inclusiv pe sectoarele: formal, neformal,
gospodăriile casnice, în raport cu valoarea adăugată, sunt identice tendinţelor nivelului obiectului
cercetării raportat la PIB, doar că este mai mare, deoarece însăşi valoarea adăugată este mai mică
faţă de PIB.

40,0 Economia neobservată

35,0

30,0
sectorul formal

25,0
Total % față de PIB

sectorul
20,0 neformal

15,0 producţia
gospodăriilor casnice
pentru consum propriu
10,0
Total % față de PIB

5,0

0,0
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

Anii

5
 Fig. 3. Evoluţia economiei neobservate în RM, anii 2000-2014
Sursa: Elaborat de autori în baza datelor BNS

Analiza corelaţiei dintre producţia gospodăriilor casnice pentru consum propriu şi

remitenţe reflectă că între aceşti doi indicatori există o corelaţie inversă. În tabelul 2 este
prezentată dinamica transferurilor din străinătate.

Tabelul 2. Volumul de valută străină parvenită din activitatea cetăţenilor moldoveni în

străinătate, mlrd. dolari SUA

2000 2005 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Transferuri, 1,61
total 0,15 0,68 1,22 1,66 1,18 1,24 1,44 1,49 1,61 4 1,219
Inclusiv, prin
sistemul
rapid 0,11 0,50 0,92 1,32 0,98 1,07 1,27 1,31 1,43 1,44

Sursa: elaborat conform datelor BNS şi a Băncii Naţionale a Moldovei

Funcţia producţiei gospodăriilor casnice pentru consum propriu este prezentată prin
formula 1, care reflectă dependenţa de remitenţe. Funcţia dată a fost dedusă cu ajutorul pachetului
EViews 7, iar în paranteze este dat t-statistic pentru fiecare parametru.

CASN = 8.2457+ 1.5514*1/REM + 1.8761*D03 + 1.0307*D06 - 1.4603*D09 - 2.7967*D10 - 2.523*D11 (1)

(-4.7) (20.35) (3.64) (1.98) (-2.78) (-5.32)
R2 =0.988 F=108.27 DW=2.43

unde: CASN – producţia gospodăriilor casnice pentru consum propriu;

REM – remitenţe;
D – DUMMY; (Pentru atenuarea picurilor din regresie au fost folosite variabilele DUMMY:
D03, D06, D10, D11, care se numesc variabile binare. Variabilele DUMMY sunt definite
astfel: toate observaţiile au cifra 0, cu excepţia anilor 2003, 2006, 2010, 2011, care au cifra
1.)
R – coeficientul de corelaţie;
F – t-statistic;
DW – Durbin-Watson stat.
În tabelul 3 sunt prezentate datele despre economia neobservată pentru Republica Moldova
şi ţările vecine din lista a 162 de țări, calculate de Schneider F. [4, pag.61-64].

6
 Tabelul 3. Nivelul economiei neobservate, % în PIB
1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 Average
Republica 45,6 45,1 44,1 44,5 44,6 44 43,4 44,3 - 44,5
Moldova
România 34,3 34,4 33,7 33,5 32,8 32 31,7 30,7 30,2 32,6
F. Rusă 47 46,1 45,3 44,5 43,6 43 42,4 41,7 40,6 43,8
Ucraina 52,7 52,2 51,4 50,8 49,7 48,8 47,8 47,3 46,8 49,7

Sursa: [4]
Conform calculelor lui Schneider F., în Moldova, nivelul economiei neobservate (44,5%
din PIB) în anii 1999-2007 este mai mare faţă de țările vecine: România (cu 11,9 puncte
procentuale), Rusia (cu 0,7 puncte procentuale), dar mai mică faţă de Ucraina (cu 5,2 puncte
procentuale). Însă, rezultatul obţinut de savantul german este mai mare comparativ cu estimările
efectuate de către Biroul Naţional de Statistică. Nivelul indicatorului analizat este 27,4% din PIB
(în mediu pentru perioada 2000-2007). Cauza diferenţei dintre rezultatele obţinute sunt metodele
aplicate, numărul elementelor luate în calcul și ponderabilitatea elementelor.
În lucrarea publicată a cercetătorilor Schneider F. și Enste D. [6], la începutul anilor 1990 a
fost determinată o ierarhie a țărilor pe scară a economiei neobservate: în cazul în care țările în curs
de dezvoltare aveau economia subterană (în primul rând, sectorul neformal) aproximativ de 35-
45% din PIB, în țările dezvoltate – 10-20%, iar țările cu economii în tranziție au înregistrat nivelul
de 25-30%, ţările Europei de Est au tins către țările dezvoltate din Occident, iar fostele republici
sovietice – către țările în curs de dezvoltare ale Estului.
În Anexa 1 sunt prezentate datele privind economia neobservată a celor 28 de ţări din UE pe
parcursul anilor 2003-2015. Astfel, cel mai înalt nivel al economiei neobservate aparţine Bulgariei
(35,9-30,6%), urmată de România (33,6-28%) şi Croaţia (32,3-27,7%). Ţările cu cel mai mic nivel
al economiei tenebre sunt: Austria (10,8-8,2%), Luxemburg (9,8-8,3%), Olanda (12,7-9%) şi
Regatul Unit (12,2-9,4%). Valoarea medie a economiei neobservată în ţările din UE este de 22,6-
18,3%. Deci, potrivit datelor din Anexă, pe parcursul anilor analizaţi, se observă o descreştere a
economiei tenebre cu mici excepţii în unele state în diferiţi ani. În general, s-a produs descreşterea
economiei neobservate cu 4,3 puncte procentuale din PIB, care a scăzut în medie cu 19% pe
parcursul anilor analizați. Figura 4 prezentă nivelul economiei neobservate pe ţări pentru anul
2015.

7
 Economia neobservată (în % față de PIB)
6,5
Austria 8,2
8,3
Olanda 9
9,4
Irlanda 11,3
12
Germania 12,2
12,3
Finlanda 12,4
13
Suedia 13,2
14,1
Republica Cehă 15,1
16,2
Protugalia 17,6
18,2
Media 18,3
20,6
Ungaria 21,9
22,4
Slovenia 23,3
23,3
Litonia 23,6
24,3
Cipru de Sud 24,8
25,8
Estonia 26,2
27,7
Turcia 27,8
28
Bilgaria 30,6
0 5 10 15 20 25 30 35

Fig.4. Economia neobservată a ţărilor UE în anul 2015

Sursa:[5]
Tabelul 4. Dimensiunea economiei neobservate pentru 3 țări europene (non-membre
europene) pe anii 2003-2015 (în % din PIB)
Țări/Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Norvegia 18,6 18,2 17,6 16,1 15,4 14,7 15,3 15,1 14,8 14,2 13,6 13,1 13,0
Elveția 9,5 9,4 9,0 8,5 8,2 7,9 8,3 8,1 7,8 7,6 7,1 6,9 6,5
Turcia 32,2 31,5 30,7 30,4 29,1 28,4 18,9 28,3 27,7 27,2 26,5 27,2 27,8
Media pentru 3
țări 20,1 19,7 19,1 18,3 17,6 17,0 17,0 17,2 16,8 16,3 15,7 15,7 15,8
media tuturor
țărilor europene 22,4 22,1 21,6 20,9 20,1 19,4 19,9 19,7 19,3 19,0 18,5 18,3 18,0

Sursa: [5]
În Tabelul 4 este prezentată cota economiei neobservate din PIB a 3 ţări din Europa, care
nu aparţin UE şi media lor pe parcursul anilor analizaţi. De asemenea, este prezentată media celor
31 de ţări, situate în Europa. Deci, cel mai înalt nivel al economiei neobservate aparţine Turciei
(32,2-27,8%), iar cel mai mic – Elveţiei (9,5-6,5%). Nivelul mediu pentru cele 3 ţări non-UE este

8
de 20,1-15,8%), iar pentru cele 31 de ţări ale Europei este de 22,4-18% din PIB, care a scăzut cu
4,4 puncte procentuale. Nivelul economiei neobservate din cele 31 de ţări din Europa, pe parcursul
anilor analizaţi, a prezentat tendinţe de scădere, şi anume cu 20%.
Tabelul 5. Dimensiunea economiei neobservate pentru 5 țări non-europene cu nivelul înalt
de dezvoltare economică, anii 2003-2015 (% faţă de PIB)

Țări/Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Australia 13,7 13,2 12,6 11,4 11,7 10,6 10,9 10,3 10,1 9,8 9,4 10,2 10,3
Canada 15,3 15,1 14,3 13,2 12,6 12,0 12,6 12,2 11,9 11,5 10,8 10,4 10,3
Japonia 11,0 10,7 10,3 9,4 9,0 8,8 9,5 9,2 9,0 8,8 8,1 8,2 8,4
Noua Zeelandă 12,3 12,2 11,7 10,4 9,8 9,4 9,9 9,6 9,3 8,8 8,0 7,8 8,0
Statele unite ale
Americii 8,5 8,4 8,2 7,5 7,2 7,0 7,6 7,2 7,0 7,0 6,6 6,3 5,9
Alte tari OECD
/ medie
neponderate 12,2 11,9 11,4 10,4 10,1 9,6 10,1 9,7 9,5 9,2 8,6 8,6 8,6
Sursa: [5]

Potrivit datelor din tabelul 5 atestăm că cel mai înalt nivel al economiei neobservate a fost
în Canada (15,3-10,3%), iar cel mai mic nivel – în SUA (8,5-5,6%). În medie, nivelul acestor 5
ţări pe parcursul anilor s-a micşorat de la 12,2% faţă de PIB, în anul 2003, până la 8,6% faţă de
PIB în anul 2015, deci a scăzut cu 3,6 puncte procentuale.
Tabelul 6. Dimensiunea economiei neobservate în medie pe diferite grupe de ţări,
anii 2003-2015 (% faţă de PIB)
200 200 200 200 200 200 200 201 201 201 201
Mediile/Ani 3 4 5 6 7 8 9 0 1 2 3 2014 2015
28 de țări ale
Uniunii Europene/
Media 22,6 22,3 21,8 21,1 20,3 19,6 20,1 19,9 19,6 19,3 18,8 18,6 18,3
3 țări din Europa
ce nu aparțin
Uniunii
Europene / Media 20,1 19,7 19,1 18,3 17,6 17,0 17,5 17,2 16,8 16,3 15,7 15,7 15,8
5 alte țări ale
OCDE/ Media 12,2 11,9 11,4 10,4 10,1 9,6 10,1 9,7 9,5 9,2 8,6 8,6 8,6
Toate 36 de
state/Media 21,0 20,7 20,2 19,4 18,7 18,0 18,5 18,3 18,0 17,6 17,1 17,0 16,7

Sursa: [5]

9
 În Tabelul 6 sunt prezentate informaţii privind nivelul mediu al economiei neobservate pe
UE (28 ţări), 3 ţări europene, dar care nu aparţin UE, 5 ţări înalt dezvoltate economic din OCDE şi
nivelul mediu al tuturor 36 de ţări sus numite pe parcursul anilor 2003-2015. Din datele tabelului
reiese că în anul 2003 aceste ţări au înregistrat economie neobservată în valoare de 21% din PIB,
care pe parcursul anilor a scăzut lent până la 16,7% din PIB în anul 2015. În perioada 2003-2015
nivelul economiei neobservate a scăzut cu 3,3 puncte procentuale.
Tabelul 7. Populația ocupată, total pe Republica Moldova pe ani 2003-2015 (mii locuitori)
Tipul
loculul de
muncă/Ani 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Total 1356,5 1316 1318,7 1257 1247,2 1251 1184,4 1143,4 1173,5 1146,8 1172,8 1184,9 1203,6
Sect.
Formal 840,4 860,9 877,7 815,8 827,7 861,4 829 789,9 812,8 805,9 810 799,4 785,2
Sect.
informal 516 455,1 441 441,5 419,5 389,6 355,4 353,5 360,7 340,9 362,8 385,5 418,4

Sursa: elaborat conform datelor BNS.

În tabelul 7 este prezentată informaţia privind ocuparea forţei de muncă pe parcursul anilor
2003-2015 pe sectoare. În anul 2015, fiecare al 3 muncitor (34,8%) activa în sectorul informal, iar
în anul 2003 această cifră a fost de 38%. Conform datelor tabelului 1, nivelul economiei
neobservate, în anul 2003, a fost 29,9% din PIB, iar în anul 2014 – de 23,2% din PIB. Conform
calculelor, nivelul economiei neobservate este cu 8,1 puncte procentuale, mai mare decât datele
BNS, faptul dat se datorează metodologiei BNS de a subestima nivelul economiei tenebre. Deci,
se poate de spus că BNS prezintă nivelul inferior al economiei neobservate. În lucrările publicate
de Schneider [5], media economiei neobservată pentru anii 2003-2007 a fost de 44,5% din PIB, iar
BNS oferă o valoare medie de 24,6% din PIB pentru perioada similară.
Concluzii
Conform mai multor date privind nivelul economiei neobservate în Republica Moldova se
disting diverse opinii:
• 23,1% – datele obţinute de BNS (anul 2013 – 23,2%, anul 2014 şi media pe anii 2000-
2010 este de 26% faţă de PIB);
• 32,5% – în sectorul informal pentru anul 2014, 34,8% – pentru anul 2015 (conform
datelor BNS privind locurile de muncă);
• 44,5% – datele conform Schneider (media 1999-2007);
• 55% – conform estimărilor efectuate de Institutul Naţional pentru Dezvoltare (IND)
pentru anul 2010 [8].
Evaluarea lui Schneider, IND și evaluarea autorilor articolului este mai realistă și plasează
nivelul economiei neobservate în intervalul 35-55% din PIB.
Autorul articolul [8] menţionează: “De fapt, în țară există două economii, care sunt
aproximativ comparabile din punct de vedere al cifrei de afaceri. Economia neobservată va fi
capabilă să iasă din umbră? Răspunsul la această întrebare conduce la o concluzie dezamăgitoare:

10
guvernul nu-i va permite să iasă din umbră, deoarece el singur are nevoie de afaceri dubioase.
Legalizarea de afaceri pot veni doar după legalizarea puterii”.

Cauza de bază a economiei neobservate este situată în organele de stat. Pentru a combate
acest fenomen, este necesară, cât mai curând posibil, reexaminarea împuternicirilor poliției,
inspectoratului fiscal și celui vamal.

Începând cu anul 1991, autorii acestui articolul au efectuat previziunea indicatorilor

macroeconomici pentru Republica Moldova cu ajutorul balanţelor interramurale natural-valorice.
Din anul 2000, autorii au început să utilizeze paralel balanţe interramurale naturale “efective”
pentru estimarea economiei neobservate. Însă, cu regret, a fost o pauză în elaborarea balanţelor
interramurale natural valorice din anul 2008 până în 2013. Cu ajutorul acestor balanţe putem
depista şi evalua importul şi exportul ilegal şi, de asemenea, producerea ilegală pe tipuri de
produse.
Deși legea RM numește astfel de acțiuni drept infracțiune vamală administrativă, peste tot
în lume sunt numite contrabandă. Astăzi, elementele principale ale contrabandei sunt mărfuri
supuse accizelor – alcool, țigări, combustibil, care permit obţinerea rapidă a unui randament destul
de sporit.
În anul 2013, cu ajutorul balanţelor interramurale natural efective au fost depistate 12 tipuri
de mărfuri, care au făcut parte din economia neobservată în valoare de 3250,6 mil. lei, constituind
3,2% din PIB. Iar în anul 2014 au fost depistate 24 de tipuri de mărfuri care au atins cifra de
4823 mil. lei ce a constituit 4,3% din PIB. Deci, atestăm că economia neobservată a avut o
creştere de 1572,4 mil. lei sau s-a majorat cu 1,1 puncte procentuale.
În scopul diminuării nivelului economiei neobservate, este necesar ca Serviciul Fiscal de
Stat din Republica Moldova să implementeze practica altor ţări europene, cum ar fi: evaluarea
discrepanței fiscale prin sporirea conformării fiscale.
Economia neobservată include astfel de fenomen ca ocuparea informală, salariul în plic,
care rezultă cu reducerea vărsămintelor în bugetul statului, micşorarea alocărilor în Fondul Social,
diminuarea Fondului Asigurării Obligatorii de Asistența Medicală. Pentru diminuarea acestui
fenomen, este necesar de redus motivațiile, sporirea controlului și majorarea amenzilor.
De obicei, experţii caracterizează economia neobservată ca un fenomen negativ, însă dacă
evaluăm acest fenomen obiectiv, cu excepția părții penale, pot fi identificate şi elemente cu impact
pozitiv. Este necesar de menţionat că economia neobservată asigură o bună parte a consumătorilor
cu bunuri și servicii, prin urmare economia neobservată are aportul său – satisfacerea cererii de
consum pe piață. Într-o economie deficitară, unde persistă și imperfecțiunea sistemului fiscal,
există sectoare care au posibilitatea de a se dezvolta doar cu ajutorul economiei neobservate.
În toate țările cu economie de piață a fost, este, și, aparent, va exista o economie
neobservată. Amploarea acestui fenomen poate fi diferită, însă nici una dintre țări nu a reușit să
lichideze complet fenomenul dat. Această tendință poate fi comparată cu infracțiunile criminale.
Amploarea fenomenului poate fi redusă, dar este, practic, imposibil de eliminat totalmente.

11
 BIBLIOGRAFIE

1. Costandachi G. Moldova pradă a economiei subterane şi evaziunilor fiscale. Institutul

pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Chişinău, 2012.
2. Anuarul statistic al Republicii Moldova 2015 / Biroul Naţional de Statistică al RM. Ch.:
Statistică, 2015. ISBN 978-9975-78-932-5;
3. Теневая экономика и легализация преступных доходов/Н.М. Голованов, В.Е.
Перекислов, В.А. Фадеев/Изд-во Питер,2003, ISBN 5-318-00723-6;
4. Schneider F. The shadow economy and work in the shadow: What do we (not) know?
Discussion paper № 6423, March 2012;
5. Schneider F. Size and development of the shadow economy of 31 European and 5 other
OECD countries from 2003 to 2015: different developments. January 2015;
6. Schneider F., Enste D. Increasing Schadow Economies All Over the World – Fiction or
Reality? A Survey of the Global Evidence of their Size and of their Impact from 1990 to
1995. Institute for the Study of Labor Discussion Paper №26. December 1998;
7. Теневая экономика в мире и в Балтии (Лекция) Ольга Павук, Dr.Oec, асс. профессор
БМА, Рига, 13.11.2013. версия для печати
8. Оценка уровеня теневой экономики в Молдове, Institutul Naţional pentru Dezvoltare,
http://ind.md/?p=76 , accesat 15.04.16.

12
 Anexa 1

Nivelul economiei neobservate pentru 28 ţări UE , % în PIB

Ţările /
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Anii
Austria 10,8 11 10,3 9,7 9,4 8,1 8,5 8,2 7,9 7,6 7,5 7,8 8,2

Belgia 21,4 22,7 20,1 19,2 18,3 17,5 17,8 17,4 17,1 16,8 16,4 16,1 16,2

Bulgaria 35,9 35,3 34,4 34 32,7 32,1 32,5 32,6 32,3 31,9 31,2 31 30,6

Croaţia 32,3 32,3 31,5 31,2 30,4 29,6 30,1 29,8 29,5 29 28,4 28 27,7

Republica
19,5 19,1 18,5 18,1 17 16,6 16,9 16,7 16,4 16 15,5 15,3 15,1
Cehă

Danimarca 17,4 17,1 16,5 15,4 14,8 13,9 14,3 14 13,8 13,4 13 12,8 12

Estonia 30,7 30,8 30,2 29,6 29,5 29 29,6 29,3 28,6 28,2 27,6 27,1 26,2

Finlanda 17,6 17,2 16,6 15,3 14,5 13,8 14,2 14 13,7 13,3 13 12,9 12,4

Franţa 14,7 14,3 13,8 12,4 11,8 11,1 11,6 11,3 11 10,8 9,9 10,8 12,3

Germania 17,1 16,1 15,4 15 14,7 14,2 14,6 13,9 13,2 12,9 12,4 12,2 12,2

Grecia 28,2 28,1 27,6 26,2 25,1 24,3 25 25,4 24,3 24 23,6 23,3 22,4

Ungaria 25 24,7 24,5 24,4 23,7 23 23,5 23,3 22,8 22,5 22,1 21,6 21,9

Irlanda 15,4 15,2 14,8 13,4 12,7 12,2 13,1 13 12,8 12,7 12,2 11,8 11,3

Italia 26,1 25,2 24,4 23,2 22,3 21,4 22 21,8 21,2 21,6 21,1 20,8 20,6

Latvia 30,4 30 29,5 29 27,5 26,5 27,1 27,3 26,5 26,1 25,5 24,7 23,6

Lituania 32 31,7 31,1 30,6 29,7 29,1 29,6 29,7 29 28,5 28 27,1 25,8

Luxemburg 9,8 9,8 9,9 10 9,4 8,5 8,8 8,4 8,2 8,2 8 8,1 8,3

Malta 26,7 26,7 26,9 27,2 26,4 25,8 25,9 26 25,8 25,3 24,3 24 24,3
Ţările de
12,7 12,5 12 10,9 10,1 9,6 10,2 10 9,8 9,5 9,1 9,2 9
Jos
Polonia 27,7 27,4 27,1 26,8 26 25,3 25,9 25,4 25 24,4 23,8 23,5 23,3

Portugalia 22,2 21,7 21,2 20,1 19,2 18,7 19,5 19,2 19,4 19,4 19 18,7 17,6

România 33,6 32,5 32,2 31,4 30,2 29,4 29,4 29,8 29,6 29,1 28,4 28,1 28

Slovenia 26,7 26,5 26 25,8 24,7 24 24,6 24,3 24,1 23,6 23,1 23,5 23,3

Cipru 28,7 28,3 28,1 27,9 26,5 26 26,5 26,2 26 25,6 25,2 25,7 24,8

Spania 22,2 21,9 21,3 20,2 19,3 18,4 19,5 19,4 19,2 19,2 18,6 18,5 18,2

Slovakia 18,4 18,2 17,6 17,3 16,8 16 16,8 16,4 16 15,5 15 14,6 14,1

Suedia 18,6 18,1 17,5 16,2 15,6 14,9 15,4 15 14,7 14,3 13,9 13,6 13,2

Marea
12,2 12,3 12 11,1 10,6 10,1 10,9 10,7 10,5 10,1 9,7 9,6 9,4
Britanie

Mediu pe
22,6 22,3 21,8 21,1 20,3 19,6 20,1 19,9 19,6 19,3 18,8 18,6 18,3
ţările UE

Sursa: [5]

13