Sunteți pe pagina 1din 3

Calitatea lemnului.

Factorii care influienteaza calitatea lemnului

Calitatea lemnului influienteaza calitatea produselor finite pe baza de lemn. Aceasta se face diferit,

la arbore pe picior sau doborat.

Factorii principali care influienteaza calitatea lemnului sunt:specia, insusirile genetice ale indivizilordin

cadrul speciilor, dimensiunile sortimentelor de lemn, proprietatile 21321m1217v fizico-mecanice


lemnului, proprietatile chimice ale lemnului, prezenta defectelor.

Calitatea lemnului este foarte puternic influientata de masurile silviculturale (modul de alegere a

speciilor, de aplicare a lucrarilor de ingrijire, a elagajului si tratamentelor silviculturale, stabilirea

varstei de taiere)

Sortimente de lemn: dupa specie, dupa partea din arbore din care provine, dupa duritate, dupa forma

sectiunii transversale, dupa lungime.

Defectele lemnului

Este de mare importanta depistarea defectelor, lucru care se poate face pe cale vizuala (prin observare)

iar in cazul defectelor ascunse, prin doborare, prin sondaje, pe cale auditiva.

Clasificarea defectelor: defecte de forma(curbura, labartare), def de structura, nodurile, crapaturi,

gauri sau galerii de insecte, coloratii anormale, putregai, defecte de ranire, alte defecte(scorburi,

cancere, coaja infundata)

Frecventa defectelor

La molid- defectul cu cea mai mare frecventa este putregaiul de radacina produs de ciuperca Fomes

annosus. Destul de frecvent este putregaiul de ranaprodus in urma rupturilor de vant, in urma

lucr de expluatare etc

La fag- putregaiul situat la baza, dar si cel de trunchi. Nodurile sunt defecte ce mai apar la lemnul de fag.

Foarte frecvent la fag este intalnita gelivura sub forma unei crapaturi.

La stejar- sunt putregaiul de trunchi si gaurile facute de insecte, iar la exempl prov din lastari ,

nodurile si curburile.
Clasificarea arborilor si arboretelor dupa calitatea lemnului

Clasificarea calitativa a arborilor:

-clasificarea silviculturala care ia drept criteriu de clasificare frecventa si amploarea defectelor:

clasa I arbori cu fusul perfect sanatos

clasa a II a arbori cu fusul sanatos, se admit noduri sanatoase izolate, curburi usoare

clasa a III a arbori cu fusu sanatos, dar rau conformat, cu defecte mai importante

clasa a IV a arbori bolnavi, cu putregai, uscati

-clasificarea IUFRO

clasa I arbori cu lemn de valoare cel putin 50% volumul fusului

clasa aII a arbori cu lemn normal cel putin 50% volumul fusului

clasa a III a arbori cu lemn de lucru sub 50% din volumul fusului

Clasificarea dendrometrica(romaneasca)

Aceasta ia in considerare aprecierea calitatii in functie de proportia lemnului de lucru rotund

din fus la rasinoase si din arborele intreg la foioase.

Proportia se apreciaza vizual dupa lungimea segmentului din fus apt ca lemn de lucru.

Au fost stabilite 4 clase de calitate la arbori, diferentiat pe grupe de specii.

In aprecierea clasei de calitate se urmareste prima jumatate jumatate a fusului la foioase si primii

60% la rasinoase ( deoarece in aceasta zona este concentrata peste 80%din vol arb si 90%

din val sa comerciala)

Clasificarea calitativa a arboretelor

Str arboretelor in raport cu clasa de calitate a arborilor defineste calitatea arborelui in ansamblu sau.

In raport cu procentul arborilor de lucru (de cl I de calitate) stabilit dupa relatia de mai jos s-au
format 10 clase de calitate a arboretelor.

Inventarierea padurilor

Are ca obiect elaborarea de metode pentru inventarierea statistica a arboretelor si a padurii in ansamblu ei.

In silvicultura inventarierile fir cu fir is aproape imposibile si de aceea sa introdus o inventariere

partiala ce are la baza alegerea suprafetelor prin sondaje.

Aceasta ce face randomizat, pt a se face o alegere a suprafetelor de proba cat mai uniforma pe toata

suprafata arboretului.

Obiectul de inventariat (padurea sau arboretul) sunt considerate ca populatie statistica.

Colectivitatea de selectie este constituita din totalitatea suprafetelor de proba instalate in populatia

generala.

N= in care F=supraf padurii si f= suprafata unitatii de esantionaj

Inventarierea statistica permite obt informatiilor referitoare la gardul de apropiere dintre

colectivitatea de selectie si colectivitatea generala sub raportul caracteristicilor urmarite.