Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Vetrinară a

Banatului din Timişoara

Facultatea Tehnologia Produselor Agroalimentare

Ingineria Alimentelor Functionale

COMPUŞI POLIFENOLICI PREZENŢI ÎN

VINURILE ROŞII. METODE DE ANALIZĂ

Coordonator Masterand

Prof. Dr. Iosif GERGEN

Timisoara 2010
 2

CUPRINS:

1. Noţiuni introductive................................................3

2. Substanţe care intervin in culoarea vinului..........4

3. Polifenolii din vin ...................................................5

4. Compuşi polifenolici ..............................................16

5. Metode de analiză a polifenolilor ..........................17

6. Identificarea polifenolilor ………………………..19

7. Extractia compusilor polifenolici ………………25

 3

1. Notiuni introductive
Polifenolii sunt clasificați ca și antioxidanți ale căror principală acțiune este
prevenirea formării radicalilor liberi, luptând împotriva îmbătrânirii pielii. Pot fi
descoperiți în unele fructe și legume și se găsesc sub formă de antocian (în fructele
roșii), faovide (în citrice), quercetina (în frunzele de ceai, ciocolată, ceapă, alge și
mere).

Polifenolii au diferite avantaje care le permit să fie utilizate în estetică:

 previn apariția ridurilor și pierderea elesticității pielii;

 dau fermitate pielii și stimulează regenerearea celulelor și a țesuturilor;

 îmbunătățesc hidratarea epidermei și cresc densitatea dermei;

 stimulează sintetizarea colagenului și a elastinei de la nivelul pielii;

 luptă împotriva radicalilor liberi.

Până de curând, datorită fragilității lor, polifenolii nu au fost folosiți în

industria cosmetică deoarece aceștia se oxidează foarte repede în contact cu aerul.
Dacă nu sunt stabilizați, polifenolii iși pierd foarte repede proprietățile
antioxidante.

Organizații din Franța (INRA, INSERM, IRFAQ) au avut nevoie de 15 ani

de cercetare până au reușit să stabilizeze polifenolii din măr. HOLDIS a reușit să
folosească acești polifenoli încorporându-i în produse cosmetice și nutritive cum
sunt AAA, Anti Age și „IN&OUT"
 4

Compozitia chimică a vinului

Proprietăţile fizico-chimice pe tipuri de vinuri

Vin de calitate superioară cu denumire de

origine controlată
Vin de Vin de
Vin de Vin cu denumire de origine controlată şi trepte de
masă calitate Vin cu
masă calitate
superior superioa denumire de
Cules la
ră origine Cules târziu Cules la
Caracteristici Cules după stafidirea
controlată înnobilare
maturitatea boabelor
deplină

Tăria alcoolică la
8 9,5 10,5 11 11,5 11,5 11,5 11,5
+200Cvol.min.
Zagaruri reducătoare
45 60
g/l min
Aciditate Vinuri albe
5 5 5.5 6 6 6 6 6
totală în şi rose
acid tartric
5 5 5 5 5 5 5 5
g/l Vinuri roşii
Aciditatea volatilă în acid
1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2 1.2
acetic g/l max.
Vinuri albe
Extract sec 15 16 18 20 22 24 25 26
şi rose
nereducător
g/l, min Vinuri roşii 16 18 20 22 24 26
 5

Vinuri seci
200 200 200 200 200
albe şi rose
Dioxid de Vinuri seci
175 175 175 175 175 175
sulf total roşii
mg/l max Vinuri
250 250 250
demiseci
Vinuri
demidulci şi 300 300 300 300 300
dulci

Proprietătile organoleptice ale vinurilor

Caracteristici Condiţii de admisibilitate

Vinuri de consum current
Aspect Limpede fără sediment
Alb-verzui, alb- gălbui, galben-verzui până la galben-auriu,
Culoare roz sau roşu caracteristic tipului de vin
Miros Caracteristic de vin, fără miros străin
Gust Plăcut de vin sănătos să nu aibă gust străin
Vinuri de calitate superioară
Aspect Limpede cristalin, fără sediment
Alb-verzui, alb-gălbui, galben-verzui până la galben- pai,
Culoare roz sau roşu caracteristic tipului de vin
Miros Caracteristic de vin, fără miros străin
Plăcut, armonios, tipic potgoriei sau zonei de producere
Gust să nu aibă gust străin
Vinuri de calitate superioară cu denumire de origine controlată
Aspect Limpede cristalin fără sediment
Alb- verzui, alb- gălbui, galben verzui până la
Culoare galben- pai-auriu, roz, roşu sau roşu-rubiniu
Miros Aroma caracteristică soiului buchet pentru vinurile vechi
Gust Plăcut, armonios, tipic potgoriei sau zonei de producere şi soi

2. SUBSTANŢE CARE INTERVIN ÎN CULOAREA VINULUI

Substanţele care intervin în culoarea vinului sunt în general compuşi fenolici
care pot fi:
- fenoli simpli, care, la rândul lor, sunt:
- acizi fenolici şi anume: acizi hidroxibenzoici (p-hidroxibenzoic, pirocate-
chic, vanilie, galic, siringic, salicilic, gentisic); acizi hidroxi-cinamici
(acidul cumaric, cafeic, ferulic);
 6

- stilbeni (reseveratrolul).
- polifenoli care la rândul lor pot fi:
- monomeri: antociani, flavanili, flavonoli, flavononoli;
- polimeri: procianidene, complecşi TA, taninuri condensate, antociani
polimerizaţi;
- macromoleculari: complecşi T-P; combinaţii tanino-săruri.
Taninurile pot fi hidrolizabile (galotaninuri şi elagotaninuri) şi nehidrolizabile
(catechină şi galocatechine precum şi leucoantocianidine).
În vinurile albe substanţele tanante se găsesc în cantitate mică (< 0,4 g/l) iar
în cele roşii în cantitate mai mare (> 1 g/l). La păstrarea vinurilor conţinutul şi
structura taninurilor se schimbă ceea ce influenţează gustul vinului (mai ales la cel
roşu). Ceilalţi pigmenţi suferă şi ei modificări ceea ce conduce la modificarea
caracteristicilor cromatice ale vinurilor. Astfel, vinurile albe capătă nuanţe aurii, un
parfum specific vinului vechi (caşeu de învechire) iar gustul îşi pierde din
fructozitate şi capătă catifelare. La vinurile roşii culoarea îşi pierde tenta sângerie
şi capătă nuanţa cărămizie, iar gustul aspru-astringent se modifică, vinul devenind
mai rotund.
3. Polifenolii din vin. Beneficii
Beneficiile terapeutice ale vinului sunt recunoscute de secole de lumea
medicala. Important este ca aceasta licoare sa fie consumata in cantitati moderate.
S-a dovedit ca 1 - 2 pahare de vin zilnic previn aparitia bolilor de inima si a
cancerului. Efectul pozitiv dispare si chiar se transforma intr-un factor de risc daca
se depasesc trei pahare de vin pe zi.
Analizele privind compozitia vinului au scos la iveala ca acesta contine peste
1.000 de substante benefice organismului. Printre cele mai importante se afla
polifenolii, zaharurile, mineralele (potasiu, calciu, magneziu), vitaminele (A, B2,
B5, B6, C), substantele aromate, acizii organici, proteinele. Polifenolii (substante
colorate, taninuri) se gasesc intr-o cantitate mai mare in vinurile rosii (3-5
 7

grame/litru) decat in cele albe. Datorita actiunii lor antioxidante, polifenolii din vin
anihileaza actiunea nociva a radicalilor liberi (reziduuri metabolice) impiedicand
astfel imbatranirea precoce si bolile degenerative. Alta substanta care se gaseste
numai in vinul rosu, in strugurii negri si in fructele de padure este
quercitina. Studiile au demonstrat ca aceasta substanta creste imunitatea
organismului. Quercitina prelungeste viata celulelor cu 80%, stimuleaza muschiul
cardiac, dilata vasele capilare, ceea ce contribuie la prevenirea anginei pectorale si
a formarii de cheaguri.
"In cantitati moderate, vinul poate fi consumat si in regimul de slabire
pentru ca nu contine grasimi sau colesterol, fiind in acelasi timp furnizor de
energie si un bun digestiv. In functie de culoarea, taria si tipul vinului, variaza si
consumul acestuia. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este vinul alb
sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii. Este urmat de vinul rosu sec
– care datorita flavonoidelor este un excelent antioxidant – si apoi de cel dulce.
De asemenea, vinul este recomandat si in anemii, deoarece poate stimula pofta de
mancare contribuind totodata la echilibrarea balantei nutritionale", sustine
profesor doctor Ileana Marinescu, medic endocrinolog si nutritionist la Institutul
National de Endocrinologie "C.I. Parhon".
PARADOXUL FRANTUZESC. In sudul Frantei, dietele includ mari
cantitati de branza, unt, oua si alte produse bogate in colesterol si grasimi. In ciuda
acestui fapt, rata bolilor cardiovasculare s-a dovedit mai scazuta decat in Statele
Unite. Acesta este paradoxul frantuzesc. Chiar daca oamenii consuma alimente
bogate in grasimi, daca beau vin constant si in cantitati moderate sunt protejati de
aceste afectiuni. Alte studii facute in Anglia si Danemarca au aratat acelasi lucru:
 8

vinul este un factor de protectie pentru inima. De retinut ca europenii obisnuiesc sa

bea la masa vin sau apa.
Anumite substanţe din vinul roşu determină celulele din pereţii arterelor
sangvine să producă monoxid de azot, un gaz vasodilatator. Consumul moderat de
vin roşu reduce riscul de declanşare a maladiilor cardiovasculare, potrivit
numeroaselor studii realizate în ultimii ani. Cercetătorii francezi de la Institutul
Naţional de Cercetări Medicale "Sante", din cadrul Universităţii din Angers,
prezintă prima explicaţie ştiinţifică a mecanismului molecular al acestei protecţii
oferite de anumite substanţe, denumite polifenoli, din vin. Astfel, oamenii de ştiinţă
au descifrat mecanismul molecular prin care polifenolii din vinul roşu determină
celulele din pereţii arterelor sangvine să producă monoxid de azot, un gaz
vasodilatator.
Această descoperire oferă explicaţia ştiinţifică a faptului că în sud-vestul
Franţei se înregistrează anual mai puţine cazuri de deces provocate de infarct, deşi
alimentaţia oamenilor este bogată în grăsimi saturate provenind din alimente
precum unt, smântână, brânză, mezeluri şi pulpe de raţă.
Mecanismul descifrat recent are legătură cu unul dintre receptorii
hormonului estrogen din celulele pereţilor vasculari, subtipul alfa, la care se
ataşează moleculele de polifenoli.
Sub efectul estrogenului, femeile prezintă un risc cardiac mult mai scăzut
înainte de menopauză, iar efectele benefice ale estrogenului se produc prin
intermediul acestei forme de receptor. Medicii francezi au făcut studii pe şoareci,
pornind de la ipoteza că un anumit tip de polifenol - delfinidină - care activează
receptorul, este suficient pentru a declanşa producerea monoxidului de azot în
celulele endoteliale şi să scadă astfel presiunea arterială.
 9

Într-adevăr, polifenolii din vinul roşu au determinat scăderea tensiunii

arteriale în cazul şoarecilor cu receptori ERalpha, dar nu au generat nicio "relaxare
vasculară" la şoarecii care nu prezentau aceşti receptori. Această descoperire
reprezintă dovada faptului că binefacerile polifenolilor asupra supleţii arterelor
necesită prezenţa acestui receptor de estrogen.
Pentru a-şi dubla argumentaţia, cercetătorii francezi au demonstrat faptul că
un anumit medicament anticancer, inhibitor al acestui receptor, blochează
producerea monoxidului de azot de către celulele vasculare, împiedicând astfel
arterele să se dilate.
Vinul roşu stimulează hormonii sexuali
Un alt studiu al cercetătorilor italieni de la Universitatea din Florenţa arată
că vinul roşu creşte apetitul sexual în cazul femeilor. La această cercetare au
participat 800 de subiecţi cu vârsta cuprinsă între 18 şi 50 de ani, jumătate femei,
jumătate bărbaţi. Oamenii de ştiinţă i-au rugat pe participanţi să completeze un
chestionar în care să precizeze la ce recurg pentru a mări apetitul sexual. Astfel,
peste 53 la sută dintre femei au răspuns că un pahar sau două de vin roşu le creşte
dorinţa de a întreţine raporturi intime cu partenerul. De cealaltă parte, bărbaţii au
răspuns că rareori apelează la vreun truc pentru a-şi mări apetitul sexual. În plus,
vinul roşu conţine substanţe care au calităţi similare celor ale hormonilor sexuali şi
are efecte afrodisiace.
Nutriţioniştii spun că o femeie ar trebui să bea în jur de 200 - 250 de mililitri
pe zi, iar pentru un bărbat doza recomandată este de 300 de mililitri. În plus,
specialiştii spun că doar vinul roşu sec oferă organismului mai multe beneficii,
deoarece este mai bogat în minerale şi antioxidanţi decât celelalte tipuri de vin. În
 10

acelaşi timp, din punct de vedere caloric, vinul sec are cantitatea cea mai mică de
zahăr, comparativ cu celelalte tipuri de vin.
Consumul moderat de vin rosu reduce riscul de declansare a maladiilor
cardiovasculare, potrivit numeroaselor studii din ultimii ani, cercetatorii francezi
prezentand, recent, prima explicatie stiintifica a mecanismului molecular al acestei
protectii oferite de polifenolii din vin.
Potrivit AFP, cercetatorii de la Institut National de la Santé et de la
Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers, Franta) au descifrat
mecanismul molecular prin care polifenolii din vinul rosu determina celulele din
peretii arterelor sangvine sa produca monoxid de azot (NO), un gaz vasodilatator.
Acest studiu a fost publicat in cel mai recent numar al revistei stiintifice americane
PLoS One.
Diferite studii, inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers,
au identificat polifenolii din vin drept agentii responsabili pentru aparitia
efectului vasodilatator, in urma producerii monoxidului de carbon la nivelul
celulelor endoteliale care captusesc peretii vaselor sangvine.
Oamenii de stiinta mai aveau de descoperit felul in care se declansa
productia monoxidului de azot, informeaza Mediafax .
Mecanismul descifrat recent are legatura cu unul dintre receptorii
hormonului estrogen din celulele peretilor vasculari, subtipul alfa, la care se
ataseaza moleculele de polifenoli.
Sub efectul estrogenului, femeile prezinta un risc cardiac mult mai scazut
inainte de menopauza, iar efectele benefice ale estrogenului se produc prin
intermediul acestei forme de receptor. Pornind de aici, medicii francezi au avut
ideea de a-l studia pe soareci.
 11

Ei au pornit de la ipoteza ca un anumit tip de polifenol - delfinidina - care

activeaza receptorul, este suficient pentru a declansa producerea monoxidului
de azot in celulele endoteliale si sa scada, astfel, presiunea arteriala.
Intr-adevar, polifenolii din vinul rosu au determinat scaderea tensiunii
arteriale in cazul soarecilor cu receptori ERalpha, dar nu au generat nicio "relaxare
vasculara" la soarecii care nu prezentau acesti receptori. Aceasta descoperire
reprezinta dovada faptului ca binefacerile polifenolilor asupra supletei arterelor
necesita prezenta acestui receptor de estrogen.
Pentru a-si dubla argumentatia, cercetatorii francezi au demonstrat faptul ca
un anumit medicament anticancer (Fulvestrant), inhibitor al acestui receptor,
blocheaza producerea monoxidului de azot de catre celulele vasculare, impiedicand
astfel arterele sa se dilate.
Aceasta descoperire ofera, in afara unei explicatii stiintifice a "paradoxului
francez" - mai putine cazuri de infarct in sud-vestul Frantei, desi alimentatia
oamenilor este bogata in grasimi saturate provenind din alimente precum unt,
smantana, branza, mezeluri, foie gras, pulpe de rata, dar si in vin -, si noi informatii
despre "potentialul terapeutic al polifenolilor in tratarea maladiilor
cardiovasculare", potrivit cercetatorilor.

Beneficiile polifenolilor din struguri

Un articol publicat in editia din Noiembrie a revistei “Nutrition Research”
precum si un articol publicat in Octombrie 2008 in “Jurnal of Gerontology:
Biological Sciences” evidentiaza descoperirea efectelor benefice ale strugurilor si
ale polifenolilor din struguri in reducerea riscului de aparitie a bolilor
cardiovasculare. Polifenolii, inclusiv resveratrolul, acizii polifenolici, antocianii si
 12

flavonoidele sunt compusi antioxidanti care se regasesc in struguri si legume, sunt

considerati motivele pentru care aceste fructe si legume ajuta la mentinerea unui
organism sanatos.
In articolul lor, Dr. Wayne R. Leifert and Dr. Mahinda Y. Abeywardena, de la
“Commonwealth Scientific and Industrial Research Organisation” din Adelaide,
Australia au evaluat capacitatea polifenolilor din struguri de a proteja impotriva
aparitiei bolilor cardiovasculare si a altor boli bazate pe inflamatii.
Acestia au concluzionat faptul ca, in timp de mecanismul primar de actiune
al polifenolilor din struguri pare sa fie cel de reducere a oxidarii lipoproteinice de
joasa densitate prin proprietatile sale antioxidante, compusii din polifenolii din
struguri au scazut numarul cheagurilor de sange, au imbunatatit ritmul cardiac si au
ajutat la evitarea stramtarii vaselor de sange, cel mai probabil prin semnalarea
celulara si activitatea genetica. Cu toate ca multe studii pe polifenolii din struguri
au fost efectuate in laborator, au existat si studii clinice umane care au evidentiat
proprietati de reglare a nivelului de colesterol si a circulatiei sanguine. S-a dovedit
de asemenea ca persoanele care consuma regulat vin rosu sufera de o incidenta
scazuta de boli cardiovasculare cu toata ca acestia consuma mancaruri grase.
“Consumul de struguri si extracte din struguri si/sau produse pe baza de
struguri cum ar fi vinul rosu, pot ajuta la prevenirea aparitiei bolilor cronice
degenerative cum ar fi cele cardiovasculare” concluzioneaza autorii. “De aceea,
folosirea suplimentelor alimentare pe baza de seminte de struguri, coaja de
struguri sau vin rosu poate fi considerata o abordare sanatoasa asupra dietei
necesare in prevenirea bolilor cardiovasculare.”
In “Journal of Gerontology” cercetatorii de la “Michigan State University” si
de la “University of Michigan”au raportat faptul ca, in cazul soarecilor de laborator
 13

care au fost stimulati sa dezvolte hipertensiune sensibila la sare, acestia au

inregistrat o scadere a presiunii sanguine si o imbunatatire a ritmului cardiac dupa
consumarea de pudra de struguri sub forma de tablete.
Dr. Mitchell Seymour si colegii au administrat diete fara sare sau bogate in
sare pe care le-au completat in unele cazuri cu suplimente pe baza de pudra de
struguri. Unele animale au primit si medicamentatie antihipertensiva. Dupa 18
saptamani de tratament cu pudra de struguri, soarecii aveau presiune sanguina si
inflamatii scazute, ritm cardiac imbunatatit si o degenerare scazuta a muschiului
cardiac in comparatie cu animalele carora nu li se administrase pudra de struguri.
Tratamentul cu medicamentatie antihipertensiva a scazut presiunea sanguina, dar
nu a protejat animalele de degenerarea inimii.
“Aceste descoperiri sustin teoria noastra ca o substanta din struguri are un
efect relevant asupra riscului de aparitie a bolilor cardiovasculare, pe langa
simpla scaderea a presiunii sanguine care stim ca se obtine printr-o dieta bogata
in fructe si legume” a spus Seymour.
“Traseul inevitabil spre hipertensiune si disfunctie cardiaca a fost
schimbat prin adaugarea de pudra de struguri intr-o dieta bogata in sare” a
notat co-autorul Steven Bolling in al carui laborator au fost efectuate studiile “.
Cu toate ca sunt multi compusi naturali in struguri care pot fi eficienti, totusi un
efect evident impotriva hipertensiunii este datorat flavonoidelor – fie prin efectele
antioxidante directe, prin efectele indirecte asupra functionarii celulelor sau prin
ambele.Aceste flavonoide sunt abundente in toate componentele strugurilor –
coaja, miez si samburi, toate aceastea fiind prezente in pudra pe care am
administrat-o. Dupa cum stim, exista o variabilitate larga, poate chiar genetica, in
sensibilitatea la sare sau in cauzarea hipertensiunii” a adaugat Dr. Bolling. ” Unele
 14

persoane pot fi foarte sensibile la sare, unele au un nivel moderat de rezistenta,

iar altele poate chiar sunt rezistente la sare dar noi in general spunem sa va
feriti de excesul de sare.”
Vinul rosu poate ascunde secretul longevitatii – cercetarile facute de-a
lungul timpului au aratat faptul ca anumite calorii pot prelungi durata de viata atat
a celulelor mononucleare, cat si a mamiferelor. O echipa de cercetatori de la
Universitatea Harvard a descoperit un ingredient in vinul rosu care prelungeste
durata de viata a unor organisme cu pana la 80%. Studiile efectuate explica astfel
de ce persoanele care consuma moderat vin rosu prezinta un risc minim in ceea ce
priveste accidentele cardiovasculare. Aceasta descoperire ar putea duce la crearea
unor noi medicamente pentru prelungirea duratei de viata sau pentru prevenirea ori
tratarea maladiilor legate de imbatranire. Astfel, cercetatorii britanici sustin ca o
substanta din vin, denumita resveratrol, ar putea sa vindece afectiuni care apar la
varsta a treia.
Oamenii de stiinta americani intentioneaza sa testeze anul acesta un
medicament bazat pe resveratrolul din vinul rosu, pe un grup de 30 de voluntari,
care au o afectiune degenerativa rara. Alte teste facute in India pe animale au aratat
ca o versiune mai puternica a resveratrolului ar putea trata diabetul.
De asemenea, un studiu francez atesta faptul ca persoanele care prefera vinul
in locul berii au diete mult mai sanatoase decat persoanele care consuma frecvent
bere. Conform rezultatelor studiului, persoanele care beau frecvent vin au o dieta
bazata mai mult pe carne alba, fructe, legume, masline, branzeturi mai putin grase
fata de bautorii de bere, care consuma foarte multa carne rosie, bauturi racoritoare
carbogazoase, zahar, carnati, carne de miel si unt.
 15

Vinul, pe langa faptul ca poate fi un “elixir” si un bun aliment-medicament,

daca este consumat peste masura, fara cumpatare, poate deveni unul dintre
dusmanii cei mai periculosi. El a fost consumat dintotdeauna si ca agent terapeutic.
Este considerat ca o componenta importanta a terapiei naturale, cu denumirea de
enoterapie. De exemplu, Hipocrate, parintele medicinei, recomanda vinul in
tratarea pneumoniei, in debilitate fizica, in terapia plagilor deschise si ca antidot in
muscatura de sarpe. Dacii utilizau vinul si pentru prepararea unor unguente
eficiente in tratarea bolilor oculare.
Protejeaza impotriva cancerului?
Da, specialistii spun ca vinul ar avea unele efecte in prevenirea cancerului.
Daca este consumat cu moderatie, vinul micsoreaza tumorile legate de sistemul
digestiv – ale esofagului, stomacului sau intestinelor.
Este bun pentru inima si artere
Binefacerile vinului pentru inima si artere sunt cunoscute in toata lumea.
Unele substante din struguri, polifenolii, reduc riscul de accidente vasculare cu
conditia sa nu se depaseasca doua, cel mult trei pahare pe zi, pentru ca vinul in
exces este nociv pentru ficat si in nici intr-un caz nu poate fi considerat
medicament. In sudul Frantei, dietele includ mari cantitati de branza, unt, oua,
carne si alte produse bogate in colesterol si grasimi. Parca ar promova
imbolnavirea inimii. In ciuda acestui fapt, rata afectiunilor cardiovasculare s-a
dovedit mult mai scazuta fata de America. Acesta este paradoxul francez.
Consumul moderat si regulat de vin s-a demonstrat din nou a fi un factor
responsabil. Studii facute, de asemenea, in Anglia si Danemarca, au aratat acelasi
lucru: cei care nu consuma vin au mai multe sanse de a se imbolnavi de inima.
Reduce riscul de Alzheimer
 16

Unele studii stiintifice leaga aparitia maladiilor ce degenereaza in dementa

de consumul regulat de vin. Totusi, rezultatele acestor studii nu sunt concludente,
subiectul continuand sa starneasca controverse. Unii specialisti considera alcoolul
un puternic factor de degenerare vasculara cerebrala, asociata riscului de tipul
maladiei Alzheimer, dar cercetarile pe aceasta tema continua. Totusi, studii
anterioare au aratat ca un pahar de vin consumat zilnic reduce riscul de aparitie a
bolilor cardiovasculare, ca si aparitia dementei.
Previne osteoporoza
Medicul cardiolog si cercetatorul francez Michel de Lorgeril considera ca
vinul ar avea efecte protectoare indirecte impotriva imbolnavirii de osteoporoza.
„Polifenolii din vin cresc concentratia de omega 3 care protejeaza oasele”, spune
el, dar tine sa precizeze ca cercetarile pe aceasta tema vor continua.
Cate pahare de vin putem bea?
Specialistii recomanda in medie intre 1 si 3 pahare pe zi. Totusi, nu este o
regula – unii nutritionisti considera ca trebuie sa se tina cont si de greutatea
persoanei care le consuma, pentru ca una mai slaba ar trebui sa se opreasca la unul.
Rosu sau alb?
Au aceleasi proprietati terapeutice si aduc aceleasi beneficii starii de
sanatate. Unii cercetatori sustin insa ca vinul alb ar avea efecte protectoare mai
mari asupra sistemului cardiovascular decat cel rosu.
Vinul si ditele de slabit
In cantitati moderate, vinul poate fi consumat si cand se urmeaza un regim
de slabire pentru ca nu contine grasimi, colesterol sau fibre, fiind in acelasi timp
furnizor de energie si un bun digestiv. In functie de culoarea, taria si tipul vinului,
variaza si aportul acestuia. Cel mai indicat din punctul de vedere al siluetei este
 17

vinul alb sec, deoarece este cel mai sarac in proteine si calorii. Este urmat de vinul
rosu sec. Acesta, gratie flavonoidelor, este un excelent antioxidant. De asemenea,
vinul este recomandat si in anemii, deoarece poate stimula pofta de mancare,
contribuind totodata la echilibrarea balantei nutritionale.
Efecte nocive
O cantitate mare de vin ingerata de organism ii deregleaza activitatea.
Ficatul nu mai poate face fata situatiei. Alcoolul transportat de sange in tot
organismul ataca fiecare celula care, pentru a se apara de otrava, este nevoita sa-si
arda propriii compusi – proteine si acizi nucleici. Pentru functionarea normala a
ficatului, nu trebuie sa se consume mai mult de un litru de vin de 10-12 grade tarie.
Printre cele mai serioase efecte nocive se numara:
•intoxicatia etilica cronica (alcoolismul cronic);
• agitatie, logoree (vorba multa, coerenta sau nu), irascibilitate si agresivitate,
depresie;
•somnolenta, dificultati respiratorii, coma alcoolica;
• tulburari cardiovasculare;
•actiune iritanta asupra mucoasei gastrice si intestinale;
• intoxicarea ficatului si a pancreasului etc.
4. Compusi polifenolici
Compusii polifenolici sunt substante foarte raspandite in regnul vegetal. O
mare parte a acestor compusi este reprezentata de taninuri, compusi neazotati cu o
mare heterogenitate structurala si masa moleculara relativ mare care au
proprietatea de a forma complexe puternice cu proteinele, dar si cu amidonul,
celuloza, unele minerale. (1). Ceilalti compusi, numiti generic polifenoli netanoizi,
nu prezinta proprietatile generale ale taninurilor.
 18

Din punct de vedere chimic taninurile apartin la doua clase de compusi:

galotaninuri sau taninuri hidrolizabile si taninuri catehice sau nehidrolizabile.
Dintre acizii polifenolcarboxilici prezenti in structura taninurilor
hidrolizabile cel mai raspandit este acidul galic care de cele mai multe ori se
gaseste esterificat cu glucoza in structura glucogalinei.
In grupa taninurilor galice se intalnesc esteri ai glucozei sau ai unei oze
specifice cu diversi acizi polifenilcarboxilici, cum este hamamelitanul.
Sunt prezente si glicozide ale acidului elagic precum si esteri dintre doua sau
mai multe molecule din acelasi acid polifenolcarboxilic numiti depside.
A doua grupa este reprezentata de derivati ai flavanului. Cel mai simplu
compus din aceasta serie este catehina.
Acesti compusi constituie grupa taninurilor nehidrolizabile si se pot prezenta
sub forma de taninuri catehice simple sau catehine, cum este galocatehina.
Tot in grupa taninurilor catehice intra si flobafenele care sunt compusi
macromoleculari rezultati prin condensarea catehinelor cu formarea unor legaturi
C-C.
5.Metode de analiză a polifenolilor

1. Determinarea capacitatii antioxidante totale prin metoda FRAP.

Se va lucra cu spectrofotometrul Specord 205 UV-VIS Analytik Jena,

utilizandu-se cuve de cuart cu grosimea de 1cm.
Aceasta metoda a fost dezvoltata initial pentru determinarea capacitatii
antioxidante a plasmei ( Ferric reducing ability of plasma) si se baza pe capacitatea
plasmei de a reduce ionii ferici la ioni ferosi care formau la pH acid un complex
colorat cu tripiridil triazina (TPZ), cu maximul de absorbtie la 593 nm. Capacitatea
 19

antioxidanta este direct proportionala cu cantitatea de ioni ferosi formati, care se

determina pe baza unei curbe de etalonare utilizand etaloane cu concentratii
cunoscute de ioni ferosi.
2. Dozarea spectrofotometrica a polifenolilor totali prin metoda Folin
-Ciocalteu.
Se va lucra cu spectrofotometrul Specord 205 UV-VIS Analytik Jena,
utilizandu-se cuve de cuart cu grosimea de 1cm.
Polifenolii sunt substante cu caracter antioxidant, care se gasesc in cantitati
apreciabile in produsele de origine vegetala. Nu sunt prevazute limite legale, dar
valoarea lor ofera indicatii asupra calitatii produsului. Polifenolii sunt compusi
chimici aromatici cu mai multe grupari hidroxil inserate pe nucleul aromatic.
Datorita acestei structuri au proprietati redox, putand fi oxidati de reactivul Folin
Ciocalteau cu form
area unei coloratii albastre cu maximul de absorbtie la 750 nm.

3. Determinarea calităţii strugurilor cu ajutorul analizelor biochimice

În vederea determinării calităţii, probele de struguri de la soiurile testate au
fost supuse unor analize biochimice complexe. Acestea au fost:
● Separarea şi dozarea carotenoidelor folosind cromatografia lichidǎ de înaltǎ
performanţǎ (HPLC)
● Separarea acizilor fenolici
● Determinarea capacităţii (activităţii) antioxidante a strugurilor a fost realizată
prin două metode diferite: metoda 2,2-Difenil-1-picrilhidrazil (DPPH) şi metoda
ORAC (capacitatea antioxidantǎ a radicalului oxigenului).
 20

Determinarea concentraţiei în polifenoli totali, la soiurile strugurilor analizaţi,

utilizând metoda Folin-Ciocâlteu
Strugurii, datorită conţinutului mare în compuşi cum sunt antocianii,
flavonoidele şi resveratrolul au o mare varietate de acţiuni biologice cum ar fi:
inhibarea oxidării lipoproteinelor cu densitate mică, proprietăţi antioxidante,
reducerea riscului de apariţie a bolilor cardiovasculare, efecte hipoglicemiante,
efecte antiinflamatorii şi antimicrobiale, terapia cancerului şi altele.
La variantele experimentale ale soiului Chasselas dore s-au obţinut cele mai
mici concentraţii în polifenoli totali pentru sistemul de cultură convenţional, dar şi
pentru sistemul de cultură organic.

Determinarea capacitǎţii antioxidante a strugurilor din soiurile de viţă de vie

studiate în cele două sisteme de cultură, organic şi convenţional
Cuantificarea capacitǎţii antioxidante pentru struguri este foarte utilǎ deoarece
furnizeazǎ informaţii importante cum ar fi rezistenţa la oxidare, contribuţia
cantitativǎ a substanţelor antioxidante sau activitatea antioxidantǎ din interiorul
organismului dupǎ ingerare ( HUANG, OU şi PRIOR, 2005).

Pentru determinarea activităţii antioxidante au fost utilizate două metode:

DPPH şi ORAC (capacitatea antioxidantǎ a radicalului oxigenului). Rezultatele
obţinute sunt foarte asemănătoare pentru ambele metode. Astfel la soiurile de vin
Muscat Ottonel urmat de Fetească regală au prezentat cea mai mare capacitate
antioxidantă, iar la soiurile de masă Napoca şi Timpuriu de Cluj. Cea mai mică
valoare pentru activitatea antioxidantă s-a înregistrat la soiul Chasselas dore în
ambele sisteme de cultură, organic şi convenţional.
 21

Datele obţinute pentru activitatea antioxidantă se corelează foarte bine cu

cele obţinute pentru plofenolii totali. De exemplu, dintre soiurile de masă studiate,
soiul Napoca (cultivat atât în sistem organic cât şi în sistem convenţional) a avut
cea mai mare concentraţia în polifenoli totali şi cea mai mare valoare pentru
capacitatea antioxidantă folosind metoda ORAC. Cea mai mică concentraţie în
polifenoli şi cea mai mică valoare pentru activitatea antioxidantă s-a obţinut pentru
soiul Chasselas dore. La soiurile pentru struguri de vin, Muscat Ottonel şi Feteasca
regală, au avut cea mai mare concentraţie în polifenoli totali şi cea mai mare
valoare pentru capacitatea antioxidantă folosind metoda ORAC, iar cea mai mică
capacitate antioxidantă s-a înregistrat la soiul Aromat de Iaşi.

6.Identificarea polifenolilor
Prepararea solutiei de analizat
5 g produs vegetal fin pulverizat se aduce intr-un vas de laborator impreuna cu 100 ml
apa distilata. Se fierbe 30 minute si se completeaza apa evaporata. Se filtreaza. Filtratul serveste
la efectuarea reactiilor de identificare.
Reactia cu acid acetic si acetat de plumb.
La 1 ml solutie de analizat se adauga 2 ml acid acetic 10 % si 1 ml acetat de plumb 10 %.
Acidul acetic impiedica precipitarea taninurilor catechinice cu plumb, iar aparitia unui precipitat
indica prezenta taninurilor hidrolizabile.
Dupa 5 minute se observa aparitia unor precipitate, dupa cum urmeaza:

Specia Reactiv Rezultate

Mentha pulegium Acid acetic 10 % + Acetat de plumb 10 precipitat brun
%
Mentha piperita Acid acetic 10 % + Acetat de plumb 10 precipitat brun
%
Mentha longifolia Acid acetic 10 % + Acetat de plumb 10 precipitat brun
%
 22

Thymus marschallianus Acid acetic 10 % + Acetat de plumb 10 precipitat brun

%

Reactia cu clorura ferica 1 %.

Compusii polifenolici dau coloratii intense in prezenta sarurilor ferice. La 2 ml solutie de analizat
se adauga 2 picaturi de reactiv.

Specia Reactiv Rezultate

Mentha pulegium Clorura ferica 1 % pp. brun + coloratie bruna
Mentha piperita Clorura ferica 1 % pp. brun + coloratie bruna cu reflexe oliv
Mentha longifolia Clorura ferica 1 % pp. brun + coloratie brun inchis
Thymus marschallianus Clorura ferica 1 % pp. brun + coloratie bruna cu reflexe violet

Determinarea cantitativa a compusilor polifenolici

Metoda consta in determinarea fotocolorimetrica a concentratiei de tanin.

Curba de etalonare

Pentru realizarea curbei de etalonare se prepara 19 solutii de acid tanic cu concentratia

cuprinsa intre 0,0001 % si 0,01 % .
Se cantaresc 0,2 g acid tanic si se completeaza cu apa la 20 ml. Rezulta o solutie cu
concentratia de 0,01 % care se dilueaza dupa cum urmeaza:

Solutia ml sol. 0,01 % ml apa conc. %

nr.
1 0 4 0
2 0.4 3.6 0.001
3 0.8 3.2 0.002
4 1.2 2.8 0.003
5 1.6 2.4 0.004
6 2 2 0.005
7 2.4 1.6 0.006
8 2.8 1.2 0.007
9 3.2 0.8 0.008
 23

10 3.6 0.4 0.009

11 4 0 0.01

S-au obtinut astfel solutii cu concentratia cuprinsa intre 0 si 0.01 % la intervale de 0.001
procente. Pentru obtinerea unei serii de solutii de concentratii cuprinse intre 0 si 0.001 % la
intervale de 0.0001 procente, din fiecare dintre solutiile cu nr. 2 pana la 10 se iau cate 0.2 ml si se
completeaza cu apa la 2 ml.Acestea se ordoneaza in ordinea crescatoare a concentratiilor si se
prelucreaza dupa cum urmeaza.
La 2 ml din fiecare solutie se adauga cate 1 ml acid fosfowolframic ( R) si 17 ml soluti
carbonat de sodiu ( 50 g / 100 ml ). Dupa 120 secunde se citeste extinctia la spectrofotometru la
750 nm. Rezulta urmatoarele valori ale extinctiei in functie de concentratie si urmatorul tabel
reprezentand curba de etalonare si regresia liniara a acesteia.
Observatie: extinctia s-a determinat fata de apa ( conc. % = 0 ).

Nr.crt. Concentratia % Extinctia

1 0 0
2 0.0001 0.005
3 0.0002 0.011
4 0.0003 0.01
5 0.0004 0.015
6 0.0005 0.018
7 0.0006 0.019
8 0.0007 0.02
9 0.0008 0.023
10 0.0009 0.024
11 0.001 0.027
12 0.002 0.039
13 0.003 0.049
14 0.004 0.058
15 0.005 0.061
16 0.006 0.07
 24

17 0.007 0.082
18 0.008 0.099
19 0.009 0.103
20 0.01 0.105
Prepararea solutiei de analizat. 0,5 g produs vegetal fin pulverizat se aduce intr-un
balon de 250 ml impreuna cu 150 ml apa si se incalzeste la fierbere, dupa care se mentine 30
minute pe baia de apa in fierbere, sub refrigerent vertical. Amestecul se raceste apoi sub un
curent de apa si se dilueaza cu apa la 250 ml. Dupa sedimentarea particilelor de produs vegetal,
se filtreaza printr-o hartie cu diametrul de 12 cm. Primii 50 ml din filtrat se arunca. Partile
urmatoare servesc pentru determinare.
Determinarea totalului polifenolic.
5 ml din filtrat se completeaza cu apa la 25 ml. La 2 ml din solutie se adauga 1 ml acid
fosfowolframic (R) si 17 ml solutie de carbonat de sodiu ( 50 g / 100 ml ). Dupa 120 secunde se
citeste extinctia la spectrofotometru, la lungimea de unda de 750 nm fata de apa.(10)
Pentru determinarea cantitativa a compusilor polifenolici in produsul vegetal uscat se iau
in considerare urmatoarele calcule:
-5 ml filtrat corespund la (0,5/250)*5=0,01 g produs vegetal uscat.
-dupa diluare, 1 ml solutie de analizat corespunde la 0,01/25= 0,0004 g produs vegetal uscat,
deci 0,04%.
-dupa determinarea concentratiilor de compusi polifenolici ale solutiilor de analizat, prin
extrapolare din dreapta de regresie, procentul de compusi polifenolici exprimati in acid tanic in
produsul vegetal uscat se calculeaza astfel:
in 0,04 g p.v. …………………………………c% rezultata prin extrapolare
in 100 g p.v. ………………………………….C % compusi polifenolici in p.v. uscat
-din ecuatia dreptei de regresie rezulta ca c%=(ext-0.0116)/10.174

Specia Extinctia Conc.% prin extrapolare Conc. % compusi

polifenolici
Mentha pulegium 0.067 0.005445253 13.61
Mentha piperita 0.077 0.00642815 16.07
Mentha longifolia 0.062 0.004953804 12.38
 25

Thymus marschallianus 0.058 0.004560645 11.40

Exprimarea continutului de compusi polifenolici se poate face si in pirogalol. Pentru

aceasta s-a realizat o curba de etalonare prin determinarea extinctiei unei serii de 10 solutii de
pirogalol cu concentratia cuprinsa intre 0.001 % si 0.01 % la intervale de 0.001 %. Se obtin
urmatoarele valori ale extinctiei si curba de etalonare si regresia liniara a acesteia.

Nr. Concentratia % Extinctia

crt.
1 0.001 0.009
2 0.002 0.016
3 0.003 0.028
4 0.004 0.033
5 0.005 0.049
6 0.006 0.053
7 0.007 0.069
8 0.008 0.08
9 0.009 0.093
10 0.01 0.109

Aplicand acelasi rationament ca si in cazul precedent se calculeaza concentratia

procentuala in compusi polifenolici exprimati in pirogalol.
in 0,04 g p.v. …………………………………c% rezultata prin extrapolare
in 100 g p.v. ………………………………….C % compusi polifenolici in p.v. uscat
In acest caz din ecuatia din ecuatia dreptei de regresie rezulta c%=(ext-0.0065)/10.976

Specia Extinctia Conc.% prin extrapolare Conc. % compusi

polifenolici
Mentha pulegium 0.067 0.006696429 16.74
Mentha piperita 0.077 0.007607507 19.01
Mentha longifolia 0.062 0.006240889 15.60
 26

Thymus marschallianus 0.058 0.005876458 14.69

7. Extractia compusilor polifenolici

1. Stabilirea tehnologiei pentru extracţia şi separarea compuşilor polifenolici

din seminţe de struguri
Compuşii polifenolici din seminţe de struguri pot fi utilizaţi:
� în industria farmaceutică şi cosmetică – caz în care se impune separarea până la
nivel individual;
� în industria alimentară (bere, alcool, vinuri) polifenolii pot fi utilizaţi fără o
separare avansată unde nu se separă la nivel avansat, o extracţie şi eventual o
concentrare a extractului fiind suficientă) (7);
� în industria biopreparatelor şi culturilor celulare – caz în care cerinţele sunt
similare primelor două cazuri.

Extract obţinut din seminţe de struguri prin tratare fracţionată cu solvenţi

selectivi

Ţinând cont de specificitatea diferiţilor solvenţi asupra diferitelor fracţii de

compuşi (6) cu structură polifenolică din seminţe de struguri, s-a efectuat o
extracţie succesivă a materialului vegetal, uscat şi mărunţit, obţinându-se trei tipuri
de extracte şi anume: eteric, etanolic şi apos (8) (fig. 1).
Procedeul aplicat pe seminţele strugurilor de Chambourcin, recoltate la
maturitatea tehnologică a soiului, a condus la obţinerea următoarelor randamentele
pentru extracţiile succesive (tabelul 1):
Tabelul 1
Randamentele de Randamentul Randamentul Randamentul
extracţie a seminţelor extracţiei cu extracţiei cu extracţiei
de struguri cu diferiţi eter etilic, % EtOH, % H2O, %
solvenţi Element
 27

morfologic
Seminţe 10,20 9,31 6,1

Caracterizarea fizico – chimică a extractului de seminţe ce urmează să fie

utilizat în reţeta de fabricaţie a unui complement alimentar

Abordarea oricărei direcţii de testare a proprietăţilor biologic active ale

extractului polifenolic separat, presupune înainte de toate, parcurgerea unei etape
de caracterizare fizico-chimică a acestuia.
Astfel, folosind metodele fizico-chimice utilizate curent în practica
laboratoarelor de farmacognozie s-au determinat parametrii prezentaţi în tabelul 2.
Parametrii fizico-chimici obţinuţi, pentru extractul din seminţe de struguri,
reliefează o compoziţie fenolică extrem de bogată, ce impune materia primă
folosită pe o poziţie foarte bine în ierarhia resurselor vegetale disponibile care
conţin compuşi polifenolici.
Tabelul 2
Caracteristici fizico-chimice ale extractului etanolic din seminţe Valoare
de struguri. Caracteristica
Aspect şi culoare Lichid
limpede
de culoare
galben
brună
pH 5,6
0
Densitate relativă la 20 C 1,0012
Substanţă uscată % 6,03
Cenuşă % 0,98
Substanţă organică % 5,05
Azot total g/100 ml 0,42
Zaharuri reducătoare g/100 ml 0,08
Polifenoli totali g acid galic/100 ml extract 41,7
Flavone % raportat la soluţie 0,53
(rutozid) % raportat 8,77
la s.u.
Cinarină % raportat la 1,54
(acid 1,4 –dicafeoilchinic) soluţie
% raportat 25,56
la s.u.
Acid cafeic % raportat la 1,35
soluţie
 28

% raportat 22,47
la s.u.
Pirocatehină % raportat la 0,673
soluţie
% raportat 11,15
la s.u.
Proantocianidoli mg/l 820

Obţinerea unui complement alimentar pe bază de must de struguri şi extract

natural din seminţe. Prezentarea generală a produsului

Produsul propus este un suc de struguri cu proprietăţi antioxidante, ce

urmează să fie omologat şi introdus în fabricaţie la Staţiunea de Cercetare
Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Iaşi.
Elaborarea unor produse care asigură beneficii pentru sănătate reprezintă una
din direcţiile de dezvoltare asumate la unitatea menţionată ca urmare a acceptării
ideii că alimentaţia are un rol determinant în prevenirea şi tratarea unor boli.
Aceasta se încadrează în grupa alimentelor funcţionale sau a suplimentelor
dietetice, având componente derivate din ingrediente naturale care asigură
beneficii suplimentare pentru sănătate, pe lângă efectele nutriţionale
corespunzătoare (îmbunătăţirea stării de sănătate sau de bunăstare generală şi/sau
reducerea riscului unor boli).
Produsul va fi realizat din suc de struguri negri din soiul Chambourcin în prealabil
decantat, concentrat prin evaporare sub vid, îmbogăţit cu extract polifenolic din
seminţe de struguri şi vitamina C.
Compoziţia şi valoarea nutritivă a produsului sunt determinate de materiile
prime şi auxiliare din care provine şi care corespund prevederilor legale sanitare şi
standardelor în vigoare.
La fabricarea noului produs nu se vor folosi substanţe străine de tipul:
coloranţi, substanţe aromatizante, emulgatori, zahăr etc.
Produsul rezultat va fi un aliment energizant, recomandat în egală măsură
copiilor şi adulţilor. Este indicat pentru eliminarea oboselii, reducerea efectelor
 29

negative ale stresului, mărirea vitalităţii, stimularea proceselor de creştere şi

regenerare.
Merită menţionat că, pe lângă virtuţile sale terapeutice, preparatul va
menţine gustul şi aroma extrem de plăcute ale strugurilor proaspeţi.
Tehnologia de obţinere a sucului concentrat de struguri cu proprietăţi antioxidante
face obiectul unui brevet depus la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Marci în anul
2004.
Implementarea tehnologiei de obţinere a complementului alimentar va
conduce la următoarele avantaje: sucuri cu turbiditate scăzută sub 2 NTU, gust şi
miros specific de struguri, produs 100 % natural, fără adaos de conservanţi,
coloranţi, zahăr şi arome sintetice, se asigură valorificarea strugurilor cu rezistenţă
sporită care nu pot fi utilizaţi pentru producerea de vin, fără a contraveni legii,
prelungirea duratei de exploatare a plantaţiei de viţă de vie rezistentă la boli
criptogamice şi ger, seminţele de struguri, considerate deşeuri ale industriei
vinicole, sunt valorificate la un nivel superior, cresc şansele de extindere a
segmentului de consumatori pe piaţa internă; menţinerea sănătăţii consumatorului
prin introducerea în alimentaţie a unor produse naturale, sănătoase, cu efecte
terapeutice şi valoare nutritivă deosebită şi propagarea pe piaţa internă a unui
produs indigen cu calităţi similare celor din import la un preţ accesibil
consumatorilor.
 30

BIBLIOGRAFIE

1. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/preda.pdf
2. http://www.usab-tm.ro/%5Crezumat%5CRezumat%20romana
%20Bostan.pdf
3. http://tpa.usab-tm.ro/fitobiosana/raport_obiectiv2_fitobiosana.pdf
4. http://tpa.usab-tm.ro/metodologiefbs.php
5. http://www.icia.ro/Documents_Files/i5w38_PAOT15-2008%20-
prezentare.pdf
6. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/pintea.pdf
7. http://www.usamvcluj.ro/files/teze/bunea.pdf
8. http://www.revistadechimie.ro/pdf/6_2007_2.pdf
9. http://www.slideshare.net/ukabularca/diploma-2009
10. http://ro.wikipedia.org/wiki/Polifenol
 31

11. http://www.anti-aging-systeme.com/html-data/extract-din-samburi-de-
struguri.pdf
12. http://www.ziare.com/articole/polifenol
13. http://www.gandul.info/sanatate-food-drink/cercetatorii-francezi-explica-
procesul-prin-care-vinul-rosu-ne-intareste-inima-5291606
14. http://www.scritube.com/medicina/Vinul-rou-benefic-n-cancere-i-
84231720.php
15. http://www.stilfeminin.ro/sanatate/Efectele-benefice-ale-vinului-rosu-
explicate-de-cercetatori.html
16. http://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/paradoxul-francez-al-vinului-
rosu-explicat-de-cercetatori-5290035
17.S. Dragan, I. Gergen, C. Socaciu, Alimentatia Functionala cu componente
bioactive naturale in sindromul metabolic, Editura Eurostampa,
Timisoara 2010.