Sunteți pe pagina 1din 9

R E G U L I L E

DE ÎNTOCMIRE A RAPORTULUI ŞTIINŢIFIC

Descrierea Raportului se face conform regulilor prezentate mai jos, respectând următoarea
ordine a elementelor componente ale descrierii:
I. foaia de titlu (model, anexa 1);
II. lista executanţilor (anexa 2);
III. rezumat (anexa 3);
IV. cuprins (anexa 4);
V. lista abrevierilor şi siglelor;
VI. introducere;
VII. descrierea lucrării (capitole, paragrafe);
VIII. concluzii;
IX. bibliografie;
X. anexe.
I. FOAIA DE TITLU (anexa 1)
Pentru Raportul intermediar se scrie:
– denumirea temei (direcţiei) cu minuscule;
– denumirea fazei (etapei) cu majuscule.
Pentru raportul final se scrie:
– cu majuscule numai denumirea temei (direcţiei).
NB: Raportul final și cel intermediar se semnează la secția științifică de profil.
III. REZUMAT (anexa 3)
Conţine în mod obligatoriu:
1) noţiuni despre volumul Raportului, numărul figurilor, tabelelor, referinţelor bibliografice,
anexelor;
2) lista cuvintelor-cheie (5-15 cuvinte) sau a expresiilor, care în modul cel mai deplin caracterizează
domeniul în care sau efectuat cercetările;
3) textul, care include:
– obiectul de studiu;
– scopul lucrării;
– metoda de cercetare;
– rezultatele obţinute, importanţa şi noutatea lor;
– implementarea rezultatelor;
– domeniul de aplicare;
– eficacitatea economică sau alt efect pozitiv.
Volumul REZUMATULUI - nu mai mult de o pagină.
IV. CUPRINS (anexa 4)
Include introducere, titlul capitolelor/subcapitolelor, paragrafelor/subparagrafelor (dacă ele au
titlu), concluziile, cu indicarea numărului paginilor de la care ele încep. Dacă Raportul conţine nu mai
mult de 10 pagini cuprinsul se omite.
V. LISTA ABREVIERILOR ŞI SIGLELOR
Lista abrevierilor, siglelor, unităţilor se întocmeşte aparte. Dacă în Raport aceşti termeni se
întâlnesc mai rar de 3 ori LISTA lor nu se întocmeşte aparte şi sensul se descifrează în text când sunt
întrebuinţate pentru prima dată.
VI. INTRODUCERE
Oglindeşte următoarele momente:
 starea actuală a problemei în cauză;
 momentele de bază şi iniţiale în elaborarea temei;
 scopul şi sarcinile lucrării sau fazele ei;
 argumentarea necesităţii cercetărilor în domeniul dat;
 în Rapoartele intermediare se descriu şi sarcinile fazei date şi argumentarea evidenţierii fazei de
ciclu de sine stătător.
În acest compartiment al Raportului final se face lista tuturor Rapoartelor intermediare,
indicându-se titlul şi perioada (data).
VII. DESCRIEREA LUCRĂRII (Capitolele, paragrafele…)
Sunt descrise cercetările efectuate, oglindite cu ajutorul tablelor, figurilor, fotografiilor care
vor evidenţia esenţa, metoda şi rezultatele obţinute, după următoarea schemă:
 alegerea direcţiei de cercetare;
 cercetările teoretice şi/sau experimentale;
 generalizarea şi evaluarea rezultatelor.
Prima poziţie poate fi întocmită în formă de sinteză analitică a direcţiei cercetate.
VIII. CONCLUZII
Compartimentul conţine:
 concluzii despre rezultatele obţinute;
 propuneri în ceea ce priveşte aplicarea în practică a rezultatelor (Implementarea lor);
 evaluarea tehnico-economică a implementării rezultatelor sau valoarea ştiinţifică, economică,
socială a cercetărilor;
 evaluarea nivelului tehnico-ştiinţific al lucrării în comparaţie cu alte realizări în domeniul dat.
IX. BIBLIOGRAFIE
Se listează la sfârşitul textului după compartimentul “Concluzii” în strictă conformitate cu
exemplele aduse mai jos.
Exemple de referinţe bibliografice:
1. publicaţii monografice
Eminescu, Mihai. - / Cuvânt înainte de Tudor Arghezi. Ed. a 5-a Bucureşti: Minerva, 1970, LXIV, 352 p.
2. publicaţii seriale
Buletin de recenzii / Academia de Studii Economice. Nr. 1-2 (1985) – Bucureşti : ASE, 1985.
3. părţi din publicaţii monografice
PROUST, MARCEL. – În căutarea timpului pierdut. Vol. 11 : Fugara / traducere de Eugenia Cioculescu,
Bucureşti : Minerva, 1974. P. 177-179
4. contribuţii într-o publicaţie monografică
SHAKESPEARE, W. – Visul unei nopţi de vară / în româneşte de Topârceanu G. În : Topârceanu, G.
Opere alese. Ed. a 2-a Vol. 2. Bucureşti : E.S.P.L.A., 1959. p. 399-463.
5. articole (contribuţii) din publicaţii seriale
(se păstrează standardul vechi)
D.D. Coon and A.G.Perera. Neuron - like transient phenomena in silicon p-i-n structures // Solid State
Electronics. – 1988. – V. 31. – P. 851-855.
Ion Dudău. Republica Moldova – stat neutru // Rez. ref. conf. corp. did.-şt. al U.S.M. – Chişinău :
U.S.M., 1995. – P. 89.
Dacă sunt mai mult de trei autori se înregistrează doar numele primului sau primele trei nume
prin abrevierea et. al., adăugată după ultimul nume înregistrat. Referinţele bibliografice se scriu în
original (nu se admite traducerea lucrărilor, revistelor).
X. ANEXE
În anexe se includ:
 materialele ce completează Raportul;
 formulele, calculele matematice intermediare;
 tabelele de date numerice auxiliare;
 protocoalele de experimentare;
 descrierea aparatajului folosit;
 actele de expertiză metrologică;
 instrucţiuni, metodici, descrierea algoritmilor şi programelor pentru computer, elaborate în pro-
cesul de cercetare;
 ilustraţiile cu caracter auxiliar;
 copiile documentelor folosite care întemeiază realizarea cercetărilor;
 actele de implementare a rezultatelor;
 alte materiale.
Fiecare anexă se începe din pagină nouă. În partea dreaptă, colţul de sus, se scrie cu majuscule
“ANEXA I” (I - numărul anexei). Figurile, tabelele, formulele în limita anexei se numerotează cu
cifre arabe (1, 2, 3, . . . ).
CERINŢE GENERALE
– se foloseşte hârtia albă, format A4 (210 x 297 mm);
– se dactilografiază la intervalul 1,5 la computer: mărimea caracterelor 12 pt, alineatul începe cu al
5-lea caracter al rândului;
– textul lucrării trebuie să se încadreze strict în formatul indicat în Fig.1
.
20 mm
Fig.1. Se păstrează câmp liber:
din stânga – 20 mm,
din dreapta – 10 mm,
20 10
de sus – 20 mm,
mm mm de jos – 20 mm.

20 mm

– se acceptă numai lucrările imprimate cu un contrast foarte bun a textului în întregime (pentru
reproducerea directă);
– greşelile se corectează prin vopsirea lor cu aracetă (“ştrih”) sau raderea uşoară şi reproducerea
corectă. Se admite corectarea de mână cu cerneală sau tuş neagră;
– numele de familie străine, denumirea instituţiilor şi firmelor se scriu în original;
– titlul capitolelor se dactilografiază cu majuscule, simetric textului, iar a paragrafelor cu minuscule,
începând cu al 5-lea caracter al rândului. Textul şi titlul (paragrafului, capitolului) se separă la
intervalul 3 (vezi mai jos modelul). În titlu nu se acceptă trecerea cuvintelor dintr-un rând în altul.
La sfârşitul denumirii nu se pune punct. Dacă titlul se compune din două propoziţii, atunci ele se
despart prin punct. Titlul nu se subliniază. Următorul capitol începe din pagină nouă;
– paginile se numerotează cu cifre arabe, (fără punct sau cratimă) în colţul de sus din partea dreaptă.
(foaia de titlu se numără, dar nu se scrie cifra 1).
Capitolele, paragrafele (fără a indica simbolul §), subparagrafele se numerotează cu cifre
arabe: 1., 1.1., 1.1.2., prin puncte. Compartimentele “INTRODUCERE” şi “CONCLUZII” nu se
numerotează.
Model 1
4. LICHENOFLORA REPUBLICII MOLDOVA
intervalul 3
4.1. Sistematica
intervalul 3
4.1.1. Scopul şi obiectivele cercetărilor
intervalul 3
Textul

– figurile (desenele, schemele, diagramele, fotografiile) se numerotează în cadrul Raportului cu


cifre arabe (de exemplu, Fig. 1.). Figura se aranjează imediat după textul în care se face referinţa
la ea pentru prima dată (sau pe următoarea pagină). Toate figurile au denumire care se scrie
deasupra figurii. În caz de necesitate, mai jos de desen urmează textul explicativ şi după el se scrie
cuvântul “Fig.” şi numărul lui de ordine (vezi Modelul).
Dacă Raportul conţine un singur desen (schemă, diagramă, fotografie) el nu se numerotează şi
se omite cuvântul “Fig.”.

Model 2
Dependenţa curentului direct de
temperatură la diferite tensiuni
ln I

1
2

103/ T, K-1
1. U - 0, 5 V; 2. U - 0, 2 V.
Fig. 4.

– tabelele se alăturează imediat după textul în care pentru prima dată se face referinţa (sau pe foaie
aparte, imediat următoare). Tabelele se numerotează cu cifre arabe în cadrul Raportului.
Numărul şi cuvântul “Tabelul” se scriu sus în partea dreaptă, apoi urmează titlul tabelului (vezi
Modelul).
În tabel se omite coloana “nr. de ordine”.
Se permite trecerea tabelului de pe o foaie pe alta fără a repeta titlul lui.

Model 3
Tabelul 6
Coeficienţii piezoelectrici
ai graniturilor, în u.e.s.
Particularităţile Dimensiunea probei, d33. 1010 d11. 1010
structurale şi numărul cm2
zăcământului
Macrogranular (I) 108 0,7 0,6
Macrogranular (II) 830 0,6 0,4
Cu granulaţie medie (I) 200 1,6 1,5
.
.
– notele se scriu în cazul când trebuie de lămurit suplimentar conţinutul textului tabelului sau
figurii. Notele se situează imediat după textul, tabelul, figura la care ele se referă şi sunt
dactilografiate din aliniat, cu majusculă, prin interval:
N o t ă: ;
– formulele se scot din text în rând aparte, lăsând de sus şi de jos câte un rând liber. Dacă formula
cuprinde loc mai mult decât un rând ea se trece în alt rând după semnele: “ - ”, “ + ”, “ = ”, “ x ”,
“ : ” ş.a. Explicarea simbolurilor, coeficienţilor care se conţin în formule se aduce imediat sub
formulă, în aceeaşi ordine în care ei sunt înscrişi în formulă. Rândul în care se dau explicaţiile se
începe cu cuvântul “unde”, fără a pune “ : ”.
Semnificaţia fiecărui simbol, coeficient se explică din rând nou (vezi Modelul).
Formulele în darea de seamă se numerotează în cadrul Raportului cu cifre arabe în
paranteze rotunde, la sfârşitul rândului în care e scrisă formula.

Text Model 4
Int. 3

2
 a 4  4  a6  6  ...
2
Int. 3
unde ρ – momentul dipolar,
η – polarizabilitatea.

– referinţele bibliografice se arată în text printr-un număr (cifre arabe), luat în paranteze
oblice /24/ şi se descriu în BIBLIOGRAFIE în ordinea citărilor în text, conform cerinţelor
compartimentului respectiv.
Se admit referinţe de subsol (în parte de jos a paginii).
Referinţele la capitol, paragraf, subparagraf, figură, tabel, formulă sunt însoţite de numărul lor
de ordine, de exemplu: “. . . în capitolul 3 . . . ” , “. . . în compartimentul 3.3.4. . . .”, “. . . utilizând
formula (17). . . ”, “. . . din fig. 8 se vede că . . . ”, “. . . în anexa 4. . . ”.
ANEXA 1 (MODEL)
Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică
al Academiei de Științe a Moldovei
_______________________________________
(Denumirea insttuției)

CZU:
Nr. de înregistrare:
Codul (cifrul) proiectului:

COORDONAT APROB
______________________ ______________________
(Coordonatorul Secției de Științe) (Conducătorul instituţiei, numele, prenumele)

_______________________ ______________________
(semnătura) (semnătura)

RAPORT ȘTIINȚIFIC FINAL


___________________________________________________________
(denumirea proiectului)

Conducător proiect ____________________


(numele, prenumele, semnătura)
Executant responsabil _____________________
(numele, prenumele, semnătura)

Chişinău 2013
ANEXA 2

LISTA EXECUTANŢILOR (MODEL)

Conducător ştiinţific,
col. şt. general,
dr. hab., prof. univ. _________________________ E. Pocatilov
(semnătura, data) (rezumat, introducere, concluzii, cap. 3)

Executant responsabil,
col. şt. sup., dr. __________________________ I. Dementiev
(semnătura, data) (cap. 1, 4)

Col. şt. sup., dr. __________________________ A.Ciurea


(semnătura, data) (cap. 1, 2)

Col. şt. sup., dr. __________________________ T. Patraş


(semnătura, data) (cap. 1, 2)

Inginer-coordonator __________________________ I. Albu


(semnătura, data) (partea experimentală)
ANEXA 3
REZUMAT (MODEL)

Raport ştiinţific 85 p., figuri 20, tabele 7, bibliografie 34, anexe 3


STRUCTURI MULTISTRATIFICATE, MODULATOARE DE LUMINĂ ÎN SPAŢIU ŞI
TIMP, PRELUCRARE OPTICĂ A INFORMAŢIEI, IMAGINE OPTICĂ.
Obiectul studiului – cercetări teoretice şi experimentale ale proprietăţilor fizice ale structurilor
multistratificate compuse din semiconductori şi dielectrici.
Scopul lucrării – crearea modulatoarelor de lumină în spaţiul şi timp (MLST) cu dirijare
optică, care funcţionează în scară reală a timpului şi în diverse intervale spectrale.
Prin metoda fără contact au fost cercetate proprietăţile semiconductorilor de tipul BSO şi
BGO şi argumentată posibilitatea confecţionării pe baza acestor semiconductori a MLST de tip
“metal-dielectric-semiconductor-cristal lichid” pentru vizualizarea imaginilor roentgen. În baza
MLST obţinute a fost confecţionată o instalaţie cu dimensiuni reduse pentru înregistrarea şi
prelucrarea imaginilor.
Domeniul de aplicare – Optoelectronica, microelectronica
ANEXA 4
CUPRINS (MODEL)

INTRODUCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
I. CERCETAREA ŞI OPTIMIZAREA PARAMETRILOR PRINCIPALI
AI MLST DE TIP “MDS-CL” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
I.I. Structura modulatoarelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2 Sensibilitatea MLST. Vizualizarea imaginilor IR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
1.3. Puterea de separare: metoda de evaluare şi rezultatele experimentale . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
2. CERCETAREA PROPRIETĂŢILOR SEMICONDUCTORILOR CU
AJUTORUL METODEI FĂRĂ CONTACT . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
3. PROPRIETĂŢILE FOTOELECTRICE ALE STRUCTURILOR
MULTISTRATIFICATE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 49
4. INSTALAŢIA CU DIMENSIUNI REDUSE PENTRU ÎNREGISTRAREA
ŞI PRELUCRAREA IMAGINILOR . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
4.1. Schema instalaţiilor pentru înregistrarea şi prelucrarea imaginilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
4.2 Blocul de alimentare a MLST. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
CONCLUZII. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . … . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . 81
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

S-ar putea să vă placă și