Subiecte în Cancer

Noutăți și studii cancer

Informatii generale: cancere si tumori
Prevenție și screening
Tratamente și investigații
Cazuri reale
Video CSID
Dr. Florin Bălănică: importanţa jurnalului alimentar VIDEO în cadrul evenimentului BE FIT by
CSID 5
Evenimente
SFATUL SPECIALISTULUI
Avort medicamentos sau avort prin chiuretaj

Dr. Ioan Boleac Medic primar obstetrica-ginecologie

Avortul medicamentos se poate incerca numai pentru sarcinile mai mici de 63 de zile, adica...
citește

Vezi toti specialistii

Caută în:
toate secțiunile

 Citite
 Noi

Cele mai

 Cancerul vaginal: simptome, factori de risc, tratament

 Cum se transmite Helicobacter Pylori, bacteria care creşte riscul de cancer
 Topul factorilor care contribuie la apariţia cancerului
 Cancerul ovarian: cauze, simptome, terapii, riscuri
 Ai aflat că ai cancer? Iată ce recomandă psihologul pentru a-ţi ridica moralul

 Prima pagină
 Cancer
 Informatii generale: cancere si tumori
Cancerul de colon: simptome, factori de risc,
tratament şi prevenţie
Autor: Simona TUDORACHE

Cancerul colorectal apare atunci când celulele maligne formează tumori în ţesuturile
sănătoase ale tubului digestiv, respectiv colonul sau rectul. Tipul exact de cancer "de
colon" sau "rectal" este determinat de locul în care celulele maligne se formează şi se
înmulţesc pentru a crea tumora primară, de unde ulterior se răspândesc la distanţă, dând
naştere metastazelor.

Cancerul de colon se poate dezvolta în orice segment colonic. În momentul de faţă nu se

cunoaşte cu exactitate cauza bolii, dar s-au identificat mai mulţi factori de risc:

 alimentari: dieta bogată în grăsimi, carnea roşie şi carnea procesată; obezitatea,

sedentarismul; diabetul zaharat de tip 2, fumatul.
 Alţi factori: boli inflamatorii ale intestinului, polipii colorectali, un alt cancer.

“Majoritatea (80 %) sunt sporadice, adică nu sunt legate de o moştenire genetică. Aproximativ
20% apar în context familial, din cauza moştenirii genetice, de la unul sau ambii părinţi.
Sindroamele ereditare cele mai cunoscute sunt PAF – polipoza adenomatoasă familială sau
Lynch- cancerul colorectal non-polipozic ereditar’’, precizează Dr. Carmen Bodale, medic
specialist oncolog, pentru Ce se întâmplă. doctore?!

Simptomele cancerului de colon

În faza incipientă, majoritatea cancerelor de colon nu provoacă dureri sau simptome.

Semne: prezenţa sângelui, care poate fi roşu sau negru, în materiile fecale. Sângerarile pot fi,
uneori, neobservabile cu ochiul liber, acestea pot duce la deficit de fier (anemie) şi la simptome
precum oboseală, dispnee şi paloarea pielii.

Pacientul trebuie să se prezinte la medic dacă prezintă:

 schimbări în obiceiurile de tranzit intestinal, disconfort abdominal general

 scădere inexplicabilă în greutate
 oboseală prelungită.

“Din punct de vedere histopatologic, cancerele de colon sunt adenocarcinoame. Mai rar, pot fi
întâlnite limfoame, tumori neuroendocrine”, adaugă specialistul.

Cum poate fi diagnosticat

Examen clinic: examinarea abdomenului şi rectului, eventuala mărire a ficatului sau
acumularea de lichid în abdomen. Examinarea rectală permite palparea tumorii rectale sau
observarea unor urme de sânge.

<div class="GoogleActiveViewClass" id="DfaVisibilityIdentifier_3106231774"><a

target="_blank"
href="https://adclick.g.doubleclick.net/pcs/click?xai=AKAOjsuclDpT0GOG8KAaEj9b8qm0ZK
ei-
gXy_9X6D7cR56B92uDHm23MASJHxG67gYrDiJnu5aYbXJwdojiEr3HwE5uSKiMGsFHk9jZ
aDjctDWLBrsu5dCi4nqVJQTYbMiKmZow&amp;sig=Cg0ArKJSzDqX0O_O7kXu&amp;urlfix
=1&amp;adurl=https://www.riomare.ro/retete/"><img
src="https://s0.2mdn.net/viewad/5246141/1x1_pixel_tracker.jpg" alt="Advertisement"
border="0" width="1" height="1"></a></div>

Investigaţii de laborator: hemoleucograma si testarea funcţiilor ficatului şi rinichilor. Testare

marker tumorali ACE – antigen carcinoembrionar.

Investigaţii radioimagistice
Colonoscopia: procedura de examinare a colonului. Se foloseşte un tub lung, flexibil, cu ajutorul
căruia medicul poate vizualiza rectul şi colonul în întregime. Colonoscopul e prevăzut cu o
cameră video care permite înregistrarea imaginilor. Colonoscopia este se recomandă tuturor
persoanelor de peste 50 de ani (screening). Acesta necesită o pregătire adecvată a colonului ,
dieta exclusiv lichidiană în ziua pre-examinării, laxative şi, uneori, clisme. Colonoscopia permite
vizualizarea tumorii şi biopsierea formaţiunii tumorale, care poate confirma natura malignă a
leziunii.

Colografia CT= colonoscopia virtuală. Această examinare implică o scanare computer

tomografică a abdomenului. În urma acesteia sunt generate imagini tridimensionale cu peretele
din interior al intestinului gros.

După ce se stabilieşte diagnosticul de tumoră maligna este necesar un CT TAP cu substanţă de

contrast pentru stadializare, pentru invazia ganglionară şi pentru a exclude metastazele la
distanţă.

RMN abdomen şi pelvis. Astfel, se permite vizualizarea ficatului, rectului şi eventualilor

ganglioni metastazici.

Examinarea histopatologică a ţesutului tumoral, recoltat prin colonoscopie, permite

precizarea cu certitudine a diagnosticului de malignitate. Din blocul tumoral se testează şi
anumiţi biomarkeri necesari în alegerea tratamentului sistemic al pacientului.

Profil molecular: “Cancerul se dezvoltă atunci când genele responsabile de reglarea creşterii şi
diferenţierii celulare suferă modificări. Pentru cancerul de colon s-au descris mai multe alterări
ale genelor, cum ar fi mutatiile RAS, mutaţia BRAF, instabilitatea microsateliţilor. Prezenţa sau
absenţa acestor profiluri moleculare ajută la stabilirea tratamentului optim”, mai spune medicul
Carmen Bodale.

Cum se desfăşoară tratamentul

Planificarea tratamentului implică o echipă multidisciplinară. Specialiştii se întâlnesc şi discută
tipul de tratament care depinde de stadiul cancerului, de caracteristicile tumorii şi alţi factori boli
asociate, riscurile şi toxicitatea la care poate fi expus pacientul . Opinia pacientului este şi ea
luată în considerare.

“Tratamentul este o combinaţie de terapii care actionează local, precum intervenţia chirurgicală
sau radioterapia , chimioterapia şi terapiile biologice ţintite”, mai spune Dr. Carmen Bodale.

Stadiul I – rezecţia chirurgicală a intestinului.

Stadiul II – rezectia chirurgicală +/- chimioterapie adjuvantă.

Stadiul III – rezecţie chirurgicală - chimioterapie adjuvantă

Stadiul IV – chimioterapie cu scop paliativ, asociată cu terapie biologică ţintită. “În stadiul IV,
la pacienţii cu tumoră de colon şi metastaze hepatice operabile, se poate realiza chirurgia, atât a
tumorii primare, cât şi a metastazelor hepatice, urmată de chimioterapie. Dacă leziunea de la
nivelul colonului şi metastazele sunt marginal operabile, se poate administra terapie sistemică cu
scop de reducere tumorală. Urmează apoi intervenţia chirurgicală”, susţine medicul oncolog.
Complicaţiile provocate de cancerul de colon
Chimioterapie – hematologice: scădere globule albel/leucocite,globule roşii şi trombocite;

 non-hematologice: diaree, greţuri/vărsături, toxicitate cardiace: spasm coronarian/dureri

precordiale, neuropatie senzitivă periferică = parestezii membre inferioare şi extremităţi,
 alergii, şoc anafilactic în cazul terapiilor biologice ţintite, toxicitate cutanată.

Chirurgia este indicată practic în toate stadiile, inclusiv în stadiul IV când există metastaze
rezecabile (hepatice sau pulmonare) .

Cum poate fi prevenit

 Aplicarea unui program de screening la nivel naţional.
 Alegerea unui stil de viaţă sănătos:
 Dieta cu aport redus de carne roşie, grăsimi; evitarea alimentelor prăjite,
afumate sau sărate
 Dieta bogată în legume, fructe cu conţinut crescut de cereale integrale
 Efectuarea exerciţiilor fizice cu regularitate şi evitarea obezităţii.