Condominiumul in reglementarea justiniana

Cum a conciliat Justinian cele 2 exigente contradictorii (coproprietarii aveau interese

colective iar institutia condominium-ului era profund individualista):
-prin conservarea principiului executarii prerogativelor coproprietatii fara
lezarea intereselor particulare ale coproprietarilor
- prin modificarea regulilor care descriau efectele acestui principiu => fiecare
coproprietar putea realiza nestingherit acte materiale care profitau tuturor in mod
echitabil iar recurgerea la forta era interzisa
Reguli care ghideaza conduita proprietarilor:
- In principiu, solutiile epocii clasice raman valabile si in reglementarile
justiniene.
- Pentru a folosi si intretine, a valorifica in interes comun bunul care se afla in
posesia unui coproprietar i s-a permis acestuia sa incheie acte juridice de administrare
privind bunul in integrum.
- Posesorului bunului comun i s-a permin sa incheie, fara acordul celorlalti
toate actele simple de gestiune, menite sa conserve bunul.
- Actele de dispozitie (de instrainare, cu titlu oneros sau gratuit) puteau fi
incheiate doar cu acordul tututor copropietarilor.

In categoria actelor materiale, unanimitatea coproprietarilor in luarea

deciziilor a fost inlocuita cu majoritatea lor, notiune care in conceptia justiniana nu se
referea la nr. coproprietarilor ci la intinderea cotelor-parti.
Din aceasta conceptie decurg reguli noi:
- actele materiale de gestiune comuna pot fi executate in mod egal de fiecare
copropietar
- Reparatiile necesare bunurilor pot fi efectuate independent de fiecare
copropietar pt ca ulterior cheltuielile sa fie impartite in functie de intinderea cotelor-
parti.
- Pt autorizarea ridicarii unei constructii noi pe un teren comun era nevoie de
acordul unanim si expres al tuturor, astfel incat daca unul dintre ei considera ca era
lezat prin neconsultarea sa, acesta putea cere demolarea constructiei.