Sunteți pe pagina 1din 108

0

c ~
--
<
).
;:::;:
c
..., en--
me -
..en ~
_.
0 ~
<0 fJl
::.:
_0 ~
--
. ..'~)
(\l
N
~ c::;1 ~" fJl
I
(~'<\ ~~
m
~,....
_0 ~.
()
I C . ',,:
".'4 /.
CD ~
~ :il ~ :\ 0 m
m
..., l'\J
~ ~~,., . ~
~ ~,~
,
~ .. "C
•.;;!
8 i' m
,....
_0 C
i~. ' r---
0
me C
~)
.~
---
:::---.
0 --
Coperta: Tatiana Rogovschi CUViNT DE iNCEPATuRA

Studiul"Semnele cerului" - in cultura ~icivilizatie carpatica"


- este 0 opera de adanca chibzuinta stiintifica, abordata .din
perspectiva interdisciplinara a arheologiei, istoriei, religiozitatii,
etnologiei, . semioticii, axiologiei, artei primitive ~i arhaice a
antecesorilor pre-traci carpatici, mai precis geto-daci, dar si a artei
populare a succesorilor daco-romani si evident, romani.
. Studiul la care ne referim i~i are corespondent in alt studiu,
in curs de redactare; "Semnelepamantului', care se va referi la
relatia dintre divinitatile htonice sila aceleasi vetre de cultura si
civilizatie autohtona.
in studiul de fa14, autorul intreprinde 0 sinteza personals,
bine articulata, justificata de solutii. abordate tematic ~icronologic,
rAra sa excluda, unde este cazul, pentru elocventa demonstratiei,
nalize aleatorii.
'Trece in revista zestrea spirituala a paleoliticului carpatic,
urn perioada ultimei glaciatiuni, pinli la -70000, a.Hr.• insistAasupra
II IInptesemne primare de ordin magic, a compozitiei lor formale,

romaticii ~i mai ales a esentei lor simbolice.


Apoi inregistreaza de la anul -7000, pina la -3500, a.Hr.,
ol\ltia magico-religioasa a' acelorasi semne transvoluate in
ISBN 973-95613-8-1 mboluri ce releva idei ~i fapte de credinta, tot mai complicate,
vizeaza in epicentrulneoliticului european: transcendentul.
iN C.\UTAREA UNUI R\SPUNS
Suportul sacru, functionarea rituala si divinitatile celeste incep sa
seIntrevada in reprezentarea simbolurilor teantropice. Pretutindeni, la noi, locuinta a fost si este tncarcata de mister.
in' fine, perenitatea celor sapte simboluri initiale se releva in De veacuri surprinde prospetimea bogatiei unor semne ciudate care,
prolificitatea lor, in derivatele l?isubstitutele lor simbolice, in etapele schimbaandu-le locul ~i cadrul, culoarea si modul de alcatuire
cese definesc prin vetre autohtone de Cf<;dintamagics, mitologica, deschid perspectiva unor sensuri bogate, aduc mereu reverberatii
geto-daca, denumita "anul zero" mai precis "Anno Domini, Iesus din adancuri. Surprind placerea si fiorul deopotriva cand privesti
Christi". "' - ' portile, pragurile, usile, streasinile, acoperisul, "casa mare". toate
Scris cuatentie si migala, cu respect pentru documentele de impodobite cu semne si datini, aduse din Cosmos in jurul vetrei
teren, muzeu, arhiva, epigrafie si valoarea lor intrinseca, ca si cu focului viu.
respect pentru cititor, studiul se dovedeste a fi plin de sugestii ~i Din lada de zestre de scoti hainele de pastrare rascolesti
referinte pertinente referitoare la cunoasterea valorilor majore de I aceleasi imagini care, inexplicabil, au vadita rezistenta in fata
profunda spiritualitate preromaneasca, i.n-istoria poporului roman. ' , timpului neiertator, Sunt brodate. cu fir de lana, de canepa, de aur
uneori, sunt taiate in sticla, turnate in metal pretios ~istau in Iacra
anume asteptand sorocul intalniri cu sarbatorile.
Acad. Romulus Vulcanescu De esti primit in ospetie ti se ofera "paine ~i sare" pe un
, stergar brodat cu aceleasi semne, cu aceleasi ifnpletitusi ca cele
Bucuresti, 3 mai 1993 modelate in aluat ~i asezate cu un anume rost. Fata colacului astfel
alcatuita este incercuita cu semnul franghiei, ca masa joasa cu trei
picioare a ursitorilor si ca peretii vechilor biserici de lemn.
Ulcelele, strachinile ~i taierele poarta ~i ele aceleasi chipuri,
inbujoratefiind aici de valvoarea focului purificator. Ca atatea
altele, acestea ,deschid fereastra catre 0 lume necunoscuta, iar pe
aceasta cale, ca unic sens, au. fost urzite figuri ciudate in chip
necunoscut, aceleasi vestitoare de bine si de rau.
Puzderie de semne: pe stalpii funerari ~ pe cei ai pridvoarelor,
pe bratan, pe podoabele capului, in batatura valtoriihorelor, in
miscareaneobesita a pietrelor de moara cu facaie, sau in vartejul
vantului prevestitor.
Fiira indoiala, omul le-a creat dupa modelul semnelor cerului
~i ~i le-a asezat, le-a imultit la cerinta sufletului: aceleasi linii
ondulatorii, aceleasi linii frante.
D(lI cine le-a inzestrat en duhul sfant al trainiciei, cu marea
tainii care a stapanit spiritul si a creat vesnica imagine emblemica
a unui neam? Care sa fie forta mutii, impulsul initial ~i izvorul
nergiei tara sfa~it?' r
Autorul

~~~~-~~~~-~~~~~'--------~
PiNA
iN
ANII
7000, l.e.n.

@ Ascendenta
@ Valori
. -sensul
empirice
'
universal

,I

.
GENEZA: '
"La inceput, Dumnezeu a creat cerurile si parmlntul".'·

,
situatii dificile. Gandirea, judecata, memoria, lnteligenta etc.icalitati
NDEP.\RTATE specifice lui au aparut atunci, vag conturate, in faza IOf incipienta, "
SC"\NTEI ALE G"\~lnRII l~IA1"E in clipaaparitiei unei. noi increngaturi in schema lumii animale.

C arpatii dunareni au constituit leaganul civilizatiei 'noastre


de inceput. S-au format in cadrul marelui .geosinclinal alpin-
inca din -aceasta perioada a nascocit ~oiupi cu implicatii viitoare
majore. Astfel, a creatprimele unelte menite sa-i usureze grija
pentru existenta, Grijas-a transformat in munca.vaceasta a luat
himalaian, de-a lungul unei uriase evolutii geologice, proces inceput chip de lupta, lupta cu mediul, ~i astfeL omul aajuns stapan a
in precambrian ~i continual, tarA intreruperi, in cuatemar. Au trecut toate, ~i pretutindeni. " ,
prin.mai multe faze de paroxism orogenic panA sa ajunga la relieful La Bugiulesti, in bazinul Oltului, a existat 0 asezare a omului
cuatemarului (R 1). stravechi, probabil pe acelasi orizont cultural cu cea mai veche
,.," , Bucla C~j!Q!, curba aeestora cu deschidere spre sursa urma a' omului pe planeta, cunoscuta paoli in prezent. Resturile
c~eritilor coiillim'u-calzi, calcarele sensibile la eroziuni, precum fosile descoperite
.
Pc "alea
s_
01t~lui stau marturie cu trei dovezi
si :a1p' factori de mediu: clima planetara mult mai calda ca astazi, . care aseaza omul primitiv pe treapta superioara altor fiinte, acesta
p~pipitatii bogate.vvariatii mici de temperatura etc.,toate aeeste fiind predispus la evolutii speetaeuloase. Hominienii de aici, depe
caracteristici au-adus peisajului cuaternar un spor deconfort ~ntru aceasta vatra, rupeau membrele carnoase ale animalelor ucise si
yatra yietii primare. Ie transportau in loe anume ales unde se ospatau, Faptul este
In 'aceastcl perioada, la inceputul antropogenului, relieful eonfirmat de un deEozit de reSjJlri fosile, oase tara conexi.YJle
spatiului carpato-dunarean era bogat in vegetatie luxurianta, din @.atomiea. Tot pe aceasta vatra, h'OOiIiiieiufSpargeauoasele,mari,
flora predominanta nelipsind monocotiledonatele si dicotiledonatele in locuri precise, anume pentru recoltarea maduvei, aceasta fiind,
atat de cautate de catre unele vietuitoare pentru hrana zilnica (R2). probabil. hrana preferata lor. Pentru prima data oamenii acestui
Din fuuna,.bogata a antro~L~au ~p..rins hQ~jj, nivel au folosit ;osul de animal vanat drept unealta, .. ea mijloe
.-".
menit
stra.mo~iiiiia~PArtap ai omului, in urma cu peste 690.000 de ani, sa Ie usurezemunca pentru procurarea hranei. Fara sa fie adaptate
prezenta lor marcand ,~P.gioada a,.paIeoliticulqi timpuriu, seopului, fara nici eea mai sumara prelucrare, tijele de os de animal
unt pareri, potrivit em-ora liominieriii s-au desprins de lumea au fost folosite la recoltarea radacinilor pe care Ie stiau
IIIlnuII/1 in urma cu peste un milion de am (R:.3):' comestibile (R4),
1ft dalll aparitiei lor, hominienii s-au detasat cu greu de Qbtinerea hranei, dupa un sir de operatii gandite in prealabil
f91n", Inimal. Anatomic, erau lipsiti de mijloacele de aparare confirma un plus calitativ, un salt in procesul evolutiei hominienilor.
,••••••••"" Illor nlntl CII •• II alDenu frecvent. Ei nu dispuneau de 9mlli...RLCllaleoJitic a trecut. pe pareursul evolutiei sale. ,~J!!-~~,
ne, nil puteau scapa cu fuga, de la adunat prin zburatucire eu bete si bolovani. la nlIlgt. la
,,,vllrt,, VI".IJft~o. nil Ivenu tnveli~ putemic, deR0zitare~..rodus.elor....in.J.Qc..uri...tihnite. Mediul priehififffi'n "Puna
'Ullmli do multo pericole, 'de vedere termic nu a impus gasirea unor rnodalitati de protectie
nllrn.I"d aurganismului, nici restrictii in deplasarea carduritor. a
Julhlcnu cu CO culegeau: cu hominidelor, Nu erau necesare hainele nici incaperile. cavernele
nl, ~u pui ~i oua, Cl;J; animale in sol, deoarece nu erau temperaturi sub limita de rezitenta a
organismului. Pilozitatea sumara era suficienta pentru mentinerea
Mcdlul nmblunt. hrana bogata ~i complexa au creat conditii eehilibrului termic al corpului, in aceasta perioada a cuaternarului,
bune do viall ~i premise certe evolutiei omului preistoric. Astfel, in urma eu sute de mii de ani.
acesta a dispus de la inceput de capacitatea de a lua hotarari in

11 PiNA iN ANUL 7000


CAPITOLULI
10
La finele neogenului, concomitent In mai multe regiuni ale
Terrei, la Clacton-on Sea. la Saint-AcheuL ca ~i in spatiul nostru
"I M.-\.~nIA GLACL-\TIlJNE
" ~I CONSECINTELE EI

In
carpatic, la Bqgiule.$!i,-apoi-Ia-\lal~l~ului - unde s-a gasit
aschia clactonianA. unealtA veche. de peste 200..000 de ani - ~i in
negura trecutului imemorabil, dupa. multe milenii· de .
nluIte altei~uri~'Omul a "lis'" temei civilizatiei uneltelor, Prima
clima calda ~i precipitatii bogate, mediu prielnic pentru flora ~i
scanteie a gandini primare a jalonat inceputul unui nivel ascendent
fauna, din motive neelucidate tnca, planeta noastra a intrat lntr-o
de dezvoltare a culturii materiale si spirituale. Pe parcursul a mai
etapa de valuri succesive de frig. Calota de gheturi polare a coborat
multor, zeci demilenii ~l:acOnfC£t!onat"topOQ1~n~d_e..RiatrA, apoi
mult acoperind intinse regiuni cu stratul ei de zApad~tasata, gros
"razuitorul", a cioplit spartura de piatra pe ambele fete faeind-o
de aproape dona mii de metri. Au aparut astfel calotele glaciare:
astfel mai producuva ,§l:!.c<mf~iQllitLv~rfuri, perfor:at0.2r~eetc.,
scandinava, siberiana ~i canadiana, in patru valuri; cu 0 etapa de
a trecut la vinatoarea prin haituire, s-a organizat in 'cete, toate
virf. d.$i "maximagIaciati.YP~"; Calota scandinava nu a atins zona
acestea fiind 0 consecinta a _~l_g~n~ri~, in .lupta continua
Carpatilor nostri, dar sub imperiul temperaturilor ei foarte scazute
pentru existenta. Timid, s-a. apropiat de !9..~.jncercand sA-I
s-au format ghetari alpini, s-au instalat ierni lungisi grele care
imblanzeascA, mrA sA stie ca, in perioadele istorice urmatoare.
au paralizat mersul, indelung stabilit, a tot ce era viu.
flAcArileacestuia urmau sA fie eIementuI vital in lupta Iui pentru
Animalele, neadaptandu-se asprelor conditii de viata, au pierit .
supravietulre. Paradisul, atunci si-a inchis portile '.
lasand locul celor care au venit din nord, $i acestea putine la
. Referinte: . numar. Au pierit ~i plantele termofile care populau relieful ~i
1. N. Oncescu: Geologia Romanie], Editura Tehnica, Bucuresti, 1965
asigurau, in buna parte, necesarul de hrana,
2. Ioana Pana: Paleontologie, geologie istorica, Bucuresti, 1968 . Oamenii.care in aceasta perioada erau superiori lumii animale
3. N. Marcu: Oranduirea comunei primitive pe teritoriul patriei noastre, au gasit g.~tera ca singtll1l1mijlocj~ sal\;~e. Cetele care cunosteau
Bueuresti, 1957 .
adaposturileaii supr~letwt iiiCePUtuluiperioadei valurilor de frig.
4. Emil Conduraehi, col.: Harta arheologica a Romaniei, Editura Meridiane,
Bucuresti Gerurile au bantuit continentele racorind noptile; ~i in zonele unde
aceasta senzatie nu era cunoscuta. Pe acelasi orizont, probabil, se
gaseau in situatie dificilli vetrele din Carpati, cu aceleasi colonii
1,,, umane din Umm-Catafa, Et-Tabun, Saint-Acheul, grota Observa-·
torului, de langli Monaco, grotele din tinutul Levantului, sau cele
din sudul Africii s.a., toate active sub tutela frigului, caci peste
tot, temperatura a scazut mult sub rezistenta \<iepibiologice evoluate
pana atunci.
in spatiul nostru carpatic, finele interglaciarului Riss-Wurm
il gaseste pe om, pe musterian? .deja instalat in caverna protectoare
~ stancilor, deoarece inaintea glaciarului Wurm s-au succedatalte
trei perioade glaciate care au impins valuri de frig hi zonele calde
altadata. Cercetari paleoclimatice ~i geocronologice, in sedimentele
*) Moustiers pe~erii pe malul riiului Vezere (Franta) unde au fost gasite primele
v

urme ale omului de grota •


Musterian • omul de grota

CAPITOLUL I
12 13 pfNA fN ANUL 7000
celor maiinsemnate statiuni paleolitiee din Romania stabilese eu
certitudine 'Pe~~ra .Cicoarei, de la Borosteni (jud. Gorj) ca fiind a sporit randamentulvinatorii si a redus accidentele in lupta
ocupata din plin stadiu glaciar Riss- Wurm, locuita de om din-stadiul crancena cu -fiarele., Urme, unelte ca cele de la Ohaba Ponor, de
precedent, Mendel, mai devreme cu cateva .zeci de milenii (R.l). la Pe~tera Hotilor s-au gasit pretutindeni;: in toateystatiunile
~e~tera CllEit.A, de la Nandm '(judo Hunedoara) .este , locuinta paleolitice din Romania, toate asezarile musteriene fiind ideritificate
musteriana tot din perioada glaciarului Wurm. Aici, musterienii prin razuitoare, varfuri, perforatoare, microlite,' s.a, asemanatoare
au lasat ca pretutindeni pe alte vetre, drept marturie, unelte de cu cele din substraturile primelor culturi (R.4). ',
piatra, multe razuitoaresi toporase, in pestera Bordul Mare, de Femeile s-au legat de vatra in jurul careia si-auluat pe.parcurs
a
la. Ohaba Ponor (jud.' Hunedoara), omul supravietuit .in stadiul noi ~i importante atributii. ,fJreingtijeau copiii; batt;iniL~i bolnavti,
Uregateau mana pentru ..tQP. Culegeau plantelecomestibile ~i
glaeiar al pleistocenului mijlociu. Pestera .Hotilor (Hereulane) a
fost populata din perioada Wurm, ca si grotele de pe valea Prutului, tebnice de sezon, !!!!I?!.~unacu,cei carenu'~uteau practica vinatoarea
in grupul Crasnaleuca-Branzeni, eele din Dobrogea, ori cele de pe ~~s~~Yi!!!LFemeile, ~inumai eM asigurau imbrAcaminteaTtifiiror;
Tisa (Turulung.. Ciumesti, Izbuc, Iosaeel). Pestera Baia-de-Fier a ~i in primul rand a barbatilor; folosind mijloacele rudimentare. de
Iost populata in pleistocenul superior, fiind astfel' pe acelasi orizont care dispuneau. Barbatii. nu puteau ie~i in geruri,. in viscole ,~i
cultural cu pestera Cico~rei. Celepesteo sura de statiuni paleolitice, zapezi ..abundente tara -sa-siprotejeze corpul
plpnleolltice ~i mezolitice confirma numarul mare de musterieni in afara de Ipieile de animal vanat, oamenii pesterilor nu-
cure populau lntreaga zona carpato-dunareana, Sporul natural al aveau alte materiale termoizolatoare. Pieile uscateau fest mpte,
neestora urma sit puna temei nueleului carpatic, autohton (R.2). taiate, mulate pe corpsi legate intre ele. Acum,' si in' aceste
Gerurile nccrutatoare au impins omul in pestera si foamea imprejurari.aspre.s-g nascocit imbracarmntea, croiul ~i mulatul pe
l-a scos in viscol, Culesul a fost redus considerabil, ca ~i vanatul, eorp (R5). Tot.Tn aceste perioade-l'Uiig[ ~i grele s-a inventat
Omul a trebuit sa lasa din aceasta situatie dilicHa, sa .se adapteze razuitorul din cremene; intai cu un tiii~, apoi cu dona, anume creat
noilor conditii de viata ca sa poata infrunta calamit~tile de.lunga pentru prelucrarea pieilor. Astfel, eivilizatia i~i punta, temeiul -pe
durata.Rupt din singuratatea. tara griji a perioadelor trecute, retras pragul calcaros at grotelor, in urma cu eel putin opt zeci de milenii:
ingrote, si-a pus, bazele unui sistem de comunicare intre indivizii , Referinte: ; .
grupati, ~n g~~uun~te, articulm.~ ~i-a--.a.19atuitun ~();t,si L. Marin Carciumaru: Mediul geografic in pleistocenul superior §i culturile
paleolitice din Romania, Editura Academiei Romaae, 1988 ' "
astfel intelegandu-se intre ei, musterienii si-au dinzat -munea: . 2. 'AI.PAunescu:L'Anthropologie(paris), To~. 93(1989), or. 1: pg. 123-i58
b~1>atul·~c:..ocupa c~ vin!toare~~~1JituJ,j1!!.k~a,~~~~!ar 3. C-tin Daicoviciu: Istoria Transilvaniei, vol, 1, Editura ..\c;Weuliei Ro~e, .
1988 '., .... ' .
.!Lg!nta,'se ingrijea de toate..~e1e~ne.~s_a,re~g..D!p!!J.ui.
Er':l.inca un
urias salt ln istoria omenirii. ; 4. C..S .. Nicolaescu-Plopsor ~i.Eugen GOIII§a: Studii -,§i cercetiri de istorie
veehe, 14, an. \111"'957 " ,.'
Barbatii, cu forte sponte, mai curajosi, mai: rezistenti s-au
.<

, 5.' I.P. Frantov: Istorlauniv'ersali voCI,Editura ~pintific!, (b-ad),Bucu~


.specializat in. vinatoare; pentru ei aceasta fiind .a~unci_~~~a 1958, pag.49 ' . " .,',' , '
ri~cipala de firana. Ca sa poata .ataca.animalele agresive, animalele
zapezilor-si ea indeletnicirea sa fie mai spornica s-au organizat in
.tabere (R.3). Rapuneau animalele folosind deruta, impingerea prazii .i",
,;" ;~'\~,;
in terenuri accidentate, incercuiau ~i astfelatacau animalul vizat,
Si-au perfectionat uneltele mai vechi, si-au confectionat altele noi.
--
din silex ~i os. Au inventat lancea, acea ~poca,la descoperire care ~
~j ~ •• " ~
l

---
I ~. ,,/

CAPITOLUL I 14
15 • pTNA TNANUL 7000,
De fapt, au trecut in etapa cand uneltele de munca erau executate
C.U.\T ..\IliL DE ~CEprT cu un pronuntat gust estetic. in aceasta perioada s-au realizat in
AL FIRl'Ll'I DE TORT ateliere, varfuri de sulita, sapaligi si tije ascutite, bune pentru
desradacinarea plantelor de care aveau nevoie. 0 parte din unelte
Din prima jumatate.a paleoliticului mijlociu (aproximativ au fost folosite si la construirea locuintelor de suprafata, Astfel de
60.000 am), musterienii au confectionat unelte anume pentru ateliere au fost, printre altele, la Ricipeni ~i.MaIu Ro_~u(Giurgiu),
prelucrarea pieilor necesare Imbracamtnte! (R 1). Pe masura ce Ja Cremenea, in sud-estul Transilvaniei (Sita Buzaului-Covasna).
pieile au fostmai bine pregatite, ~i piesele vestimentare obtinute Cu trecerea timpului, clima Imblanzindu-se treptat a permis
au raspuns pretentiilor mereu sporite: sa fie calduroase ~i comode alcatuirea vetrelgr de suRrafa~, fenomenul fiind determinat ~i de
in miscarile dificile ale vinatorilor, Din aceasta perioada s-a conturat sporul popiiiapei, de sporul natural. Microclimatul matriliniar al
stul pent!!l infrum~e~ a propriei persQ..ane.Omul acelor locuintelor omului primitiv a impulsionat evolutia articolelor
vrcmuri si-a purtaLParuI ingrijit~i nu i-a lipsit colierul, fie el vestimentare, precum ~i a tehnicilor specifice acestei indeletniciri.
IcAtuit numaC dintr-un incisiv de cerb. Nu pregatirea pieselor Cu peste 12.000 de ani in urma, oamenii din finele
nece.aro $iragului a ridicat probleme tehnicede realizare, cat, paleoliticului tarziu, existenti in spatiul carpato-dunarean, au
I, alcatulrea firului flexibil ~i durabil, mult mai rezistent confectionat din os de animal multe margele tubolare, pandantive,
10 componente luate separat. E.tin.....rasucireafibrelor, a coliere, catarame'"§i nasturi, toate acestea mnd certe dQY.e...zcafe
;l.Itoni. Ilrulul, lar firul astfel tors a ranmu~ana asta~. folosirii firului condus de ac (~3). 4ml §i strapungatorul' ambele
ntru IOlnren pletlor pe corp si a pieselor de podoaba, lntai lucrate din os erau de neinlocuit in confec .onarea hainelor acestei
lo~1t tulplnllo ncxibile de factura celor de Clemantis alpina, penoa e. -
onlcem caprifollum, VItis sylvesirts, alaturi de .@murile arboti!9r ' - Dovezi privind preocuparile pentru realizarea -hainelor
acvatlci, ca cele do SaIL" vlminalts, apoi a izolat tesutul liberian ~decvate sezonull!!.l-genolui si indeletnicirilor, precum si pentru
a unor arbori, nelipsind dintre acestia, Tilia tomentosa ~i Tilia construirea si perfectionarea uneltelor au existat concomitent la
platyphyllos, _precum ~i tesutul liberian at unor plante erbacee cu Lespugue (Franta), Mentona (Italia), Kostenki pe Don. in acest
fibra rezistenta din familia Cannabis sativa ~iLinum usitatissimum .. triunghi european - si in acest rastimp .• au intrat toate asezarile
Atreeut multa vreme pana cand fibrele au fost inmanunchiate ~i preistorice existente in spatiul carpatic, deci acest nivel - profil
rasucite in fir rezistent, dar 0 data cu acesta hainele au fost mal vestimentar - a fost bine individualizat mai cu seama in grupul
trainice ~i mai ell gust 'alcatuite. compact carpatic.
Noutati epocale in paleoliticul taniu:' s-aJ! realizal unelte cu La cumpana anilor 12.000 i.e.n., oamenii paleoliticului final
care s-au confecpona~ alle unelte, daItile. ~i v~ri, strapungatorUI, din Carpatii dunareni purtau haine din piei croite ingrijit ~i cusute
atit de'£hsut, iar "in perioada de sfa~it a paleoliticului (15.000 trainic cu fir din fibre vegetale. in aceasta perioada s-aconsolidat
fe.n.); pentru va~toare erau·folosit~_arC!!.1~i sageata.£.~
rement" (R2). In aceasta perioada a fost tors ~i rasucit firulsi
de ~in~, s-a
cultul animalelor, al vanatorii, p\lS,J!.ccentUl
pe.~bu~tir!<a pieselor vestimenta!~ _calitl!.th: ~i. functional.
pentru coarda de arc. Firul a fost supus probelor de rezistenta, BarbatH au purtat atunci haine grele, lanoase, corespunzator
suprasolicitat pentru propulsarea sagetii, atunci, cand omul.isi lua . sezonului rece de vanatoare ~i pescuit, iar vara s-au rezumat la
. focul drept protector, cand traia din coles, vanat ~i pescuit.. .. o centum lata, incinsa peste coapse. Femeile luau mai mult timp
.in urma, de prin mileniile 40-20 oamenii primitivi au trecut pentru asezatul gatelilor, pentru ingrijire, tara sa neglijeze toate
la prelucrarea intensa a osului ~i a cornului de cerb, ~lefUind din celelalte activitati ce le reveneau ca titular de ginta. Au purtat .4

acestea ~i din piatra primele unelte suple necesare activitatii lor.


,,·'f
17 pfNA TN ANUL 7000
CAPITOLULI 16
.v

- _'So' ..•'"

1..
haine confecponate cu mai mult rafinament.. pa1111buctat, voit . ._ ~APTE SE~INE PRThL-\RE
ondulat, coliere ~i brntAri etc., toate subliniind moda acelor ani
extrem de -indepMtap. . eel· mai vechi obiect preistoric de arta este "modesta
Arheologii au stabilit, cum este firesc, data cand piesele pi~sa" de~~ cu incizii ordoWlte"Jezay.r-9ss~perifiIiF~tatea
descoperite au fost executate din materia prima, dar nimeni nu a Strachina Omr-Sucea® (R 1). S-au implinit aproximativ cinci-
putut stabili durata $i ritmul evohitiei pana piesa prC"-riu-zisAa sprezeee milenii de cand 0 bucata de grafit
ajuns la stadiul tehnic cunoscut la data alcatuirii ei. Nu s-a putut a fost ornata cu patru ~antulete adanci,
stabili daca piesele deinventar au fost unicat, in premiera, sau un marcand astfel prezenta gravetianului
produs copiat mileniu dupa mileniu, dupa un model tradipona; .. oriental, aici, in nordul Moldovei (R2).
Margelei cilindrice de la Na:ndru care s-a purtat cu fala in ajunul $antuletele paralele, trasate putin in-
mileniului XI. i-a trebuit secole multe de perfectionare pana sa elinat, pe un obiect cu inMpmea in des-
ajungllla acest nivel, ca produs preferat in gama bunurilor materiale crestere, cand se inscriu in derulare mar-
~i spirituale. cheaza un sens categoric serpentiform. Este
Cu eertitudine, asezarile preistorice carpatice s-au ineadrat prima dovada a inscrierii unei volute. pe
in acelasi nivel cultural cu a~:zarile sud-vest europene, deoarece obiecte dure in acest spatiu carpatic, ..este _
factorii de elima ~i mediu din zona Mediteranei au creat condipi primul semn spiralic redat CUJID...anume Fig.1 Straehina-Dorohoi,
asemanatoare si aici, dar cu unele particularitati, cu un sigiliu sc.QR,.. anii 15000 i.e.n.
autohton impus de factorul de grup izolat. Piatra, osul, comul ~i Tinind seama de stadiul de dezvoltare al gandirii omului
fibra textila, ca materii prime, .focalizeaza 0 etapa specific locala primitiv, inciziile de la Strachina nu au avut numai un singur
a paleoliticului tarziu, faza finala, in aceasta perioada, oamenii scop, eel estetic. Fiind si numai atat, atunci, aici, s-a treeut la
acestor locuri stiau sa prelucreze pieile, sa croiasca ~i sa coase,. gandirea abstracta, la generalizari, omul putand sa faca asocieri
sa rasuceasca firul de tort, sAconfectioneze §i "sa folos~ unelte intre fenomenele pe care le percepea. Derulandu-se de pe 0 bucata
de lesut" (R4). Cele peste 0 suta vetre -mari, active in arealul de grafit, in acest spatiu al Carpatilor Orientali, SPIRALA, in
carpatic au creat un climat de unitate in spapu! lor de cules ~i acest 003$ rastimp, prin variante si meandre s-a ridieat la rang
vanatoare, s-an apropiat prin interese comune. Grupati fund in de simbol. Ramane priinul simbol cunoscut in aceasta zona populata
zonele bogate, cu florn ~i fauna spontana din abundent~ oamenii a gravetianului oriental.
zonei carpatice au Imprumutat tehnici §i modele in actiunile lor
permanente. .•.

Referinte: in zona Portile-de-Fier, in localitatea Icoana, Ostrovul


L I.P. Frautov: Istoria universalll, vol. I, Edituni ~Jifici, (trad.), Bu~ Banului, Schela Cladovei, Cuina Turcului s-au gasit cele mai
1958. pag.28
numeroase obiecte impodobite cu incizii. Desi sunt atribuite
2 Academia RominA: Studii ~ cen:et4ri de istorie veebe, 1-4, anul VUI,
1957, pag.22 epipaleoliticului ~ unele apartin culturii romanello-aziliene, aceste
3. Alex, Plu~cu:Tibiscus, nd, 1978, pag.33 adevarate opere de arta i~i au radacina inceputurilor cu mult mai
4. J.P. Fl'IUlIov:Istoria uDiversa}1,vol, I, Editura $tiinJifici, (trad.), Bu~" devreme de data cand au fost sculptate. !?YRa_siwanta ...gLcare
1958, pag.43

-.
s-! incizat repertoriulsemnelor era bjn~~scut de sculptor la

-
data cand a realizat opera, deci modelul era primit, preluat din

CAPITOLULI
18 19 pfNA TN ANUL 7000
generatie, .in generatie, adoptat siaplicat potrivit unor scopuri ~i , Grupul de elemente exis-
convingeri anume.· , tente in aceasta compozitie
Inciziile in os ~i com nu au intrunit numai gusturi estetice. constituie punctul de plecare
ci au d"eP2~ta"ti~al.·· Liniile sImple, izolaIe,origrupate:, pentru stabilirea listei semnelor
motivele, "motivele cu caracter geometric", toate ordonate intr-un primare care se adauga sem-
anume sens formand uri tot unitar, de atunci au ridicat valoarea nului de la Strachina (R5).
intormationala a obiectelor incizate, ~i cu acestea au seos in evidenta Potrivit concluziei cerce-
capacitatea omului preistoric de a exterioriza ~i de a transmite tarilor, ecvideul de la Cuina
simtamintele, starile propri sufletesti, implicit de a comunica m~e. Turcului -se situeazflit fincle
Arta epipaleolitienlui carpatic are particularitatile eC' Nota p~ului superior, com-
teristica este subliniata de intreaga paleta a elementelor pozitia fiind de factura roma-
tracte, toate fiind legate intre ele, toate constituind vadite unitati nello-aziliana, deci similara cu
A<;cllltll lnlanprire divulga 0 gandire profunda, 0 conceptie obiectele asezarilor din nordul
medlul lnconiurartor, despre viata, Sa fi vazut ei in Italiei (R6).
I.,,,,cnlo obllrucle, "geometrice", "insusi sufletul universului" Arta de la Cuina Turcului
I So rellden/A rllspunsul favorabil daca urmarim creatia constituie 0 radacina local-
1••,11I1\cl culluml, 111 1lI11i multe vetre vecine, sau indepartate, autohtona atata vreme cat este
lid exemplnrele core puteau fl create sub influenta vetrei individuala prin continutul ei
uljurulc cnrpntlce, lu zonn medlteraneana, asezarile preistorice au compozitional ~i prin localizarea Fig, 2 Cuina Turcului, anii 10650 i.e.n.
ost, In prlmul rAnd, sub in.fluenta cultului animalelor. Astfel in in timp. 0 imbinare a elemen-
grota Combarelles ~i Lascaux s-au pietat cai, boi si tapi, in Altamira telor abstracto de factura celei de la Cuina Turcului, in mil: al
s-au pictat tot asemenea animale. in grota Lorthet, in Pirinei, artistul X-lea inaintea erei crestine nu s-a gasit paua -acum, desi dovezi
primitiv a incizat in os un card de reni, la Madeleine, tot in os similare puteau fi inregistrate ~i in alte vetre din vestul, sud-vestul
a sculptat mamutul, chip de animal, ca ~i la Maiendorf. La Europei. Nrta: paleolitica din Carpatii dunareni a fost suficient de
Skalstrup, pe insula Zeeland au gravat pesti, serpi ~i aIte animale. robusta eel sa nu primeasca influiente din alte centre culturale. Ea
Liniile trasate au completat decorul, in toate cazurile unde s-au s-a dezvoltat urmand 0 cale proprie, cultul elementelor abstracte
semnalat asemenea urme, nu au constituit sublinieri de continut mergand paralel en cel naturalist practicat in centre Ie vestice. in
integrate conceptiei unitare, deci nu pot fi luate drept simbol. in vreme ce in unele vetre se opera cu simboluri, en elemente absracte,
compozitiile carpatice, prim-planul este redat in combinatii de in alte centre arta se intemeia pe redarea fidela a elementelor ~i '
simboluri si -exprimarea prin semne conventionale presupune un scenelor naturaliste, pe "fotografierea" animalelor cu care se
nivel de' gandire profunda ~i putere de generalizare superioare confruntau zilnic. Pendularea grupurilor etnice niciodata nu a creat
exprimarii naturaliste. mediul prielnic de influenta in arta, deoarece intalnirile grupurilor
Falanga de ecvideu descoperita la Cuina Turcului (jud. s-au intemeiat pe.agresivitate, iar eventualele "mozaicari" nu se
Mehedinti) intruneste primele elemente cu semnificatii profunde eonfirma in evolutia simbolisticii carpatice. Simbolurile care
cu care seva opera in viitoarele milenii (R4). alcatuiesc intreaga creatie Iocala au aparut ulterior ~i in alte zone
Acest "unicum" in paleoliticul european a fost creat inanii populate ale arealului carpatic.
10.650 Le.n., varsta calibrata Cl4 (fig. 2).

CAPITOL.UL I 20 21 PiNA TN ANUL 7000


Desfasurind compozitia de la Cuina Turcului se evidentiaza Referinte:
elementele de, structura .care sustin intreaga creatie. Astfel, se 1. Dictionar de istorie veehe a Romaniei, Editura ~tiintific4 ~iEnciclopedica,
detaseaza COLOANA ca element de sustinere, fragmentata prin Bucuresti, 1975
2. Alex, Paunescu: Studii ~i cercetari de istorie veche, Tom. 19, Dr,I, 1968,
jumatatile modulelor veeine centrului de interes. AI doilea element
Editura Academiei Romane "
este UNGHIrJL, simbol ce se repeta in expresia plastica prin pozitii 3. Jurgis Baltrusavitis: Forman, deformliri..Editura Meridiane,"Bucure§ti.·
diferite, ingrupuri opuse. ROMBUL este figura asupra careia se 1989
concentreaza atentia, punctul focalizator al compozitiei intregi. El 4. Vladimir IJumitrescu: Arta preistorica a Romaniei, Editura Meridiane,
Bueuresti, 1974
face corp comun cu. modulul coloanei subliniind astfel expresia
5, Alex, Pliunescu: Cronologia paleoliticului §i mezoliticului din Romania,
frazei. HA$URA rombului, hasura in sine, prin repetarea in planuri S.C.I.V.A., Tom. 35. Editura Aeademiei Romine. Bucuresti, 1984
diferite sporeste valoarea compozitiei, subliniaza esenta mesajului. 6. Idem Tom 1. 1970, pag.3
AI-cincilea semn, SEGMENTELE GEMENE, de dreapta, are un 7. Romulus Vulcanescu: Mitologie RoDllinli,Editura Academiei Romane,
rol important cand face corp comun cu fondul alb-os, alb-crem al 1984
8. Ion Miclea, Radu Florescu: Preistoria Daciei, Editura Meridiane,
compozitiei. Cele cinci semne primare ilustreaza puterea omului Bucuresti, 1980. '
de a opera.vatunci, cu simboluri in relatiile dintre semeni. Cate 9. Vladimir Dumitrescu: Arta preistorica din Romania, Editura Meridiane,
milenii i-a fi trebuit omului pana sa ajunga la aceasta performantal 1984

'.
Pe langa incizia serpentiforma de la Strachina, pe langlt cele
cinci simboluri romanello-aziliene existente in paleoliticul final la
Portile-de-Fier, in spatiul nostru carpatic a aparut in aceeasi perioada
~i linia curba inchisa, CERCUL. Ca ~i celorlalte semne, acestuia,
intimp, is-au atribuit puteri miraculoase "inarta magico-mitologica
(R 7). in pestera Gura Chindiei exista dovada existentei acestui
,11.,1'
semn. Ca si in alte compozitii (conturul sectiunii margelei tubulare),
aici.vsernnul-simbol are 0 pregnanta particularitate lncompozitia

,
simbolistica a artei primare (R8). Ulterior perioadei de inceput,
cereul a fost simbolul soarelui, i s-a Imbogatit semnificatia
adaugandu-i •.se spirala in interior, apoi punetul, cercuri concentrice,
zimti, drepte radiante,' puncte. (R9).
.~Cu acesta s-aincheiatpaleta semnelor-simbol in jurul carora
s-au urzit culturile urmatoare, Spirala, Coloana, Unghiul, Rombul,
(I' Hasura, Segmentele pereehe ~i Cercul, sapte semne de tnceput au
desehis, in' urma cu peste douasprezece milenii, perspectiva 'unei
mari civilizatii, '
,

CAPITOLULI 22 23 piN.!. iN ANUL 7000


grup de verticale paralele are in componenta sa 0 verticala cu sens
o VALOROAS.~ COMPOZInE deplasat pe alt plan, deplasarea ~i revenirea fiind inscrise in unghiuri

D intre piesele depozitului de Ia Cuina Turcului, printre


fragmentele incizatein os, la aceeasi data cu falanga de ecvideu,
de aproximativ 45 grade. Devierea nu este intamplatoare, deoarece
semnul se repeta in alte compozitii ale aceluiasi tezaur.
in ansamblul ei, aceasta creatie sustine pe coloane, sub cupola
se evidentiaza 0 compozitie care atrage atentia prin forma ~icontinut unghiului hasurat, sinteza unui mesaj, centro de interes al
(R I). Pe 0 placa bine ~lefujtli din os s-a incizat 0 imagine care compozitiei. Mijloacele de expresie sunt cele specifice anilor 10650'
intruneste majoritatea elementelor repre- i.e.n. (CI4), compozitia intrunind coloana, unghiul, hasura,
zentate pe falanga de ecvideu. Se poate segmentele gemene. Creatiaprivita in ansamblu subliniaza
intelege ca textul acestei compozipi are existenta, atunci, a unor credinte ferme, potrivit carora coloana
o anume bogatie de continut de vreme ce lega Pamantul de Cer, mijlocind astfel un dialog cu acesta.
aceleasi semne, intr-o alta topica asigura
o veritabtta coeziune si suplete, . Referinte:
lntrea~ ~~~rmatli din 1. Alex. Paunescu: Tibiscus, 1978, pag.24, fig.8/20
u:~apuneri legate, rational. iiitree~
Ultimul etaj, eel superior, unghiul, cu
sensul spre inaIpmi este fin inclircat cu
o' hasura asa cum de fapt s-a procedat ~i
la redarea rombului de pe falanga, in plus,
aici, peste hasura s-au tras, mai adanc,
trei drepte paralele la 0 latura a unghiului.
Acest semn, frecvent incizat in ceramica
mileniilor care au urmat, constituie -un
semnal de pomire in- grafica incizionala.
in ordinea executarii inciziei, scarita
·,~;; otizontala ar incheia primul registro.
--F-ig-.3-C-u-ina-T-urcu-Iu-i,-- Scarita, in aceasta c'ompozipe este asezata
anii 10650 i.e.n. opus sensului in care a fost redata pe aIte
fragmente ale aceluiasi orizont. Aici, ea
nu are functie de coloana deoarece impreuna cu opusul ei (0 dreapta
orizontala) cuprinde in registruI de mijloc simboluri de 0 cu totul
+--,
altli factura: elementul "mare-mic" frecvent in inciziile de pe' com
ale aceluiasi depozit. Cele trei grupe a cite trei segmente de dreapta,
(mare-mic) subliniaza sensul a tot atatea coloane formate ~i ele
la randul lor din acelasi semn.
Dreapta orizontala incheie traseul eelor cinci coloane ce leaga
ultimul registru pe un unghi de aproximativ 90 grade. $i acest

25 pTNA TNANUL 7000


CAPITOLULI
24
astazi (rosu, galben, albastru, verde), plus alb si negro, primitivii
" C.ULORll.E SACRE

In
operau en 2/3 din ele. Albastrul ~i verdele au fost createcu mult
mai tarziu.
tarzin, se "scriau"~eslU~
paleoliticul cu vopse,a, TOste, Tinand seama de cadrul de prezentare §i de contextul
pe cateva pietre de rau, la Masd'Azil (Franta). in aceeasi perioada conpnUtUlul, de. asocierea culorii cu grafica, in mil. X".:VIll&Ji.
preistorica, in pestera Bambata (Africa),.cu aceeasi nuanta de rosu culOrlte ro~ negro. allrcrem au fost socOthe elemente sacre. J'iecare
se conturau antilope, iar in Siberia se desenau cai salbatici. Pe CUloare a avut 0 semiiHfcatie proprie,toa.te ~Qlin!inc[ triPlql~ecj:
acelasi nivel al culturii aziliene, cei din tribul Arunta vopseau af exls\entei: a.W1 na~teru.:a~!ecuno~e~ <!e sine, axul thanatic.
pietrele in care erau ferecate sufletele lor, apoi pietrele erau sparte Toate au materializat legaturile nevazute ale omului' cu fortele
candsufletele, descatusate, Ie paraseau, In arealul azilian, loeuitorii uperioare lui, au subliniat sensu! adulatiilor, au sporit semnificatia
pesterii Offner, in apropierea orasului Nordlingen (Germania)
libatiilor. '
acopereau cuiburi de cranii cu oeru rosu, jar pictorii primitivi ai
Levantului, imortalizau, in rosu, sau negro, scene complete de
Iieferinte:
vanatoare. Sunt multe dovezi care confirma ca, in paleolitic, 1. I.P, Frantov: Istoria Universala, vol.I, Editura ~tiintificli Bucuresti, 1958.
primitivii pictau scene legate de mediul apropiat lor, sau in care .,.8.45
oamenii l'lcelor vremuri erau implicati (R 1). Pretutindeni, elementele 2 Academia Romand: S.C,LV., Tom.I, nr.I, 1970
3. Ion Miclea, Radu Florescu: Preistoria Daciei, Editura Meridiane, 1980,
naturaliste erau redate in incizie §~ culoare.
IIIII·SS
Ca 0 particularitate, in paleoliticul carpatic, oamenii foloseau 4. Idem fig. 11
oxidul rosu in practici mai putin elucidate. Existenta bucatilor de S Idem fig.lO
oxid rosu, l~boYli (R2) si in aite asezari ale culturilor ulterioare
din zona, denota ca anumite practici religioase impuneau folosirea
acestui ~xid in ritualul inmornuintiirii,~R2i. ~i in eel al sacrali~rii
unui obiect. Se confirma ca acest oxid natural, fie el obtinut prin .
'arderea lilnonitului, se folosea in zona Portile-de-Fier en niult mai
devreme de mileniul al Xslea i.e.n., se folosea intens la Cuina
Turcului ~i in alte vetre ale culturii Schela Cladovei (R3).
In picturile rupestre, nuantele de rosu sunt predominante in
compozitiile tricrome, sau bicrome, iar din suprafata pictata, gama
de rosu depaseste 70% din aria totala (R4).
Subiectele redatein nuante de negro, in conceptia pictorilor
carpatici sunt un produs al abstractizarii senzatiilor si perceptiilor
(R5). Culoarea alb-crem, in majoritatea cazurilor cunoscute este
urmarita prin fondul plansei creata de artist.
Urmele de oxid rosu, precum si picturile mpestre apatinand
paleoliticului conduc la concluzia ca pana in pragul anilor 7000
l.e.n. s-au folosit in arta carpatica culorile: rosu, negro si alb-crem
Operele cunoscute permit aprecieri lara rezerve la adresa
acestei perioade indepartate. Din cele patrn culori de baza existente

27 pTN'&'TNANUL 7000
CAPITOLULI 26

- -----'-----
. ," UN MESAJ Referiri la compozitia "unicum"-ului european s-au facut
muIte, s-a detaliat desenul de pe falanga de ecvideu $i s-au tras
Arta paleoliticului'fInal, prin continuml ei, prin elementel~ , concluzii valoroase. Tinand seama de importanta elementelor
sculptate ,cu un anumit scop a fost extrem de strans legata de componente, de Incarcatura simbolistica ·a fiecarui element,
mediul in care a trait omul. Nu Indepartareade realismnl grafic, dezmembrarea compozitiei permite descoperirea altor valori
ci ~bqndenta de informalli concentrata in simboluri grafice siIl1j>!ey conceptuale, intareste ipoteze noi. ~,sJ?arge.rea::"Rlan§:ei,distantarea
in semne cu multiple intelesuri, emanate din operatii profunde ale elementelor componente permite analiza semnificatiei fiecarui semn.
gandirii primare a creat, $i inca mentine un zid de nepatruns in Astfel procedand $_Ilo1 stabili raporturiJn.~bolurile
e, care
spre descifrarea $i Intelegerea compozipei. De fapt, simbolurile compuIi fraza si .top'iea ei, in acest eventual text.' Asa proeedfuld, '
artei primitive, fie ele realizate pe componentele locuintei, pe peretii , falanga de ecvideu· intnmeSk un grup compozilional format. din
sanctuarelor de mai tarziu, pe figurine, pe accesorii de cult, ori cele cinci simboluri bine individualizate._
pe cele de utilitate curenta, gospodareasca, inmanuncheaza. com-

'5 ~
. - Presnpunand ordinea fireasca, practica,
prima seturi mari de informatii, conceptii, convingeri, care' deter- operationala a etapelor de lucru, primul simbol
mina "cititorul" sa caute solutii Iogice prin multiplele ipoteze. Calea incizat ar fi fost coloana, Cele doua fragmente
este dificila deoarece gandirea primitiva este lncarcata in suotext, identice, opuse,poW'vit analistilor, ar avea
iar elementele grafice existente in contextul lucrarii, cand sunt menirea sa sublinieze dualitatea - in credin
puse in alta ordine ~ pozitie conduc la alte idei, la alte concepte, .9.§P.re viata p~tua-:- deci seiimul ar fi-un
la alta concluzie. SimboluriIe de inceput, din orizontul romanello- , produs al g@diI:ii-miti.cg,
azilian dispun de 0 mare Incarcatura de informatii, volum care, -- - _UJ!g~ul, unghiurile spre centru, cu
adesea, blocheaza calea spre concluzie, 0 deviaza, ori 0 mentine laturile paralele au $i ele substrat. mitic. Mai
la stratul de suprafata. Simbolurile tezaurului de la Dubova nu tarziu, au constituit ~mbolul zei~p~§N~
sunt 0 particularitate, nu sunt creatii izolate, paralele cu reprezen- '" / Unghiul esteschevron-ul, simbolul ce pre-:
tarile naturalists, ci 0 expresie certa, robusta, a gandirii, fie ea ,,"'V/;::, ,supuneabunden~, hrana. vial~. Unghiurile cu
mistica, sau nu. $i grafica "abstracta" comunica, divulga norme, '\..
'V/ laturile paralele, in grupuri- opuse, subliniaza
11'1;._
are un predicat bine definit. Inciziile in os, descoperite la Cuina ''V valoarea centrului de interes $i se leaga de
Turcului se situiaza pe plan superior .tuturor operelor de arta pri- continutul acestuia.
mitiva, stabilite in timp, la inceputul epipaleoliticuIui european, ~omb,yl, situat in centruI de interes com-
fapt ce polarizeaza interesul pentru studiui simbolurilor descoperite

O
,J, pozitional, lnsumand multe puncte de vedere,
ai~i. ~2~a P0!lQe-de-F~_sa fie pun..s..tu!.!ocalizclli>r
in viito~l insemneaza si fertilitate. si fertilitatea solului.
eplcefitru cultural european, deo¥ece elementele ~ce create ,In Este 0 oglindir~ a realitatii lumii inconjuratoa-
'aceasta zona fac o6IectUloperational al gandi£li omuluLi!l--mnemile , re, in cazul acesta, simboluI unei constatari, a
cm:e.-a~~e:-Semnele primare incizate in os $i . , sintezei rezultate din imbinarea a doua unghiuri
corn, ulterior au devenit zei'$i omul s-a inchinat acestora vreme cu varfurile opuse lot $i opuse unghiuriIor cu
de peste zece mii de ani, deci nu puteau fi simple incrustapi ale laturile paralele. Rombul Imbratisat de coloana,
unor pomiri Iauntrice de divertisment. SimboluIte de la Cuina in gandirea sculptorului, .leag! existen~r-
Turcului constituie o parte a temciuIui solid pe care epoca de tilitatea solului, ,impriml c2nvingerea.ca viata
piatra ridica 0 mare $i unica stare de spirit. '
--
este de~ndenta total §i deiroadele ~tului.

CAPITQLUL I 28 29 pTNA TN ANUL 7000


- Liniile paralele, hasura trasata orizontal,
in acest caz umple iiiteriorul rombului,__ Hasura
simbolizeaza si aici intinderi de apa, lichid in-
trepnator al vietii. Prin bogapasolului, in com-
Fig. 4 Amuleta din os tratata cu
pozitia analizata, se ia in considerare si apa o..'IU rosu, Cuina Turcului,
cu bogatia ei faunistica. In paleoliticul tarziu, anii 10650 Le.n,
ca si pana aci, omul isi asigura hrana prin
vanat, pescuit si cules, i¥ la Dubova, pescuitul .
~prioritar> Dunarea oferind surse de l!r<lXla DIN ZESTREA SPIRITUALA
~el~ondulate, ori drepte, ori- A PALEOLITICULUI CARPATIC
zontaIe, paralele in cazul compozitiei analizate,
grupajul format din trei-ori-triplul insemneaza La imperceptibilul prag detrecere spre perioada pietrei
,abundenta, be!f!.g. Poate constituie 0 sinteza slefuite, omul era capabil sa' gandeasca profund, sa nascoceasca
a compozitiei de vreme ce simbolul acesta este noi si eficace unelte, sa imblanzeasca plante si animale, sa caute
plasat ~i pe reversul obiectului scnlptat, fortele atotputernice, pretutindeni, in tariile inaltului si in adancuri.
- Segmentele gemene, prin multitudinea Zicem ca era capabil sa urce pc 0 noua treapta de dezvoltare,
'1 1 lor sparg campul alb-os al intregii planse ..In- deoarece in acele rnilenii, XlI~VII i.e.n., in spapul.carpato--dunarean
. deobste este recunoscut ca acest simbol repre- se incheia 0 perioada a noilor izbanzi ~iincepea alta mai infloritoare,
~multiplul, ~i..!!!YlLd_e_unu, ~Si dualitale,)ar. asociat CU nebanuit de bogata in acte de cultura materiala si spirituala.
(ondu!,,.n:prezintA simbolul awuLth~a1ic. sim~efiintei. La finele paleoliticu1ui, omul carpatic putea sa-si confectioneze
Incercand 0 descifrare a compozitiei, cele cinci simboluri unelte in ateliere adecvate acestui scop, putea sa-si lngrijeasca
coloana (1), unghiul (2), rombul (3), hasura (4) ~iliniile gemene (5), locuinta, stia sa se imbrace ell gust. j~i'confectiona snururi frumoase
toate conduc la 0 sinteza eel putin interesanta, Falanga pare sa pe care purta amulete, realiza firul rezistent ~i fin al siragului de
fi fost cartea de capatai a unei colectivitati sedentare, un obiect margele si, mai cu seama pe eel en care cosea haine din piei,
considerat de aceasta sacru, pentru ca da puteri optimizatoare, la impletea fire si confectiona vesminte fine.
rang de cutuma. Legand continutul simbolurilor - pe vertical - La iesirea spre locuinta de suprafata i~i crease deja credinte .
falanga incizata la data calibrata C14, in anii 10650 i.e.n. poarta capabile sa-l influenteze in tot ceea ce gandea ~i realiza. I~i imagina
ipotetic urmatorul text: aceste forte undeva, in lnaltul de nepatruns, acolo unde numai
(I) VlATAESTE FARA SFAR~IT, (2) PENIRU CA SOLUL ESTE gandul, privirile si focul puteau ajunge, focul batandu-si calea pe.
FERm, (3) INTINDERILE DE APA SUNT BOGATE, (4) ABUNDEN"fA, trambe de fum, in felurite coloane.rimprumutandu-si vapaia de la
HRANA SUNT DATATOARE DEVIATA ~i (5) PRETUTINDENI SUNT ~ Soare.
BUNURI DlN BE~.QG. Mesajul a fost redat in elmentele grafice in coltul sacru al locuintelor se folosea intens ocru-rosn,. in
ale unui\.:--~-~::..,...;
/n.metalim63f'EI subliniaza lupta omului .pentru existenta, credinta ca acest simbol al sangelui, al vietii sa readuca pe cei
legatura mansa a acestuia cu natura, cu mediul in care se naste inmormantati sub lespedea podelelor. Obiceiul s-a pastrat multe
~i traieste. Pe parcurs, cele cinci semne, alaturi de spirala Si cere milenii, raspandit fiind apoi pretutindeni, in vetrele carpatice.
au fost investite cu puteri sacre si astfel au putut parcurge toate Pe langa culorile-simbol: rosu, negru ~i alb-crern, luate drept
~pele p~istoriei, au ramas in miezul artei autohtone. semne ale mesajelor, s-au practicat, atunci, in toate asezarile, diferite

CAPITOLULI 30
31 pfNA TN ANUL 7000
incrustatii, incizii bogat incarcate in semnificatii. Ajutandu-se de
acestea, oamenii au putut comunica intre ei, au putut comunica cu GRlJPlJRI DE CONTACT CUI. TIJR..tU.
fortele care Ie stapaneau sufletele. Izbanzile, pe plan material si .ALE A~EZAH.ILOR PALEOLlTICE
spiritual au fost mari. Pe de 0 parte, omul si-a creat 0 zestre
ccnsiderabila a culturii materiale, iar pe de alia parte, si-a consolidat L SOME~ • TISA V. OLTUL DE JOS
LPerii Vadalui Ileana LNe~
un piedestal spiritual extrem de solid, chiar din aceasta faza de 2.L~ile-Teiu
:, Caciulat-Letca
inceput. Numai asa se poate explica marea "explozie culturala" a 3.Cium~ti 3.Pii~i -
neoliticului. Pe acest prag al mil. al Vll-lea Le.n. erau tnradacmate 4.M!gher4§ 4.Budeasa
convingerile in existenta fortelor Cosmosului, in existenta fortelor 5. Remetea Oasului 5.Meri~
superioare omului, Inca din aceasta perioada, cunoi idei, cu noi 6. Boinesti-Bixad 6:CcMleana
7.C!lir.~;i-Ot.~ 1.Mcrar~
concepte, omul aducea un spor dualismului, in existenta spirituala, It.T!l1'Uiung 8. Milcoiu .
subliniind- trei axe: .~ter~a, re~S1erea de' sine~i...mQartea. 9.S!atina
Semnele primare, datorita bogatiei lor sii~holistice ~ iiiipuS:~Hu n. IZVOARLE CR1~u'RILOR 10.motu
r. Io~e\-C~Jtehon! 11.Milcovu
consolidat in constiinta omului primitiv, in asa masura, Incat multe
2. Rosia !2.Ipot~ti
acte de cultura materiala erau subordonate subtextului lor. Ele erau 3. Pesters 4~tj!ell 13. Vailla Mare
de neconfundat deoarece reprezentau idei, concepte, convingeri, 4. Loran-Bratca 14. Brebeni •
fiecare constituind un tot aparte, revelator. Aceasta individualitate 5.C1i.pu~u Mie 15.Fa.~le
confirma suportul sacru al lor, iar temeiul acestui edificiu spiritual 6. Radaia-Baciu i6.Cillpo;:rceru
17. VAda;,'!n!
a durat multe milenii. In. v ALEA STREIli'I.UI 18. Irimesti
Dopa perceptiile vizuale ~i dupa tehnica redarii, semnele l.Tancova 19. Bugiuleeti
primare au fiintat ca unitAti separate, dar au raspuns totdeauna unui 2.Dumbravi~
'\11. OLn.lL TR..ANSILVA.1\)
.anume scop, precum literele unui alfabet, in plus, fiecare senin a 3.Co~vG
4,'Nandru 1 Gusterita
depozitat informatii cu legaturi topice intre ele, adesea unele ~.Ohaba-Ponor 2. Hosmen-Nochrich
. subliniind mesajul celorlalte. {:alculand frecvenp'\-:-simboJ}1rilorin 6. Ciociovina
,.)o.perelearte.i, pn,'mitive, cele ~ai>fe'"Seuinede i~pufsepote§iiOna VII. CURB1JR.<\. CARPATlLOR
1 astf.el: spirl!!,a, coloaD~,.,JUl~ul, rom.E~,.J!a~~ liniile gemene, iv. PORTILE DE FIER LLaJ'O~
( I. Baia de Fier 2. Moieciu
l ~. Ordiiiia oorespUndecu ceil-aaparitienor in cultura spirituala, :Z.Bo~.er.i 3.~ov
cu importanta lor mistica de mai tarziu. Toate acestea, fiind investite t Ostrovu Mare-Gogosu 4.M••riser
cu puteridivine, cu forte capabile sa stapaneasca spatiul atemporal 4. Ostrovu Corbului 5. Cremenea-Sita Buzaului
~i universul spiritual al omului, urmau sa traverseze, cu aceeasi t Scbela Cladovei 6. C~:Nanda-Ladliu;i
Ii.Ostrovu Banului
robustete peste Infloritoarea civilizatie a societatii egalitare ce se 'I.Blile Hereulane vrn DOBROGEA
anunta in Carpati, in pragul mil. al Vll-lea I.e.n. B.IcQlirul LChei~
I), Dubova (Cuina Turcului) 2. Gura Dobrogei
O.PeliCan 3.UfB1!§OT
4. Mamaia-Sat
5. Peuinsula-Lumina
I"
6.0vidiu-Naz.arcea
7.Gherghina
~
.. .8. Saligni-Faclia

CAPITOLULI 32
pTNA TN ANUL 7000
9.Cuza-Vodl XII. PRUTUL SUPERIOR
10. Medgidia 1. Cotu Miculinp "

l l.Castelu 2. Crasnaleuca
12. Poarta-Alba 3. Mitoc
13.Pe§tera 4. Ripiceni
14.Albe§ti S. Strachina-Dorohoi

IX. BARAGAN
6. Icuseni
7. Erbiceni
iNTRE
1.Cemica
2. Malu Rosu-Giurgiu
8. Valea Lupului-Iasi
9.Brinzeni ANII
X BARLAD
10. Duruitoarea
11. Coste§ti 7000 i.e.n.
1. MAlu§teni 12.~cone§ti
2Bere§ti 13.Vi~oara §i
3500 i.e.n.
. 3.Blineasa 14.Corpaci
IS.Ripa lui Matei
XI._ IZVORUL MURE~ULUI 16. Ciutule§ti
1. Sandominic
2. Bistricioara
3. Ceahlau-Scaune
4. Bardosu-Bicaz Chei
S.Lespezi

<!> Explozie- a exterlorizarilor


spirituale
<!> Domnia puterii Cosmosului
lilt!

I'

Fig.5 Incizii in com - Portile de Fier, anii 6100 i.e.n.


pTNA TN ANUL 7000-

CAPITOLULI 34


EPiCENTRUL CARPATIe Conditiile de dima si sol trebuie sa fi fost hotaratoare pentru
A. . AL SPATIULUI VEeR!, EITROPEA.l'i ca structura solului, flora si fauna bogate, echilibrul dintre acestea
au creat conditii de Iocuit ~i hrana oamenilor pietrei cioplite, iar
In jurul anilor 7000 l.e.n. s'.ld-esiul Europei ern organizat populatia numeroasa a constituit baza vechii ·civilizatii europene.
lntr-nn complex cultural bine a'lcatuit, pe temeiu; propriilor strucnm. Cele peste 98 asezari marl carpatice au forma! un inceput fMAde
Acest areal al :Vechii Europ.:" spre deosebire de tomA lumea care nu era CIJ putinta civilizatia ce urma sa vina (R2).

'"
Pe structurile populatiilor paleolitice s-a conturat "Vechea
Europa", iar din acest complex s-a ridicat propriul nucleu civilizator,
,A~......... " •..0.
~ •• .•.
e.Eicentrul carpatic (vezi fig, 6). Spatiul acestnia s-a extins pe un
perimetru ce cuprindea zona Carpatilor dunareni, de la Nistru panA
in campia Tisei, de Ia malurile Dunarii ei ale Pontului Euxin, pan~
la cele ale Ceremusului, marcand Intre aceste limite un trunchi
genetic robust al populatiei loca!e, ~u.illme ~m.qgenii, sup~Jior-
organizatfi, egaiitan1.,!eclClatica. In virtutea noilor concepte create
aid s-au pus ~i bazele unui ~u mo(Ut!t •.e~qJ,rirrtare (R.3).
Departe de spatiul egeean §i cet adriatic, in mileniile V-IV
i.e.n., populatia carpatica era la confluienta marilor culturi
Precucuteni-Cucuteni, Gumelnita- Vadastra, Petresti- Turdas- Tisa, iar
interferentele culturale ale acestora au consolidat temeiul comun,
primar, ell multe clemente noi, particulare, ~2Ui::,p~.O.minanta,
caracteristica spatiului carpatic a constituit-o _~!!i?f!:rea cultic!:
La ba73 acesteia, atunci, a stat concepjia dua1Qesp!~ lum~ §i
viaja, s-au cnstaHzat credinieie in fortele atotstlipanitoare, in toate

--=
rlllinriesramefoIosmdu-se de imagini ~ei~~uni, ori
sentuncnte:-p~rroada'-d~va.~-inprocesufTe creare a vaiorilor
we-en:!;.!!_'· spirit!!.'ile a fest extinsa intre anii 7000 ~i 3500 l.e.n, in acest

----~----~~--~.
Fig. (}Epicemru] carpatic al spaliului vechi, Eu.'"O~
rastimp .. pe baza experientei insumate s~a perfectat dialogul intre
membrii colectivitatii carpatice concomitent ell adancirea relatiilor
dimre' acestia si fortele spirituale tutelare. Atunci s~a consolidat
straveche uvea unele paruculantap distincte, reflectaie in modn!
credinta in unica putere s~panitoare a Co~u1ui. .
de ,viat~ al locuitortlor, in raporturile dintre acestia, ~i cu tom!
deosebit, in raporturile lor specifice fa~ de anumite forte spirituale
. S~au creat semne· cu puteri divine, toate1TI:'la substituite $i
tutelare (R.l). derivate ale curbiliniei gravetianuluioriental de la izvoarele Prutului
~iale rectiliniei romanello-aziliene de la Portile de Fier, Simbolurile_
in aceasta indepi1rmta perioada in care omul a marcat un pas
ferm in evolutia sa, cornplexul cultural vechi, european si-a scos
all stat la baza tuturor activitatilor spirituale ~i auramas de
neinlocuit fiindca ele au condensa,! irnaginea ~i a5=tiunea in semne
in evidenta un epicentru al marilor sale efervescents creatoare, un
aglomerat al valorilor. prealfasetice, in eXQresii Rictografice .~d_o -toRi.c)!. clevata.
CromofiK'izicgratla· cwiUiilor Cucuteni, Gumelnita, Petresti s-a

. CAP!TOLUL Ii
36 37 TNTRE ANI! 7000 ~13500
/;J. Simbol important in ridicat la rang de unicat .a) Zeitati ale .cosmogoniei .si nranet;
V "DavadelaSprincenata" "- prin .bogatia ideatica a ""6)YeffiijiCeaveati-in sarcma na§terea ~i viata;
•.. compozitiilor sacre, prin c')Zeitati resPQnsaoile~deregenerafe,-de fiansformare.
spiritul inventiv in expri- TJ)jte. auf'9siJiurite coneep,iYalp.e sistemul dUal al axelor
marea trairilor Iauntrice ~stentei \iet!i Bd de sf~it Alaturi de acestea, zeitatea masculinl\
(R4). - a
de exceptie "Ganditorul" ~~da Haxna!lgia confumat climatul
puternic creaiOr'iifPopulatiei nord-dunarene, incheind astfel paleta .
Micile ~~~uri:: an-,
~pomorfe, ido!!1-mo(Ie- figurilor sacre specifiee epieentrului earpatic in compara1ie cu alte
tali iryP.atiul nor~a- . centre similare (It: 7). '
rean au avut rQUJ.e-.me- , Spatiile destinate manifestarilor cultice, fie ele unghere,
temple, ori sanctuare au fost pretutindeni dspandite in lumea
~ ----
sager in legaturile omului
cjt fo!1ele carQllLILera primitiva, dar impodobirea acestora cu reprezentari specifiee, cu
iP~ tot"al. Pretutindeni simboluri a 1inut totdeauna de nivelul cultural al populatiei, de
convingerile spirituale ale acesteia. Faptul ca templul de la
au dainuit milenii la rand
in ungherele locuintelor, Gradejrrita, in nord-vestul Bulgariei, (anii 4500 i.e.n.) poarta in
in altare, in sanctuare, decorul sau exterior semnele "Madonei" de la Rast (Olterria) ~i ale
• ,,'- . " . . .. sau in temple. S-l!~- eulturii Vadastra, mai vechi cu peste 0 jumatate de milerriu,
' Fig.7 OBt"MaramUle§, Ulmu-Basarabia ~t din!;mae~t;,p~e, presupune existenta robusta a epicentrului carpatic, 0 influienla
au fosLllunatO.are..al~l"J1..!!l!lobIDl9.L au foSt infrapte cu focul,cu puternica exereitata de semnele sacre ale acestei zone. '
PraCticile religioase nord-dunlirene specifice apogeului neolitic
$> ~§i cu R~I}.tul~g},.pJi!!l~rmediUtacestota_toat~,_omUi sa fie
QU impus notaparticulad ~i in sfera bogata a indeletnicirilor rituale.
( mai explicit in tot ceea ce gande§te §i intreprinde. Din cele peste
. £ece zeitlficare au dainuit in vechiul centru spiritual european ' Astfel, macinatu! ritual, !!!odelar~~ §i eoacerea ,~~e -'
multe au apartinut spatiului nord-dunarean §i din aceasta zona au I-au facut sub im~riU1 acelora§i semne de inceput, dintre aeestea
nelipsind coloana cerului, cercul solar, semnele regenerarii ~i
influientat in exterior, ori au migrat in alte spatii veeine (vezi
zeili-RM,are proprie arealului Portile de Fier). Apoi, pe acelasi tra~rmarii ~ezi etn..E-~§~b",,~~bean~ a~). :ro~
\csutul sacru,' ca selD.!lal prezentei unor zeitati in praeticile ritu31e
~ au mers zeul traeie 'al soarelui, Bendis, Dionosos, Ares,
\U avut iil~7Arile carpatiCe seffiiiificapi cU to~ete. Tesatura
r ~~-_~~ __ ~__ ,

§.a(R5).
n purtat toate simbolurile randuite anume ca sa poata transmite
Simbolurile s-au raspllndit sub diferite chipuri §i au, fost ~~
mesaje ~i in virtutea acestor ideis-au alcatuit ve~mintele §i
..
preluate de alte populatii ca fiind reprezentari proprii. De exemplu,
nceesor!!.lcu!e~t. Libapile;a~ulat!ile au ,purtat acela§i sigiliu al
fibula "ochelari", atat de raspandita in Carpati in sec. al X-lea
simbolurilor. In ritmm s~teioiarticii1ate, ~iruri de dansatori, eu
i.e.n, a aparut in spatiul egeean dupli cateva secole, iar meandrele
sau f'ara masti, inscriau, in -mi§Carilelor, multiI>t;VOfiftespiralice
cucuteniene au ocupat spatii marl spre rasarit (R6). '.Zeitaple
sa~ inc&,4~~rcuri, J>atan4..?l~~,_~amantUf.Intoiul acestor
carpatice au confirmat existenta precredintelor inca din' perioada
int31niri orgiastice se impaqeau painea §i bautura sacra, se slavea
creerii simbolurilor, deci cu mult inainte de anii 7000 i.e.n. in
'mileniut al IV-~ea, flieturlle sup-rawmme obt!!!ute .e~
sinteza
puterea nevazuta a Cosmosului, serbarile fund menpnute cu aeeea~i

- -----
simbolurilor erau reSponsabile de trei compartimente teocratice in
----
amploare pana in epoca metalelor ~i mult mai tarziu dupa aceasta.

--.
~~~ '.-,.:-

-,
-'
ogw cu~rul:
..

~ '"

tNTRE ANII 7000 ~I 3500


CAPITOLVL II 38 '39

i.'I ttt'
4. Guy Rachet: Cniversul arheologiei. vol.L Ed. Meridiane. 1977, pag.356.
Din datele oferite de decumentele incizate, pictate, "scrise"
358. 359
in acele indepartate vremuri reiese ~ 'lfa!ta ca.rp~~~~La vechii . 5. C-tin. Daniel: Cultura spirituala a Egiptului Antic. Ed. Cartea Romaneasca,
civiliztltY...europene a constituit un punct focalizator cu adanci /, 1985, pag.477-478 .
6. John Boardman: Grecii de peste mari, Ed. Meridiane, 1988, pag.305
semnificapI cultice, a pus bazele protoscrierii (y..Tartaria anii 5300
7. Guido A :\lansuelli: Civilizatia Europei vechi, Ed. Meridiane, 1918,
i.e.n.), a creat fundarnentul datinilor ~i obiceiurilor noastre.
Lumea straveche, relativ grupata g;;ografic, a cunoscut patru pag.50. 57
8. Istoria Universala, Ed. l>tiinlifica, vol.I, 1958, Bucuresti, pag.127,128
centre de formare a familiilor de limbi: semito-hamita. in AfriCa 9. Th, Simenschy, Gh. Ivanescu: Gramatica comparatil a limbilor indo-
de nord si pe -Nii~r-aJbasL~,ifn"':tibetant\ ln Asi~ centrala, europene, E.D.P. 1981, pag.15
fino-ungrica in zona baltica-transuralica ~iindo-europeana in spatiul
carpatic extins catre Asiarnijlocie. Acest de pe "urma centru a
generat masive deplasari ale plusului de populatii, fenomen specific .
.holocenului, in vreme ce asezarile stabile caplitau inftti~are tentanta
de bunastare. .
_~I.Qbastina indo-eu..-openilor t!E!m!!.ii-.? fost in C;a.~ti (R8).
De aici au emigrat Iirvienii, pelascii, protogrecii, protohititii, baltii,
indoarienii, iconienii ~i multe triburi urmase ale acestora au revenit
macar in treacat pe meleagurile originare, liar totdeauna in chip
agresiv (V.A.Sofronov, 1989 pag.156, 338; Doluhanov, 1984
pag.30). .
Ca pretutindeni, toti cei din familia indo-europeana si-au
continuat procesul evolutiv al departajarii Iimbilor, astfel
desprinzandu-se particularitatile romanice, celtice, germanice.
baltiee, slave, indo-europene, s.a., prima categorie fund proprie
centrului generator (R 9).
Epicentrul carpatic atcivilizatiei vechi europene, inca din
mileniile VII-V Le.n. si-a creatnota particulara $i inconfundabila
in ce priveste modul de via~ sub aspect material ~ispiritual urmand,
mult mai ta.rziu,· cu egala intensitate, civilizatiagreaca ~i cea ~
imperiului roman.
Spatiul carpatic a fest leaganul primelor civilizatii europene
§i pAIruintul patimilor viitoare, nestavilite.

Referinte:
1. Marija Gimbutas: Civilizatie ;i cuttura, Ed. Meridiane, 1989.
pag.49, 63. 246
2. AI. PAunescu; Le paleolithique et le mesolithique d•• Roumanie (Un brcf
apercu), L'Aruhrcpogie (Paris), tome 93, 1989, 1'_ I, pag.I23, 1~8
3. Andre Leroi - Gourhan: Mazenod, Paris. 1965. plig.72, 1511·159

iNTRE ANI! 7000 ~I 3500


CAPITOLULII
S
ZEII S-AU NASCUT Zeita-doica purtatoare de cercuri, de romburi, imbracata in bluza
cu e~arfiCt?;eili\regenerarii impodobita cu coloane, cu spiralevu

',',
A DIN SEMNELE PRIMARE

I
romburi~Atotdaruitoarea, incizata cu meandre, zig-zag-uri ~j
q"milenilll al ~I-Iea i.~e.n.'s-au creiat zeii. primele fapturi segmente perechi.
Atunci se incheia un pas urias spre marea civilizatie carpatica.
a.!QJPu~e plasmuite <!in nascocirile omului infrico~at de
---~-
fenomenele naturii (Jacob Grim. Max Muler. Edward Tvlor.
. . ..... Herbert
Spencer, s.a.). Ornul i-a nascocit, el le-a atribuit puteri rniraculoase
nelimitate, i-a facut stapanii ve§~aL§Rati~Illi .,!!niyersal si
cJir!gWtori ai Timpului. Fiecare centro civilizator al planetei si-a
.avut astfel-creat--uh zeu suprem in jurul caruia au gravitat
personificarile fenomenelor ceresti. r-== Populatia stabila din Carpa]i _
ANll35001e.n.
.si-a imaginat sprijin in aceasta fortii neperisabila cautandcu privirile
sprecer, a~d lumina ..'s.oarele, linistea, fugind in egala masura
de o~ul acestora, de ii·oarele-raului.
Spre deosebire de alte mitologii, in Carpati, stapanul autocrat
al universului. precum si zeii fortelor obiective .1!!!...&s~ginati.
JE!ai. prin_cele zece s.e~primare, prmaill! ea dupa rnil~niul al
VII-lea Le..nsUi ~adauge<elemente ayifQI!l1e,~e~eze
zborul atat_<k..jinduit, sa li se adauge elemente antropomorfe
~Qabile sa de..§.Chidadialog. Urme ale credintelor precrestine

-.r' - -'"
descinse din crorriografica arhaica sugereaza rolul simbolistic al
cOlOanei. aeeasta implinind ~ipul z~itatilor, s~1 spiralic in
urcu~u! spre bine, dualitatea, personifiearea spiritului, etc.
Pe l?raggLde inceID!l al
·r!eelu("de al VII-lea mileniu Traian-DealulFintinilor (Cucuteni)

Le.n., odata eu inventar~,~


ceramicii. pe fondul credin-
telor existent'e atunci. s:.au
mo.d..elatmieite tallturi si Ie-au
dat harul de purtatoare ale Ghela~-Neamt
,:echilor semne atat de adulate,
i~ acest indelung proces sacru
G s-au nascut zeii; Zeita-pasa~,
purtatoare de spirale ~i"iin-
ghiuri cu laturi paralele, Zeila
(J;;! ~decoratacu semnul "M"
--------------------~
Fig, 8 ";"'IADONA" de la Rast. anii 5200 i.e.n, si cu lantul format din "S"-uri.
PLAN~A A - Zeitap sugerand vesminte pentro ritual

CAPITOLUL \I 42 3 TNTRE ANII 7000 ~I 3500


EYOLrTIE tx G1~DIREA :\IITIcA SACR\UZ.-\.REA 'SE:\I",ELOR PRDHRF;

f
0'
Semnele,gri.!!1,,,e, purt••~are de foqe supraumane au fost
ridicate la rang de simbol oaata cu aparitia idoIilor de lut. acestia
La finele mileniului al VII-lea, in spatiuI carpato-
dunarean, oarnenij au culti\Jl.Li.ntens p5mantu1. au imblanzit si au
preluand rolUl de titular. de purtatori ai uria~lor fo*-:-In aceste creSCutanimale si plante, urrnarind ca sporul munciYlors{fie tot
vremuri s-a incheiat 0 perioada importantii a evolutiei omului si mai-riiare.Pentru acest scop si-au perfectionat continuu uneltele
a inceput ascensiunea spre apogeul unei civilizatii mari in spatiul de care aveau nevoie in practica lor zilnica, Au construit locuinte
carpatic. Vreme de aproximativ 3500 ani, semnele primare, mari de suprafata, adesea tencuite, pictate si in exterior (mil. al
simbolurile au fost permanentizate la rang de sacru. Prin chipul V-lea), formand grupuri omogene, pastratoare ale specificuJui
ior nou, a;,·~trol'Oii"iOlf. prin Pl!rticulantatile IOLdistincte s-au cultural ..
<'" .,-

iinpus ~i mai mult hi constiinta omului. AstfeL rombul a devenit 'Eredintele primare au fost ridicate pe un temei solid. semnelor
emblema unei zeitiiiICercilI-a fost apreciat la superlativ prin reprezentative atribuindu-li-se valente spirituale alese. AstfeL
inscrierile concentrice, rombul (parratui) a trecut spre centruI de inventarul colturilor sacre din locuinte a fost imbogatit cu noi si
interes al compozitiilor grafice. au aparut triunghiuri opuse la alese reprezentari. S-a marit numarul zeiill,ti1or. Zeii au fost )
varf (clepsidra), meandrele spiral ice, tricromia, etc. Toate sugerau impodobiti cu semnele primare, astfel transferandu-Ie acestora
ideea potrivit careia se pastra intact suflul ~acru, ir~itiQ!1~I, dar puterea miraculoasa de a supravietui laolalta cateva milenii. ,,~
sporisera considerahil nujTOaceleae exprimare a simtamintelor in Paralelcu ungherele sacre s-au Jjdicat templele in ceremo-
~apen.!ul raport de supunere lpJat.a puterilor ne,~zute. nialul carora s~ des~~~rau deopotriva dans~le ri.tminein artiC~latii) ~
Intai a fost creat si incizat sernnul. AJ,oC acesta s-a de sunete ~l III bataia tobelor, fastul fiind asigurat de tesatura
individualizat luand chip de faptura fantastica detaliata in topica templelor. de odajdiile create in acest scop. In temple. se frarnanta
compoziponala a frizelor. Cel de pe urma mod de exprirnare a ~i se impartea painea sacra. nu lipsea bautura speci fica cere- J'I
reprezentat 0 caracteristica si pentru faptul ca s-au generalizat, monialului. se tesea si sc frarnanta lutul.
atunci, mij~o'!.c~noi de expresie prin intermediul ceramicii, prin ~eramica. acea mare descoperire. model area acesteia,
aparitia temelelor care creau lac anume pentru mQ~a vaselor incizarea si excizarea ei. imprimarea sau incrustarea. arderea
de cult, pentru plam5di"rea painii rituale. pentru tesereapanzei vaselor. adesea si pictarea lor. acolo in atmosfera mistica a te~lui
sacre, pentru adUratn:- Aglomerarea locuintelor de sugrafam...)n a stocat cele mai multe yalori sPIrltucle:",pI=-l\'indsacralizarea
centre adesea urbane (\'. CU'cuteni)a ajutat la crearea unei atmosfere semnelor p.!imare. De atunci. permanent. ceramica a furnizat date
'genen!!:acceptate lZYOrataain normele. din cutumele dupa care potrivit carora s~e~ 1a Strachina si de la Cuina Turcului
societatea .eggllita!:a se conducea. au existat in dans ritmat...-in-,)·csminte. in forma paijjii. in

.-~---
inceput.
ti~liticul carpa~ r~~rf
- in ev.2!uti<icredintelor
precrestine datorita aureolei pe care omul a creat-o semnelor de
incrustaliile de p-e materialele dure.
Cele trei culori: rosu, negru si alb (culoarea osului) cunoscute
inca din mileni~l X-lea i.e.;: se foloseau drept simboJ si in
\ remurile de dupa mileniul al Vll-lea cu si mai ferme semnificatii. ~
Pretutindeni. PiC.t.urap.e ceramica. dupa frecventa utilizarii cUlorilor.)I.
a pastrat ordinea statornicita in substraturile culturilor: ro~u. negru.
nlb-crem. Aceasta-ordine este specifica in spatiul carpatic afacestor
indepartate timpuri. fapt ce - pe drept - dernonstreaza ca ccle trei

CAPITOLUL II 44 45 iNTRE ANI! 7000 $1 3500


culori <~uEt a~ezatein ninduL£elor ~apte semne~afice. Toate, in

~2
ordinea lor fireasca fonneaza grupa semnelor sacre descinse din
paleo~cul s:~tiL~t semiledeTnceput, siIp.boluri-.-
In trecutul indepartat al Asiei Mici, imbracamintea preoteasca
si corturile de rugaciune purtau cu totul alte semne in alte
combinatii grafice, iar culorile-simbol, -specifice acestei vechi vetre
umane erau, in ordinea repetata cu insistenta, "albastru, purpuriu CD (2) Q) @

i ~~
~i stacojiu". Sigur, acestea nu aveau 0 interpretare mitica de factura
celei din arealul carpatic. Culoarea in sine, ca simbol, precum ~i
-
ordinea pun pecetea unei particularitati ~i subliniaza -diferenta
·dintre cele doua vetre umane, dintre sferele spirituale ale acestora."
Sacre au, fost semnele primare ~i derivatele ulterioare ale =.>.
acestora, . sacre .au fost cele trei culori de Inceput, apoi arbori <Z>
(bradul), pasari (porumbelul), diferite obiecte, Q.ainea,.vinul ~i ®
Uiiidelemnul, toate au purtat ·0 tenta mistica, forfiDevazuta asteptata
------- -_ ... - -
sa aduca alinare sufletelor.
- - ---
:. Cu mare· putere ae- penetratie, prin sacralizare, au ramas
cele §agte semne 2rimare si ce!e trei cu.!ori~de InceI?!!1 care,
impreuna, au urzit firele neintrerupte ale continuitatiiunui popor
sedentar! Aceasta putere, acest atribut al semnelor a dat sens mitic G)
~i stralucire scopului functional pentru care lucrul era harazit.
In epoca pietrei slefuite, inainte de descoperirea metalelor,
simbolurile ~ifice sE<!pului ~tic at!..fo~te pe hainele,
.i '.
care, !a~ndul1or,~tuil!1! un si~l. ,,NumaLiIL.aseIl1enea ®
'~'I

pnutavestimentara titulariil de ginta putea lua parte, putea conduce c,


Ilbatiile,Tn ~ularea Cosmosului ~i azeuor.

®l

PLANSA B· Zeitati carpatice purtatoare de simboluri.


mileniile V-III i.e.n. i.2.7 - Tangaru: 3.4.5.6.10 - Vidra;
*) Vechiul Testament> Exodul28, verset 5,15. Exodul36, verset 8, 35, 37, Exodul 8 - Rapa lui ~Iat.:i p.: Nistru; 9 - Ghigoesti.
39, verset 29, Cronici 3, verset 14

CAPITOLUL II 46 7 TNTRE ANII 7000 $1 3500


snIBOLrRILE tx EPICE:\TRrL \.
COLOA;."'A
NEOLITICrLU ErROPEAN

P retutindeni, in lumea epocii pietrei 'slefuite s-au


inregistrat salturi civilizatoare considerabile, dar nicaeri nu au fost
D in sur", arheologice ~ desprinde ideia cl simbo~
coloanei .a traversat paleoliticul alternandu-si pozitia si planul
pasi de mare anvergura ca in arealul Carpatilor dunareni. probabil dupa 0 cerinta riguros stabilita. Specific acestui simbol
Argumentat, .se sustine ca in aceasta zona a exi~t 0 societate ramane verticalitatea. T.endin are iniU .mi. care a obsedat omul
matriliniara. egalitara ~i teocratica. 0 societate care iubea frumosul in evo u ra sa si-a avutinceputul in aceast~indepartata perioada.
~trribrika iemplele cu tesaturi aiese (R.I). . Privirile spre inaltimi, c,.rsserea - ca fenomen al dezvoltarii biologice
- Din inventarul atat de bogat al dovezilor arheologice - ridicarea corpurilor usoare, cum ar fi c~a. fl.lr,m!1~ d9'Iasar~a
. --- ...•••......se
esprinde constatarea ferma ca semnele primare au constituit osatura i~, toate au sugerat c.2!2.~!l~calea spre f0rt~ ~inw}, iar la
J ~~ care s::!!:!urzit..!o~e_actel~ factura spirituala, iarosuL cornul, polul opus acesteia au stat meandrele rauIui, totdeauna identificate
, piatra. ceramica, au fost alese drept suporturi materiale in eu vartejul apelor, eu adiincuriIe de orice feI, cu intunericul, cu
t 'exprimarea sentimentelor liiu"lltrice.Miracolul neolitic din Carpati v~tul ~iprapastii!e, cu ri1s9JI~ drumurilor, cu ~uriluu ppetele
a avut ca punct de plecare 0 bogata pal eta de precepte si cutume pasarilor de prada .. etc.
care au condus la formarea unui climat spiritual generalizat. in Sub'"observatii directe, repetate, .coloana a Iuat chip diferit
aceasta perioada s-au creat zeii. probabil, din adancile semnificatii concentrand astfel ~i alte ·simboluri. bin asemenea asocieri ~
ale semnelor primare. Atat idolii de lut, cat si ungherele sacre din de~rins rombul. s-au izolat unghiu..rile, voluta, apoi aceasta s-a
locuinte, sau templele au purtat semnele datatoare de forte mistice. nehis in cere, fenomenul fiind, probabil, dictat, impus de continut,
Prezenta semnelor sacre in ornamentul vaselor de incineratie n contextul. mesajului. Sculptura de la Cuina Turcului este ~i ea
si al obiectelor de cult. frecventa acestor semne in ornament inca un fragment din coloana, sectionat prin jumatatile modulelor.opuse
de la inceputul neoliticului, constituie 0 marturie a continuarii rornbului tocmai prin intentia de a asocia in context acele simboluri
artei paleoliticului tarziu, implicit 0 dovada a vitalitatii credintelor ore erau necesare alcatuirii frazei (R.2). Tot din sectionarea
primare. oloanei ~ascut iei@. c~p~idra, zeita albin~UL cea mai veche
Cu scurgerea timpului, atat cutumele, cat si simbolurile au zeitate "Daruitoarea de viata", care, in mileniul al Vll-lea, i.e.n.
imbracat forme si' variante multiple, semnificatiile continutului tl1panea deplin spiritul uman (R.3).
}amfmiind neschimbate, deci lara ca esentialul sa fie alterat. ~ezenta COLOA..~A iN ZIG-ZAG ce descinde din mileniul al Xll-lea
tuturor simbolurilor in ceramica sacra a intjegului spatiu carpatic te prezenta in cea mai veche cultura ceramica din spatiul carpatic

I (. °
constnuie d.ovada de la~g;,in~er~sd:oarece aceasta presupune c~ (cultura Cris-Starcevo), a fost pictata pe un bolla Carcea (Oltenia)
muite grupun sedentare rasRandlte III acest areal aveau aceeasi III urma cu optzeci de secole (R.4). Tot in aceasta perioada, la Let

~redinti:L acelea~ilegi de co..!!vi~tuire. - ud ..Covasna) modelatorii lutului imprimau coloana, in centrul de


meres al compozitorilor, pentru a sublinia prezenta ei, a-isublinia
mnificatia, irnpodobind astfel vasele care le utilizau in scopuri
utuale (R.5). La Vadastra, in Oltenia, in urma eu n50 ani, acelasi
Il,,·zag vertical era imprimat pe vasele de Iut ars (R.6), ca ~i la
P()iana-in-Pisc (jud, Sibiu), in urma cu 6800 ani (R. 7). La aceeasi
t1ntti, acelasi motiv sacru era redat pe ceramica in asezarile situate

CAPITOLUL 1/ 48 9 fNTRE ANI! 7000 $1 3500


...
' "~-~~
Al Dubova-Poflile de Fier, mil. X i.e.n,
V Carcea, mil. \-11 l.e.n, in Baragan (R8). In La Trusesti (jud. Suceava) s-a descoperir ceramica pe care
era incizata imaginea de pe falanga de ecvideu de la Cuina Turcului.
mileniul al Vll-Iea i.e.n.

[H:1.."·~I··'"."'
arealul coloanei cuprin- Dupa opt milenii (4000 i.e.n., Cucuteni A), la Suceava era folosita
dea intreg spatiul car- imaginea sacra de la Portile-de-Fier. Compozitiei de la. Trusesti
. ~ ..,§ptj4&21lI'P"F patic, dovada fiind ra- ii lipsesc din context unghiurile opuse, desi in scenele repertoriului
se facea uz frecvent de acest simbol. Rombul este hasurat cu linii
,(\ r•..•""
f) -."..
cuta de abundenta res-
turilor ceramice pictate paralele la latura, nu ca la Dubova perpendiculare pe unghiurile
si sculptate,' descoperite obtuze, opuse, ale rombului. Cu siguranta aici, la Trusesti, hasura
in statiunile neolitice. a avut 0 alta semnificatie (R.l2). La Soroca, ceramica era
In mileniul al V- impodobita cu grupuri de coloane, din segmente de dreapta, ingenios
lea ~i apoi al Iv-lea, co- create pentru nivelul anilor 4880 i.e.n. (R.l3). .
loana ~i mai ales frag- Printre sernnele incizate in os ~i corn se gaseste si "scarita"
mentul de coloana au - coloana fermata din doua paralele unite la intervale' mici, in
ocupat loc prioritar in vederea formarii unui sir de patrate sau dreptunghiuri, asezate
incizii si pictura, din crescator, Si "scarita" are ovechime de peste douasprezece milenii.
coloana derivand spira- in compozitiile neolitice aceasta se gaseste in impletirea
la, si din aceasta me- simbolurilor. In mileniul VII-III a fost prezenta pretutindeni, in
andrele spiral ice creind ceramica, sub forma de frize, realizand astfel cadrul altor clemente
acel excepti?}!!l£~ren! (RI4).
c u lt ur al , ~CucutenD Motivele unghiulare reticulare, in zig-zag si in scanta ale
(R 9). cemiriiCci dt-l~ romanello-azilianului de la Portile-de-Fier au marcat inceputul unei
Qat! Tuguiata-Suceava,da- mitologii, al unui cult ce urma sa fie multe milenii si sa dainuie .
------------ tand din anii 4.J00 i.e.n. in ornamentul incarcat de simboluri alceramicii sacre (R15).
Fig. 9 Zegujani, jud Mehedinti ca si cea din multe alte in mileniile marii civilizatii neolitice, coloana, investita cu
asezari confirma ~i as- puteri divine, spiritual, a legat omul de tariile Cosmosului, ea fiind
tazi vitalitatea simbolului in gandirea mitica a omului acelor cu rol prioritar in repertoriul simbolurilor.
vremuri .:
Un mod de gandire aparte a fost abordat de locuitorii statiunii Referinte:
neolitice Carcea-Oltenia, Acestia au incizat compozipi complexe 1. Marija Gimbutas: Civilizatie ~i cultura - Editura Meridiane, Bucuresti,
in care predominau fragmente de coloana intercalate cu alte semne 1989
2. Muzeul de Istorie a Romaniei, Bucburesti, Falanga de ecvideu
dand lmpreuna semnificatii mai adanci, ~i acestea in anii 6100 3. Marija Gimbutas: Civilizatie ~i cultura, Editura Meridiane, Bucuresti,
i.e.n.! (RIO). 1989
Locuitorii asezarii neolitice de la Dobo~eni-Odorhei au 4. Academiei Romane S.C.!.VA 4, Editura Academiei Romline, 1946,
imprimat coloana intersectata folosind snurul sau "linia tremurata", pag.81-100, pag.435
5. Eugenia Zaharia: S.C.!.V. anul XV-I, Editura Academiei Romline, 1964,
ceramica astfel impodobtta in anii 3890 i.e.n. facand parte din pag.19 .
cultura Cucuteni B (R.II).

CAPITOLUL II
50 51 • TNTRE ANII 7000 ~I 3500

/
6. Corneliu K Mateescu: Materiale si cercetari arheologice vol. VII. 1961. , l~GHirLV
U
Editura Academiei Romane, pag.57
7. Iuliu Paul: Materiale §i cercetari arheologice vol. v11, 1961, Editura
Academiei Romine: pag. W7 ' nghiul --11~. ~tu}are - doua notiuni care sunt
8. N. Zaharia, col.: Materiale §i cercetari arheologice vol.X, 1973. Editura intruchipate in acest primitiv schevron. Primele reprezentari ale
Academiei Romine, pag.lS3
"~apriorului" sunt ate state documentar, ~I1, grupele opuse la
9. AC. Florescu, M. Florescu: Materiale §i cercetari arheologice vol. \11,
1961, Editura Academiei Rornane, pag.79, fig.5 van, ceeace presupune multiplul,..Q2t!un<;a pata~~".~r!afu:.(12650
10. I. MiClea, R. Florescu: Preistoria Daciei, Editura Meridiane. 1980, tig.30 Le.n.). "V"-ul, cum este nurnit frecvent ungliiul, injurul mileniului
11. Szekely Zoltan: Materiale ~i cercetari aiheologice, Editura Academiei .al Vll-lea, al VI-lea a fost reinvestit cu puteri divine ~i astfel ajuns
Romine, vol. Ill, 1957, , pag.149, fig.8n, g;8 zeita-p'!.sare a Rreluat atributele simQ.oJului-sJ.r~~~. Datorita
12. AC. Florescu.:' Materiale §i cercetari arheologice, Editura Academiei
Romine, vol. VII. 1961, pag.79, fig.8i! confiriutului sau simbolistic bogat, zeita-pasare ~~~xtiJ!.S Ruter~a
13. Muzeul din Chisinau - Colectia' materiale arheologice .dl!iguitoare devenind ~i z~ita aerului. e
~,g~i,. zeitl.~tatoar~e
"iata.. de lfr"lina.zeita abundent~i. A fost "lesatoarea" ~i "torciitoarea"
14. Revista Muzeelor orA, 1969, fig.3/10
15. Vladimir Dumitrescu: Arta preistorica in Romania. Editura Meridiane,
••. ==:::: .~~.
li;tit" -
c - •.. '--.I~.----= .-
•••

\"i~iLlu.!t.mle. Sirul atributelor piiferii confirma. trecerea de la


Bucuresti, 19~4
elementele abstracte, la scenele legate organic de mediul concret,
unghiul capatand infatisare umana cu puteri supranaturale (R.I).
Prin anii 7000 - 3500 l.e.n. unghiul predomina in grafica
accesoriilor de cult. Combinatia unghiurilor cu alte semne
marcheaza prezenta textului unor legi necunoscute inca de noi. In
aceste combinatii, unghiurile alaturate, opuse la varf, reliefeaza
segmentul de coloana, iar repetarea semnelor, in grup cu laturi
paralele confirma, dupa sase milenii, 0 continuare a radacinii
romanello-aziliene.
Din inciziile de la Verbicioara reiese ca in urma eu optmilenii
(cult. Cris), un unghi era considerat baza, p.umarul coneret. iar
ccle cu latuItTe'"parafele lif"~~gfiiqtl?oah marctt"ixpo@ff'tUl
exprEi-ei, armultiIriii: Niei- un semn nu era *pus intamplator in
creatule modelatorilor ~i pictorilor vremii (R.2).
Una din eele trei tablite de la Tartaria poarta. printre alte
semne si doua unghiuri cu laturi paralele. Fara indoiala ele fac
parte dintr-o scriere pictografica practicata atunci. dintr-un text.
suntcomponente ale unui mesaj scris. reprezinta 0 notiune. Dupa
sapte milenii, unghiul incizat in os si com. la Dubova, la Icoana.
la Ostrovu Banului sau la Schela Cladovei a aparut in centrul
Transilvaniei. probabil. eu aceeasi functie dar Intr-un text de alta
factura. Reiese din pictografia tablitelor de la Tartaria ca omul.
lntre timp, si-a imbogatit paleta mijloacelor de exprimare, eu
elemente luate din mediul apropiat lui, tara sa renunte la semnele

CAPITOLUL II 52 53 iNTRE AN1I7000 $13500

-ee; 11>
primare. Dupa atata timp, unghiul purta 0 considerabila tncarcatura
de informatii (R3). existat si mai inainte de aceasta perioada, dar continutul exprimat
de ele a fost cu totul indepartat de elernentul-simbol. Se pare ca
Unghiul, descins din paleoliticul superior, nu lipseste de pe,
din mileniul al V-lea. unghiul luat izolat si-a pierdut din
I ceramica de la Bucova. EI intregeste compozitiile, Ie da vigoare,
semnificatie-:- sUDstituindU-se zeita~lor feminine.
frecvent ocupa loe in centrul deinteres alcreatiei, al plansei (R4),
La Vanatoriii Mici-Ilfov, unghiul plin precumpaneste in inci-
intregeste continutul grafic al ceramicii descoperite la Turdas (R5).
zii, ceramicaastfel impodobita beneficiaza de un spor de suplete ar-
in ambele cazuri, ceramica apartine aceleiasi culturi si dateaza din
tistica (R 7). in aceeasi cultura (Gumelnita), in aceeasi zona, un-
anii aproximativ 5300 i.e.n.
ghiuI plin predomina in ceramica de Ia Pietrele incununand orna-
Pe ceramica descoperita la Vadastra. l!!!ghiul cu sensuI sR~e mentul cu secvente realizate predominant cu acest sernn sacru (R8).
lateral fO!'peazj.o...£gloana care subIjni~za multi@ puterii lui.
in jurul anilor ·t800 i.e.n .. unghiul simplu dovedeste vitali tate
Pentru prima data, aici, dupa ..,§,aRte milenii, muIJ!plulunghiului
deplina, fapt constatat prin frecventa lui in compozitii. Astfel, el a
s~ exprima prin repetare, nu Rrin l§£za~ in par.,alel a laturilor
imbogatit creatia in incizii si pictura, in toate vetrele carpatice, in
(R"'Ji). AtuncCiri]urufaniior 5000 i.e.n. locuitorii spatiului carpatic
vetrele neolitice, intre acestea numarandu-se compozitiile de la

If
. •. .
Pietrele-Ilfov, anii 5200
au
C
folosit frecvent friza
x d' .: Cavadinesti-Galati (R.9). cele de la Poiana in Pisc-Sibin (RIO), de
• S"-+- 'I onteoru,nu'1. II' I.e.n.
••••••••-rv rormata In anumite la Spantov-Oltenita, de Ia Deva (Rll), de Ia Ciorani (RI2), s.a.
. elemente sacre. Proba- r-..1i!.eniulal V-lea a~unda' de figurine. Acesti idoli de Iut au
bil repetarea constituia constituit 0 materializare a zeitatilor existente in constiinta omului.
•••fttl'!'~ un accent major al ex-
atunci, fapt pentru care adesea au fost incizati, impodobiti cu semne
iP~ /. primaru, caci friza for- care Ie intarea functia sacra. "Madona" d~ I<;t..fu1sta purtat aceleasi
. mata din unghiuri, de semne care' erau imprimate pe modelul de templu descoperit la
obicei, a incadrat plan- Gradesnita-Bulgaria. Miniatura templului-a fost realizata cu .'
sa, compozitia, deci a aproximativ doua veacuri dupa modelarea statuetei de Ia Rast. iar
intarit mesajul, l-a con- cele doua obiecte purtand sernnele prirnare. cu certitudine transmit
a cluzionat. un text, 0 cutuma, 0 norma. Si figurina de la Habasesti-Iasi este
J Cu aproxirnativ lmpodobita cu incizii. dintre care nu lipsesc unghiurile. podoabe
un veac-doua mai tarziu asemanatoare cu cele care Ie poarta "Madona", deci intre Habasesti
1 (Vadastra II) a aparut
~( . $i Rast. grupurile sociale erau supuse acelorasi credinte, se
, unalt element: ~lrul de conduceau dupa aceleasi norme (RI3).
un hiuri~ "ump'lllte;..~u La Targsor-Ploiesti s-a gash un fragment ceramic pe care un-
h~ate, crein ~ast- ghiul era alcatuit din laturi, formate la randul lor, dintr-o friza de
Jclun nanc de triY!!- unghiuri marunte. Pentro creator, probabiL era muItiplul subliniat.
gpilIiY:Iii'a'nii aproxi- practica bine cunoscuta atunci in orizontul culturii Boian (R.I-l).
iiiatlv 4900 i.e.n. a apa- Semnele sacre din paleolitic, datorita faptului ca au sustinut
rut~G!!'l!J - un neclintit cupola credintelor milenare au predominat in gandirea
derivat al unghiului- mistica a populatiei neoliticului carpatic. La Traian-Dealul
simbol. Figuri geome- Fantanilor. in Moldova. pe un fragment ceramic sunt imp rim ate
-F-ig-.-l-o-v-a-Iea-T-o-po-l-ogu-Iu-i---- trice cu trei laturi au
cele doua grope de unghiuri opuse si cu laturi paralcle. asemanator

CAPITOLUL"
54 55 iNTRE ANII 7000 91 3500

• -,,-.,'.. ---- -=~.-~==-----~",.,=,.,,-,,.,,,-,,


spatiul populat. Zeitatile fiind nctaratoare in destinul omului,
ell eele opuse rombului, ineizate la Cuina Tureului. In acest caz,
simbolul acestora a fost asezat cu veneratie pe sanctuare, pe
fragmentui de la Traian a fost incizat eu opt milenii mai tarziu
aceesoriile de cult, pe articolele vestimentare, pe painea sacra, pe
si a respectat cu.exactitate forma si, nemijlocit, continutul de idei
ceramica, pretutindeni, pe toate bunurile oferite drept ofranda.
primare. Semnele de inceput au' condus la dogme si acestea au
eonservat simbolurile mileniului al V-lea (R.l5).
Santierul arheologic de la Santimbru-Alba a dat la iveala un Referinte:
1. Marija Gimbutas: Civilizape §i cultura, Editura Meridiane, 1989, pag.83:
alt aspect compozitional: ~~l format di2 gru~de cite tr~i 2. D. Berciu, S. Moritz, 1. Maximilian: Materiale §i eercetari arheo1ogice:
!!pglii~ el!~p~. ceasta creatie subliniaza nt'ultiplul de Editura Academiei Romane, vol.Ill, 1957, pag.179 '
trei, semn des folosit in neolitie. Semnul format din trei elemente 3. Muzeul de Istorie a Transilvaniei - Cluj
4. I. Miclea, R. Florescu: Preistoria Daeiei, Editura Meridiane, Bucuresti,
(liniute, puncte, unghiuri) a~tYla ~imboI"iil zeitei-pasare -'~i
cUQriI!.deacde trei asPectC'ale existentei: nasterea, viata ~!..!!!.eartea, 1980, fig.43
5. Idem fig.55
prin vi~t!ln~gandu:s~noa~tere.!1 ,de-sine (R.16). 6. Comeliu N. Mateescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Acadt:miei
In localitatea Deva (cultura Cotofeni), in inciziile calibrate Romane, vol.vll, 1961, pag.57, fig.3
7. Idem: Materiale §i cercetari 'arheologice, Ed. Academiei Romme, vol.lx,
Ia 3515 i.e.n. (CI·n apare zig-zag-ul cu unghiurile acestuia umplute
cu cate dona unghiuri, cu laturi paralele la latura zig-zag-ului, Si 1970, pag.67
8. D. Berciu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
in acest caz 'ne Intalnim cu friza. Apartinand aceleiasi culturi, cu vol.il, 1956, pag.494
aceeasi data, s-a descoperit la Dolhestii Mari-Moldova 0 friza in- 9. I.T. Dragomir: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
cizata in os cu unghiuri al carer sens era indreptat de-alungul vol.\<11, 1961, pag.12, 151, fig.514
10. Iuliu Paul: Materiale §i cercet!ri..arheologice, Ed. Academiei Romane,
compozitiei. La Ostrovul Corbului-Oltenia, s-a scos la suprafata :
vol.\<11, 1961, pag.l07
cerarnica apartinand culturii Turdas (5200 i.e.n.), Ceramica acestui, 11. I. Miclea, R., Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.64
orizont cultural poarta zig-zag eu hasura, Hasura are cele patru 12. Idem . fig.85
linii paraiele asezate perpendicular pe una din-laturile zig-zag-ului. 13. Academiei Romane: HAhA¥§ti - monografie, 1954
14. D. Popescu, co\.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
Prin repetare, incizia scoate UIl, efect deosebit. Friza asezata orizontal
Romane, vo\.VlI, 1961,-pag.631
(coloana culcata) imbraca 0 .noua semnificatie aeeea a apelor spre 15. Marija Gimbutas: Civilizatie §i cultura, Ed. Meridiane, 1989, pag.95
adancuri (R.17). . 16. Ion Bereiu, AI. Popa: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
Laturile arcuite ale unghiului, schevronul, atrag atentia prin RomAne,vo\.VlII, 1961, pag.267, fig.3
. 17. Academiei Romane: Materiale §i cercetari arheologice,· Ed. Academiei
'pozitia lor deschizand un evantai ale carui palete se unesc perechi
Romane, vol.I, 1954 .
in varfuri indreptate in jos. in urma eu 7300 ani (cult. Vinca-Turdas) 18: C.S. Nicolaescu-Plop§Or, co\.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed.
s-au incizat la Ostrovu Corbului, multe unghiuri tip schevron mar- Al:ademiei Romane, vol.IIl, 1957, pag.13
19. Dorin Popescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
cand astfel prezenta zeitatilor (R 18). Schevron-uri s-au gasit ~i la
Baia-de-Fier (jud. Gorj), data calibrata 3515 Le.n. (C14) (R.19), vol.Il, 1957, pag.41 .
20. C.S. -Nicolaescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
~i la Baile Herculane 3515 te.n.(C14) ~iin mai multe vetre neolitice Romane, vol.IIl, 1957, pag.,!1
basarabene (R.20) ~i la OhabaPonor, majoritatea pe acelasi orizont
cultural (R.2l).
. Combinatia de unghiuri in forme multiple ~i pozitii diferite
au ocupat loc important in paleta simbolistica a neoliticului.
Unghiul a marcar prezenta zeitatilor recunoscute unanim in tot

TNTRE ANI! 7000 ~I 3500


CAPITOLULII 56 57
'~O;\IBrL ~ s-au incizat pe ceramica trei romburi: in primuI fiind inscrise doua.
Toate aveau laturile paralele, iar eel care marca centrol era hasurat,
semnificand astfeI fertilitate tripla in prezenta umiditatii.
Rombul loldeauna a fOS!,imholul fertilitatii solului.
Asemanator acestui simbolincizat pe 0 fructiera (cult. Vadastra)
Primele aresrari documentare (12650 i.e.n., C l~) identifica semnul
s-au gasit semne si in alte asezari: la Vidra (cultura Boian) in
sacru hasurar cu linii paralele, orizontale, perpendicular asezate pe
perioada anilor 4800 i.e:n.(R.4).
unghiurile obtuze. In vetrele culturilor.suprapuse Boian,Tei, Glina
inca destul de timpuriu, (cult. Vadastra 5250 i.e.n., C14) s-a
-
a fost incizat cu hasura
"a Tru§~i-Suceava. anii 4400 creat lantul de romburi. in acest caz, fiecare romb avea doua, trei
(~800 I.e.n.), dar drep-
V Siirala-:\Ionteoru.mil. II i.e.n. ~i chiar mai multe figuri asemanatoare, toate cu laturile paralele la .
tele ha~urate sunt para- figura de origine. Primele asemene~atii au fost create in vatra
lele la 0 latura a rom- localitatii Vadastra. Coloana astfel alcaniita a fost asezata vertical,
bului, de obicei in sen- ca de pilda cea de pe ceraniica descoperita in asezarea Dudesti-Ilfov,
suI comodaI trasaru. Si sau a fost asezata orizontal, ca pe boluI de la Carcea (R5).
aceasta pozitie are 0 Este semnificativ faptuI ca pe muIte vetre populate, in tot
semnificans a ei (R 1).
spatiul carpatic, dupa atata timp dainuiesc semnele primare din
Pe la anii ~800 zona Portile-de-Fier: rombul in fragment de coloana. Este
i.e.n., in statiunea neo- concludent exemplarul descoperit in asezarea neolitica de la Dudesti
litica a localitatii IcIod ~i cel de la Trusesti-Suceava. Cel de Ia Dudesti este hasurat
se construtau vase orna-
orizontal, dupa modelul de inceput de la Dubova. Cel de laTrusesti ,
te cu romburi circum- ste impartit in patru piirji egale prin dona segmente ce cad vertical
scrise (romb in rornb),
pe laturile rombului, obtinandu-se astfel patru figuri egale,
iar spapul dintre ele asemanatoare. Fiecare dintre acestea arecate un punctin centru,
era incarcat cu puncte. rombul cu punct fiind cunoscut eu mult mai devreme (R.6). Rombul
RomburiIe inscrise in lndividualizat, format din patru romburi cu centrul marcat si cu
·romburi, in aceasta pe- doua unghiuri opuse, unite a constituit un element grafic important
rioada a cuIturii Tisa n statiunea Rusestii Noi, Ialoveni (3500 i.e.n.) ~i la Riscani.
imbogateau repertoriuI.
Rombul Iuat simpIu, ca un patrulater cu laturi paralele ~i cu
adanceau semnifica- unghiurile opuse egale imbraca prin incizii muIte obiecte ceramice
[iile, lmbogateeu mij- reate in neolitic, dupa modelul care impodobeste "Daruitoarea
loacele jie exprirnare Vietii" - zeita venerata a mileniului al Vll-lea, at VI-lea si al V-lea
. - (R.2). Repetarea sim-
FIg. 11 Rucar b I I . " . .e.n. Aceasta este impodobita cu simbolurile primare ca 0 dovada
o U UI poate ~l aICI t1 zeitatile, totdeauna au fost ~i au purtat insemnele credintelor
sublinia multiplul, acesta fiind 0 expresie a superIativului absotut,
. fen omen frecvent cunoscut in toate asezarile, de la Branzeni la
de inceput (R 7) .
Rombul cu camp alb se gaseste pretutindeni in ceramica
Vadastra ~i de aici Ia Ciumesti, sau CaIine~ti-Oa~ (R3).
neoliticului carpatic, cultura Vadastra excel and in asemenea
In asezarea Hotarani (5200 i.e.n.). deci in urma cu peste
xemple, Sunt convingatoare fragmentele ceramice de 'ta Crusovu
sapte milenii de la prima aparitie, de la prima. incizie romboidaIa

CAPITOLUL II
58 9 TNTRE AN.l17000 $1 3500
rombul cu punct plin, focalizator, toate la un loc au alcatuit un
incizate in anii 5250 i.e.n. (R8) si cele de la Vadastra incizate
in aceeasi perioada si cu aceeasi bogatie de continut (R 9). model cu frecventi'i mare in creatiile plastice ulterioare.
in cultura Petresti, rombul a fost prezent ca simbol, in incizie,
pentru ca fiintau in acest spatiu geografic grupari de aceeasi factura Referinte:
1. N: Zaharia, col: Materiale ~icercetari arheologice. Ed. Academiei Romane,
psihica, cu aceleasi credinte, conceptii, atitudini, nu erau triburi dis-
vol.X, 1973, pag.153, fig.6
persate, antagonice, in vesnice pendulari. Pretutindeni in culturile 2. 1. Mic1ea~R. Florescu: Dacia preistoricA, Ed. Maridiane, 1980, fig. 234
carpatice ca si la Oena Sibiului (~800i.e.n.) se inciza rombul in lut 3. V.I. Markevici: MMtUrii ale trecutului, Chisinau, 1985, pag.75
4. 1. Mic1ea, R. Florescu: Dacia preistoricA, Ed. Maridiane, 1980, fig.97
si lutului i se dadea taria focului pentru a invinge Timpul (RIO).
5. C.N. Mateescu: Materiale ~icercetiiri arheologice. Ed. Academiei Romane,
Si asezarile culturii Boian, in aceeasi perioada a anilor ~800
vol.Vl, 1959, pag.l07, fig.5
i.e.n. subliniaza in incizii, rombul tara miez, rombul de la Cuina 6. AC. Florescu, col.: Materia1e ~i cercetari arheologice, Ed. .~ademiei
Turcului, tara hasura, lipsit de simbolul apelor. Drept exemplu, Romane, vol.Vll, 1961, pag.79, fig.8
7. 1. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 198Q, fig. '98
ramane asezarea de la Vidra (R.ll).
8. C.N. MateescJl:Materiale ~icercetari arheologice. Ed. Academiei Romane.
. Prin anii 3515 i.e.n. (Cl-l), p~ vatra neolitica de la Herculane,
vol.Ill. 1957, pag.l03, fig.8
ceramica se "impodobea" cu romburi formate din grupe a 'cate trei 9. Comeliu Mateescu: Materiale ~i cercetari arheologice, Ed. Academiei
puncte pe latura. Daca trei puncte in grup formau chipul unui zeu, Romane, vo\.vlL 1961, pag.57, fig.3
al puterii lui, multiplul lui trei concentra fantasticul. aici cuprins 10. Iuliu Paul: Materiale ~i cercetAri arheologice, Ed. Academiei Romane,
vo\.'vlll. 1961, Ed. Academiei Romane, pag.193, fig.8
. in chenarul imaginar al fertilitatii solului. Inciziile ceramice de la 11. !. Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricll, Ed. .}'Ieridiane. 1980, fig.97
Herculane scot in prim-plan doua frize formate din asemenea 12. C.S. Nicolaescu-Plop~or, col.: Materiale ~i cercetari arheologice. Ed.
romburi, iar printre acestea se extinde 0 banda fermata din linii Academiei Rornane, vol.lll, 1957, pag.S'l, fig.3
puse de-a latul, hasura si aici insemnand intinderi de apa ..Simbolul 13. D. Berciu: Materiale ~i cercetllri arheologice, Ed. Academiei Romane.
apelor este intre romburile triple. in aceasta perioada, simbolurile vol.Il, 1956, pag.541 -
14. Vladimir Dumitrescu: Arta culturii Cucuteni, Ed. lvleridiane. 1979
par sa fie' maiobogate in continut, dovada fiind complexitatea formei
si pozitia semnelor in compozitie, incarcatura plansei, frecventa
simbolurilor etc. (R.ll)
in aceasta perioada (dela 7000 la 3500 i.e.n.) s-a indi-
vidualizat triunghiul prin injumiitiiprea rombului ~iprin "incarcarea"
unghiului, s-a individualizat patratul prin egalizarea unghiurilor
rombului, iar hasura a dat nastere la "tabla de sah". Patratul, care
prin alungire a creat dreptunghiul, a persistat in cult, Gumelnita,
Precucuteni, Petresti si nu a lipsit din culturile urmatoare, nici nu
a alterat semnificatia initiala a rombului (R.l3).
Combinatia romburilor circumscrise si cu unghiuri opuse a
creat efecte deosebite compozitiilor ceramice din multe centre
cucuteniene, datorita fQloSirii,creativ, a celor dona elemente primare
bine cunoscute (RI ~). Sirul de romburi cu laturi triple, intercalat
in friza cu unghiuri opuse, unghiurile duble, cu laturi paralele si
. '..~~':

iNTRE ANII 7000 $1 3500


CAPITOLUL II 60 61
-;0--'-'=--==-' -===-. --"._._.
• • I HA~rR-\ W s-a extins in cultura Tei, Glina (R.3). Atatin vetrele din sud-estul
Munteniei, cat si la Tuguiata-Moldova, hasura cade pelatura
rombului, in sensul spre dreapta, iar numarul liniilor hasurii are,
Ha~ura - apa. abundenta. spor - simbol exprimat prin cu siguranta. 0 semnificatie unportanta (RA).
segmente de dreapta, paralele, grupate orizontal, adesea Coloana fermata din coloane, din multiple verticale, a fost
inmanunchiate intre doua verticale. Primele "scari" au fost sapate incizata pe vase de lut, pe figurine, pe temple miniaturale, nu a
in os si corn in cautarea unuisimbol datator de putere ~i speranta lipsit din arsenalul accesoriilor de cult. Lesne se dovedeste ca acest
(10650 i.e.n., Rl). Grupul de drepte paralele orizontale a constituit semn derivat din simbolul primar a existat, totdeauna, de sine
simbolul apei, in toata perioada aceramica, urmand ca dupa statator, imbog~tind mijloacele de exprirnare, .. dovezi
.
multiple
inventarea rotii olarului, acest simbol primar, prin invartirea precizandu-se a fi fost in anii (5200.i.e.n .. R5)"
obiectului in lucru sa permita redarea in chip'valurit a simbolului, Grupe de drepte paralele asezate orizontal au fost gravate in
flira sa se renunte la .semnul de inceput. Astfel, daca asezarea a os si corn, apoi si in ceramica, punandu-se pre] totdeauna pe
fost in apropierea unei ape linistite, pe malul unui lac, simbolul continutul de idei exprimat in semne. Stau rnarturie in acest scop
a fost format din linii drepte. Daca vatra locuitorilor primitivi a numeroase exemplare apartinand culturilor Turdas-Tisa, localizarea
fost in apropierea unei ape curgatoare, involburate, a predominat in timp fiind aproximativ in anii ('+800 i.e.n.) (R.6). Liniile paralele,
simbolul redat prin linii excesiv ondulate. Daca apa se agita violent asezate inclinat intre doua drepte abunda in culturile .carpatice ale
numai in anumite perioade, Iiniile valurite, incizate in ceramica anilor .+800 - 3500 i.e.n. AstfeL in inventarul neolitic (cultura
au fost insotite si de linii drepte. Tisa), asezarea Herculane a depozitat asemenea exernplare, simbolul
Ceramica s-a inventat si din necesitatea de a comunica cu fiind larg raspandit in ceramica intregului spatiu (R.7).
fortele nevazute, in ritualuri bine precizate, apoi a implinit si Arealul culturii Gumelnita, ca si al Cucuteniului, sau Lumea
functii practice. "Scarita" si-a pastrat atributul de coloana, iar Noua abunda in "decoratii" cuparalele oblice. La Vanatorii Mici.
liniile valurite inchise in vartejul rotii olarului au implinit cerintele "rnotivul'' este 0 combinatie intre grupe de linii oblice si triunghiuri.
altui simbol, eel al umiditatii, care pana la aceasta perioada era impletirea asigurand un echilibru cu no~a aparte (R.8).
exprimat numai prin hasura triunghiului pubian. Grupe de paralele asezate inclinat. in unele cazuri suprapuse
Grupand liniiIe orizontale, valurite sau nu, intre doua drepte of em 0 particularitate a ceramicii de la Nandru. Sunt cornbinatii
verticale, paralele, de fapt uneau doua simboluri, ceea ce insemna asezate unghiular, suprapusepe orizontale. sau pe verticale, grafic.
in talmacirea izolata de restul "textului": "Viata nu poate exista toate corect redate. Numai in pripa pot fi considerate "motive/
decat in prezenta apei". Demn de remarcat este faptul ca in decorative", sau "plasa", fiindca ele fac un tot unitar in' contextul
paleolitic si in neolitic, toate asezarile primitivilor fiintau in culptural in care se gasesc. Ulterior. inciziile au fost umplute cu
apropierea apelor, fiindca din acestea i~i obtineau hrana, in mare pasta alba. dupa procedee mai vechi, numaipentru a spori
parte. Apa fiind elementul vital pentru om a constituit si pretextul cmnificatia fiecarui semn. Pasta alba avea si ea un sens major
dialogului, fie el direct sau indirect. n cornpozitii daca din alcatuirea ei nu lipsea praful de oase. iar
Primele dovezi ale combinatiei de orizontale intre verticale alcarul 'era adus de la mari distante (R. 9).
sunt confirmate in cultura Cris, (1600 i.e.n.), in localitatea Let, Este bine cunoscuta hasura obtinuta prin suprapunereain-
(jud.Covasna, R2). Grupul de drepte paralele asezate vertical pe clinata a grupelor de paralele. "piasa" care totdeauna a simbolizat
laturile opuse, paralele, ale rombului a aparut in practica inciziilor mediul acvatic. fertil. De fapt. acestui simbol i s-a adaugat in timp
la finele mileniului al V-lea, in cultura Boian, Cucuteni A, apoi

62 3 iNTRE ANI! 7000 $1 3500


CAPITOLUL II
scop, semnificatia plansei a fost dublata, iar cea a rombului ndicata
benzile sub forma de "M", liniile valurite sau "tabla de sah", fie-
la puterea trei. Conceptia, gandirea, topica expresiei constituie,' de
care din semne intruchipand 0 zeitate de prim rang. La finele
paleoliticului "piasa" a fost prezenta in incizii, la Let (Transilvania, fapt, 0 continuare fidela a subtextului la incizia de pe falanga de
R.IO), la Carcea (Oltenia), iar de atunci au treeut peste opt mii ecvideu dar transpusa concentrat (R.l5).,
in decursul mileniilor, semnificatia acestui semn sacru s~a
de ani (R.ll).
Al Let-Covasna, Inurma cu 5800
adancit ~i astfel, sub impulsul evolutiei care a urmat s-au creat
V mil. \'1 i.e.n, ani, se inciza pIasa ~i
premisele preluarii'semnului de catre cei care practicau mestesugul
impletirii firelor, al tesutului. Acestia au intins ~i au tesut primele
intr-o alta asezare neo-
fire, ei au improvaatprimul razboi de tesut si au obtinut prima
litica transilvana, la Sf.
Gheorghe, statiunea impletitura,
Piasa a fost folosita cu preponderenta in mediul acvatic.
fiind cuprinsa in are-
aIul culturii Cucuteni Referinte:
1.' Al, Pllunescu: Revista Muzeelor, 4, 1909, pag.342
(R.12). 2. VI. Dumitrescu: s.c.t v. an.~,"V,1%4, pag.45
Tot in spatiul 3. N. Zaharia. co\.: Materiale §i cercetari arheologice,Ed. Academiei Romane,
culturii Cucuteni-B, vol.X, 1973, pag.153, fig.6
4. A C. Florescu, co\.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
'(3800 i.e.n.), ceramica
Romane, vo\.\'ll, 1961, pag.79, fig.8/1
sacra de la Doboseni- ,5. ' I, Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricll, Ed. Merldiane, 1980, fig.47
Odorhei a fost freevent 6. Idem fig.64
incarcata cu hasura fa- 7.' C:S. Nicolaescu-Plop§Or:Materiale §i cercetllri arheologice, Ed. Academiei
ra ca celelalte semne Ronuine, vo\.lI!, 1957, pag.51, fig.3/4
8. D. Berciu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
indelung folosite sa vol.1I, 1957, pag.83, 179
piarda din uzanta 9. C.S. Nicolae:icu-P10p§or, col.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed.
(R.l3). Proportiona- Academiei Ronuine, vol.Ill, 1957, pag.33
10. Eugenia Zaharia: S.C.!'V. -1, an.XV, 1964, Ed. Meridiane, pag.19
litafea in folosirea sem- 11.'Marin Carciuniaru, Al.Pllunescu: S.C.l.VA':4, 1976, Ed. Academiei
nelor, la Doboseni a
Romane, pag.435, fig.1/6
fost aceeasi cu cea din 12. Szekely Zoltan: Materiale §icercetllriarheologice, Ed. Academiei Romane,
statiuneaOcna voLID, 1957, pag.149, fig.819
_ 13. Szekely Zoltan: Materiale §icercetllri arheologice, Ed. Academiei Romane,
Fig. 12 ~tergar ell horbotica, Ulmu-Basarabia Sibiului, pentru ca se
voLID, 1957, pag.149,fig.3 '
, gaseau pe acelasi ori- 14. Iuliu Paul: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
zont cultural, la acelasi .nivel de dezvoltare (R.I4). vo\.VIIl, 1961, pag.193 '
Ca hasura simbolizeaza mediul aevatic, fie ea hasura simpla 15. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.70-89
(linii paralele), sau suprapusa, 0 confirma ceramica din statiunea
Vidra, cultura Vadastra (5250 i.e.n., CI4). Aici s-a incizat hasura
suprapusa in interiorul rombului, un spor la hasura simpla de la
Cuina Turcului. Rombul hasurat a fost marginit de aIte dona figuri
asemanatoare. 'Din aceste trei romburi circumscrise reies dona idei
pe care sculptorul ceramist a tinut sa le transmita, Pentru acest

CAPITOLUL II 64 65 TNTRE ANII 7000 ~I 3500


· . .' SEGMENTEGE~~ENE / / in grup sau izolate, in expresii ingrijit incizate au condus la notiunea

D ualitatea. multiplul. au Cost reprezentate prin perechi


de segmente de dreapta, dualitatea prin dona segmente Carecresteau
de mare, de mic, de mama si fiica, de generatii mai vechi sau mai
noi. Asemenea semne nu.au lipsit din nici 0 culture}incepand, ca
atestare documentara, cu cea romanello-aziliana (10650 i.e.n.;
in lungime, In raport cu alte segmente perecbi, iar multiplul prin C14, R2).: .
repetarea pereehilor. Trei segmente in grup au reprezentat 0 zeitate, in magdalenian II, s-au incizat grupe.de linii pe com ~i pe
prin repetarea grupului s-a subliniat puterea acestuia, autoritatea. vertebre de animal.t.Probabil ca aceste fragmente permiteau
Linii mari, linii mici, pe jumatatea celor dintm; alternand in grupe transmiterea cu ~urinta a mesajelor "scrise". Pe un fragment de
de cate dona, de cate trei.' de cate patru, toate venind din inciziile vertebra descoperit de arbeologii romani s-au incizat prin anii 12600
in os ~i com ale paleoliticului superior au impodobit altarele i.e.n, (C14) urmatoarele grupaje: nn nn 1lI nn ITn. Dupa specialisti
miniaturale; accesoriile de cult ~i zeita Fertilitatea Pliinantului, in domeniu, grupandu-le ipotezele dispersate, pe fragmentul de
intre mileniile al V-lea ~i al IV-lea te.n. . vertebra s-a scris urmatorul mesaj: BEL~U.G·(lITI),BEL~UG (ITIT),
Grupul de trei linii, pe de 0 parte a subliniat totalitatea, IZVOR TRIPLU (Ill) de belsug, pentru toti MARl (IT)~i MICI (n),
abundenta, sursa tri- Daca se accepta constatarea, bucata de vertebra "citita" poate fi
pla, izvorul, iar pe considerata una dintre cele mai veehi scrieri, incrustata in material
de alta parte a intru- duro Oricum, semnele uu au fost incizate lntamplator, cum s-ar
...' cbipat zeita mortii crede Ia prima vedere (R.2). in zona Portile de Fier au fost
'metamorfozata fiind descoperite multe fragmente de com ~i de vertebra cu grupe de
in cele trei aspecte linii vadit ordonate, dovada di oamenii asezarilor preistorice
ale existentei: axul foloseau in acest fel un bun sistem de comunicatii. Asemenea
nasterii, al recunoas- incrustatii au luat amploare prin anii 7000 i.e.n., au constituit
terii de sine ~i axul prezenta activa in obiectele de cult, in ceramica sacra, pe toata
thanatic (R I). perioada neoliticului si pe intreg teritoriul carpatic (R3).

<- -s-: ~
Grupul format Pe 0 figurina descoperita la Haba~e~ti judo Iasi, liniile sunt
., din patru linii a re-
combinate cu unghiuri in pozitii diferite.«
pre;zentat aoundenta,
, indestulare, iar .0
data cu inceperea
Se pare ca mesajul continea 0 informatie cu continut ingrijorator,
anunta un dezastru (R4).
domesticirii plan- Templele ~i accesoriile de cult miniaturizate au fost
telor si animalelor a impodobite cu linii, cu grupe de Iinii, cu unghiuri, cu suprafete
)
dobandit un nou a- pe care sunt combinate simbolurile cunoscute. Acelasi repertoriu
tribut, a devenit sim- de semne a fost incrustat in os, in com si lut, fapt ce da temei
f. bolul zeitei granelor, crezarii ca toate inciziile au fost emanate din convingeri spirituale,
al zeitei "Fertilitatea cu un bogat substract sacru ~i incorporate in anumite cutume.
"\ Adesea, insasi obiectele din ceramica au reprezentat zei, ori au.
Pamantului" .
Liniile de Con- , facut legatura intre om si puterile Cosmosului. in sirul celor sapte
Fig. 13 DetaJiu, Localitatea Draganesti-Olt trast, mari ~i mici, semne sacre, liniile au facut obieetul dialogului cu fortele spiritului

CAPITOLULII 66 67 lNTRE ANII 7000 ~I 3500


universal. Grupele de linii asezate vertical si orizontal constituie . . . .CERCUL @
o particularitate in cultura Turdas .. Asemenea combinatii s-au
descoperit si in Pestera Spurcata, apartinand anilor 5200i.e.n.(R5)
§i pe fragmente de vase, ori de os si corn.Jn statiunile basarabene
.C ercul - simbol al regenerarii - miscarea vesnica pe 0 -
traieetorie care nu are nici inceput, nici sfarsit, Este smnanta,
(R6). "lentila", "bobul de linte", semn reperat a fi avut contur in. urma
Daca liniile, -prin forma §i pozitia. lor combinatorie, au - eu treizeci de milenii. Cercul este "oul" "simbolul universal" al
constituit elementul important in sistemul de comunicatii prin perpetuarii, permanent asociat ideii de cosmogonie (R 1).
mesaje, cele patruliniute incizate pe "modesta" piesa de grafit de Poate ca observatiile directe asupra miscarii eorpurilor ceresti
la Straebina-Dorohoi au formal, pentru prima data, grupul de patru, au condus la crearea acestui simbol, aeolo, in zona noastra, la
notiunea de multime, chiar daca aeestea au fost curbiforme. Aceasta Portile deFier, in urma cu mult peste zece milenii. Acolo, pe
ineizie s-a facut in urma cu cincisprezece -mii de ani. Atunci s-a malul Dunarii l-au incrustat in os §i corn, l-au rotunjit in margete
nascut multimea de patru si cifra ei corespunzatoare ea notiune tubulare, l-au batut cu talpile picioarelor in jurul focului proaspat
matematica (R 7). lmblanzit, l-au slavit in dansuri rituale, in libatii (R2).
Orieare ar fi interpretar'ea, multegrupe de linii, uneleduble in jurul anilor 7000 i.e.n., au aparut in viata spirituala a
fata de altele in dimensiunile lor grafice, au lmbogatit compozitiile oamenilor de atunci dona cercuri concentrice _menite probabil sa
din os §i corn, au fost redatepe frontispieiul templelor miniaturale, sublinieze, sadubleze sensul notiunii care sta la baza simbolului:·
au impodobitzeitatile. regenerarea. Cercurile concentrice au'fost adulate unanim de catre
intreaga populatie a lumii vechi, europene.
Referinte: Din studiul in- tl DunAreni- Garla Mare
1. Marija Gimbutas: Civilizatie §i cultura, Ed: Meridiane, 1989, pag.80 ventarului litic pro- V mil~ul a1n-lea Le.n,
2. Alex. PAunescu: S.C.I.V., 1; Tom 21, 1970 venit din vetrele pa- .- ! '." .jp.J.! , . '"
3. Alex. Paunescu: Tibiscus, 5, 1978', pag.ll
4. Academiei Romane: HiibA§e§ti- monografie, 1954, pag.414 leoliticului §i neoli-
5. C.S. Nicolaescu-Plopsor, co\.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. ticului carpatic reiese
Academiei Romane, vol.III, 1957, pag.39 ca punctul a fost re-
6. V.l. Marchevici: MArturiialetrecutului, Ed. §ti~fa, Chisinau, 1985, pag.62 alizat tehnic §i apre-
7. Vladimir Dumitrescu: Arta preistorica in Romania, Ed. Meridiane, 1974-
ciat drept un cere
in miniatura. Numai
astfel, aeesta si-a pu-
tut pastra functia sa-
cra in contextul ge-
neral, simbolistic.
Construirea cercului
dintr-un sir de pune- .
te duce sigur la ideia
multiplului de pu-
tere, un alt aspect al
sublinierii simbolu- Fig. 14 Piesa vestimentara, localitatea T3rpe§ti-Neamt

CAPITOLUL II 69 TNTRE ANII 7000 ~I 3500


universal. Grupele de linii asezate vertical si orizontal constituie . .",. CERCUL @
o particularitate in cultura Turdas .. Asemenea combinatii s-au
descoperit si in Pestera Spurcata, apartinand ani lor 5200 te.n.(R5)
~ipe fragmente de vase, ori de os si com, in statiunile basarabene
.C ercul - simbol al regenerarii - miscarea vesnica pe 0 .
traiectorie care nu are nici inceput,nici sfar~it. Este samanta,
(R6). "lentila", "bobul de linte", semn reperat a fi avut contur in urma
Daca liniile, 'prin forma si pozitia lor combinatorie, au ' cu treizeci de milenii. Cercul este "oul" "simbolul universal" al
constituit elementul important in sistemul de comunicatii prin perpetuarii, permanent asociat ideii de cosmogonie (R 1).
mesaje, cele patru liniute incizate pe "modesta" piesa de grafit de Poate ca observatiile directe asupra miscarii corpurilor ceresti
la Strachina-Dorohoi au format,pentru prima data, grupul de patru, au condus la crearea acestui simbol, acolo, in zona noastra, la
notiunea de multime, chiar daca acestea au fost curbiforme. Aceasta Portile deFier, in urma cu mult peste zece milenii. Acolo, pe
incizie s-a facut in urma 'Cll cincisprezece mii de ani. Atunci s-a malul Dunarii l-au incrustat in os si corn, l-au rotunjit in margele
nascut multimea de patru sr.cifra ei corespunzatoare ca notiune tubulare, l-au batut cu talpile picioarelor in jurul focului proaspat
matematica (R 7): • imblanzit, l-au slavit in dansuri rituale, in libatii (R2).
. Oricare ar fiinterpretar'ea,multegrupe de linii, unele duble in jurul anilor 7000 i.e.n., au aparut in viata spirituala a
fata de altele in dimensiunile lor grafice, au imbogatit compozitiile oamenilor de atunci doua cercuri concentrice menite probabil sa
din os si com, au fost redatepe frontispiciul templelor miniaturale, sublinieze, sadubleze sensul notiunii care sta la baza simbolului:·
au impodobit zeitatile, regenerarea. Cercurile concentrice au 'fost adulate unanim de catre
lntreaga populatie a lumii vechi, europene.

---
Referinte: Din studiul in- AI Dunllreni - Garla Mare
1. Marija Gimbutas: Civilizatie §i cultura, Ed Meridiane, 1989, pag.80
2. Alex. Paunescu: S.C.I.V., I;Toin 21, 1970
ventarului liticpro- V mil~ul al n-Iea i.e.n'.
3. Alex. Paunescu: Tibiscus, 5, 1978, pag.ll
4. Academiei Romane: Hiibll§e§ti- monografie, 1954, pagA14
venit din vetrele pa-
leoliticului si neoli-
.. ••....
5. C.S. Nicolaescu-Plopsor, col.: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. ticului carpatic reiese
Academiei Romane, vol.III, 1957, pag.39 A punctul a fost re-
6. V.I. Marchevici: Marturii ale trecutului, Ed ~ti~ta. Chi§inllu, 1985, pag.62
7.· Vladimir Dumitrescu: Arta preistorica in Romania, Ed. Meridiane, 1974'
Iizat tehnic si apre-
iat drept un cere
n miniatura. Numai
iatfel, acesta si-a pu- .
tut pastra functia sa-
rli in contextul ge-
ueral, simbolistic.
(' onstruireacercului
dlntr-un sir de punc-
tll duce sigur la ideia
mnltiplului de pu-
tere, un alt aspect al
ublinierii simbolu- Fig. 14 Pies! vestimentara, localitatea Tarpesti-Neamt

CAPITOLUL II ? TNTRE ANII 7000 ~I 3500

.'- !
rilor initiale ~i nu are nimic comun cu tehnica presajului, tehnica imbracata in caracteristicile celor trei axe. Simbolul zeitei, in cere,
ce, mult mai tarziu a secatuit semnul de. puterea lui initiala, iIi nu permite alta' varianta daca socotim ca cercul reprezinta forta
jurul anilor 6100 i.e.n., oamenii statiuniide ja Carcea credeau in. vesnic regeneratoare (R 9).
puterile miraculoase ale cercului ~ipuctului, devreme ce Ie incizau Plin de semnificatie este si simbolul folosit ~i in statiunea ne-
pretutindeni pe ceramica lor (R3). olitica de la Doboseni-Odorhei: hasura campului dintre cele
Ideia sublinierii puterii multiplului se gaseste ~i in' ceramica doua cercuri concentrice. in cazul acesta, incizia, conceptual a scos
de la Cavadinesti, in cultura Noua se incizau rozete din cercuri in evidenta aspectul concret al regenerarii, dublul acesteia, numai
. concentrice cu punct in centru, eu cercuri in descrestere pana la in prezenta binefacerilor mediului acvatic. Secetei, raului, in general
miniaturizare (R4), in timp ce la Spantov, cultura Boian, in aceeasi' nu i s-a creat simbol (RIO). Cu aceeasi semnificatie s-a creat
perioada, cercul a fost hasurat cu grup oblic de drepte paralele emnul cercurilor concentrice in statiunile cucuteniene din
(R5). Tot din dorinta sublinierii multiplului: la Santimbru-Alba, npropierea localitatii Glodeni ~i in multe asemenea asezari. dintre
in urma cu 6800 ani (cultura .Turdas-Petresti) se incizau cercuri arpati ~i Nistru (R.ll).
in sir, se asezau in text cu aIte simboluri, in functie de scopul Cercul-simbol a ocupat loe important in repertoriulde semne
urmarit (R.6), in vreme cand oameniide atunci desenau cercul ~i (olosit in statiunea Traian-Buhusi (4800 i.e.n.,R.I2), precum ~i in
batand pamantul cu talpile picioarelor in "Hora de'la Frumusica". tatiunile zonei Ilfov (R 1l).Pictura, -cucuteniana, descinsa din
Aici era un moment al dansului sacru, invelit in adulatii ~i stimulat Precucuteni, Petresti si Gumelnita ramane unicat al gandirii umane
. de ritmul tobelor, martorfiindu-le focul si coloana de fum.in acest lit acea vreme ~ipentru faptul cli in multe pl~ sugereaza miscarea,
moment, Cerul se tinea cu Pamantul .... till sens vital miscarii concentrice (R.14).
La inalpmea semnificatiei cercurilor concentrice cu punct se Dupa multe informatii, linia curba inchisa este un simbol
ridiea si semnul incizat in ceramica la Dealul Viei-Traian: trei ea. stat la baza credintelor primare. Nu este elar cat cunosteau
eercuri concentrice. in cazul acesta simbolul subliniaza multiplul oamenii, atunci, dar au stiut sa se gaseasca ~ sa se supuna puterilor
de trei al continutului exprimat in acest semn (R 7). Cosmosului.
in cercul, in spatiul curbei inchise, pe, vatra asezarilor de 1, Referinte: \
\. Marija Gimbutas: Civilizatie §i"cultum, Ed. Meridiane, 1989, pag.80, 81
Dealul Fantanilor-Traiarr s-aincizat, in perioada anilor4800 Le.nr,
2. Vladimir Dumitrescu: Arta preistorica in Romania, Ed. Meridiane, 1974, pag.23
sirde trei puncte in cere, simbolul zeitei cu functii triple: nastere 1, Marin Nica: S.C.l.V.A,4, 1976, pag.435
viata,moarte (R.8). Cele trei axe, incere, intaresc convingere 4, I.T. Dragomir: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane, vol.Il,
privind vesnicia acestora. 11J61,pag.151, fig.2!8 .
$, B. Mitrea, S. Moritz, C. Freda: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
Intr-o alta ipostaza, in jurul cercului se gasesc doua corp . I)mone, vol:-VIIl, 1%2, pag.615
in deplasare,.in viteza,iit jurul unui ax C9muD..Acestea Imbrae , Hortensia Dumitrescu, VI. Dumitrescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed.
forma picaturii de lichid sub actiunea fortei gravitationale ~i ' 'ndemiei Romane, voI.VIIl,I%I, pag.257, fig.3!1 .
vitezei. Probabil ca zeita era socotita axulmiscarii universale. To' 7, I. Miclea, R. Florescu: Dacia: preistorica, 1980, fig. 84
in acelasi areal -cultural, dar cu mult. mai tarziu (Precucuteni I N, Idem fig.l00
j), Szekely Zoltan; Materiale ~i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane, vol.m.
Cueuteni B), in asezareade la Dealul Ghindaru s-au incrustat i IV,7, pag.l49, fig.3
cere aIte trei cercuri in sir, cercul din centru fiind maimic de • 1(), V.I. Marchevici: Mlirturii ale trecutului, Ed. ~tiiilJa. Chi§inliu, 1985, pag.64-70

,eele ~doua alaturate Iui.· Probabil dimensiunile acestuia au marca II, Hortensia Dumitrescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
III III. 1957, pag,115 '-i' ,
Iungimeavi'etii, acest stadiu aI existenteifiind mai scurt deca 11, D. Berciu: Materiale §i cercet4ri arheologice, Ed. Academiei Romiiile, vol.Il,
venirea, sau trecerea in Infinit. Cel care a taiat in lut s-a gan9i 1!I~7. pag.491 . .
la vesnicul circuit al elementelor care alcatuiesc viata, via I \, \'1. Dumitrescu: Arta culturii cucuteniene, Ed Meridiane, 1979, pag.17

ui u TNTRE ANti 7000 ~I 3500


_ _ .- _ SPIRAL\ S~ numai cand va inceta sli mai existe pulsul energiei spiralice,

,E nergie simbolizeazA spirala serpentiformli, energie


regenerativa. Din paleolitic descinde ~i se ridica -prin veacuri 'ca
echilibrul miscarii, deoarece numai pulsul spiralic emana energie
regenerativa,
Oare ceovelum de cunostiinte trebuie sa fi avut oamenii
o tornada, sau coboara in implirlipa intunericului prin vartejuri spatiului nostru carpatic, cand in urma cu cincisprezece milenii
amenintatoare, A dainuit pretutindeni printre oameni ~i in constiinta i~i incmstau in grafit sensul privirilor spre infinitul miscariil Ce
-Ior pentru cli ea, spirala, a pulsat ~i_va pulsa energia miscarii au gandit, cand in urma cu douasprezece milenii au materializat
universale. Galaxiile spinteca spiralic Spatiul, Pamantul, deopotriva abstractiile, au gravat sensul spre inaltimile meli de sfar~it ale
cu' multe astre se i~varte~e in jurul axei, din 'pozitia "spre noi, coloanei, apoi le-an desprins din zig-zag §i le-an plamadit in
la dreapta", in sensul invers al miscarii 'acelor de ceasornic, precum meandre suple ~i felurit colorate! Cu spirala au oroat templele, au
horele in furtunavolutelorpolicrome, Tot de la stanga 1a dreapta, imbogapt accesoriile de cult, au gravat zeitatile pe care le adulau
se aseaza pe corp, valnicul ~i fota, precum ~i betele ori nojitele prin jertfe, prin dansuri sacre (tot spiralice), in libatii, Cu _
opincilor. Spirala a fost inscrisa de miscarea rotii olarului dreptaci, certitudinea coroborarii ipotezelor, in acest rastimp derulat intre
,a Hotarani - Olteni&, anii 5250 i.e.n.
V Oena Sibiului, anii 4800 i.e.n.
, ~ fost marcata cu.
fum pe toiagul des-'
mileniul al Vll-lea ~i al primei jumlitiip al celui de al IV-lea, in
acest epicentru carpatic se practica impletirea firelor, se lucra panza
tinat sufletelor celor sacra ~i imbracamintea specifica ceremonialului, tesatura purtand
morti (pe colinda), si ea insemnele-simbol. Altfel nu se poate explica acel climat
totdeauna co sensul convergent, polarizant al templului asupra intregii vieti. spirituale.
spre infmit, marcand in templele mileniului al V-lea se plamadea ~i se distribuia painea
timpul ca piatra mo- sacra, aici se tesea pentru trebuinte sacre, aici se impodobeau vase le
rii cu facae. Mi~- de lut. Daca painea era implirtitli pentru cei.care stiipaneau sufletele,
carea universals se daca vasele erau dedicate zeilor, rnrli tagada cli ~i panza tesutli in
gaseste in om, ca templu avea aceeasi destinatie, intrunea aceleasi conditii sacre de
pretutindeni unde es- folosintl1. Toate aceste bunuri au purtat printre alte semne si
te viatli. Acest semn simbolul spiralei. La inceputul mileniului al Vll-lea, zeita
al energiei se lasli regenerarii ~i transformarii a coborat din coloana, apoi luand chip
ararat in vartejul pli- diferit a stiipcinit spiritele intregului neam carpatic (R 1).
rului de pe cap, in Pentru a-i reda tumultul vartejului, localnicii asezarii de la
pilozitatea anima Carcea (cultura Cris), in preajma anilor 6100 i.e.n. au incizat pe
. lelor, in plante, i ceramica 0 spiralli dubla, inc1~tli, co volute triple. Astfel, imaginea
viata nevazuta co redatli de om se aseamiinli mult co cea a vlirtejului de vara secetoasa,
chiul libel', pulse de unde, probabil a izvorat imaginea.
in doua sensuri spn In perioada anilor 4400 i.e.n., la Baraolt judetul Covasna, /
..- A M -'I vesnicie mentinb spirala era -impodobitAco benzi in care se repeta spirala, redandu-se .
•• .• •• . cumpana duala a astfel multiplul multiplului. Superlativul absolm at expresiei incizate
chilibruluiuniver a fost perfect gandit §i exprimat.
Fig. 15 MariaIogi - ArgelJ Universul va pie

CAPITOLUL II '3 . TNTRE ANn 7000 ~I 3500


Spirala cu multiple volute, de factura celei de la Broscaup-Boto~,
La Crusovu, nu departe de Carcea, dar cu un mileniu dupa ~800 i.e.n.(R 15) sauea cea de la Bdilita, realizata pe pintadera
aeeasta, spirala inclestata insufla 0 energie degajat! precum cea de lut in anii 4800 I.e.n. (eultura Boian) a facut epoca de van in
a mainilor cand incerci sli-p smulgi propriile causuri ale palmelor. toata perioada ceramica a neolitieului- carpatie (R.16).
Deosebirea este cli la Crusovu (cultura Vadastra) s-a renuntat la Nu lipseste spirala multiforma din inciziile descoperite .la
triplitatea volutei, la sublinierea puterii acesteia (R2). Dea1ul Fantanilor (R 17), apoi din eele de la Harsova (4000 Le.n)
Spirala Inclestata model Crusovu a fost incizata frecvent in ~i nu in ultimul rand din cele aparpnand mileniului al V-lea de
statiunea Vidra (cultura Boian) in anii 4800 i.e.n.(R.3) ~i in pe vetrele omenesti ale culturii Gumelnita (R.I8).
Ipotesti-Slatina, probabil simbolul fiind reprezentativ prin dublarea Cu totul deosebit, prin acuratetea redarii, atrag atentia semnele
redata de forma inclestarii (R4). spiralice realizate la Rast, apaqinand anilor 5300 le.n.(R,I9), ca
in douaasezari neolitice ale aceleiasi culturi (Vadastra), in ~i inciziile spiralice ale culturii Vadastra din pragul mileniului al
ace~i perioada a anilor 5200 i.e.n. era "la moda" spirala cu V-lea (R.20).
voluta cuprinsa intr-o alta voluta, dubla, in scopul redarii puterii in scurgerea timpului, simbolul spiralic s-a-voalat pierzand
multiplului de trei. La Crusovu a fost 0 traditie, 0 epocaa volutei din variante in compticatele meandre. Dintre toate culturile
triple (R.5), iar la Hotarani, simbolul imprumutat a fost imboglipt . neolitice, spatiul Cucuteni, prin cromatica, va ramane unicat. El
cu un nou element: voluta dubla nu imbraca pe cea de a treia, ci va adauga 0 veriga in .lantul simbolistic ce leaga paleoliticul de
se inscrie in paralel pe langA cea simpla (R6), . La-Tene. Spirala redata in volute circulare, prin toate combinatiile
. Spirala cu voluta dubla abunda in ceramica cu1turii Cucuteni, create, a ramas inyechea civilizatie europeana semnul sacru primar,
semnul fiind dezvoltat, sincron, in culturile Gumelnita, Petresti cu aceeasi semnificatie, cu acelasi continut, Meandrele, prin
din Precucuteni (R. 7). Arealul acestui semn, predominant in intermediul unor noi registre, au subliniat, au interpretat boglipa
statiunea Dealul Viilor, Dealul Fantanilor se intinde pretutindeni de continut a. simbolului, au asigurat perenitatea acestuia in
in Moldova- pana peste Nistru ~i in estul Munteniei, in sud-estul mileniile care au urmat.
Transilvaniei (R.8). Spirala in acest spatiu al culturii Cucuteni a
luat eele mai frumoase forme meandrice eunoscute vreodata, in Referinte:
timp, apogeul spiralei cucuteniene s-a confirmat inainte ~i dupa 1. Marija Gimbutas: Civilizatie ~i culturi, Ed. Meridiane, 1989, pag.76-123
2. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.29
anii 4400 t.e.n. (R9). 3. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.88
Spirala, in multiple forme, s-a incizat in vatra neolitica Poiana 4. Eugen COmja:Materiale ~i cercet1ri arheologice, Ed. Academiei Romine,
in Pisc (judetul Sibiu), in anti 4800 i.e.n. (eultura Boian, RI1)) - . voLVlll. 1961. pag~213
la Santimbru-Alba (cultura Petresti, R.12), in statiuni din centrul 5. Comeliu Mateescu: Materiale ~i cercetArl arheologice, Ed. Academiei
Munteniei anilor 4800 te.n. (R.l3), la Oena Sibiului, in aceeasi Romine. voLID. 1957, pag.l03. fig.7
6. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricl, Ed. Meridiane, 1980. fig.76
perioada (R.14). 7. \<,. Dumitrescu: Materiale §i cercetlri arheologice, Ed. Academiei
La ineeputul mileniului al IV-lea, in toate statiunile existente Romine. vol.IX. 1970. pag.39 .'
in-area1ul eulturii Cueuteni, inciziile, exciziile, pictura bicroma ~i 8.. V.I. Marchevici: Mirturii ale trecutului, Ed. ~iinta. Chqiniu, 1985,
tricroma abunda in elementul spiralie, in meandrele care au derivat pag.64-70 .
9. VI. Dumitrescu: Arta culturii cucuteniene, Ed. Meridiane. 1979
in timp din simbolul sacru esential, Spirala in.aceasta cultura ocupa 10. Szekely Zoltait: Materiale §icer'cet1riarheologice, Ed. Academiei Romane.
loc important intre eelelalte sase simboluri.: toate venind prin vo\.Vlll, 1961. pag.32S
traditie, flirli intreruperi, din culturile precedente. Altfel, se pierdeau
in decursul timpului, cu atat mai mult sepierdea semnificatia lor.
. TNTRE ANII 7000 ~I 3500
75
CAPITOLULII 74
11. Iuliu Paul: Materiale ~i cercet4ri arheologice, Ed. .~demiei Romine,
vol.Vll, 1961, p::g.l07 _ _ Sl'IRALA U ~


12. D. Berciu, AI. Popa: Materiale §i cercet4ri arheologice, Ed. Academiei
Romine, vol,VIII, 1961, pag.267, fig.3/9
13. N. Zaharia, col.: Materia1eJi cercet4ri arheologice, Ed. Aeademiei Romine,
vol.X, 1973, pag.lS3
S pirala cu volute unghiulare este varianta a spiralei
propriu-zise, un model impus de tehnica redarii simbolului, pentru
14. Iuliu Paul; Materiale Ji eercetari arheologice, Ed. Academiei Romine, atingerea unui scop bine definit. Aceasta variantarealizata cu volute
vol.VITI, 1961, pag.l93 in patru unghiuri de 90 grade nu poate fi confundata cu meandrul,
IS. V. Perian: Materiale ,i cercet4ri arheologice, Ed. Academiei Romine, nu poate fi considerata 0 simpla bucla, 0 sinuozitate, 0 cale
vol.lX, 1970, pag.417
intortocheata, nu este un simplu motiv ornamental, deoarece ea
16. N. Hartuchi: Materiale ,i cercetiri arheologice, Ed. Academiei Romine,
vol.V, 1959, pag.22I, fig.6 apare in paleolitic, apoi marcheaza fusta-clopot a zeitei-pasare cu
17. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricl, Ed. Meridiane, 1980, fig.IOO mult inaintea aparitiei valului de meandre (R.l). Aceasta zeitate
18. Academiei Romine: Materiale ,i "cercetiri de istorie veche, I, Ed. .a aerului ~i a apei are pe obiectele asociate ei "schevron-urile",
Academiei Romine, an XIII, 1962 •
unghiurile repetate, semnul "M", apoi meandre, conturul pasarilor,
19. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricl, Ed. Meridi~e, 1980, fig.41
20. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistoricl, Ed. Meridiane, 1980, fig.78 de apa ~i eel al pasarilor prevestitoare de rau. Sirul zeitatilor incepe
cu zeita-pasare, iar a-
ceasta este impodo- V
,a
Clircea - Oltenia, mileniul al Vl-lea Le.n,
VAdastra,mileniul al V-lea i.e.n.
bita cu spirale-pere-
chi, simetrice ~i opu-
se, toate cu volute un-
ghiulare. Acest semn
spiralic exista ca sim- '
bol intre anii 4500-
4000 i.e.n. (R2).
Asa cum din
celelalte semne sacre
s-au nascut zei, ~i
spirala unghiulara s-a. -
identificat cu zeita-
pasare. Spirala in un-
ghiuri a impodobit
ve~mintele idolului
pe toata durata mile-
niului -al V-lea, do-
minand in Oltenia,
in Banat ~i nordul
Serbiei. Zeita de la
Rast a fost ~i ea im-
podobita cu unghiuri Fig. 16 Carnpulung-Muscel
-,
CAPITOLUllI
76 77 TNTREANII 7000 ~I 3500
legate in volute. "Madona" de la Carcea purta pe umarul drept ~i
Oamenii din asezarileneolitice de pe Valea Calmatuiului au
pe spate 0 frumoasa spirala dubla, inclestata, dupa un model mai
incizat spirala unghiulara, in anii 4800 l.e.n., lntr-un mod aparte.
vechi cu 0 mie de ani, practicat pe aceeasi vatra (R3).
Voluta a fost construitadin douli Iinii unite la punctul de origine.
Spirala unghiulara inclestata, prin subliniere cu traiectorie
in cazul acesta voluta este dubla, dar nu are semnificatie cu continut
duala a impodobit mesele-altar miniaturale $'ilacasurile de cult la
dual (R.12). in acest sistem, in acelasi nivel cultural, in aceeasi
Carcea anilor 6100 i.e.n. Simbol asemanator a fost incizat la
.perioada se inciza aeest semn in multe asezari ale fazei Bolintineanu,
Hotarani (cultura Vadastra) in anii 5200 i.e.il.(R4), la Spantov
Probabil era un suflu nou, aparte, in' simbolistica neolitica din '
(cultura Boian) in anii 4800 i.e.n., toate pe langli alte semne
aeest spatiu sau 0 interpretare mai bUM a expresiei in contextul
incarcate cu bogat continut informational (R5).
inciziei traditionale (R.l3).
, Spirala in unghiuri, simpla, ell infli~are in sensul invers
Spirala unghiulara cu volute din dOM linii unite la punctul
mersului acelor de ceasornic a fost descoperita printre multe incizii
de origine, dar executata prin tehnica "tremollo" s-a incrustat la
pe figurine, la Hotarani, in anii 5200 i.e.n.(R.6). Acelasi tip de
Hotarani, (cult.Vadastra), De importanta majorii, in anii 4800 Le.n,
spirala, in aceeasi perioada (cultura Turdas) a fost incizat in pasta
(cultura Boian) pare sIi fi fost, la BrIiilita, spirala unghiularii
de lut la Ostrovu Corbului, tot pe corpul unei zeitliti (R 7). Pe la
Inclestata, cu voluta fermata din dOM linii unite in punctul de
anul5000 i.e.n., ~ in centrul populat al asezarii Santimbru (cultura
origine. in cazul acesta semnificatia este eel putin dublli, dar nu
Turdas-Petresti), s-a incrustat acelasi simbol, in linie simpla, cu
duala, este sporita prin prezenta unghiurilor repetate (R.14).
aceeasi traiectorie de inceput (R8) ca ~i la Dea1ul Fantanilor, in
La Harscva-Dobrogea, in anii 4800 i.e.n. (cultura Boian) s-a
anii 4400 i.e.n. Aici, prin spirale simetric asezate intre unghiuri
incizat freevent spirala unghiulara cu volute formate din fascicol
opuse, se marcheaza solul in adancul caruia omul este cuprins, in
de patru linii. ~i in aeest caz s-a dublat dublul, s-a multiplicat
vartejuri tenebroase, in clocotul volutelor unghiulare multiple.
semnificatia seinnului in ansamblul registrului, al contextului
Adesea, in compozitii s-au intalnit pe planuri vecine, frize cu volute
informational (R.I5).
serpentiforme si frize cu volute unghiulare, continutul simbolistic
Pe parcursul timpului s-au incercat sli se facli anumite
fiind astfel diferit in contextul general. Asociindu-le, se pare cli
compozitii, cu ajutorul semnelor sacre, combinatii care 'Siischimbe
spirala in unghiuri emana mai mult optimism, degaja mai multa
structural semnificatia simbolurilor de inceput. Nolle compozitii
'energie a binelui. Pe "Zeita Mare" de la Vadastra s-a aureolat
ar fiavut menirea sii mareasca gradul de expresivitate al
.intrarea in sanctuarul regenerarii cu spirala in volute unghiulare,
compozitiilor de ansamblu. in jurul anilor. 5200 Le.n, (cultura
fiecare voluta.fiind tncarcata de multiple triunghiuri (R9).
Vadastra) s-a folosit semnul compus din combinatia intersectiei de
La Targsor, 4400 i.e.n. (cultura Boian), a fost incizata spirala
coloana cu dona segmente opuse ale spiralei in unghiuri. Sectiunea
in unghiuri folosindu-se un procedeu cu totul aparte. Simbolul a
de coloana sau, altfel spus, dOM unghiuri opuse la van, intre doua
fost trasat cu un colt de piatra, cu 0 aschie dura, Unealta fiind
segmente de spirals nu pot fi considerate un exces de fantezie
bine','8,Scuptiii-a permis mesterului un "tremollo" realizand astfel
deoarece in aceeasi perioada la Crusovu (5200 i.e.n.), s-a creat
,~9in~izie in zig-zag marunt. Pare 0 urma de "snur", dar nu este
deasemeni un nou semn care a dainuit multa vreme: 0' volutli de
~orba de acest procedeu, de presaj (RIO).
spirala unghiulara tnscrisa intr-un romb. Acest semn a dominat
.Cu mull mai aerata pare spirala unghiulara simplli, incizata
grafica in ceramica incizata ~ in cea pictata, pe parcursul secolelor
iiistatiunea neolitica de la Let, in anii 4800 i.e.n. (cultura Boian).
care au urmat, in toate statiunile neolitice din spatiul carpatic.
. Si aici, simbolul se gaseste asociat celorlalte semne sacre, ca in
Interiorul rombului a fost folosit pentru amplasarea altor semne
. toate vetrele neoliticului carpatic (R.ll).

APITOLULII
79 TNTRE ANn 7000 ~I 3500
tnca de la crearea lui, deci schimband formele din interior se medievala. "Es't-ul format din voluta spiralica unghiulara are doua
schimba ~i topica intregii compozitiifk.Ie). variante de executie: eel cu unghiuri de 90 grade pe bara orizontala,
Inciziile in ceramica de la Vanatorii Mici se remarca ~i ele sau verticala si eel cu unghiuri asemanatoare pe bara inclinata.
ca 0 particularitate a spiralei, dar prin acestea, autorii incearca sa Cele trei modele de. lies" in unghiuri au predominat compozitiile
redea ~i miscarea, miscarea perpetua, in anii 4800 Le.n. (cultura anilor 5000 - 4000 i.e.n. si mult dupa aceasta perioada (.rt..20).
Gumelnita) in interiorul cercului s-a marcat 0 spirala fermata din "Coarnele de berbec" formate din perechi de volute
patru palete a cate trei linii fiecare. in acelasi inventar s-a gasit serpentiforme, simbol care apare In doua ipostaze a luat forma
~i 0 alta compozitie in care paletele care marcau spirala in patru volutelor unghiulare $i amandoua variantele au dainuit peste milenii.
timpi era intarita, pe limitele spatiilor obtinindu-se un patrat 'pe Spirala, in zeci de variante $i combinatii a constituit elementul
punctul de origine al desenului (R 17). Desenul coincide cu schema prioritar in incizia $i pictura neolitica,
actualei turbine, constructie tehnica individualizata in La-Tene.
Un desen incizat la Pciraullui Istrati-Botosani, in anii 3500 Referinte:
I.e.n. (cultura Cucuteni) conduce spre reprezentarea schemei unei 1. Vl. Dumitrescu: Arta preistorica in Romania, Ed. Meridiane, 1974
elice. in timpul reprezentarii este un cerc format din puncte, incadrat 2. Marija Giinbutas: Civilizatie §i cultura, Ed. Meridiane, 1989, pag.83
3. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.41
fiind cu patru semicercuri, palete. Pe fiecare paleta pica un grup 4. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistoriea, Ed. Meridiane, 1980, fig.74
de patru segmente de curba marcand deplasarea cercului. AceaSta 5. N. Hartuchi: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
imagine este Incadrata intr-un cere, astfel intrunind schita pompei vol.V, 1959, pag.221
hidraulice, Tot miscarea este redata grafic pe un capac de vas 6. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.72
7. Academia Romanll - Materiale ~i cercetari arheologice, Ed. Academiei
cucuteian, care, prin desen, deschide un capitol important in studiul Romane, vol.I, 1953, pag.213
graficii din, neolitic. Oricum, miscarea - ~i prin aceasta prezenta 8. Iuliu Paul: Materiale §i cercetari arheologice, Ed.' Academiei Romane,
energiei v sta la baza spiralei, oricare ar fi forma ei de prezentare vol.vm, 1962, pag.267
grafi~.i,ntre spirala ~ cere au existat dintotdeauna punti comune, 9. Marija Gimbutas: Civilizatie §i cultura, Ed. '~Ieridiane,19S9, fig.23
10. D. Popescu: Materiale §i cercetari arheologiee, Ed. Academiei Romane,
cerculfiind 0 voluta inchisa, unimpuls ~ sens ascensiv, pe cata vol.V1l, 1<161,pag.631, fig.3
vreme spirala a deschis cale spre infinit (R.18). II. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig:S9
12. I.T. Dragomir: Materiale §i cercetari arheologiee, Ed. Academiei Romane,
vol.In, 1957, pag.293, fig.2/11
* 13. Eugen Comsa: Studii §i cercetari de istorie veche, 1-2, Ed. Academiei
Romane, 1955, pag.13, fig.9
Don! volute alaturate, .una legata in sens invers de cealalta 14. N. Hartuchi: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
formeaza un element artistic mult folosit in inciziile ~i' decorul ' vol,V, 1959, pag.221, fig.6/1
pictat al ceramicii deJ~ Cucutenk asa-numnul "es". Adesea acesta 15. Doina Galbenu: Studii §i cercetari de istorie veche, I, Ed. Academiei
Romane, 1962, pag.285 '
a,fost asezat izolat pe Peretti -vaselor pictate in vetrele cucuteniene 16. Comeliu Mateescu: 'Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei
din lntreg spatiul acestei culturi, inclusiv in vetrele de peste Nistru, Romane, vol.Ill, 1957, pag.103 .
spre est. in variante .muhiple a fostredat ~ in ceramica celorlalte 17. Dorin Popescu: Materiale §i cercetari arheologice, Ed. Academiei Romane,
culturi precedente, dar varietatea formelor a luat amploare in vol.Il, 1956, pag.43
IS. Comeliu Mateescu: Cercetari arheologice, vol.Vll], 1962; pag.13
mileniul al V-lea ~ al VI-lea i.e.n.(R.19). Cu acest simbol s-au
19. Colectia Muzeului din C~inllu
format frize in valuri, s-au format celoane ~i borduri cu efeete 20. Comeliu Mateescu: Materiale §i cereetAri arheologice, Ed. Academiei
osebtte, au constituit modele pentru arhitectura antic~ ,i Romane, vol.In, 1957, pag.108-109 .

II 80 81 TNTRE ANI! 7000 liil 3500


in aceasta perioada a mileniului al Ill-lea, in spatiul sumerian au
aparut ateIiere ale artizanilor olari, ale pielarilor ~i metalurgistilor
MAl ·MULTE LUMI CF ZEII LOR (civilizatia Uruk, 3000-2800 t.e.n.). in aceasta perioada, locuitorii

C a~d "Vechea Europa" si-a consoIidat epicentrul in


Carpati (anii 7000 i.e.n.) s-au stabilit ~i triburile sumeriene pe
spatiului .carpatic, modelatori ai metalului nativ, cultivatorii de
plante trebuincioase ~i crescatorii sedentari de vite fugeau de
pumnalul triburilor asiatice, cand acestea incendiau asezarile urbane,
pamanturile lor ~ Atunci au inceput si ei sa-si modeleze statuete de naruiau templele ~i detronau zeii (R2).
lut ca si oamenii din Carpati, la inceput de epoca, epoca in anii 3500 Le.n., primele infiltratli ale triburilor migratoare
preceramica. Pe acelasi nivel temporal s-a inchegat cultura Cris, au impins civilizatia carpatica in dec1in, in obscuritate. in nolle
in aceeasi lunga perioada a anilor 6100 i.e.n. (Cl-l), ca ~i cultura conditii sociale atat de vitrege, credintele primare au intrat in
Tell-Hassuna, iar cultura Turdas a fost contemporana cu indepartata clandestinitate, au fost materializate in felurite statuete, in idoIi
cultura Tell-Halaf, in perioada anilor 5300 i.e.n. (Cl-l). In ultima de lut, au fost-asezate in locurile sacre ale locuintelor. Figurinele
perioada a culturii Djemdet-Nasr, sumerienii si-au inceput scrierea, au fost create dupa chipul omului, al animalului sacru pe care
in jurul anilor 5300 i.e.n, (CI4), pe vremea cand la Tartaria se omul 11 adula. Este important di modelatorii se conduceau dupa
imprimau renumitele tablite, iar la Vadastra se incizau semne sacre, anumite legi "imbracand idolii eu semne generatoare de forte
si vechi de 0 mie de ani, mostenite de la Carcea, La Ninive, prin supraumane. Puterea de care se bucurau zeii era generata ~i de
anii 5000 i.e.n., ca si la Eridu s-a incizat, s-a lucrat ceramica eadrul in care erau asezati acestia si de simbolurile pe care le
bicroma (rosu ~i negro), dar nu a atins nivelul ceramicii tricrome purtau si de ritualul urzit in jurul lor. Simbolurilor Ii s-au supus
atat de bogat in continutul ei simbolic, al celei de la Cucuteni. oamenii cu mult inainte de nasterea zeilor, daca acesua nu au fost
Este drept ca ceramica de Cucuteni avea un precedent bogat, intai tnsasi simbolul. Zeita anilor 7000 i.e.n. "Atot-daruitoarea" a
. multisecular: Cris, Turdas, Precucuteni, era in sincron cu Vadastra. cuprins cele trei aspeete ale necunoscutului (nasterea, viata si
.. Gumelnita, Petresti, Dupa 3000 i.e.n., civilizatia Uruk a inregistrat moartea) .~i erau exprimate in incizii ~i crornatic, in zig-zag, in
domnia celor 22 regi, in vreme ce tinuturile din Carpati au intrat paralele si meandre. Zeita a fost protectoarea tesutului ~i torsului.
in mileniile de zguduire ale valurilor migratoare interminabile. "Zeita-pe~e", de la Portile de Fier a fost inconjurata de spirale,
Pentru a intan convingerile privind civilizatia carpatica, 0 de vartejul apelor, in anii 7000 I.e.n. ~i "Diiruitoarea de paine",
comparatie intre aceasta si cea sumeriana subliniaza ipoteza potrivit tot atunci a fost lmpodobita cu romburi, cu perechi de linii si
careia pe planeta noastra s-au dezvoltat, concomitent si tara perechi duble. Din cele peste zece zeitati care au existat in constiinta
influiente reciproce, mai multe focare civilizatoare. Fiecare si-a omului primitiv din sud-estul Europei, intre anii dela 7000 i.e.n.,
creat cadrul propriu spiritual. in cadrul fizic general, material, in la 3000 i.e.n. zeita fertilitAfrfaluat chip de spirala cu volute-
care se gasea la un moment dat. In vreme ce in spatiul celor doua serpentiforme, epifania fiindu-i ~rpele. Simbolul acesteia, semnalat
fluvii (6500 i.e.n.) se stabilean nomazii care -pendulau in zona, in intai la Strachina-Dorohoi, a descins din magdalenian (15000 t.e.n.),
spatiul carpatic populatia autohtona i~i crea unghere sacre in urmand ca in mileniul al Vll-lea sii fie "daruitoarea painii" si,
locuinte de suprafata, credea in fortele Cosmosului, in puterea lncomorata, a fost ridicata pe tron, a fost impodobita cu romburi
binecuvantata a zeilor (Rl). si cu manunchiuri de 2x4 .linii:
. . Arheologii confirma ca in spatiul neoliticului carpatic a existat "Zeita-broascA" desi a fost apropiata mediului acvatic purta
un sistem de scriere, protoscrierea pictografica, dar a pierit in anii podoabe cu cercuri coneentriee,
.
cu romburi incadrate in coloana,I
miscarii atator triburi. Acestea se petreceau in vremea cand cultura eu unghiuri, eu triunghiuri ~i alte forme asezate mozaieat, tara
Djerndet-Nasr confirma extinderea scrierii sumeriene ~i apoi, in
nii 3100 l.e.n. 0 adopta oe aceasta ca sistem curent de comunicatie.
83 TNTRE ANI! 7000 ~I 3500

1T00lJlII ·8Z
/

simbolul apelor. Un voal trierom (rosu, negru, galben) i-a aeoperit Se pare ea spirala a avut doua semnificatii, corespunzator
fata -marcand astfel eele trei axe ale existentei: viata (rosu), eelor doua variante. Deopotriva se gaseste spirala cu volute
prospedtate (negro), neviata (galben). serpentiforme ~i cea eu volute unghiulare, au aceeasi varsta, dar
"Madona de la Rast" (5200 i.e.n.) a fost lmpodootta eu niciodata nu au fost asezate pe acelasi plan, in aceeasi compozitie,
unghiuri eu laturi paralele, cu spirala unghiulara (eu volute deei continutul lor simbolistic era diferit, opus. Dupa vasul de la
lnclestatejcn unghiuri imbratisate, cu semicercuri opuse, inclestate, Traian-Dealul Fantanilor (4000 i.e.n.), Zeita-Clepsidra este
eu eereuridispuse concentric, eu linii paralele asezate oblie intre cufundata in varteiul valurilor serpentiforme, iar spirala cu volutele .
doua drepte. in unghiuri, derulata in sensul invers al mersului acelor de ceasornic,
"Fata din teracota", din aceeasi asezare ~i. de aceeasi varsta respectand regulile simetriei, desparte doua unghiuri opuse la varf,
eu "Madona" (5200 t.e.n.), printre segmente haouce.poarta spirala Sensul spiralei este asemanator cu sensul eititului tablitelor de la
eu volute unghiulare, ineiziile fiind Incarcate eu pasta alba. Pasta Tartaria, iar sensul unghiurilor este ea eel de pe falanga de ecvideu
alba adaugata in ineizii a sporit semaificatia sernnelor. de la Cuina Tureului. Interpretand astfel compozitia de la Traian,
"Daruitoarea vietii" (5000 i.e.n.), eu bratara .la mana dreapta spirala eu volute serpentiforme ar simboliza mersul spre necunoseut,
si cu sort (hasura) s-a identifieat in linii-valurite, in simbolul "M", spre adancurile abisale, sau spre tariile Cosmosului. Spirala eu
simbol care a rezistat mileriiilor in croiala unor haine. volute in unghiuri pare sa mareheze ealea ee desparte eele doua
"Zeita regenerarii ~i transformarii" (4000 i.e.n.) adesea s-a spatii abisale: inaltimile ~i adancurile, sau tendinta de a Ie uni.
identificat eu simbolurile: eoloana vietii, clepsidra, albina, flutureIe, De fapt aceasta tendinta de unire a eelor doua spatii duale este
broasea, drepte paralele pereehi. A fost tncarcata cu sirnboluri ale marcata si cand coloana uneste soarele eu pamantul sau eu
energiei ~i devenirii: fragmente de volute serpentiforrne si subpamantul (vezi tablita de la Tartaria ~i compozitiile de la Carna,
unghiulare, fragmente de cere. La Portile de Fier, prin anii 6000 Dunareni), In statiunea Soroea (4800 i.e.n., C}.:I.), coloana si
i.e.n. avea chip de peste incarcat cu simboluri. zig-zag-ul se incizau in lut asemanatorsemnelor incizate in os ~i
-"Zeita-pasare" purta fusta-clopot impodobita cu volute com, la Dubova, dar aici au semnificatii mult mai adanci (R3).
unghiulare (4500 i.e.n., Vinca, Belgrad), Ea a fost inconjurata de Zeitatile eu ineizii romboidale de la Rusestii-Noi-Ialoveni si de la
pasari acvatice si ele impodobite pe aripi ~i pe spate tot eu volute Duruitoarea Veche-Rascani poarta acelasi semn,eu aceeasi
unghiulare, eu unghiuri asezate neordonat. Ca si eelelate zeitati semnificatie ea statuetele tipice de la Cueuteni (R4).'
primordiale a unit sferele inalte ale Cerului eu eele ale Pamantului Zeitatile au purtat eu ele mesaje mareate de-cele sapte sernne
purtand spirale, zig-zag-uri, linii paralele (cursuri de ape), hasura de ineeput si prin planuri diferite au eomunieat eu omul. Zeitatile
~i unghiuri. Din neolitic si-a luat atributia de pazitoare a torsului au transmis legi, porunci, sfaturi, au creat eadrul optim cugetarii
si tesutului. ~i revelatiei, dar in acelasi timp, unele dintre ele au fost protectoarele
Intai, zeii au existat in semnificatia sernnelor primare, apoi unor indeletniciri care faceau parte din eeremonialul perpetuu, din
au luat chip antropomorf. Toate statuetele sunt purtatoare ale eelor adulatii: .torsul . si tesutul. Intre simboluri, intre aeestea si
sapte semne saere pastrate in constiinta omului inca din paleoIitie. imbracaminte, dans ~i cantec a existat totdeauna 0 legatura stransa
De pe os, de pe com, au treeut in inciziile lutului ars, s-au extins ~i putemic subliniata de eele trei culori: rosu, negru, alb-erem.
in masa dura a euprului, a aurului, a bronzului ~i fierului si astfel, .Zeii au dictat constiintei omului prin puterea simbolurilor si
creatiile primare si-au sporit stralucirea, Ulterior, zeitatile eu puterea . au pierit cand ele si-au indreptat semnificatiile pe vadul unie al
lor magica au vitaIizat simbolurile, ea aeestea sa emane putere in cerintelor estetice. Zeii au pierit, dar simbolurile primare si-au
eugetul omului, peste milenii, pana ill prag de ev nou.

CAPITOLUL II 84 5 TNTRE ANII 7000 ~I 3500


pastrat locul protejat de zeita-pasare, in tors, in tesut, in cusut ~i
brodat, au inflorat metalul, lemnul, lutul.

I II
Referinte: y

1. C-tin Daniel: Civilizatia Sumeriana, Ed. Sport Turism, 1983


2. Marija Gimbutas: Civilizatie ~i cultura, Ed. Meridiane, 1989, pag.82
3. V.I. Markevici: Mlirturii ale trecutului, Ch~inliu, 1985
4. .Muzeul de Arheologie, Chi~inliu. Expozitie permanentli
(3)

A~eziri intens purtatoare 'a arhetipuriler grafice Q)


. -pANA IN Mll.ENIUL AL Iv-lea, i.e.n. @
1. Cuina Turcului 26. Cueuteni
2. Cris 27.Haba~e~i
3. Let 28. Gumelnita
4. Carcea 29. Cascioarele
. 5. Gura Baeiului 30. Hereulane
6. Valea Lupului 31. Otomani
7. Icoana 32.Sooodor ®
8. Schela Cladovei 33.Peciea
9. Ciumesti 34.Gome~i

@
10. Ic10d 35.Unimat ~
I1.Paqa 36.Cama
(6)
12. Turdas 37.0strovu Mare
13. Tartaria 38. Garla Mare
14. Tarpesti 39.~ovora <l)

,
15. Traian 40. Noua
16. Izvoarele 41.Lapu~
17.Boian 42. Mediesu Aurit
18. Vldra 43. Costesti
1(), Giulo~tl 44.Soroca
(), Vlldllstrn 45.Flore~
I,Oudc~t 46. Sf. Gheorghe
22. Cernavod! 47. Doboseni ® ® qc
23. Ciamurlia. 48. Balti
24. Draguseni 49. Orhei
25:Tru~~ . 50. Cetatea Alba PLANSA C - Vesminte eu simboluri, mileniul V-Ill i.e.n .
51. Cernauti

CAPIIOLULII

7 fNTRE ANII 7000 ~I 3500


in culturile Precucuteni, Gumelnita, Petresti, Vadastre, culminand
SlJPORTUL SACRU AL ARTEI
apoi, cu .excepjionalele compozitii cucuteniene. Inca nu se poate
NEOLITICULUI CARPATIC

P
stabili cum se informau, cum se specializau pictorii vaselor, de
ajungeau la perfectiunea redarii exacte a anumitor semne, sa repete
retutindeni in lumea primitiva s-au 'inregi~trat salturi ci-
compozitii dificile respectand astfel intacta bogatia de continut ~i
vilizatoare considerabile, clar nicaieri nu au fost pasi de mare an-
,forma, dimensiunea, intensitatea reprezentarilor, Cainele, luat ca
vergura ca in acest areal al Carpatilor dunarenl. La "explozia" so-
exemplu, a fost redat, in postura lui de paznic al bunurilor, cu
ciala au contribuit laolalta densitatea relativ mare a populatiei, re-
aceleasi elementestructurale de eseilta. a fost reprezentat in doua
liefuri cu multe adaposturi naturale; a contribuit fauna acvatica si
vetre asezate la mare distanta, la Valea Lupului (Cucuteni B, R.l)
mai cu seam! bogaliasolului, clima caracteristica.prin ierni scurte
~i la Floresti, asezare la hotarul tinuturilor Balti ~i Soroca (R.2).
~i blande, vanturi calde. Culesul a fost din abundenta, iarim-
Numai un climat spiritual comun,' perfect stabil, putea sa mentina
blanzirea plantelor ~i a animalelor nu s-a facut sub dictatul foamei,
aceleasi practici, aceleasi conceptii, aceleasi obiceiuri. Inciziile si
ci mai degraba din calcul, prevazator, din dorinta omului de a-~i
pictura pe vasele de la Vadastra-Dolj, de la Gumelnita, in Campia
apropia vietuitoarele care sa-i .asigure, la nevoie, necesarul de hrana,
Romana, de la Costesti-Rascani, sau Branzeni .confirma pe deplin
. in condiliileredu- cd intre mileniile VI-IV i.e.n, oamenii aveau ocupatii pasnice,
Cuina ~~Iui, ~ 10650 i.e.n. cerii efortului. Din
~ T~I, arul'4000 i.e.n, . "1 cia femeile - deosebit imbracate cu rochii tip sarafan - i~i transportau,
' rmagrni e re te cro- pe cap, bunurile agonisite, asa cum era obiceiul (R.3). Distanta in
matic si din incizie timp ~i spatiu confirma existenta unor mijloace de informlpi bazate
reiese atmosfera de , pe 0 stransi1 unitate in fapta si gandire, existenta unui neam
liniste, de multumire, statornic, sedentar. 0 dovada certa a vietii spirituale comune
intelegereafntre top , intregului spatiu carpatic este pastrata de ceramica din statiunea
oamenii asezarilor RA~cani,de tematica acesteia identica cu cea a statiunilor din vestul
carpatice. Pretutin-" ~i snd-vestul spatiului (R.4). Prezenta zeitei-clepsidra aici, in.
deni, peste locuintele mileniul al Ill-lea i.e.n., cunoscuta $i pictata cu un mileniu mai
acestora plutea un devreme la Traian-Dealul Fantanilor, este 0 dovada certa, in mileniul
climat spiritual co- al Ill-lea t.e.n., vitele marl erau deja domesticite. Spre deosebire
mun, alimentat de de turmele de oi, vitele marl, nu puteau pendula pe distante
modul de' viata se- apreciabile in cautarea hranei. Acestea aduc dovada ca in mileniul
dentar, imbelsugat. al IV-lea, I.e.n., in spapul carpatic erau dense vetre stabile
Crornatica, , in- detinatoare de vite marl $i se ptactica intens ciobanitul pendular
tre mileniile alVI-lea intre locuinta ~i pusta, Oaia a fost imbl3nziti1inaintea vitei comute.
si al IV-lea, in toate Pe vetrele stabile s-au putut consolicla credintele ~i odata cu acestea
vetrele a fost "la mo- s-a dezvoltat permanent mestesugul tesutului, Dupa cum -bine se
da", acelasi ton com- stie, in pragul anilor 7000 i.e.n., societatea matriarhala, teocratica,
pozitional, aceleasi i~i avea temeiul pus in spatiul Carpatilor Dunarii de Jos, iar oamenii
semne primare, ace- acestor locuri, de-a lungul a patru milenii care au 'umiat nu au
leasi expresii mean- cunoscut arma, nici stari tensionale intre ei. Au stiut sa
Fig. 17 B4r4gan ~i V4.sieni - Basarabia drice, mai-cu-seama

89 TNTRE,ANII7000 ~13!500
CAPITOLULII
88
confectioneze unelte, sa Ie manuiasca, sa Ie perfectioneze si in
acest indelungat proces sa consolideze mestesugul tesutului. al CRO~L\ TIC\ PRHL-\R.'\' ~
cusutului,' al brodatului, arta redarii exacte a chipului sacru, toate ARTA VECHE EUROPE.-\.t",..\.
mostenite aici din veacul veacurilor,
in aceasta perioada a exploziei artistice, COLOANA a
reprezentat zeita vietii, UNGHIUL a fost emblema zeitei-pasare.
S unt numeroase dovezi care atesta folosirea, intai, a
oxidului rosu, de catre diferite populatii primitive Europene. Oxidul
ROMBUL a intruchipat Mama-glie, HASURA, LINII GRUPATE obtinut in stare nativa sau prin prelucrarea unor roci a fost
simbolizeaza atotdauritoarea, CERCUL a oglindit regenerarea, intrebuintat in practici religioase ~i a mijlocit realizarea picturilor
SPIRALA a fost simboIuI regenerarn si transformarii. Ulterior rupestre (Rl).
acestora Ii s-au adaugat si alte sernne, alte simboluri imbogatind inca din mileniul al Xvlea i.e.n. oamenii din spatiul
reprezentarile grafice cu meandre, clepsidre, pasari de apa si de carpato-dunarean au largit sfera de folosinta a colorantilor :tara sa
uscat, animale si insecte. Atunci. de Ia 7000 i.e.n, In 3500 i.e.n., abandoneze practicile de inceput. Ungerea amuletelor cu oxid rosu
reprezentarile grafice in piatra, in os. in corn si lut, in aluatul eonstituie dovada existentei unei conceptii superioarecprivitoare
painii ~i in tesaturi, in miscarile dansurilor sacre si in sunetele la viata, la existenta. Amuleta de la Cuina Turcului vopsita cu
articulate au luat chipul reprezentarilor mitice, chip, care pana aici ocru rosu ramane primadovada a preocuparilor omului pentru
era imaginat numai spre inaItimiIe de nepatruns. Sub impulsul propria-i infrumusetare cu ajutorul colorantilor, prima dovada cand
acestora s-au ridicat ternplele. Saltul civilizator neolitic, unic in omul crede in puterile miraeuloase ale culorii. in acest spatiu si
Europa a creat cea mai frumoasa ceramics pictata cu eel mai bogat in acele indepartate timpuri s-a nascut culoarea-simbol si primele
continut mitic. Sub protectia zeilor s-au construit case cu etaj ~i reflexii coloristice ale podoabelor gatului (R2).
centre urbane, s-au pavat potecile cu ocru rosu, s-au pictat casele, in cel mai vechi mormant din Romania, descoperit la .
si in exterior, cu aceleasi simboluri impletite in cornpozitii Sf.Gheorghe-Covasna (cultura Cris), s-au gasit ~i bulgari de ocru,
meandrice, sub tutela acelorasi zei. in al V-lea mileniu i.e.n. lumea acestia fiind 0 dovada ca oxidul rosu continua sa fie folosit ~i in
carpatica in intelegere cu forte le nevazute a identificat viata de miJeniul al VI-lea i.e.n.(R3).
dincolo de a:\."111thana tic, inlaturand raul primar si rninimalizand Pe acelasi nivel cultural al anilor 6100 i.e.n., inciziile vaselor
starea sufleteasca apasatoare generata de conceptia privind dualitatea din vatra Dudesti au fost intercalate cu pictura in brun, alb si rosu-.
existentei. Atunci sufletele nu cunosteau durere. Tricromia, in aceasta perioada preistorica reprezinta 0 premiers si
o performanta in simbolistica (R4).
Referinte: La Cru!?OVU (5250 i.e.n.) ceramica se infrumusetea, pe langa
'I. Marija Gimbutas: Civilizape ~i cultura. Ed. Meridiane, 1989 incizii, eu vopsea cruda, cu rosu. Si aceasta este 0 dovada ca
2. Muzeul de Arheologie, Chisinau. Expozitie permanenta
vopsitul cu rosu era impus de anumite cutume !?ifacea parte dintr-un
3. V.1. Markevici: Marturii ale trecutului. Chisinau, 1985
ritual bine definit. Ceramica pictata cu rosu, cu reflexe in negro
ciocolatiu, pe fond crem-galbui a predominat in simbololistica, pe
tot parcursul mileniului al V-lea ~i al IV-lea te.n.(R5).
in orizontul culturii Gumelnita, la Brailita, prin anii 4800
i.e.n. se mentinea obiceiul de a se stropi mormintele cu ocru, Se
confirma astfel existenta aceleiasi credinte !?iacelasi ceremonial
alInmormantarii cu ocru (R6).

f~"PII(iii II II 90
91 TNTRE AN" 7000 ~1 3500
Tot in aceeasi perioada, la VlinAtorii Mici, Dfov, s-au pictat pana mult peste apa Nistrului a excelat in ceramica pictata.
strachini, pe crud, cu benzi late alternand negro cu rosu bruno Meandrele descinse din spirala, redate tricromic in ceramics ~i pe
Asemenea combinatii s-au practicat ~i in alte statiuni ale spatiului zugraveala caselor au fost eel putin egale in bogatia de continut
carpatic ~i de atunci au ramas specifice acestui areal (R 7). cu vetrele vecine ale culturilor Gumelnita ~i Petresti. De 0 rara
Izolarea pigmenttlor coloranti a constituit 0 problemA dificila frumusete s-au realizat compozitii'tricrome in statiunile Hiibii~~ti,
in acele indepartate timpuri si, se presupune cAintamplarea a jucat Valea Lupului, Cucuteni, Dealul Paltinis, Paraul lui Istrati si in
un rol prioritar pentru seleetia produselor naturale. Manuitorul multe alte localitati apartinatoare ale acestui areal. Localitatile
colorantilor a recurs la tatonari multiple ca sa obtina nuantaceruta neolitice Costesti, Rusestii Noi, Duruitoarea Veche, Branzeni,
de legile sacre. Din cercetarile tntrepnnse la SuItana-CaIar~i a Floresti, Soroca, unele ridicate pe vetre paleolitice se adauga ~i ele
reiesit ca vasele au fost pictate cu grafit, iar procedeul nu a ramas la marea vatra (cultura Cucuteni, cu tehnica grafica ~ pieturala),
numai Ia nivelul culturii Gumelnita (R8), simbolistica fiind identica in continut ~i in forma de redare.
in anii cand luminile civilizatiei vechi s-au stins (3500 i.e.n.), Pretutindeni cele trei simboluri cromatice (rosu, negro, alb-os) cu
in Pestera Curata-Nandru, modelatorul ceramicii sacre a umplut efectele lor de nuanlii ~i proportie au facut totdeauna dovada unui
tncrustatute cu pasta alba, potrivit traditiei de la Carcea (6100 sim] al armoniei culorilor, al simetriei ~i al ritmului desfasurarii
i.e.n.,. di
C14, R9). motijelor (R.I2) .
.~ ",,",CUll -Olteni a, ann.. J.
H~';'--: "'''00' I.e.n. . fi Cu Aria de raspandire a centrelor un de vasele, templele
Ciamurlia , Dobrogea, mil. aIlI·lea i.e.n. certitu me a ost 0
. legatura stransa intre miniaturale, accesoriile de cult ~i zeitatile erau pictate cu aceste
Pi -...... semnificatia culorii ~I culori-simbol a cuprins intotdeauna tot spatiul carpatic (R.13).
, a desenului. Au fost Astfel, cultura Baden, in acest spatiu s-a afirmat prin pictura cruda
.A perioade lungi in care eu alb ~i rosu, redand aceleasi semne primare specifice intregului
f!"; se intrebuintau vasele, spatiu. Exemplarele ·pictate de la Berea-Satu Mare confirma pre-
zenta acestei culturi in nordul extrem, la polul opus culturii
~.
ale caror impresiuni ~i
impunsatun au fost Basarabi-Calafat unde se opera cu aceleasi semne. in multe centre
,. incarcate cu pasta alba, s-a folosit, in ornarea ceramicii, procedeele excizarii, imprimarii
; simbol al ax~ui tha- ~iincrustarii, al incarcarii eu alb, valorificand, conceptual, si fondul
natic (R 10). Intarirea rosu al vasului, al piesei ornate.
eu alb-crem in incizia Statuetele, accesoriile de cult ~i vasele de practica rituala,
seninelor duale a subli- prin ornamentul lor, adesea au grupat cele sapte semne ~i cele trei
niat pe eel de al treilea culori sacre. Au fost folosite freevent ~i alte derivate-din semnele
ax. Presararea ocrului sacre, ca: "S", "M", "X" etc., in diferite combinatii ~i pozitii de
la articulatii subliniaza o rara frumusete. Toate acestea au fost ridicate, sacralizate la rang
sintagma: viata presu- de zei ~iastfel, cu ele, omul a putut inchega dialog pentru ca de
Fig. 18 BarIa· Arg~ pune miscare. Ocru- la bun inceput au fost investite cu puteri divine, Simbolurile, fie
rosu avea in acea vre- ele grafice sau coloristice au restituit forta oamenilor arealului
me puterea de simbol al fiintei vesnice (RIl). carpatic pentru ca acestia sa fiinteze, sa supravietuiasca in mileniile
. Cultura Cucuteni, ca 0 precursoare majora a culturii precucuteni, grele ce urmau sa vina.
in spatial ei din sud-vestul Transilvaniei sinord-esml Munteniei,

.APITOLUL II 9:z 93 fNTRE ANII 7000 ~I 3500


FRECYE~TA SHIBOLrRILOR

N
Referinte:
1. {. Mic1ea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane. 1980
2. AI. Paunescu: S.C.I.V.A 1, Tom 21, 1970, pag.17 umarul mare de dovezi da temei convingeril~r ca in
3. Dorin Popescu: Materiale ~i cercetari arheologice, Ed Academiei Romane, perioada ani lor 7000'-3500 i.e.n. s-a creat in arealul Carpatilor
vol.li, 1976, pag.43 dunareni un complex vestimentar de interior, specific manifestarilor
4. Vl. Dumitrescu: Arta preistorica in Romania. Ed. Meridiane, 1974; pag.29
spirituale de atunci.
5. L Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980
6. N. Hartuchi.col.: Materiale ~i cercetari arheologice, Ed. Academiei Din panza sacra, tesuta in templu dupa anumite canoane,
Ro~ne, vol.III, 1954, pag.129 - s-au creat vesminte necesare femeilor care conduceau ceremonialul
7. Dorin Popescu: Materiale ~i cercetari arheologice, Ed Academiei Romane, specific credintelor societatii matriliniare. Atunci se practica si
vol.Il, '1976, pag.41 ceremonialul nudului sacru (vezi Hora de la Frumusica).
8. C.S. Nicolaescu-Plopscrvcol-: Materiale §i cercetari arheologice, Ed.
Academiei Romane, vol.Vll, 1984, pag.39
Datorita consacrarii zeilor si inmultirii templelor au fost
9. C.S. Nicolaescu-Plop§Or,. col.: Materiale ~i cercetari arheologice, Ed. sacralizate sernnele primare prin insasi materializarea continutului
Academiei Romane, vol.III, 1957, pag.29 acestora. Astfel, in rastimp de 3500 de ani, cele sapte simboluri
10. Muzeul national de istorie ~i cercetari arheologice a Rornaiei, vol.IV,
au consolidat baza
1981, pag.3
credintelor de ince-
A1 Parta - Banat, anii 5200 i.e.n,
11. Muzeul national de istorie ~i cercetari arheclogice a Romaiei, vol.Vlll, V Ostrovul Corbului - Oltenia, anii 5200 i.e.n,
1986, pag.21 put, prezente fiind
12. Emil Condurachi, col.: Harta arheologica a Romaniei totodata in toate ma-
13. Muzeul de Arheologie, Chisinau. Expozitie permanenta nifestarile de ordin
spiritual.
Precum zeii din
lut ars, si vesmintele
purtau insemnele pu-
terii Cosmosului. Di-
alogul cu acesta era
cu putinta numai uti-
lizand puntile dintre
Pamant si Cer create
de coloana, de spira-
la, de cere, de romb,
iecare semn intru-
nind 0 dorinta, 0 spe-
anta, multumiri.
Da r n ic ia p a-
mantului . si bogatia
ufleteasca au facut
a oamenii acestor
locuri sa imprime, sa Fig, 19 T elciu - ~asaud

as iNTRE ANll 7000 ~I 3500


CAPITOLUL II
redea pretutindeni simbolurile traditionale, milenare. Lutul ars din
A~EzAIu CARE - LA DATA MEN110NAT1 _
care s-au cladit zeii depune marturie, sustine existenta unei "vechi
SE FOLOSEAU DE SThmO~UlU iN CREDINTELE LOR
civilizatii europene" care i~i avea centrul in inima Carpatilor .
. Zugravelile meandrice, bicrome ~i tricrome, raman un punct
de referinta privind gama larga de folosire a semnelorsacre. Cultura Data absoluta (CI4)
Peste douazecisicinci de dovezi sunt suficient de convingatoare anii i.e.n.
privind existenta costumului de ceremonial in indepartata epoca
1. B6ian 4010 ± 85
a pietrei. Prezenta valnicului, spre exemplu, in aceleasi vremuri,
pe valea niului CuboIta, la Izvoarele Tisei, in Banat ~i la Gumelnita, 2. Cascioarele 4035, ± 120
constituie, alaturi de multe altele, 0 dovada a existentei unei 3. Cotofeni " .. 3515 ± 100
conceptii eomune in gandirea mistica a populatiei acestui spatiu. 4. Cris 6100 ± 100
Firesc, toata populatia carpatica se conducea dupa norme comune, 5. Cucuteni ········· 4415 ± 50
daca prin materialele de practica spirituala se exprimau la tel. 6. Cuina Turcului 10650 ± 150
7. Draguseni 3600 ± 100
8. Frumusica " 3600 ± 60
9. Gumelnita 5250 ± 150
10. Hamangia :.~ 3681 ± 70
11. Hliba~e~i 5530 ±80
12. Husi : 4250 ± 140
13. Leca Ungureni .· 3395 ± 100
14. Let : 4415 ± 50
15. Margineni : 3660 ± 55
16. Precucuteni 5580 ± 85
17. Rusestii Noi " : 5565 ± 100·
18. Soroca 4880 ± 150
19. Tarpesti 55~0 ± 85
20. Trusesti., 3600 ± 60
21. Turdas 5300 ± 100
22. Tartaria 5300 ± 0
23. Vadastra 5250 ± 60
24. Valea Lupului 4950 ± 60

CAPITOLULII
fNTRE ANII 7000 $1 3500

.•......
OD1JDll PURT ..\TOARE DE SEM~E SACRE

C
VETRE CARPATICE
CU SIMBOLURI INTENS FOLOSITE ~ Cama - Oltenia, anii 1500 i.e.n,
onsolida-
rea credintelor, ase-
1. Baia de Fier 32. Let •...
~. --:::;r~ - oft;. '-..... •
zarea lor pe temeiul
2. Baraolt 33. Nandru unor precepte .stabile
3. ,Baile Herculane 34. Ocna Sibiului .au dat nastere unui',
4. Brailita 35. Ostrovu Banului climat general, tipic,
5. Branzeni ' 36. Ostrovu Corbului de satisfactii. Atmos-
6. ' Broscauti 37. Ohaba-Ponor fera de entuziasm si
7. Buhusi 38. Pestera Spurcata cucernicie randuite in
8: Cavadinesti 39. Petresti anumite perioade ale
9. Calinesti-Oas 40. Pietrele anului au creat sar-
10. Ciorani 41. Paraul lui Istrati batoarea, Aceasta zi nu
11. Ciumesti 42. Poiana.in Pisc putea aveastralucirea-i
12. Carcea 43. Portile de Fier necesara tara 0 ves-
13. Crusovu 44., Rastu timentatie adecvata. in
14. Cucuteni 45. Rusestii Noi astfel de lmprejurari
15. Cuina Turcului 46. Schela Cladovei s-a renuntat la haina
16. Dealul-Fantanilor-Traian 47. Sf.Gheorghe de lucru, la haina de
17. Dealul Viei- Traian , 48. Santimbru protectie a corpului, la Fig. 20 Semn sacru, ~dAr - Basarabia

18. Deva 49. -Soroca rochia tip sarafan, pentru utilizarea in adulatii ~i mai cu seama
19. Doboseni 50. Spantov in Iibatii, a unui vesmant lucrat din tesatura sacra a templului. Era
20. Dolhestii Mari 51. Strachina firesc, motivat, ca vesmintele in astfel de imprejurari sa poarte
21. Dudesti - 52. Tartaria insemnele specifice credintelor practicate, sa sublinieze simbolurile
22. Duruitoarea Veche 53. Targsor grafice ~i crornatice, sa mentina insemnele "Datatoarei de viata".
23. Frumusica 54. Traian-Buhusi Pentru ca ceremonialul se desfasura in temple, in interior,
24. Gumelnita 55. Traian, 0-1 Fantanilor ' vestimentatia de ceremonial nu a intrunit calitati termoizolatoare,
25.Gura Baciului 56,. Trusesti ci nurnai cele impuse de canoanele libatiilor. Piesele vestimentare
26. Habasesti 57. Tuguiata create pentru astfel de ceremonie au fost purtatoare ale intregului
27. Grota Hotilor Herculane 58., Varvaienca repertoriu simbolistic,' iar in contextul ceremonialului a sporit
28. Harsova 59. Vadastra semnificatia acestora prin compozitiile permise de spatiul textil.
29. Hotarani 60. Vidra o piesa vestimentara sacra, in neoliticul carpatic, intrunea rnai
30. Ieoana 61. Vanatorii Mici multe mesaje adresate zeilor, fapt pentru care nu era transmisibila,
nu era ocopie a pieselor traditionale, darrespecta legile pentru
,31. Ipotesti-Slatina
tare fiinta. Piesele vestimentare, in epoca de inceput a lorconstituiau
o expresie a sentimentelor fata de puterile Cosmosului.

99 TNTRE ANII 7000 ~I 3500


"n\IJl 11
Piesele vestimentare de. ceremonial au aparut in mileniul al Iclod-Cluj (R. 7), s.a. A fost podoaba subliniata a zeitei de la
V-lea l.e.n. pe Hinga costumul de practica curenta, pe langa haina Ghigoesti- Trusesti (R.8) ..
de lucru. Tesatura mult mai fina, croiul mai ingrijit, culoarea si Pliseurile late, proeminente, totdeauna au fost impodobite,
grafica pregnant individualizate, toate au concurat la alcatuirea iar cele dosnice au evidentiat culoarea-simbol, tenta predominanta
noilor articole vestimentare purtatoare de elemente sacre. . a' compozitiei, in cazul acesta fiind culoarea lutului ars.
Rochia "tip sarafan" a ramas, lncepand cu aceasta perioada, Croiul acestei piese a permis 0 mobilitate excesiva a
in gama pieselor vestimentare de practica curenta, cele de folosinta purtatoarei, desfasurarea in evantai a piesei vestimentare raspunzand
zilnica, , termoizolatoare. astfel miscarilor cerute de canoanele jocurilor rituale in care femeile
Din rochia "tip sarafan" a derivat croiul rochiei "tip clepsidra" erau implicate. Valnicul exista in anii 5000 i.e.n. in multe vetre
si in acelasi timp simbolul unei zeitati. Reprezentari- ale carpatice.
"zeitei-clepsidra" divulga in tipul rochiei prezenta ei tutelara in
practica vestimentara de ceremonial (R.l). Modelul acestei piese FOT A, ca ~i valnicul, a imbracat parte a inferioara a corpului
a atins ulterior cote estetice inalte In vatra Prutului superior, in sustinandu-se pe. talie si cazand pana aproape de articulatia gleznei. -
anii 2980 I.e.n. (CU). Astfel, la Branzeni, tinerele purtau sarafan Si fota a fost lucrata dintr-o singura bucata, dreptunghiulara, cu
simplu, de tipul traditional cunoscut la Bogata, la Frumusica, la chenar mare, desfasurat pe trei laturi, 0 lungime fiind rezervata
Fantanele iar femeile preferau sarafan bogat in franjuri, pe poale asezarii pe snur. Dupa modelul de la Vadastra, fota era cunoscuta
(R.2). Tot in aceasta perioada, in aceleasi asezari sepurta si in sudul Olteniei in anii 5250 i.e.n. (CU), eu aceeasi neschimbata
sarafanul, acesta fiind 0 dovada a departajarii hainei de lucru de strueturaeompozitionala (R.9). Figurina ferninina cu excizii si ,
cea creata anume pentru intregirea ceremonialului. Hainele de lucru incrustatii ee sugereaza eostumul complet prezinta 0 dovada a
erau frumos si ingrijit alcatuite, iar cele de ceremonial, pe l<lnga existentei fotei mulate pe corp (cultura Vadastra, R.l 0). Modelele
aspectul estetic stocau 0 mare incarcatura spirituala prin impletirea de la Vadastra au fost create cu 70e de ani inaintea celor de la
simbolurilor in cornpozitii atragatoare: Vestimentatia de ceremonial Vinca (R.Il). au fost realizate "prin tehnica tesaturii si alesaturii"
nu raspundea cerintelor practice de protectie termica, ele fund lR.12), fapt ce conduce la ipoteza di fota a fost creata pe malul
destinate numai ceremonialului. stang al Dunarii, in Oltenia.
Fusta evazata, fiira pliseuri, se remarca in decorul vasului
V ALNICUL este prima piesa vestimentara de ceremonie, globular de la Bucova (cultura Vinca). Fusta-clopot este decorata
cunoscuta pe 0 arie larga de raspandire in spatiul carpatic. La cu triunghiuri hasurate, (eu hasura paralela Ia 0 latura), in asa tel.
inceputul mileniului al V-lea, la Parta s-a lucrat vasul antropomorf lncat pe orizontal, in desfasurare se inscrie un zig-zag pronuntat,
de tipul "in forma de bufnita" unde figurina feminina poarta valnic, nstfel intrunind conditiile functionale specifice valnicului.
fusta bogata in piiseuri late (R.3). Amt pliseurile, cat si celelalte Vasul cu picior ajurat de la Ciumesti-Satu Mare (cultura
simboluri (volute inclestate, unghiuri opuse) toate stint fOrlnate din Tisa-Polgar), poarta in decorul sau imaginea "vrastelor in doua
cate patru segmente paralele, fapt ce conduce la concluzia ca aceste ape", iar croiul fustei-clopot este evident (R'l-l),
pliseuri "aveau acelasi conti nut sacru precum unghiul, ori spirala, Figurina ferninina din teracota, de la Bogata-Gradi~tea,'judetul
deci prima 'piesa vestimentara, in ansamblul ei, ar fi putut- fi un J nlomita poarta pe fusta. pe .valnic un decor geometric, in simetrie
sirnbol: Valnicul de aceasta factura compozitionala a fost cunoscut pcrfecta cu intregul ansamblu vestimentar. Figurina apartineculturii
in multe vetre neolitice, in mileniul V-III i.e.n.. aria de raspandire lloian (R.15). .
fiind foarte mare: Bucova (RA), Gumelnita (R.5). ChirnogiIk.S),

CAPITOLUL II 100 101 iNTRE ANII 7000 ~I 3500


incepand cu finalul mileniului al VI-lea i.e.n. atat valnicul. . Aeeste patru articole au avut, atunei; functii sacre. deopotriva cu
fie el cu pliseuri sau derivat din fusta-clopot prin detasare din [esutul ~i olaritul. eu pregatirea ofran dei, cu cantecul ~i dansul.
sarafan, cat ~i fota, pronuntat mulata pe corp, au purtat izul sacru Toate au facut parte dintr-un ritual specific epieentrului culturil~r
al manifestarilor spirituale specifice acelor vremuri. europene,

BRAtJL a fost creat ca 0 necesitate fireasca, in aceeasi perioada


cu valnicul ~i fota, deoarece acestea it au parte components de ASEZARI PURTATOARE FRECVENT DE VESMINTECU
sustinere, de fixare pe corp.rf'otdeauna. el a facut parte comuna SEMNIFICATII MITICE(mileniul V-III Le.n.)
cu .grafica celorlalte piese vestimentare intre care s-a gasit. A fost
subliniat in compozitia de la Parta, de la Bucova, Gumelnita, Iclod, SARAFAN: CIUPAG
Chirnogi, Ghigoesti s.a, a constituit punctul de plecare in redarea I. Branzeni- Basarabia I. Vadastra-Olt
pieselor vestimentare eroite, izolat. pentru asezarea pe corp -"de la 2. Bogata-Gradistea-Ialomita 2. Verbicioara-Olt .
brau in jos", de la talie plecand. - 3. Frumusica- Neamt 3. Cucuteni-Iasi
'-. 4. Fantanele-Bistrita-Nasaud
CIUPAGUL, acea piesa vestimentara destinata invelirii ~i FOTA (Valnic)
protejarii bustului a derivat din croiul sarafanului, fiind de fapt VALNIC (fota) I. Vadastra-Olt
partea superioara a acestuia (R.16). Se atesta documentar ca aceasta I. Parta- Timis 2. Ciumesti-Satu Mare
"bluza" exista in mileniul al V-lea, evoluata fiind din esarfa. A 2. Bucova-Mehedinti 3. Bogata-Gradistea-Ialomita
pastrat apoi eroiul partii superioare a sarafanului eu deeolteu bogat 3_ Gumelnita-Ilfov 4. Boian-Ialomita
(R.17), s-a ridieat la nivelul unor semnificatii majore .prin 4. Chirnogi-Ilfov
compozitii complexe, cu semne sacre bine cunoscute. ,5.·Iclod-Cluj BRAu
Pe vasul antropomorf de la Parta, grafica ciupagului este
marcata eu doua volute unghiulare de spirala plasate inclestat,
6: Ghigoesti-Neam] I. Parta- Timis
7. Cascioarele- Ilfov 2: Gumelnita-Ilfov
intre doua unghiuri opuse. Incizia denota ca bluza era completa 8. Zambreasca- Teleorman 3. ICl~-Cluj
. (cultura Vadastra). 9. Floresti-Basarabia 4. Chirnogi-Ilfov
", Figurina de la Vadastra divulga existenta ciupagului cu 5. Ghigoesti-Neam]
manecuta, piesa bogat ornata ell simbolurile traditionale utilizate
in mileniul al V-lea te.n.(R.18). VELITOARE
Folosirea unei esarfe asezate diagonal, in banduliera, a I. Husi- Vaslui .
lmbracat bustul de-a lungul intregului orizont al eulturii Vinca,
in neolitieul mijlociu, in care s-a incadrat ~i statiunea Verbieioara
Referinte:
(R.19). \ I. Muzcul de Arheologie, Chisinau. Expozitie permanents
Esarfa eu contrabara pe sub 6rat ~i eu bran, toate benzile 2. Muzeul de Arheologie, Chisinau. Expozitie permanenta. Exponatele din
fiind incadrate ell siruri de puncte, au format ciupagul bogat decoltat Varvarovca, Brinzeni
at statuetei fuziforme de la Cucuteni, in anii 4500 i.e.n. Valnicul, 3. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.32
4. I. Miclea. R_ Florescu: Dacia preistorica. Ed. Meridiane, 1980, fig_43
fota, braul ~i ciupagul, dupa sarafan formeaza lista pieselor ~- VI. Dumitrescu: Mil neoliticam Romania. ·1968. pag.107. fig;93
vestimentare, piese. aparute in "miracolul" neolitie, in Carpati. 6. Muzeul de lstorie a Romaniei. im-.95808 .

CAPITOLUL II 102 103 TNTREANII7000 ~13500


7. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. ~l,eridiane. 1980. fig.234
9. Comeliu V. Mateescu: Material'! §i cercetari arheologice, Ed. Acaderniei
Romane; vol.Vll, 1961, pag.59 .'
10. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.77
11. Marija Gimbutas: Civilizatie §i cultura, Ed Meridiane, 1989, fig.8, 13
12. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, pag.59
13. I. Miclea, R. Florescu: Dacia, preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.43
14. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.235
15. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed'Meridiane, 1980, fig.96
16. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.158 PE ~~
17. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.158
18. I.. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed Meridiane, 1980, fig.77 ~&QP f~e·n·
19. 1. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed. Meridiane, 1980, fig.44 .
20. I. Miclea, R. Florescu: Dacia preistorica, Ed-Meridiane, 1980, fig.187 'pAN~
iN~~~
AN·UL ~EBQ
.,,:
. ' :it ~

t~ \. i J.~.,.
~
',: '.,:;#, :'
oi3~
{l, ':" "'~

o
..... t Zodja mitHrilpr
o Per~nit~t~
, -:
'~ '{ :.'" ,"

Fia. 21 Scmn 1401"U do laral riispAndire

r) TNTREANII7000 ~13500
APITOlUL II
" ADOR-\REA" ENTIT..\Tn.OR ABSTR-\CTE

E poca metalelor a debutat cu importante ~i profunde


schimbari sociale. Sistemul patriliniar, prinduritati.majore, a adus
EVOLUTIA INCIZIOGR-\FIEl PRII\'L\RE
- dupa forma de redare -
cu sine un mod nou de viatii emanat de sistemul piramidal al
structurilor. Ierarhia, ca sistem, si-a pastrat caracteristicile tari1
imprumuturi . constiente sau influiente spontane. Caracteristicile
tribale, dure, straine de doctrina populatiei locale, au fost impuse
cu brutalitate, in intreg spatiul carpatic ocupat de vaiurile / volute serpentiforme .
indo-europenilor. " "
Pentru ci1subsolul acestei zone dispunea de mari zacaminte spirala\
metalifere, pentru ca intrase in traditie preocuparea pentru obtinerea
podoabelor prin prelucrarea metalului nativ, dupa anii 3500 i.e.n. volute ungbiulare "
a luat amploare mestesugul prelucrarii- minereurilor de cupru ~~al curbilinie
dozarii aliajelor in vederea realizarii unui metal mai dur si
transformarii acestuia in unelte, arme si. podoabe.
. Uneltele erau cerute de procesul economic dezvoltat pentru cercul ,- semn originar al
acea vreme. Se continuau preocuparile pentru imblanzirea "cultului solar"
animalelor ~i plantelor, pentru ridiearea productivitatii acestora, Forma semnului
pentru satisfaeerea nevoilor ee earaeterizau noua societate, atat redat
material, cat ~i spiritual.
Confruntarile generate de ofensiva triburilor cautatoare de
prazi ~i terenuri bogate au eondus la proliferarea armelor de toate
tipurile cunoseute sau inventate atunci, de la folosirea ealului ea rectilinie - segmentul de dreapta din care a
mijloc de lupta, de la perfectionarea uneltelor de vanatoare, pana derivat "cultul coloanei"
la cele mai 'ueigatoare instrumente: stiletul, seeurea de lupta,
laneea, s.a.
inarealul civilizatiei carpatice, mesterii faurari au imbogatit
repertoriul artieolelor de podoaba cu neasemuite creatii cornpletand
astfel golul produs prin distrugerea edifieiilor spirituale autohtone.
Atunei, ~i in conditii grele, simbolurile au treeut din cenusa
templelor, in metal, in lemn, s-au eonsolidat ~i mai mull in tesatura
firelor colorate ~i in ineizia eeramicii rituale.
Tulburarile sociale au dat puteri sporite semnelor primare
imbogatind mijloaeele de exprirnare eu noi si trainice elernente,
ereind astfel un cult al ehipului fortei supreme, cult al drumului DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO
ee lega omul de Cosmos.

CAPITOLULIII 106
PERENITATEA SIMBOLlTRILOR

Multedovezi arheologice eOnflima o perioada de treeere


lenta a simbolurilor primare de la ceramica, la metal. Metalul mult
mai pretios atunci a devenit treptat rivalul lutului ars, in exprimarea
semnelor purtatoare de informatii. in prima parte a perioadeis-au
imprimat paralel, in lut ~imetal, si semnele derivate din simbolurile .
primare, toate alcatuind dialogul eu puterile ancestrale. S-au eonto-
pit, ori s-au perindat multe culturi pe fondul simbolistic al credin-
telor populatiei stabile. Triburi straine au venit eu carul pe patru
roti (R.l), si in vechiul cere incizat al podoabelor, localriicii au
si adaugatcele patru spite ale rotii (R2). Acest imprumut a fost
posibil numai dupa ce se stingea cloeotul rival dintre triburi, fiind-
ea sedentarii nu au gasit nimic bun la cei care Ie tulburau linistea.
Pentru intarirea dialogului launtric, omul a eontinuat sa-si
apropie semnele mesajelor de sursa de emanare a lor. A cautat sa
se exprime, prin simboluri, in lut, in metalul atat de pretios, in
Frumusica - Neamt, 4500 i.e.n.· Raucesti - Neamt, 4500 i.e.n. semnele ~i culorile hainelor si ehiar prin incrustarea simbolurilor
saere in propria piele a corpului (R.3).· Si in perioada bronzului
a
si a fierului, inciziile, pentru Ie intari semnificatia au fost umplute,
ca ~i mai inainte, cu pasta alba, in rare cazuri, eu metal, adaosul
in ineizii fiind, la randul lui element menit sa' sublinieze
semnificatia simbolului. .
Pentru 0 receptionare lesnicioasa s-au adus elemente noi la
simbolurile vechi. impodobirea acestora cu altele create fiind
necesara in exprimare. Astfel, in asezarea de la Aldei, ~i nu numai
acolo, in ceramica s-au incizat patrate ~i romburi eireumserise
precum si crestaturi triunghiulare (R4).
Semnele sa ere, simbolurile primare au dovedit vitali tate in
mileniile marilor framantari sociale, au venit in sprijinul mentinerii
credintelor. Din mileniul al Ill-lea, pana in anul zero a treeut de
multe ~" flacara . nimicitoare a altor popoare. Dupa fieeare val
simbolu ile s-au ridieat mult .mai viguroase, Venitii au trecut, ori
s-au top t in .neant: cimmerienii (1.20(). i.e.n.), celtii (550. i.e.n.),
Costesti -Basarabia, 2700 i.e.n. bastarnii' (200 i.e.n.), s-au repetat incursiuni romane, s.a., s-au
format .coloniile grecesti intre anii 650 si 500 i.e.n. Desi fieeare
PLANSA D aveau elemente proprii ale bogatiei spirituale,in repertoriul

CAPITOLUL III 108" 109 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


localnicilor au patrons extrem de putine semne. Sunt dovezi care
atestaca procesul s-a inregistrat invers: repertoriul altor popoare tinutul bogat al acestora, pot fi amintite localitatile de pe Muresul
care au intrat in contact cu carpatinii s-au supus influientelor Superior: Capusul de Campie si Dedrad, de Ghirisul Roman-Cluj,
spectrului simbolistic local. Nu se gasesc urme ale triburilor asiatice de Padureni-Constanta, de Daia-Giurgiu, s.a. La Baleni-Galati s-a
deoarece acestea erau prea sarace ca sa fi avut vreun repertoriu descoperit un depozit format din 23.J de bratari ornate cu semnele
simbolistic, prea sarace spiritual. traditionale (R9). Atelierele de la Aiud,. Spalnaca, Gusterita ~i
Simbolurile descinse din paleolitic s-au mentinut riguros pana Uioara executau incizii in metal de 0 rara frumusete, foloseau
in plina epoca a fierului, ~i dupa aceasta. Au predominat in finalul combinatii exceptionale intre semnele sacre si variantele noi ale
bronzuiui, autriumfat in podoaba vestimentara, deci au iesit cu acestora. in ateliere se confectionau intr-o gama larga de podoabe
bine din perioada de declin a civilizatiei neoliticului. in salasul si produse de folosinta curenta: -brice de barbierit, seceri, securi,
halisttadt de la Novaci-Draganesti Olt, ornamentele sunt formate celturi,' sageti ~i arcuri, topoare de lupta exceptional ornate cu .
din linii dubIe, spirale inclestate, cercuri, romburi (RS), ca in alte motivele traditionale purtatoare de miracole.
multe localitati apartinand orizontului cultural Montcoru. Majoritatea asezarilor au continuat cu simbolurile in ceramica,
Pretutindeni se in- desi bronzul pare sa fi fost preferat in exprimare, urmand dupa
Al Dans ritual - mileniile IV-II talnesc frize formate acesta celelalte metale in ordinea descoperirii lor. Toate obiectele
V Gumelnita din coloane, zig-zag- lucrate din materii dure au fost puse sub tutela graficii celor sapte
uri, siruri de romburi semne, au fost inzestrate cu 0 anume incarcatura spirituala ca sa
~i triunghiuri flan- poata fi utilizate (RIO). In unele asezari pe acelasi orizont cultural
cate, dominate de un- se alcatuiau siruri cu semnele cunoscute, se creau compozitii menite
ghiuri ~icercuri (R.6). sa largeasca spectrul artistic. Atunci s-a creat friza, aeea
in plina creatie exceptionala propozitie alcatuita din semne (R.II), cand predominau
a epocii bronzului si coloane, unghiuri (eu laturi paralele) ~i romburi redate "in snur",
dupa aceasta au dai- in cultura Cernavoda (Columbia D.).
nuit in creatia inci- La nivelul culturii Tei (R.12), se inerustau ori se imprimau
zionala unghiurile compozitii eu romburi flancate de schevron, in multecazuri tot
schevron (R.7). Nici imprimate "cu snurul"; la Stoicani-Galati, la Poiana Turcului (Glina
o bratara ornata nu a 1Il), nelipsind din decor scarite, triunghiuri hasurate, spirale,
fost lipsita de un- unghiuri, s.a. Ineepand eu aceasta perioada s-au lnmultit paralelele
ghiuri, romburi, cer- valurite, simboluri ce deseind tot din vechea vatra culturala
curi, hasura, zig-zag, carpatica. Material bogat de referinta privind eontinuitatea poate
linii perechi ~i ne- oferi si statiunea Carliomanesti-Buzau (cultura Monteoru), (R13).
perechi ~i in Carpati Este important de retinut ca unele statiuni; coneomitent au
s-au descoperit zeci tilizat spirala ereind astfel "es't-ul, labirintul ~i sinuozitatile atat
de tezaure de acest de frumoase. Noile expresii si-au gasit loeul in majoritatea
fel (R8). Tinandsea- ompozitiilor (RI4), au oeupat loe important in ornament la
ma de numarul mate strovu Mare (R.15), la Poiana Turcului (eultura Glina). apoi in
Fig. 22 Maraml- Vlap de piese ~i de con- toate statiunile de tip Hallsttadt.

CAPITOLULIII
11 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
, I
Epoca bronzului $i a fierului au imbogatit inventarul Dovezile descoperite. vizeaza anumite centre bine cristalizate 'ad-
podoabelor, au adus elemente noi, toate subliniind firul neintrerupt ministrativ: Partes, Blandiana si Vintu 'de Jos, apoi Bilvanesti-
al cr~ainte19r,al supunerii in fata fortelor' nevazute. Mehedinti, Coldau-Bistrita Nasaud, Fizesu-Gherla, s.a. ,in exemplare
"jp' 'bronz, spirala a facut epoca ~i pentru faptul ca ma- rare a fost raspandita in intreg spatiul carpatic, incepand cu secolul
leab!Htatea mefalului a ~argit gama de reprezentari. Din fire $i al XIII-lea i.e.n.(R.2.J.).
bare s-au torsionat brati1ridiferite. numarul volutelor avand se Unele bratAri erau alcatuite cu 0 "aparatoare" - 0 spirala
pare, Q ~~re ~mi>ortan~ in continutul siin))Q~~c.N't~~rulpi~selor bogata ce iesea in afara obiectului in sine situandu-se pe un plan '
de po4~~, importanta lor ~p'-context 'spiri~l, ornamentul in sine, vertical: Aria de raspandire era larga, lnsa nu se cunoaste bine
h~p.e,r~ CQ decorul lor, deci bog~P~, s0Ptphio?:itatea au departajat semnificatia acestui adaus, da~case are in vedere continutul spiritual
o~eN~ lntre ei ~abiliI}d' 0 anume treap~ ierarhica. Bra~rile al acestui obiect.
spiralice aveau mai mare importanta decat b~tArile deschise, in Fibula "tip passementerie" a fost 0 podoaba de mare valoare.
cazul cand acestea de; pe urma nu erau bogat incizate. Pe langa Dupa tehnica lucrului, par sa fie toate lucrate in acelasi atelier
alte podoabe, bratan spiralicecu mai mult de trei volute s-au gasit transilvan, in apropierea surselor de metale nefieroase, par sa fie
in necropola de la Balta.•Verde, Oltenia (R 16), apoi 0 cantitate lucrate de aceeasi mana desi distantele unde aceste exemplare au
de 57 bucati a fost descoperita pe vatra atelierului de la Aiud fost descoperite, impun contrariul. S-au descoperit doua bucati la
(R 17), s-au gasit la Maglavit Oltenia, la Tg-Mures, la Varsad si Rafaila-Vaslui, una la Barlad, una la Bocsa, alta la Aiud, una la
PAuli$, la Vintu de Jos. Moldova Veche (R.25). .' .
De mare importantii erau si verigile de picior, fie ele spiralice, Unele piese metaIice de podoaba creaza precedent or-
sau din benzi inchise. IJJ.numar diferit erau insirate pe una, sau namentului cu gaitan, ideia fiind luata, probabil, de la tehnica
pe ambele gapipe' lungind $irulpauA la noua bucati. De obicei se ornarii prin imprimarea cu snurul. in perioada bronzului II s-a dat
intercalau cele din bronz cucele din fier,' din aur, sau din argint amploare acestei tehnici in reprezentari simbolistice.
asa cum s-a dovedit a fi fost purtate la Tufa~Ilfov (R.18). S-au Tutulii, falerele, aplicele, discurile, butonii, nasturii etc." scot
purtat verigi de picior in stravechea asezare de la Galaspetru Bihor in evidenta bogatia ornamentala a vesmintelor, repertoriul semnelor
(R.19), la Partes-Alba (R.20), la Gogosu-Dolj (R.21), la traditionale concentrat in ornamentul accesoriilor. Decorul celor
Dedrad-Mures (R22), la Crasna-Salaj (R.23), Ia Drencova-Caras 133 de butoni descoperiti la Taut-Bihor intruneste toate semnele
Severin $i i~ multe alte locuh, pretutindeni s-au batut aceleasi originare, de la caz, la caz, combinatiile acestuia Indreptand privirile
semne ale finalului paleoliticului ~ziu, aceleasi simboluri care au spre alt conti nut de idei (R2).
stapanitSpintUl de-alungul ipifegului neolitic, in arealul Carpatilor Cele trei miniaturi perfecte ale urnelor de la Dunareni, alaturi
dunarew.' . '" . '. de un berbec stilizat si un alt pandantiv largesc aria de referinta
Pentru ca obiectul purtat sa-$i dubleze valoarea simbolica, in a hallsttadt-ului carpato-dunarean prin deschidere pana la Varniti,
unele cazuri chiaf 'puterile miraculoase, in, aceasta plina epoca ~ Moldova Veche, distrugand astfel Iimitele "enclavei". Practicilein-
bronzului s-a creat $i s-a purtat fibula-ochelari. De fapt este 0 cineratiei "tipice" in sudul Olteniei erau cunoscute $i in Banat, iar
fibula forma~ din douA spirale bogate, legate intre ele. Poate $i aici, accesoriile vestimentare din metal erau abundent folosite (R27).
in cazul '~cesta s-a urmarit 'puterea dublului, conceptie bine .Toate simbolurile, pe parcurs au imbracat diferite forme ilJ
cunoscuta $f raspcindita in secolul al Vll-lea i.e.n. Aria larga de interjlretare, au capatat diferite functii $I au raspuns lamultiple
rnspcindiie, in conditiile grele din acele vremuri, raritatea obiectului, indatoriri spirituale. Unghiul, de pilda, a avut un rol precis la
presupune ci1 numai .capetenihe i$i permiteau asemenea podoabe. Cuina, Turcului, in compozitia
. de.~ falanga. Apoi, a fost simbolul

113 DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO


unghturi, ca pe tablitele de la Tartaria, imprimate inaintea marilor
unei zeitap si i~ simbol-parte dintr-un mesaj. in epoca bronzului infiltratii (R.33). Soarele,' ca loc de intrare spre Cer, cu spirala
a devenit element grafic in' propozitia unui dialog continuu, parte spre Cosmos, cu oehi sa vada Pamantul, asa cum este imprimat
componenta a frizelor bogat ornate. Pe parcursul existentei lui; la Tanana, pe tAblitii, este imprimat ~i la Dunareni, pe laterala
acest semn primar a luat diferite forme ~i interpretari prin unei statuete. Probabil cultul, ~i in general, taria simbolurilor a
schimbarea pozitiei pe plansa pe care era, redat Si-a schimbat fost subliniata in clandestinitatea impusa de triburile violente care
intelesul in interpretare cand a fost repetat izolat. Cand s-a repetat vanturau spatiul (R34). M~te povestiri etiologice s-au urzit si
ordonat, cu laturile paralele, a comunicat cu totul altceva, iar cand multe Incrustari ale acestor simboluri s-au facut in lut, in metal,
repetarea a fost ~iratA pe un ax, mesajul a fost schimbat. "Ramura in materiale dure ~i in textile! Semnele sacre s-au nascut odata
de brad" cu spicul spre iniilpmi simboliza viata, iar inversandu-i cu primele unelte de piatra, 'au fost lncrustate cu prima aschie de
sensu! simboliza reversal acesteia, simboliza moartea. Aceasta, axul silex aleasa din prund. Semnele de inceput sunt 0 dovada ca omul,
thanatic a fost subliniat inca din cultura C~ prin incarcarea in- in clipa cand s-a trezit din somnul inexistentei a dorit sa nu fie
ciziilor cu pasta alba in liantul careia a fost praf de oase calcinate singur. Cele sapte semne primare au traversat epoca de piatra, au
(R28). Fiecare semn si-a imbogatit, pe parcursul existentei lui, trecut prin epoea metalelor, ca in La-Tene sa fie incarcate cu
atat forma de prezentare, cat ~ continutul interpretativ, unele dintre semnificatii ~i mai adanci, sa ocupe spapi din ce in ce mai largi,
ele dainuind ~i astazi. Asezarea "in berna it era cunoscuta la oricare ar fi fost greul cu triburile calatoare. Cu certitudine,
Sf.Gheorghe-Covasna (cultura Cris) in mileniul al V-lea i.e.n., simbolurile au fost datatoare de forta ~ sperantii.
cand printre liniile valurite (ape)a fost flxata ~i ramura de brad in cultura Monteoru, lntre anii 1700 ~ '1200 I.e.n., statiunea
cu varful indreptat spre adancuri. Aceeasi pozitie a fost respectata, de la Carliomane~-Buzau a intrunit, in omamentul ceramic, toate
pentru acelasi continut interpretativ, cand pe vase de incineratie, cele sapte semne primare. Toate acestea au traversat peste timp,
la Dunareni s-a asezat ramura de brad "in berna". De aici, pana ~i in aceasta zona, peste douasprezece milenii ca sa se gaseasca
la Sf.Gheorghe distanta este mare, atat in timp, cat ~i in spatiu la finele epoeii bronzului cu aceeasi robustete, in compozipl mult
(R29). ~i la Porolissum-Zalau s-a incizat ramura de brad "in berna" . mai bogate in continut, cu mesaje mai bogate in limbaj, cu expresii
(R30). Este de lnteles ca aceasta pozitie aramurei, a simbolului mai nuantate (R.35).
vietii ~i mortii arata drumul spre vcirtejul adancului, spre nefiinta fo- La sfar~it de epoca, se poate aprecia,spre, deosebire de
losindu-se doar 0 simpla schimbare de pozitie. Prezenta ramurei la bronzurile vestice si nordice, ca cele carpatice "au dat motivului
nastere, la nunta, la moarte, la capataiul celui trecut in "regatul um- , ornamental al spiralei 0 dezvoltare cu totul exceptionala" (V.
brelor", pentru a-l ajuta pe om, in spatiul thanatic, sa treaca apele Parvan). Se poate explica cu tezaurul de la Sarasau-Maramure~,
Haosului, ramane un simbol major. in acest caz detaliat, ramura cu bratarile de la' Firighiaz- Timi\, ca alaturi de spirala se gasesc
este desprinsa din Arborele Cosmic anume ca sa arate calea spre ~i celelalte semne cu care spirala a constituit setul sacru, miezul
ad3ncurile de nepatruns, din valurile caruia s-a ridicat arborele spiritualitap.i populatiei stabile. Hallsttadt-ul a inceput viguros cu
primordial (R31). lata, deci, "VII-ul, simbolul vietii, indreptat spre cele ~pte semne ~i cu variantele lor, toate batute in bratarl, fibule,
adancuri, semnifica· opusul, deci prin pozitie, semnul era dual. ' inele, pandantive, diademe, cingc1tori etc., in compozitii ale caror
inmi s-a nascut cercul (acum 12000 ani), apoi cercuri taImiiciri se lasa asteptate (R36).
concentrice au fost crestate in com, in metal, repetAndu-se pana Mentinerea simbolurilor sacre !n omamentul bunurilor era
, in epoca fierului (R32). Cercul, sau cercurile concentriceau deschis oobligape impusa de climatul general, in intreg spatiul carpatic,
o poarta spre tariile necunoscutulni. Soarele a fost redat simbolic o mostenire stransa in reguli, in nonn~ dure, de la care nu se putea
printr-un cere. Pe acesta s-au asezat zimti, lant de triunghiuri, de
lIS DE LA 3500 pAM TNANUL ZERO
CAPITOLULIII
abate nimeni. in fieeare zona, timpul se scurgea pe vadul inghetat al nu confirmau realist prezenta apei, fiindca aici prezenta rarnurei
acestor simboluri, lara nici cea mai mica abatere. Marele atelier de de brad existenta in repertoriul semnelor nu confirma prezenta
Ia Cremenea-Sita Buzaului, de la Galma, de la Ladauti-Costanda, de bradului intr-o statiune asezata la distante mari de zona cu acesti
la Let, de 1a Ariusd judetuk Covasna au constituit un lant al aceleeasi arbori (R.40).
culturi spirituale, fiecare perioada fiind marcata cu anume caracte- in La Tene, in perioada daco-getica s-au mentinut simbolurile
ristici, dar pe acelasi fond al credintelor primare sustinut pe coloa- traditionale, cat si cele derivate din acestea (RAl). Multe dovezi
nele simbolurilor. Dovezi ale aceluiasi filon se.gasesc, Ia nivelul teh- confirma folosirea simbclurilor noi, cu preponderenta, la
nic al culturii Monteoru, in multe localitati, dintre acestea nelipsind Popesti-Ilfov (R.42), dar sunt ~i dovezi (cazul Dudesti) unde coloana
Pauleni, Tg. -Secuiesc, .Catalina, Cernat, s.a, Se dovedeste prin aceas- este fermata dupa modelul de la Cuina Turcului. Deosebirea consta
ta ca fie care asezare paleolitica s-a extins prin dezvoltarea ei fireas- in faptul ca rombul, in locul hasurei are -un alt romb. La Dudesti,
ca, prin sporul natural al populatiei ~i odata cu dezvoltarea s-au _ pe langa spirale mai sunt si frize cu "es"-uri paralele, asemanatoare
consolidat credintele. Dovada consolidarii credintelor 0 constituie eu cele de la Naeni (R.43).
ins~i perenitatea simbolurilor in grafica fiecarei culturi (R.37). Semnele sacre au constituit elementul de baza al tuturor
Setul semnelor sacre, alaturi de variantele lor, in noi compozitiilor, in ornamentistica secolului I i.e.n., au supravietuit
compozitii si variante se intalnesc in tehnica incrustarii, astfel.: $i s-au impus in cultura populatiilor existente atunci, pe aceste
-scarita, linia valurita adanc, hexagon 'cu diametru punctat, locuri. In mileniile II-I l.e.n. s-a conturat patura conducatoare prin
zig-zag, toate lucrate in negru, la Poiana Turcului; anumite caracteristici in port ~i in relatiile cu semenii supusi, AstfeL
- spirale ell volute in unghi asezate opus ~i simetrie pe van aristocratia triburilor dace de la Runcu ~i Baia de Fier-Gorj,
de unghi, unghiuri cu laturi paralele incadrate de drepte paralele, rlea-Corabia, s.a., consuma vin de Rhodes si se purta dupa moda
friza de "es't-uri, la Dragusesti, asemanator cu frizele de la Maeni: receasca si romana, ea de altfel toata aristocratia dacilor, iar
- Ian] de "es'i-uri, Ia Monteoru si Ostrovu Mare; marea masa a populatiei din Carpati a ramas credincioasa datinilor,
- repetari de segmente oblice, paralel incadrate, formate din obiceiurilor, cultului mostenit de milenii. in perioada La Tene s-au
drepte paralele, frize cu lant din romburi punctate, spirale inclestate lmpus elemente eleniste in credintele daco-getilor aristocrati, dar
etc., lei. Novaci, Draganest- Vlasca (R.38). Toate marcheaza multimea, in gospodaria ei de tip autarhic a ramas supusa acelorasi
robustetea cu care simbolurile traditionale intra in epoca fierului, eguli milenare neschimbate. in dave se impletea curentul modern
in Hallsttadt $i La Tene, in acest orizont cultural se gasesc idus prin nego] cu filonul autohton care, prin vitalitatea lui, nu
elementele primare in fraze compozitionale complexe, dar ~i izolate putea pieri. In aceasta perioada s-a repetat criza lnregistrata de
ca cele de lainceputuri. Astfel, la Harman-Brasov, coloana in mbolistica in perioada de trecere de la sistemul matriarhal, la .
. zig-zag este incarcata cu unghiuri cu laturi paralele la unghiurile eel bazat pe forta ~i supunere. Cetatea Buridava poate fi un exemplu
repetate ale coloanei. Tot in aceeasi statiune apare grupul de drepte unde traditionalul se impleteste cu modernul importat, unde resturile
paralele si orizontaIe intocmai ca pe spatele falangei de ecvideu, ramice ~i urmele textile se gasesc pe aceeasi vatra cu fusaiolele
alaturi de insemnul zeitei-pasare si de schevron (R.39). ell greutatile razboiului de tesut ~i cu bulgarii de oxid rosu
Imitatii de imprimare cu snurul s-au inregistrat in Dobrogea, (R.44). Poate unde Buridava s-a ridicat pe temeiul altor forturi
Galati, Braila, in Oltenia ~i Transilvania, dar in toate statiunile trace, cele sapte semne au fost raspandite in ornamente, alaturi de
erau redate aceleasi simboluri, sub impulsul credintelor, nu al riantele lor $i de alte semne aduse in grafica ~i arhitectura. In
elementelor de mediu. Asezarile primitivilor erau in preajma apelor, nnii pragului dintre cele dona ere, continutul sacru al simbolurilor
acestea fiind unul din depozitele sursei de hrana. Liniile valurite topea in canoanele regulilor estetice, in vreme ce semnele sacre,

CAPITOLULIII 116 17 DE LA 3500 pANA rN AN


simbolurile si variantele lor ramaneau in arta textila cu aceeasi
vigoare, cu aceeasi prospetime. Gospodaria deplin izolata a 25. Idem pag.139-144;,
26. Idem pig.100;
conservat acest tezaur, l-a ferit de influiente,
27. Idem depozitul de la Moldova Veche; • .
28. Materiale arheologice privind istoria veche vol.l, Ed.Academiei Romane,
Referinte: 1953, pag.324;
1. Marija Gimbutas: Civilizape §i cultura, Ed.Meridiane, 1989, pag.189; 29. K. Horedt: Materiale §i cercetiri arheologice, vol.Il, Ed.Academiei
2., 'M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed. Romine, 1956, pag.5;
Meridiane.1989, pag.161; " , 30. M. Macrea: Materiale §i cercetiri arheologice, vol.VII, Ed.Academiei
3. Romulus VulcAnescu: Mitologie romanA, Ed.Academiei Romane, 1985. Romane, 1961, pag.361; .
pag.95; y.
31. Romulus VulcAnescu:Mitologie RomanA,Ed.Academiei Romane, 1985;
4. Gh. ~tefan, col.: Materiale §i cereetari arheologice; 32. M., Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
5. Szekely Zoltan: Materiale §i cercetari arheologice, vol.III, Ed.Acadeniiei Meridiane, 1977, pag.138;
RQmane, 1962, pag.149; 33. Muzeul Transilvaniei, Sectia arheologie-Cluj;
. 6. AI. Vulpe, col.: Materiale §i cereetari arheologice, vol.VIII, Ed.Academiei 34. Romulus VulcAnescu:Mitologie RominA, Ed.Academiei Romane, 1985,
Romane, 1961, pag.309,fig.3; pag.367;
7. I. Nestor, col.: Materiale §i cercetari arheologice, vol.VII, Ed.Academiei 33. AI. Oancea: Cercetliri arheologice, vol.II, 1976,pag.191;
Romane, 1961, pag.513; 36. V. Parvan: Getica, editia 1926, pag.187-188;
8. M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania;ECL . 37. Materiale arheologice privind istoria veche vol.I, EdAcademiei Romane,
Meridiane, 1977; 1953;
9. Idem pag.73; 38. Radu Vulpe: Materiale §i cercetari arheologice, vol.III, Ed.Academiei
10. K. Horedt: Materiale §i cercetari arheologice, vol.Il, Ed.Academi • Romane, 1962, pag.227, fig.3/2; ,
Romane, 1956, pag.S; 39. A.D. Alexandrescu, col.: Materiale §i cercetari arheologice, vol.X,
, 11. K. Horedt: Materiale §i cercetari arheologice, vol.VIII, Ed.Academi Ed.Academiei Romane, 1973, pag.231;
Romane, 1961, pag.219,fig.76; 40. C.V. Mateescu: Materiale §i cercetari arheologice, vol.Vll, Ed.Academiei
12. Radu Vulpe: Materiale §i cercetKri arheologice, vol.III, Ed.Acad~' Romine, 1961, pag.57;
Romane, 1957, pag.227; .41.. K. Horedt: Materiale §i cercetari arheologice, vol.VII,' Ed.Academiei
13. AI. Oancea: Cercetari arheologice, vol.Il, Ed.Academiei Romane, 1976, Romine, 1956, pag.23-26;
pag.191; 42. Radu Vulpe: Materiale §i cercetari arheologice, vol.Ill, Ed.Academiei
14. D. Berciu, col.: Materiale §i cereetari arheologice, vol.VIII, Ed.Academi Romane, 1957, pag.227, fig.13-21;
Romsne, 1961, pag.131; 43. Eugen C!>ffi§8:Materiale §i cercetlri arheologice, vol.V, Ed.Academiei
15. D. Berciu: Materiale §i cercetiri arheologice, vol.II, Ed.Academio Romane, 1959, pag.91; ,
Romane, 1956, pag.306, fig.40; 44. D. Berciu: Buridava Daeica, Ed.Academiei Romane, 1983;.
16: Idem pag.253;
17. M. Petrescu-Dambovila. Depozitele de bronzuri din Romania,
Meridiane, 1m.pag.80;
18. Idem pag.48;
19. Idem pag.94;
20. Idem pag.161;
21. M. Petrescu-Dimbovita: Materiale §i cercetlri arheologice, voU
Ed.Academiei Romine, 1956, pag.262; -
22. M. Petrescu~Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania,
Meridiane, 1977, pag.~62; I

23. Idem pag.90;


24. Idem pag.59-394;

CAPITOLULIII
". 119 DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO
PRINCIPALE A~EzARI PREISTORICE CARE
AU FOLOSIT INTENS ORL~AMENTUL SACRU --
- - :
.. -- ..
- :;::-- 1 ~ ;;; s ~

**
">

1. Baia de Fier-Gorj
2. Bmle Hereulane
25.
26.
Ipotesti-Slatina
Let-Covasna ' ~IXX 0 /'ffil~ "¥>
~ ~I
I

-Caras Severin
3. Baraolt-Covasna
4. Brailita-Braila
27.
28.
29 .
Nandru-Hunedoara
Oena Sibiului-Sibiu
Ostrovu Banului-Mehedinti
- ,~i~ I~!@ ~t} $ >:::
0:::
<
...l

1~~I~~ @

< !~~~tooo ®~, x• '


5. Broscauti-Botosani 30 . Ostrovu Corbului-Mehedinti
.~ I

i;.:a
e ~
6. Branzeni-Basarabia 31. Pestera Spureata-Hunedoara >;< 5
7. Cavadinesti-Galati
8. ICareea-Dolj
32.
, 33.
Pietrele-Ilfov
Paraul lui Istrati-Basarabia
"'1Yv> , I

Q
~'N ~:~II r-; :
~
9. Ciorani-Galati
10. Crusovu-Olt
34.
35.
Poiana in Pisc-Sibiu
Portile de Fier-Mehedinti
, "" vv~i~~~
@:UJ 1'~lx I
u
U.l
...l
<
~:$1' €)~;00~I'*
11: Cucuteni-Iasi 36. Rast-Dolj
U.l
12. Cuina- Tureului-Mehedinti 37. Rusestii Noi-Basarabia I"
~

'~~lJ1\ !~1tx1
13. Deva- Hunedoara 38. Schela Cladovei-Mehedinti

*~
U.l
14. Dealul Viei- Traian-Neamt
1
39. Santimbru-Mures C/l

.. ~ 0

*~~
U.l
15. Dealul Fantanilor-Neamt 40. Soroca- Basarabia I

16. Doboseni-Odorhei 4L Spantov-Ilfov ~


0..
17. Dudesti -Ilfov
18. Duruitoarea Veche
42.
43.
Sf. Gheorghe-Covasna
Strachina-Dorohoi
'" ~@i7'1
o
,"'-'
"»1'
--------_.,
®: i "'i,
~
o )~«
~
C2
~
.. ~ . v'"
-Basarabia
19. Floresti- Basarabia :
44.
45.
Tartaria-Alba
Targsor-Buzau
1

-: ..: /" ·'....


:0'; ~ ~ Q
~
~
0..

U.l
I

0 © <~ B $ X <
20. Frumusica-Neam] 46. Trusesti-Botosani t'
,
t------ ..-------.. _.--' -.--.. .


.21. Hotarani-Olt 47. Vadastra-Olt !'"
~ ~ I i

X<o'~ @~.J: ~I~>\ s:


22. Habasest-Iasi, 48. Verbicioara-Dolj
H- ~
!
23. Harsova- Tulcea 49. Vidra-Ilfov !N
24. Icoana-Olt

.-~o:v I., OI@J[Q1 ~JX


~IOIV,O *Ix:
a,
'E
~
'" ®llii1 I I

121 DE LA 3500 pANA iN ANUL ZERO

CAPITOLU,L III
compozitiile rarisime erau create sub protectia zeilorsi folosite
" DERIVATE ALE SIMBOLURILOR

In
numai la ceremonialul inchinat aeestora. ,
In textile, si derivatele din simboluri s-au ridieat la rang de
jurul anilor doua mii l.e.n., simbolurile, ca mijloc de
izvod, au oeupat loc important alaturi de simbolurile eu rol
exprimare si-au largit sfera lor de influienta prin aparitia mai semnificativ in mesaj.
AI Trusesti - Suceava, anii 4400 Le.n, mul,tor elemente noi.
Clepsidra deriva din coloana prin seetionarea~,
V Iclod - c. Tisa, anii 4400 i.e.n Fiecarui simbol i
modulelor alaturate formand 0 imagine asemanatoare eu
,

~" "~
s-au adaugat varian-
~. te; unele dintre aces-
doua triunghiuri apropiate, opuse la varf, in grafica <>
textila, motivul coboara din imaginile antropomorfe ale
~" ~4:";'~JI! tea imprumutand e- eeramieii pictate de la Traian-Dealul Fantanilor si ehipul .
lemente structurale, "Zeitei-albina" redat in ceramica, tot in mileniul al IV-lea,
~ altele incar ca nd in asezarile de pe Valea Siretului Superior, ambele avand la baza

3t
structura primara cu semnul transfocator al imaginii de pe falanga. Este important de
elemente nou create, retinut ca tot in ceramiea cucuteniana, la Trusesti-Suceava, in romb
toate acestea fiind a fost inseris alt romb, iar in aeesta au fost trasate dona drepte
astfel derivate ale paralele la o. latura. Fragmentul de coloana, ulterior, a
semnelor de inceput.
fost redat in trei variante interesante. Astfel, in prima
Atat simbolu- varianta, extremele inferioare au fost prelungite in doua
rile, cat $i derivatele
talpi formand dona unghiuri de cate 90 grade. Apoi la ~
lor au fost red ate
Monteoru, numai extrema superioara a fost incizata in
frecvent in cerami-
aeest mod (R.I), urmand ea a treia varianta sa '
ca, in metal si nu
intruneasca conditiile celor doua, precedente.
numai in aceste ma-
Fragmentul de coloana utilizat la Monteoru, Vadastra si
teriale, potrivit re-
Habasesti, incrustat in bronz la Berzasea (Caras-Severin), Aiud,
gulilor traditionale Ighel (Alba), Taut (Bihor), a fost "ales" si brodatin material textil,
atat de inradacinate.

X
Fig. 23 Mozaceni - Arges F tul .' 1 1 in sate Ie din nordul Basarabiei (R.2), in eele din Tara Oltului
ap ca III seco u (R.3), in Lapus (R.4), in Gorj (R.5), in Arges, in Dobrogea si
al XX-lea al erei crestine tesaturile poarta in grafica lor, de-o Vulcanesti, in tinutul Buceacului. ,
potriva simbolurile si derivatele lor, presupune existenta
Semnul "X" eu un segment prelungit orizontal
neintrerupta in aceasta lunga perioada a aceluiasi suport
este preluat din pictura cucuteniana. 0 analiza mai ,
motivational cu adancile lui semnificatii. AItfel nu se poate explica
atenta conduce .la concluzia ca fragmentul de coloana
in broderia textila a tuturor simbolurilor si derivatelor lor, suportul
a fost format. intai din doua semne "X" suprapuse,
textil dovedindu-se documentar, tot atat de rezistent in timp, cat
observatie ce trimitenemijlocit la originea semnelor primare. Este
piatra, sau metalul.
important ca semnul X, din epoca metalelor pana astazi a imbracat
Derivatele din simboluri au aparut si s-au raspandit treptat,
cinci forme de sine statatoare in tot atatea modele textile. Acest
pe masura ce semnificatia mistica a simbolurilor pierdea din
"X" cu prelungiri pe unghiuri de 135 grade a fost brodat pe artieole
intensitate in avantajul bunului gust si al indemanarii. Cu toate
vestimentare in zona Persani, in Tara Barsei $! Izvorul Muresului
acestea, din mileniul I i.e.n. p1na la finele mileniului II-lea e.n.,

123 DE LA 3500 pANA TNANUl ZERO


CAPITOLUL III 122
(R6). ca si semnul "X" eu arnbele sernne prelungite astfel. in Trifesti-Neamt s-a creat un sir policrom cu simbolul
depresiunea Intorsatura Buzaului (Transilvania), cu de la Nucet (R20). in broderia covorului maramuresean

X
acest semn s-a brodat mai-cu-seama tivul manecii si ·(R.21). izvodul principal a fost format dintr-un romb
gulerul, a fost ales in tesatura bracirilor. in frizele in care sunt expuse noua arcade asezate "in stol de
fotei. Cu a doua varianta s-au imbcgatit si scoartele cocori". Arcada, in combinatie cu alte simboluri, tesuta
oltenesti si cretanul mehedintean. a fost utilizat in in fir metalic. in Banal. pare de efect deosebit (R.22).
tinutul Padurenilor (R.7). nu a lipsit din broderia In satele moldovene s-a tesut areada in doua variante.
dobrogeana (R.S). nici din Tara Zarandului (R.9). Adesea. pe fota, perechea de arcade a protejat rombul,
Semnul X cu prelungiri in cleste formand unghi de 90 de pereehea de segrnente. sau patru puncte (R.23).
grade. luat de la Grumazesti. Tarpesti (mileniul al V-lea). sau de Arcada cu rasfrangere in interior, in cleste, luata in asociere
la Dudesti. de la Soroca (-t5-t5) si pus in crucc cu deschiderile de cu alte semne este usor de recunoscut in grafiea vestimentara sibiana
cleste laterale. A fost brodat si altfel, in doua variante: cu intcrscctia
alungita pe 0 drcapta, cu sagcti (R.IO). sau cu drcpte prclungitc
pc ax si finalizatc in unghiuri (R.II).
(R.2-t). in unele cazuri. in pereche, in sens
opus. a imbratisat rombul inscris in romb
l R. 25). sau 0 floare cu patru petale (R.26).
(V)
"X" prelungit in patru cruci. sau cruce cu Aceeasi arcada cu prelungiri laterale prin ax ..

+
bratcle in cruce. semn inscris intr-un patrat sau si eu doua rasfrangeri formand 0 voluta in
drcptunghi a fost model prefcrat celor care brodau unghiuri a fost aplicata ea izvod in multe zone, eu pondere fiind
.in satele Padurenilor (R.12). sau ale Iasului (R.13). Bihor. Zarand. Hateg (R.27). Oas (R.2S), pe versantul rasaritean
ca si la Persani, Fagjiras, Arges, Teleorman. in al Muntilor Apuseni, la Toplita, la Dolj, in toate [inuturi le
uncle cazuri. barclc au fost pr.elungite in volute. ca moldovenesti. in unele sate bihorene, latura rasfranta a unor variante
in lzvoadclc din Argcs (R.I-t). pc Somes. pe Mures. a fost creata sub forma de pieptene sporind astfel efeetul grafie

X
in Nasaud. in Oas. in judctul Satu-Mare. Friza tivului al compozitiei. Multitudinea de variante face ca arcada sa fie
este brodata cu acest semn in toate zonele etnografice, pretutindeni in grafica tuturor pieselor textile, in toate zonele
tivul fiind luat intreg ca izvod. sau numai pe jumatate. spatiului romanesc.
. Unghiul. care nu lipscstc nici din alternanta crucii Pomul-simbol a avut semnificatii majore in toate timpuriie
in cruci. pretutindeni ocupa un sfert din broderia subiiniind prin prezenta lui cele trei axe ale vietii omului. El a
tcxtila. . fost prezent la ridicarea acoperisului unei locuinte, a fost impodobit

'$..
"Arcada" neolitica de laParta (cuItura Turdas), repetata in la nunta. ramura cu spicul spre pamant (la Let, in anii -tSOO), la
cuItura Tei, la Popesti-Nucet (R15) si Carna-Dunareni (1500) Carna (1500).
trebuie sa fi avut semnificatii adanci daca frecventa ei a Pe langa "pomul vietii", model de tip iranian,
fost atat ' de mare in spatiul brodat al textilelor, in cele :au. e.leniStic, i~ arealul. Carpatilor .dunareni a existat
patru variante ale ei. in broderia costumului de la Persani III inventarulsimbolurilor-sacre ~l pomul autohton,
(R.16). arcada alterneaza cu sernnul "X" ca in anii 3515, simbol cu alte semnificatii, mult mai bogat in .
compozitia gasindu-se si in broderia costumului de pe continutul lui de idei: Pomul cu ramuri lungi si cu
Somes. de pe Crisuri (R17), Arcada in banda imbogateste varful catre pamant, ramura de brad cu spicul in jos
broderia fotei moldovenesti (R.1S), unde apare in banda au fost mult folosite in simbolistica cerarnicii funerarc (R
meandrata intre doua drepte paralele (R.19). Si in localitatea mai veche mentiune 0 constituie incizia de la Valea LUDIIIII

CAPITOLUL III 124 125


J
urmata de cele de la Floresti-Basarabia (2980), Cama-Dunareni
Tot ca raspuns al nevoilor de exprimare s-a
(1500) ~i cea din Buridava dacica, pe Valea Oltului (200).
creat si "es"-ul cu volute unghiulare reusindu-se
in textile, pomul autohton al vietii a fost redat tTFi variante principale:
intens in h?rbotica basarabea.. ~ ~i - cu predilectie pe 'Ln" cu patru unghiuri interioare a cate
prosoape - III toate zonele tml,deoarece ornamentele

*
90 grade sau cu sase unghiuri de interior;

,p
textile au luat parte la toate ceremoniile specifice
celor trei axe. La Cama, in incizii, ramurile pomului "~" cu unghiul interior de 135 grade menit sa alcatuiasca
. se sfarseau in cate un cere, iar acesta, in broderia tea mai simpla friza fugatoare, neinclestata;
vestimentara a fost redat printr-un "fluturas" metalic, . '"V''' care combina deschiderea un-
cu ajutorul paetelor sclipitoare. ghiului de 135 grade eu cea a unghiului alaturat,
Spicul de grau, aurit, totdeauna ridicat spre soare, simbol de 90 de grade. :
vestimentar amintind de painea sacra si vita-de-vie cu rod bogat Pe lang~ acestea, in compozitiile textile
- simbol 1'.1 bauturii sacre - specifice perioadei La Tene au fost s-au mentinut multe si felurite variante cu loc
primele simboluri fitomorfe izvorate din practicile rituale mentinute prioritar in jocul cromatic. Toate semnele au fost pastrate cu
in broderia costumului de ceremonial. sfintenie, au fost conservate respectandu-se cele mai mici amanunte,
Simboluri deriate din spirala, imbraca forma a dona variante: Fiecare semn, adesea Iar~ nume, a fost preluat ~i redat cu acelasi
doua volute, fat~ in fa~, legate intre ele ("coarne de berbec") si numar de fire si in acelasi loe predestinat si prielnic vederii.
doua volute, una opusa celeilalte, legate intre ele ("S"). Pentru ca Semnele spiralice au avut prioritate in compozitii, datorita
oaia a fost domesticita in spatiul carpatic ~i semnul apartine acestei continutului lor simbolistic, linia curba avand totdeauna un rol
zone, iar semnul "S" a fost incizat la Gura Baciului in mitic sporit. Aceasta a sporit valoarea rombului, a patratului ~i

S
mileniul al VI-lea. in mileniul urmator, semnul "S", sub triunghiului, a creat Cultul Coloanei, Cultul Soarelui, iar acest
multiple forme, a lmpanzit grafica ceramicii in mai toate cult a stapanit spiritullumii in ultimele doua milenii ale perioadei
statiunile neolitice din spatiul carpatic, in epoca urmatoare precrestine (R.30).
s-a extins in grafica metalelor pretioase, astfel formand 0 Intersectia segmentelor-pereche a sporit miracolul rombului
familie a simbolurilor specifice acestui centru civilizator; eu laturile prelungite. Acest simbol obtinut prin prelungirea
Inca 0 dovada a continuitatii semnelor primare, a rolului acestora dreptelor, sau prin prelungirea acestora in volute, fie ele unghiulare,
in perenitatea credintelor de inceput. sau nu, a constituit un element de baza, specific zonei car-
Mai ales vol uta, fie ea serpentiforma pato-dunarene. Rombul cu laturile prelungite a

.Ln continua, sau unghiulara a facut epoca sub multe


aspecte inconfundabile. Semnele formate din
volute, asociate cu spirala au creat compozitii
ocupat spatiu de seama in grafica textilelor din
Oltenia, Bucovina, Muntenia, in Tinutul .'
Padurenilor, in Dobrogea ~i Transilvania; in
complexe, au imbogatit ornamentul textil datorita ~i spectrului larg Bugeac, pe Crisuri ~i Tisa. A fost semnalat ca
mijlocitde proprietatile snurului colorat ~i diferit dimensionat. fiind folosit intens in satul Giilda de. Sus-Alba
Asezarea acestuia (a gaitanului), cu usurintape tesaturi bine finisate, (R.;3I), in Marginimea Sibiuhii (R.32), la
a condus Ia alcatuirea unor compozitii de sporit rafinament, capabile Apahida-Cluj (R.33), in satul Bujor-Basarabia
s~ raspunda tuturor cerintelor spirituale. (R.34), la Botosani (R.35). la intorsura Buzaului,
sau .la Sasausi-Sibiu (R.36), la Huedin (R.37).

CAPITOLULIII 126 127 DE LA 3500 pANA TN ANULZER0

~~ -----
Filra prelungiri laterale, fragmentul de coloana mistic al imaginii. Simbolul derivat in urma cu multe milenii are
de tip Monteoru cu prelungirile rasfrante in interior o mai mare raspandire in Dobrogea (R.48) ~i In satele litoralului
a fost multfolosit in omamentica textilelor, "citirea" basarabean, pe la Vulcanesti, Rombul dublat de patru drepte
lui facandu-se in ambele sensuri pozitionale. Cu finalizate spiralic a ramas izvodul preferat ~ al tesatoarelor de
romb in interior, cu puncte, sau cruce, semnul textil covoare din Soldanestl ~i Vasoca (R.49).
a fost reperat ca fiind preponderent in broderia Rombul sugerat de laturi izolate, finalizate in volute a descins
cingatorilor si a zgardelor in Maramures, Hunedoara, din repertoriul ceramicii de la Carna (1500) s-a raspandit in intreg
in Tara Lovistei ~i a Hategului (R.38), pe scoartele . spatiul carpatic, adesea predominand broderia textil4. A ramas
oltenesti, sau in broderia bihoreana (R39), pe brau izvod preferat in repertoriul satelor Bardar ~i Cemoleuca (RSO),
in Suceava ~i Bacau. in. broderia din Vlasca, Lunca Timisului, in yatra lui de b~tinA,
Acest tip de fragment de coloana, cu rasfrangeri in Dolj.
in interior, sau exterior, dar ~i cu prelungiri laterale Doua romburi suprapuse partial au format un alt izvod textil
drepte a constituit un alt model mult raspandit. apreciat. A fost ingenios combinat cu alte
Frecventa mare a acestui izvod pare sa fie in Banat, semne frecvente inBanatul Severinului, la
in tinuturile Vascau si Beius (R40), pe valea Oltului Tilisca-Sibiu (R51), in costumul mocanilor
transilvan (R41). Aria simbolului cu lateralele din muntii Apuseni (RS2), in compozitia
spiralate este considerabil mai mare, ca ~i intensitatea graficA a fotei in satul Briceni-Basarabia ~i
in raport cu celelalte semne folosite in compozitie, in desenul catrintei de la Caciulata (R.S3).
Oricand se apreciaza acuratetea semnului in zona Pentru ca s-au creat atatea variante ale rombului spiralat cap
Hateg (R42), in Caras-Severin, Maramures (R43), adepp ai frumosului textil sunt in spatiul romanesc, se simte nevoia
in Dobrogea ~i Teleorman (R.4..J), in peretarele , alcatuirii unui inventar ~i o selectie bazata pe criterii valorice.
basarabene, in covor. Adesea, mai-cu-seama in Stabilirea valorii 'este cu putinta numai stabilind frecventa semnului
Dobrogea ~i Banat, intre prelungirile laturilor avizat in raport cu celelalte semne arhetipale, caci cea mai mica I

rombului apar 1-2 volute intermediare care au interventie grafica schim~4 structural intreaga
menirea "sa incarce" modelul pana in masura in compozipe ~i deturneaza mesaiul, De pilda, rombul
care acesta iese usor inevidenta (R.45). Semnul astfel creat a fost marginit de douatriunghiuri opuse, pline, formate
brodat pe camasa in satele banatene si ale Hategului (R46), din cele doua jumAt4ti' ale modulilor alaturati,
exemplare gasindu-se usor in Dobrogea, in Basarabia, in nordul formeaza un semn care predomina decorul, saunu
Transilvaniei, in Baragan. A fost tesut pe chilim in satele Cotmenei ' lipseste din acesta in mai toate compozitiile textile.
(R47) si pretutindeni unde macatul este in atentie. Multimea de ' De fapt-incizia de la Cuina Turcului are in locul
variante a rombului cu laturile prelungite, decupat unghiurilor repetate culoarea ee exprim4 continntul
din ceramica specifica a "campului de ume" a fost acestora. Desi grafica este schimbata, continutul
raspanditA in toate zonele ~i pe toate tipurile de simbolistic este. acelasi. Semnul astfel schimbat ocupl loc in
broderie. omamentul scoartelor, al covoarelor, al peretarelor, .predomina
in uriasul repertoriu de semne, adesea, rombul frizele vaInicelor oltene~ nu lipse~e din alcAtuirea grafic4 a altitei
~ a fost subliniat prin dublarea laturilor cu alte etc., este cunoscut in lntreg spatiul romanesc.
~ simboluri, probabil prin~ sublinierea continutului

CAPITOLUL III . 128 129 DE LA"3500 pANA TNANUl ZERo


Sprancenata (sec.l i.e.n., R.59), iar in sec. II-IV e.n. figura in
.Simbolul soarelui in broderia textila
decorul culturii carpilor la Padureni, Piatra Neamt (R.60). Insee,
"Cultul Soarelui" a fost evidentiat in lucrari de mare valoare al X-lea e.n., a fost bine cunoscut in asezarea de la Garvan-Macin
(R. 5.•). Aceste lucrari de referinta mijlocesc 0 analiza lesnicioasa
ca semn al unei indelungate ~i valoroase mosteniri, semnul soarelui
a continutului simbolistic vestimentar, prilejuicsc 0 trecere in revisla
bucurandu-se de alese aprecieri in randul simbolurilor textile. Pentru

+
a evolutiei liniei curbe inchise. caci aceasta - cercul - nu poate
cli redarea lui a prezentat dificultati in tesut ~i brodat, campul de
fi neglijat, nu poate fi exclus din randul arbetipurilor graficii textile.
afirmare l-a avut in cojocarie ~i -in ornarea cu gaitan,
Contuml mult-indepartatei "Ientile", semnul primar de Ia Icoana.
Tot ingrupa semnelor solare a fost ~i crucea, fie ea cu bratele
semnul sacru atat de raspandit in asezarile neolitice ale mileniilor
"in cruci". cu bratele prelungite in unghiuri, sau
V-III, sub impulsul putemic al credintelor de inceput s-a ridicat
prelungite "in coame de berbec". Nu in putine cazuri
la rangul neperecbe al Cultului Solar. Cultul Soarelui atutelat
crucea este "tliiata" de X, de drepte radiante menite sli .
!?rafica sacra de-a lungul perioadei metalelor.rtoate manifestarile
sublinieze accentul simbolului .. Crucea inspicata in

+
rituale facandu-se atunci sub stlipanirea acestei forte spirituale. unghi (R.61), sau cea cu volute rnsfrante "in coame de
Ceramica specifics a "campului de urne", de pilda, a fost incizata,
berbec", totdeauna au fost pe acelasi plan cu crucea ale carei volute
incrustata, imprimata sub girul cultului dominant, cbipul simbolie
sunt intoarse catre interior. Toate acestea au fost asezate mai cu
al acestuia fiind prezentat in peste 1Svariante.
seama in frizele terminale. in decoml extremelor. al
Influienta trebuie sli fi fost colosala daca relicvele

®
tivurilor, ~olosindu-se astfei p~~e~ ~epe.tlirii, sa~ al
accstui simbol s-au pastrat in. grafica textila vreme de alternantei, Pe valea Buzaului ~l a Siriului, crucea cu
peste 3500 ani. Astfel, patru semne "S" puse in cruce. bratele finalizate in triunghi, de factura celei arbaice
peun ax au alcatuit rozeta soarelui drept simbol al de la Tangaru (cultura Gumelnita) a constituit semnul
vietii, al energiei ~i al miscarii perpetue. Rozeta soarelui principal in complexul vestimentar. Pe tesatura bainelor groase,
. a fost brodata pc cojoace, a inflorat pieptarele barbate~1i acest semn a fost brodat in Vlasca ~i Teleorman, la Romanati,
~i femeiesti la Costesti ~i Sarmisegetuza, la Orastie, la Venetia do Dolj, nu a lipsit din broderia bWteana.
Jos, in toate satele Oltului transilvan (R.55). AlAturi de rozeta cu Prin sacralizare, cercului i s-a adAugat semnul X, intersectia
cercuri concentrice inscrise in cere format din puncte, binecunoscuta modulilor ccloanei, astfel dublandu-i-se ~i sem-
~i la SAsliu~i-Sibiu (R.56)~ rozeta solaraa fost conturata cu fi nificatia. Aeestui simbo!, ulterior, prin anii 2000 ~
subpre de gaitan pretutindeni in.satele Crisului Alb (R.57), a fost
izvod de-sine-statator in "gliitiinitul" costumului schileresc, a fost
l.e.n.• in statiunea Govora is-au adaugat cercuri ~IO\~
concentrice ~i 0 aureola zimtatli. Cercul' sectional, ~~ ~

,
brodat pe gluga, alaturi de luna ~i stele in multe sate din centro Incercuit ~i aureolat a strapuns substraturile,

@
Moldovei (R.58). straturile ~i adstraturile culturilor carpatice i~ind .

<0>
. . "S"-ul asezat de doua ~ri. in cruce, a constitui
la vAzul lumii in anii IS00, in sudul Oltemei, in .anii 100, la
alt semn alaturi frecvent de "C" pereche, unul opu Sprancenata, in ceramica de la Dridu (R62), pe vase
•. celuilalt, acesta specific semnului de la Dunaren
de lut in Transilvaoia secolelor VII-VIII (R.63), a
• • Crucea cu bratele prelungite in volutefoarte raspandi populat ornamentul ceramicii de la Garvin in sec.
• ' in decoml textilelor grosiere, mai ales in Moldova X-XII e.n., continuand firul neintrerupt al simbolurilor
Basarabia, unde este cunoseuta sub numele de "crastll rpatice. Acest semn cu semmfieatii majore a fost .
Este flreasca frecventa crasta,ului in grafica romaneasca, deoan totdeauna plasat in centrul compozitiilor,"al broderiilor
acesta ocupa loe important in deeorul ceramicii davei de I

31 DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO


CAPITOLULIII
pe pieptare in Tinutul Hategului si.la coltul hainelor lungi, ornand a simbolului originar i s-a adaugat punet de centru pentru intregirea
pulpanele mantalelor, subelor, - scurteiciior, inOltenia, in Vlasca semnificatiei ~i astfel simbolul a imbogatit textilele Doljene (R. 72),
si Teleorman, in Tara Crisurilor ~j pe Somes, pe -"tA,bliile" hainelor Jumatatii rombului i s-auadaugat doua semne, doua segmente
gorjenesti, ' , intermediare, paralele, astfel simbolulfigurand in .
Insigna de, la Gornea, judetul Canis-Severin, . grafica textila blinateanA. Izvodul a fost brodat in ~

*
lucrata 'in ceramica glazura,tA, ,iit -anii 3QO e.n. a cuprins sticla policolora pe "eonci". pe "zgarda" ~i in fir ~
intr-un cere hasurat 0 cruce fo~~ din patru semne metalizat a fost tesut in "petie" (R. 73),
_"M", imbrAti~ndve~niCul proaspat semn al cultului In multe compozitii, rombul GU punct, sau punet in centrul
solar (R.64).Astfel semnul 4xM. ca simbol solar s-a romburilor circumscrise au fostfrecvent folosite pe
inrndAcinat in simbolistica vestimentara, in grafica zadii in satele motesti. pe dosnicul banatean, pe ~
textila. adesea ocupand loe prioritar. traistele tesute in "timbaluri", pe ceapsa, pe brau, in ~
Dupa loculsemnelor.arhaice, a fost creat in spatiul carpatic Tara Almasului.rpe diferite confectii textile (R,74):
~i nu se confunda cu crucea fermata pin unghiuri cu laturi paralele. Din rombul cu punct,;rininjumatAtire s-a creat triunghiul
Insigna de la Gomea, in muIte cazuri a purtat ~i poarta un patrat cu purict. Cele doua laturi opuseale.acestuia asezate .
in loculcercului .interior"dar 'ii acest semn a fost sectional _cu "indesehidere asemanator a~ouA litere "~" f~rmeaz:1i . '- X ./
acelasi semn al Coloanei, deci .otdeauna -apurtatpecetea cultului un alt semn solar, alta vanantA;t·ochlUhn. Acest V.6.V
solar. in grafica textila, frecventa acestuisemn al cultului a fost simbol solar. frecvent in broderia din Tara
atat de mare; incat, sporadic. s-a extins ~i in afara spatiului carpatic, Zararidului. dupa elementele care Ie intrunestc pare-sa fie eel mai
tinand probabil de' arealul zeitei-pasare (aceasta se substituia complex din punctul de vedere ideatic (R. 75). in multe compozitii,
semnului "M"). -" - , in Tinutul Padurenilor ~i al Hategului. s-au ingemanat doua
in grafica vestimentara a TArii Hategului. crucea fermata din asemenea semne pentru sporirea efectului simbolistic al broderiei
M a purtat in interior numai simbolul soarelui.' cu raze radiante (R.76). Rombul cireumscris pus "sub sprancenc" constituie un
la cere (R.65.). in Dobrogea. crucca a fost re:ljiza~ prin prelungire~ " ,simb9lsPecific tesaturilor vgroase de, interior in Moldova ~i
laturilor unui patrat (R.66). in centrul caruia fiind fixateromburr Basarabia(R7,7) .. dar se gasestc '~i in broderia vestimentara in
circumscrise (R.67). iar in Moldova, in-Basarabiasi Bucovina.rin Caras-Severin. '. v- .

satele rom'3n~ti din stanga Nistrului (vezi satul Pirita'),bratele' . Simbolurlle 'au ocupat m~i mult de jumatatc din' suma
crucii, adesea au fost disproportionate pe orizontal, sau pe vertical. izvoadelor textile, de-a lungul timpurilor.
unele dintre simboluri purtand rombul in interior (R.68).Au fost . ", in epoca metalelor, oamenii spatiului carpatic au cunoscut
create semne cu interior nedefinit. -mai cu seam_Ain zoncle Olt ~i al doilea mare val lnfloritor, iar viata prospera, linistea, si-au gasit
Romanati (R.69). dar ~i frize de real erect alc4t,uitc din semnul cxpresie in tihna credintelor si.in bunastare. in aeeste
de la Gornea si adaugate in compozitia plastica a pieselor conditii . optime, oogAtia IAuntricA a fost exprimata. ~"
vestimentare din Oltenia. in- satele Jiului de Sus, crucea din "M" exteriori~ta prinnoi si felurite cai. maicu seama prin ~
a purtat in interior perechea de segmente originara, izvodul 'fkand cxtinderea patetei cromografice in alcatuirea odlijdiilor, ~
astfel legatura cu semnelede la Dubova (R.70). in hainele spccifiee ritualului. in textilele destinate
Jumatate din rombul cu laturi prelungite. in loculuide rugaciuiie., fie el templul sau ungherul locuintei.
..A. ',- Vlasca a constituit UII alt element grafic, 0 altA va-
/. ." rianta a cultului solar: oehiul (R. 71)~ Acestei jU,mAtAti

CAPITOLULIII 133 DE LA 3500 pAN A TNANUL ZERO


Referinte:
1. ' VI. Dumi1resc:u:Arta preistoricl in Rominia, EcLMeridiane,1974, fig.307; 31. Delia Bratu: Interiorul llrioesc din zona vitieoll Alba, Biblioteca
2. 1.. Vrabie: Coleclie pen;onall, siltul PJop-Basarabia; Academiei ·Romine 11.615553; ,
3. Comel Irimia: Portul popular din zonaPer'fIlnilor, E.S.1..A; 1958; 32. Boris Zdereiue: Tilisca-un sat din Mlrginimea Sibiului, Biblioteca
4. Valeriu Butura: Evolupa portuJui popular in sectorul risiritean aI Munlilor Academie! Romine 11.445480, pag.39;
Apuseni, pl.ID; 33. Viorica Pascu: Aspecte- din evolulia portului popular din eomuna
5. Ana Peptanaiu: Colecpe personali, satul Bridet-Gorj; , Apahida-Cluj. Biblioteca Academiei Romine 11.463041;
6. Cornel Irimia: P~l popular din zona Per'fIlDilor,E.S.1..A, 1958, fig.37; , 34. Alex. Harbuzaru: ColecJie personall. satul Bujor-8asaram-;
7. PaUl Petrescu: Costumul popular rommesc din Transilvania ~i Banat, 35. Angela Paveliuc-Olaru: Artapopularl din zona Boi~anilor:, Botopni
E.D.P.Buc., '.959, pag.57; 1980; . ,
8. Elena SecOfllll.col.: POrtulpopular rominesc din judelUl Tuleea, pag.77, 36. llie Moise, col.: Portul popular din Sibiu-SibiiJ 1978;
fig.53; 37. J;lena Secopn, Paul Petrescu: Portul popular de sirbltoare din Romlinia.
9. N. DunIre: Portul popular din Tara Zarandului, Bibliote~ Academiei Ed.MeriCtiane, 1984;
Romine, 11.531921, fig.30; 3B. Tancred Blnlfeanu: RomAnia- din tezaurul portUluipopular traditional,
10. N. I>unhe: Portul popular diD Bihor, E.S.1..AI957, fig.9; Ed. Sport-Turisn 1977, fig.l; ,
11. Aurelia Tita; Portul popular din Depresiunea Calatele-Cluj, 1971; 39. Elena Sec~an; eol.: Portul popular de slrbltoare din Romania.
12. Paul Petrescu: Costumul popular rominesc din TransiJvania ,i Banal, • Ed.Me,ridi1ine.1984, fig.362; •
E.S.D.P. 1959, pag.56; , . , 40. N. Dunlre: Textile populare rOlllineJti din MunJii Bihorului, E.S.1..A
13. Emilia Pavel: Portul popular din zona lqului-lqi, 1969; 1959, p1.26; i
14. Elena Dumitr8clJe: Coleqie personall, satul Martalogi-ArA; 41. Cornel lrimie: Portul popular diD Tara OItu1ui, Biblioteca Academiei
15. Vladimir Dumitrescu: Arta preistOrici in Rominia. Ed.Meridiane, 1974, Romine. 11.338496; , ,
fig.307/1; - 42. Elena Secesan, eol.: Portul popular de slrbltoare din Romania,
16. Cornel Irimia: Portul popular din Tara Oitului-Figirq. E.S.L.A 1956; Ed.Meridiane, 1984. fig.s18~
17. N. DunIre:'Textile populare I'OIIIiJlqtidin Muntii Bihorului; 43. Tancred Blnlleanu: Pomd POPUlardin Maramurq, Biblioteca Academiei
18. Emilia Pavel: Portulpopular moldovenesc-Junimea, 1976, pag.60; , Romine 11.495209, fig.56;
19. Florea Bobu Florescu: Portul popular din Moldova de' Nord, E.S.1..A - 44. Gheorghita Vasilicl: Colectie personall. com. Dobrot~, judetul
, 19.56,6g.2; Teleorman;' v
,20. Emilia Pavel: contribuJii la studiul portului popular din Moldova, 45., Elena Secopn, col.:·Portul popuJ8r rominesc din judefuI Tuba, Tulce.
Biblioteca Ac:ademiei Romine, 11.608707; 1980, fig.14, 56;' , -
21. Boris Zden:iuc: Covorul ~amurepn, Ed.Meridiane, 1963. fig.3; 46. Romulus Vuia: Portul popular din Tara Halegului, Ed.Meric'lne, 1962,.
22. Q.T. NiculeSc:i::a-
Varooa: Costumele ualionale din' RomAnia intr'egiti, fig.26; \ ' .
Bucurqti 1940; , 47. Veta SaDdu: Colecpe particularl,com. Hirtqti-Argq;
23. Emilia Pavel: Portul popular din zona Iqi. Ed.Meridiane, i97.5; 48. Elena,Seeosan, col.: .Pertul. popular de slrbitoare din Romania.
24. Die Moise, col.: Portul popular din judelUl Sibiu, Sibiu 1978, 61.21; Ed:Meridiane. 1984. fig.184; ,
2.5. N. DunIre~ Portul popular din Tara Zaranckdui, Biblioteca Academiei 49. Livia Bieu: ColecJie particularl, satuIVisoca-8asarabia;
Romine, 11..531921,fig.I.5; 50. Timotei Herta: Coleclie' particularl, satul Bardlr-Basarabia;
26. Tereza M02a: porturpopular din BaziniII C~ui Aib, Oradea 197.5, 51. BOris Zderciuc: Tilip - un sat din MlrgiDimea Sibiului, Biblioteca
fig.78; Academiei Romine 0.447480;
27. Ronaalus Vuia: PoItuI popular din T••.• Hategului. E!I.Meridiane, 1962, ~2. Elena Secosen, eol.: Portul popular de slrbltoare din Romania,
fig.24; Ed.Meridiane. 1984, fig.381;
28. TIIImId BInI.-u: Portul popular din resiunea ManImuref. Bibliotec:a 53. Cornel lrimie: Portul popular din zona PCI1anilor,E.S.L.A 1958;
Aaldemiei Romine, IL49.5209, fig..56, 109; 54. Romulus Vuleinescu: Mitologie rominl, Ed..Meridi8ne, 1985;
29. C-tin PrecI&:Dava de la Sprinccnata, Ed.AcIIdemieiRomine, 1986, pI.I0; 55, Comellrimie: Ponu! popular din Zona P~lor, E.S.1..A .I958.cap.V;
30. ,omulus Vuk:ineicu: Coloana Cerului 1972; 56. llie Moise, col.: Portul popular din Sibiu-Sibiu, 1978;
57. Tereza MolJeS:Portul popular din Bazinul CrquluiAlb-Oradea, 1975,
fig.l01; .
58. Eiriilia Pavel: Pomi! popul" din zona la~lui"la,i. 1969;

CAPITOLUL III 134


135 DE LA 3500 pANA TNANUi. Z~RO
59. C-tin Preda: Dava de la Sprinoenata, Ed Academiei Romine, 1986;
60. Gh. Bichir: Cultura carpicl, Ed. Academiei Romine, p\'CLXXlV;
61. Gh.T. Niculescu-Vu:one: Costumul national din Romania intregiti,
Bucu~ 1940, pag.21;
62. Eugen Zaharia: Sipiturile de la Dridu, Ed. Academiei Romine 1976,
pl~ XII, XXlX/9;
63. Eugen Zaharia; Populapa romineasci.in Transilvania, in sec. VlI-VIll,
Ed. Academiej Romane 1977, fig.26;

6g.69;
64. Nicolae Gudea: Gomea - .zare romanl ~i romanl tarzie, R~ita 1977,
..
65. Romulus Vuill: Portul popular din Tara Hategului, Ed.Meridiane, 1962,
i
fig.25; :1
66. F;lena Seco~an.col ..: Portul popular de sirbitoare din Romania,
Ed.Meridiane, 1984, fig.35; .
67, Elena Secosan, col.: Portul popular rominesc din jud Tulcea, Tulcea
t
1980. fig.2;
68. Emilia Pavel: Portul popular din zona Ia~lui-lqi 1969, pag.96;
69. Elena Se80~an, col.: Portul popular de'sirbitoare din Romania,
I
.5
Ed;Meridiane, 1984, fig.59;
70. Elena Secofan, col.: Portul popular de sirbitoare din Romania, .~
Ed.Meridiane; 1984, fig.25;
-
\
71. Elena Secosan, col.: Portul popular de sirbitoare
Ed.Meridiane, 1984, fig.149;

din Romania, i
72. Elena Secosan, col.: Portul popular de sirbitoare din Romania,
Ed.Meridiane, 1984, fig.50;
73. RS. Molin: Rominii din Banat-Timi§Oara 1928, psg.13;
74, Boris Zderciuc: Tili,ca - un sat dul Mlrginimea Sibiului, Biblioteca
J
s..
Academiei Romine 11.447480; .
75. N. DunAre: Portul popular din Tara Zarandului, Biblioteca Academiei
Romine 11.531921;
J
.-8
76. Romulus Vuia: Portul popular din Tara Hat~gului,Ed. Meridiane 1962;
77. Muzcul de etnografie-Chifiniu,-inv.205;· .
·1:s
!
~
t

,
136 137 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
CAPITOLULIII
devremede mileniul I i.e.n.rperioada in care simbolurile.primare

In
" SIMBOLUL LA RANG DE CULT se gaseaa in faza primului declin. In aceasta perioada Orcanul de
ape a nascut Haosul, din Haos s-a nascut Cosmosulsi din acesta
lunga epoca a metalelor.. semnele primare au ~inuit Pamantul, odatacu Scarele.vcu Luna ~i Stelele. Omula inceput
cu aceeasi vigoare cucare-au traversat epoca pietrei slefuite, si-au SA va~ clar chipulCosmosului prin bresa deschisa SoareluiAstfel,
adancit semnificatiile prin variante ~i combinatii multiple. Prin Soarele a dezvelit chipul Cosmosului ~i a deschis cale directa a
continut ~i forma, au continuat ~iinl>Og~teasc~ a18t ceramica sacra, dialogului cu acesta. ·Soarele. fiind in acelasi timp deschidere spre
c~t ~i obiectele lucrate .(ilin metal,' dincupru, bronz, aur, argint si Cosmos ~i fereastra cu vedere spre Pamantnu a putut face legatura
fier. Ceramica pierzand.treptaf dinbogatia grafica de altadata, cu omuldecat prin intermediul Coloanei, simbol pe care acesta
datorita -slabirii in intensitate a .ritualului ei specific, a lasat loc l-acreat .in paleolitic. ~i l-a adulat.in neolitic.
noilor niateriale .~i tehnici de lucm.· Atelierele acestei epoci au Intre mileniile II-I i.e.n., Cosmosul a fost reperat-cafiind
preluat simbolurilesi le-au lidus in grafica produselor lor, dar ~r~ Cerul- Tatal, Zeita Mama-glie (Terra Mater) era recunoscuta
incarcatura spirituala 'cu care erau investiteIn timpul vechilor Pamantul-Muma, Soarele - alaturi de Luna si stele - a luat chipul
ritualuri:· Semnele stravechi.Jlipsite partial sau total de puterea zeitei "Regenerarii $i Transformarii", iar Zeita-pasare s-a afundat
simboluhii, prin vidulastfel creat.· ca un contrabalans' au, mijlocit lnsfintele ape, in v~ejul dual al acestora (R.2). Pentru 'c~ Soarele
in constiinta omului aparitia ~i adularea Coloanei. Astfel. "Cultul a devenit astfel reprezentant, urmas al 'zeitei Regenerarii ~i
Coloanei", "Coloana vietii" a intrunit la un loco reprezentarile Transformarii a fost.lnvestit cu simbolul stravechi: Spirala. Aceasta,
. zeitatilor -detronate, ca in brntMile de sarma, a creatsingura posibilitate de UI'CU$pe
AI Gura-Baciului, zona Cluj, nul. alyI-lea s-a ridicat ,prin. sim- volute escaladand 0 verticalitate perfects. .
V Habasesti, mil. al V-lea i.e.n., . , bolurile care de fapt , in18i, Soarele a luat chip de spirala, apoi a fost reprezentat
I •...•·.'J<••A~ -,...", ..•.. ,:, intrasera
..";;,,."'-. :::..:. in declin prin cere, ambele simboluri fiind reinvestite cu puteri saere,
odata cu disparitia regeneratoare. Au urmat mai multe variante, dar toate au subliniat
.• societatii matriliniare tendinta omului de a se apropia cu spiritul de spiritul universal.
earpatice .. Compozitiile, in inciziile neolitice ~i in policromia cucuteniana au
Din biografia dat chip diferit Soarelui prin cercuri" concentrice, prin cere cu
rnpturilor mitice su- punet la centru (R.3), prin "es" repetat pe axul cercului (R.4), apoi
preme sustinuta in . a urmat roata cu patru spite a tracilor, s.a., toate simbolurile sol are
,ideologie -reiese e~ sugerand miscarea perpetua, universala (R.5).
familia divina a fost Coloana a intrunit $i a asigurat cumpana optimi~ in conceptia
"organizata" ierarhic vietii ridicate pe temei dual. Coloana a luat chip de verticalitate
pe grade de sane- ca traiectorie a fumului, a ~getii, a s18lpului,. cand acestea s-au
tietate' ~i functii mi- creat. A marcat urcusul serpentiform, ~i in aceasta perioada, urcusul
tice (R.I). Ierarhiza- unghiular, in zig-zag, in labirint, urcusul meandric. In toate
rea fiind 0 tr~s~tur~ situatiile, omul si-a creat, in dialog cu Cosmosul, premisele urcarii
patriliniara nu a fost spiritului in tariile necunoscutului. Opusul acestei conceptii, dualul,
cu putinta conceputa hAul, intunericul, raspantia, vArtejul apelor.prapastia, adancul etc.,
dedit dupa mileniul nu au avut simboluri create, pentruca raului nu i s-a dat chip.
Fig. 25 Briceni= Baserabia si Targu-Jiu al Ill-lea dar mai
139 DE LA 3500 pANA TN ANUL Z-ERO
CAPITOLULIII
Totdeauna, omul a tins, a dorit o prelungire a vietii ~i pentru REUCTE ALE CREDINTELOR PRIM.-\RE
aceasta a cAutat calea unei apropieri de spiritele -divine lncepand
cu eele gemelare.
Coloana, de la aparitia ei ~i pallA a ajuns la rangul de cult,
C umpanind bine desenele ~i culorile dinornamentul tex-
til, lesne se observa rolul de capetenie al tuturor simbolurilor folosi- '
~i dupA acesta, prin multele ei, variante constitutive a intrunit, a te. Acestea, perpetuu proaspete prin continutul lor ideatic au alcatuit
tnsumat semnele sacre. Acest cult, in acest fel aconservat ~i a portretul fortei gemelare, chipul Fartatului atotputernic (R.I). Dupa
transmis pestealte doua, trei milenii 0 valoare a gandirii spirituale, cum arata grafica teA1ilA(R2), el este stApanul Universului, pune
a ramas stalpul de sustinere abohii gandirii incipiente. viata in cumpana sistemului dual, fie ea aceasta a omului sau a
in imaginea lor, carpatinii au pusordine in Cosmos ~i pe aItor vietuitoare, StApan~te totul,lumina ~i intunericul, apele ~i
PAmant numai cu ajutorul semnelor primare pe care ~i le-au creat uscatul. Legal putemic de pamant; prin evantaiul larg deschis .al
.ca sprijin. aripilor sugereaza inegalitatea etapelor vietii subliniind vesnicia .
.in gandirea lnaripata a fantasticului foTta atotputernica este
Referinte: Incadrata intre chipurile raului ~i binelui, intre viata pAmanteanA
1. Romulus Vulcinescu: Mitologie romani, Ed. Academiei Romine, ~i cea de dincolo de
BucurqU 1985. pag.342; , aceasta, pe care Ie
AI Ti"aiail-Dealul-Fintinilor.mil. VI-lea i.e.n,
2. Marija Gimbutas: Civiliza\ie fi cuhurA. EciMeridiane. 1989, pag.99;
stApane~e cu auto-
V Vidra- anii 5250 i.e.n.
3.. Tiberiu Bader: S.C.l.V. 4, Tom 23, 1972, pag,S09; .
4.. , D. Berciu: Arta traco-getici, Ed. Academiei Romine 1969, pag.156; ritate. RAul ~ibinele
5. R~muhis Vulcinescu:· Mitologie romani. Ed. Academiei Romine, alcatuiesc destinul,
Bucureljti 1985, pag.369; unul purtand semne-
Ie coloanei, iar cela-
lalt rombul alb al
pragului thanatic
(fig. 30) .. Dupa com-
pozitia citata ~i ilus-
trata aici dualul este
imaginea stApcinito-
rului suprem un atri-
but al acestuia de
care se foloseste in
stabilirea ordinii
universale. (fig. 29)
in al trei'lea
rand descrescator,
pe ultimul nivel ie-
rarhic apare chipul
spiritului uman, in-
fatisarea sufletului Fig, 26 C8J"8f Severin

CAPITOlULIII
141 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO

----- ------ ------


bietului supus (fig: 31): Pare tncorsetatde' legile aspre, neiertatoare,
caci potrivit acestoraviata nu poate fi conceputa flirA reversul ei, strugurele, frunza Si lujerul vitei-de-vie '; simbol al.bAuturii sacre ..
petalerele contrabalansului lumina fiind cu lnnmericul.binele eu ~i cu. aceste simboluri s-au implorat fortele nevazute, spre binele
ranl, viata eu nefiinta. Cele doua 'imagini ale spiritului uman muritorilor.
reliefeazA axul afi~ri'i de .sine siaxulthanatic, primulprin rosul . Elementele generatoare de optimism .sunt .gruPate In plastica
arhaic predominant, celalalt prin alb-crem, .primul prin prezenta textila in trei compartimente distincte> .'., ';}"\
Coloanei pe .hexagonul pieptului, celalalt prin prezentarombului - omulla ospAt, bine dispus, identiiicat in "tablele"covoarelor,
alb-crem, prin prezenta culorii osului. In-dansullor injurul Coloaner pe cingatori, pe stergare, pe marame;.
arata cA viata este cuprinsa. de gandulaspru al mortii, iar nefiinta - semne avimorfe, precum cocosul, apoi pAunu(porumbeIol;
este euprmsa de gandul innaripat, tot atat de zimtat alvietii.: Din ", semne fitomorfe: trandafirul, macul, garOOfa;' stinjenelul,
toate .imaginile .reiese eA, anatomic.i.pieptul. este lacasul marelui fruete (fragi, capsuni, cirese) s.a. ,~ .~
spirit, capul- Bcandu-se abstracpe de treptele ierarhice - poarta Pe mAsurn ce au aparut in repertoriul izvoadelor, fiecare si-a
autoritar semnul Coloanei. insumat 0 anumeincArcAturA informationalA fiind astfel in
Pretutindeni, cele trei chipuri ale spiritului, focalizate in forte coneordantA cu mediul spiritual in care s-au integrat. in ansambIuI
. duaIe, au fost sintetizate in semne care Ie reprezinta. Vreme de, lor Si astazi par sA fie decupate din libatii, din adulatiile destinate
zece milenii, aceste semne, adesea criptiee pentru noi, au fost slefuite Spiritului Universal, inchinate Cosmosului.
continuusi cu acest chip greu de -talmacit reverbereaza din In mileniul de inceput al erei crestine, treptat, s-au adaugat ,
adancurileunor vechi civilizatii (R.3).
in grafica textila, simbolurile .sunt dovezicare, potrivit
Si alte izvoade, muIte derivate din cele arhaice, toate rAmanand
dovezi ferme ce atesta 0 reahtate vAditA: spatiul Carpatilor dunAreni
strnvechile credinte,,'atestA existenta unei puteri -atotstapanitoarea a fost epicentrul unei mari civilizatii, unul din putinele leag~e
pe care 0 reprezinta, sunt parghiile cucare aceste forte universale ale credintelor precrestine.
iSi exercita prerogativele. Eleau fost alcatuite din tncrustatii Aceste convingeri mist~ce au constituit un tipar in care s-au
vadit-logice, proces tnceput. pevremea cand omul s-a detasat de cristalizat simbolurile,' frizele Si compozitiile pentru a raspunde
lumea animala, urmand sa se adauge, treptat Si alte valori spirituale. unui mesa] anume, unei cerinte axiomatice. Cand fondul compozipe;
In esenta, toate simbolurile reprezinta Cosmosul- spiritul universal' (campul), si-a pierdut valoarea de simboI, izvoadele au intrat intr-un
- si .rapormrile .acestuia cu spiritul uman atjt' de vulnerabil. joc haotic ~i astfel a aparut incArcAtura bizantina cu mult,e elemente
'1nstimand exemplele date, toatesimbolurile eromografice fitomorfe ase71lte meandric. . I. .,,' .' , ....
textile pot figrupate astfel: . Totdeauna modiflcArile sociale au-Influientar ~romografica
. 1. EIementeIe cosmomorfe; prin aceasta intelegandu-se ehipul textila in modul de prezentare, de expunere, dar simboluiile si-au
perceptibil aI unui fenomen abstract; al unei anume forte spirituale pastrat forma inilialA, cerintele saere au.lasat Iocul ceiorestetice,
tutelare, binejndividualizata in cutume. Ele cuprind portretele Brit ca modificArile formale sA prejudicieze simbohil. tit feIuI lui
acestora si simbolurile lor; de a fl. -
2. Elemente sacre, cele care erau integrate in manifetArile ';.,~

cu caracter religios: arborele primar,ramura vesnic verde a acestuia, Referinte:


pomul ridicat din oceanul planetar, inainte de' aparitia uscatului. 1.' Romulus Vulcanescu: Mitologie' romini, Ed. Academiei Romine,
Bucuresti 1985;
Un alt element: spicul de gran, semn al aluatului pentru ofrandA,
plAmAdit in templu, apoi inungherul locuintei, Si al treilea element: . 2. Muzeul de etnografie - Chi§iniu, i~v. DT.205,covor C~i;
3. Ana Vasilescu:Colectie personala, Motru,jud.Gorj;

CAPITOLUL III 142


143
DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO

--- '"'
SI~IBOLl.iRILE iN GRO\FICA TEXTILA.

Simbolurile care s-au intruchipat din cele sapte semne


primare ~i din trieromia finalului paleo-carpatic exista si astazi
dupa douasprezece milenii de stralucire, datorita impletirii functiei
sacre a simbolurilor, cu functia sacra a vesmintelor sau a· vaselor
de cult.
Vesmintele si ·ceramica de aceasta factura au fost purtatoare
de mesaje, in legatura directa cu Cosmosul; ele intruchipau zeitatile
in lipsa idolilor de lut, sau in paralel cu acestia. in prezenta
vesmintelor, vasele puteau fi oferite drept prinoase, atat in cadrul
mistic al templului, cat si inafara aeestuia. Majoritatea etapelor,
GheIA~ - Neamt
de la alcatuirea firului sau mestecarea lutului pana la inzestrarea
obiectului finit cu duhul puterii miraculoase. semnele erau esalonate
in procesiunea euItului mortilor, in legatura directacu tariile
necunoscutului. Numai asa se explica multitudinea simbolurilor,
combinatiile lor, textul format eu aceste semne, topica eventualelor
fraze. Un semn pus intr-un anurne fel era pastrat, adulat, era subiect
al libatiilor fiindca el apartinea unei lumi a spiritelor unde omul
cu greu avea acces. Fiecare simbol, odata alcatuit e detasa de
lumea reala pastrandu-si 0 anume latura, inconfundabila; a
ansamblului spiritual, asa cum inclinarea in fata unci troi]e nu se
Valea Prutului superior confunda cu voluta unei hore in desfasurare.
Zestrea spirituala atribuita fiecarui simbol a ridicat aceste
semne la rang de unicat in lume iar· stralucirea sacra le-a dat
rezistenta .in timp.
Fragilul fir de tort s-a dovedit mai tare ea piatra ~i ca focul
pentru ca a pastrat cu sfintenie aceste semne in taina desavar~ita .
. Incarcatura plina de semnificatii a fiecarui semn a facut
posibila repetarea perpetua a imaginilor - ~i in textile - caci nu
semnul in sine prezenta importanta, ci convingerile spirituale care
erau reprezentate prin simbol. A~ se explica faptul ca dupa muIte
milenii, semnele primare au devenit simboluri, semne sfinte, iar
Tan~ Cucuteni
in era crestina, odata cu-secatuirea lor de dubul rnitic au luat chip
de model artistic fiind ·~i cernute prin sita pretentiilor native. in
multi mea de exemple, comparatiile nu sunt intamplatoare, in eele
PLAN$A 0 - Elemente ale graficii vestimentare, anii 3000 Le.n. ce urmeaza. Ele subliniaza trunchiul genetic al oamenilor uniti

CAPITOLULIII
145 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
nica atatea milenii si repertoriul semnelor fiind comun a putut
.prin credinte comune si perenitatea semnelor care au legat punte dainui laolaltA pe temeiul comun al credintelor primare. A~ se
peste timp. explica existents izvoadelor identice. co grafica inventarului
arheologic, Astfel, semnul meandric valurit folosit intens la
Un semn eu mare putere de influienti Traian-Dealul Fantanilor ~i Tarpesti, Ia Glavanestii Vechi ~i
Spirala - acea linie curba deschisa, in-asuratoare, crescanda, Farcasele, la Vadastra, la Duruitoarea Veche, la Rapa lui Matei
incrustata in grafit la Strachina-Dorohoi, vreme de 15 milenii a in Basarabia (R.2), este identic redat in broderia textila din GOIj,
facut epoca in spatiul carpatic. La inceputul mileniului al IV-lea Mehedinti, Teleorman, Arges, Bihor (R.3), nu lipseste din broderia
la Carcea, in Oltenia ~i la Gura Baciului. in Transilvania, spirala hainelor groase, in toate centrele specializate in prelucrarea pieilor
si-a facut reaparitia pe vase de cult redata fiind in culoare alba ~i aIanei,
pe fondul rosu al lutului ars: Adevarata epoca a facut acest semn Perechile de spirale simetrice atat de frecvente in decorul
in culturilePrecucuteni si Cucuteni, Gumelnita siPetresti, cunoscuta ceramicii de la Carna sunt brodate cu fire colorate in costumul din
fiind apoi in toate culturile spatiului carpatic, Toate straturile, Tara Oltului-Fagaras, precum ~i in grafica celui de la Avrig (R.4).
substraturile$i adstraturile acestui spatiu au pastrat semnul sacru, Spirala cu volute inclestate, de factura celei de la Carcea (R.5),
originar, confirmand ori a celei de pe ceramica de tip liniar se gaseste pretutindeni in
/;l Vadastra, anii 5200 i.e.n. prin frecventa exem- localitatile spatiului carpatic, fie in broderia cAma§ii, pe hainele
V Cucuteni, mil. IV-Ill i.e.n. . plarelor ca aici si-ar groase, brodate, fie in broderia textilelor ce lmbraca interiorul
avea obarsia. locuintei, Acest simbol, in varianta Vidra-Ilfov (R.6) ~i Broscauti-
De-a lungul mi- Botosani (R. 7) este generalizat in toate centrele de coiocarie, este
Ieniilor; spirala a lu- de neinlocuit in repertoriul celor care au lucrat co gaitan.
at forme diferite,' cu Spirala dubla in spirala dubla de tipul celei de la Eresteghin-

====::;;;====== ' multiple semnificatii:


spirale repetate, spi-
rale opuse, spirale
Covasna (4700 i.e.n., R.8), asemanatoare cu cea de la Crusovu si
. de la Vidraa fost brodata pe toate piesele vestimentare din satele
asezatepe valea. Cotmenei ~i Teleormanului.
.
Aceea~i'"culbeci" sunt .
tnclestate, spirale fu- "aruncati", sunt repetati in compozitia covoarelor moldovenesti si
gatoare, in lant, va- basarabene, frecventa, aici, focalizandu-se in Iocalitajite.Cernoleuca
lurite, impletite etc. §i Livadeni.
Din trunchiul spiralic Spirala suitoare incoloane, "in serpi" a avut efect amt in
originar au rasarit ceramica de' tip Cucuteni - pretutindeni unde aceasta cultura a
combinatii meandrice ajuns - cat §i in compozitiile textile ale secolului al XX-lea e.n.
unicate si. au ridieat Mai cu seama ciorapii (R.9) au fost impletip co acest izvod, de
culturile Cucuteni, catre gospodinele din satele vaii Bacului, Siretului, Vedea, Olt,
Gumelnita §i Petresti Mures, SAlauta ~i Motru, pe Crisuri ~i pe Somes. Simbolul a circulat
pe cotele cele mai pretutindeni. A impodobit mobilierul bisericilor medievale §i stalpii
inalte ale creatiei. caselor tArAne~, a fost redat, incrustat in metale pretioase sau in
Cum intre .ce- cele de utilitate curenta, flirA linia CurbA deschisa nu s-a putut
ramica si vesminte a , concepe ,un bun util spiritual. ' .
fost ,0 legatura trai-
. Fig. 27 Costesti - ]\rg~
147 DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO
CAPll'OLUL III
Ccle peste noua variante ale spiralei identificate in costumul s-ar fi nascocn spirala ,a
V
Parta - Banat
Nucet (c. Tei), mileniile IV-II i.e.n.
national sunt de fapt semne identice ale spiralei care a impodobit si gaitanul nu ar fi
costumul zeitatilor de la Carna (anii 1500 'i.e.n.) preluate pe un existat costumul schi-
plan superior de la vetre culturale locale mult rnai vechi. Spirala leresc (R.12) si tara
in lant.' fugatoare. in volute legate sau nu. cunoscuta inca din acesta. satele Jiului de
neoliticul timpuriu in arealul Carpatilor dunareni. in anii 1500 Sus nu ar fi fost atat
i.e.n., era introdusa in complexul vestimentar -de ceremonie. Si
astazi se gaseste in compozitia "tablelor" ciupagului, preferata .fiind
de bogate in arta ves-
timentara.
5S> -' .

in satele valcene, ale Muscelului. in Arges. Cele doua va-


in pcrechi repetate, -opuse. spirala a creat cfect pe tivul riante ale spiralei, in
gulcrului ingust al camasii barbatesti sau pe tivul rnanecii, pe tandem. au creat efect
"baibaric", in satele fagarasene (R.IO). compozitional de cate
Acest izvod important a intrat in componenta frizelor pe- ori acestea au intrat in
cojoacc si in masura covarsitoare a impodobit hainele lungi ale prim-planul brode-
costumului femeiesc bihorean. a predominat unele modele ale riilor, mai cu seama
cama~ii femeiesti in Arges, Valcea ~i in satele de pe valea cand au intervenit si
Dambovitei (R.ll). efecte cromatice. Prin
in toate reprezentarile, in textile a fost folosita spirala ca specificul ei. spirala
izvod prioritar, in tsensul direct al desfasurarii ei. sau in sens nu a putut fi legata
retrograd, cu toate ca semnul de al doilea tip a avut pondere in usor de alte izvoade,
grafica preistorica. moth' pentru care ea
s-a gasit frecvent izo-
Spira'a cu volute in unghi lata, individualizata
Fig. 28 Tinuturile Valcea §i Olt
A fost creata iit doua variante: prima varianta cu toate in compozitii. dar a
unghiurile .de cate 90 grade fiecare, iar a doua variants cu un adus efecte dcoscbite in labirintul meandrelor.
unghi ascutiturmat de altul obtuz. Cea de a doua varianta a fost in grafica vestimentara, spirala a ramas un simbol.
identificata cu precadere pe vetrcle ncolitice Turdas (cultura
Vinca-Turdas) ~i A1deni (cultura Boian), in vreme ce prima varianta Coloan~in broderie
domina orizonturile culturilor din Vadastra, .Rastu, Parta, Tarpesti, Dupa cum a fost redata initial la Cuina Turcului, la Carcea,
Glavanestii Vechi. s.a. Frecventa mare a acestui semn in grafica Gura Baciului ~i Dunareni. in cele 15 vetre preistorice importante,
preistorica a avut influienta profunda. asupra graiicii vetimentare inainte de anii 3850, "Coloana Cerului" de mai tarziu a constituit
dad. s-a pastrat atat de bine in acest compartirreie al activitatii un simbol de seama in cultura spirituala arhaica (R.13). Ea a fost
spirituale. Se pare ca tehnica t·rodatului si a crosetatului a avut alcatuita din verticale drepte, ondulatorii, sau in zig-zag asezat eu
prioritate in rcdarea spiralei .. pnn excelenta obtinandu-se efecte cu unghiurilc opuse alaturate. Pe falanga de ecvideu. pe "solnita" de
ajutorul snurului aplicat. Fara spirale, fie ele de orice tip, nu ar la Carna, pe "a sui de la Verbicioara sau pe cel de la Govora,
fi avut erect cornpozitiile care au alcatuit ornamentul hainelor lungi coloana cste reprezentata printr-un fragment: un modul marginit
si mijlocii cunoscute sub 0 larga var.etate de denumiri. Daca nu de doua jumatati ale acestuia.

CAPITOLUL III 148 149 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


Un alt fragment de coloana: clepsidra, derivA tot din coloana,
prin Intersectie.vunind astfel doua triunghiuri opuse la varf, Per.enitatea unghiului pri~ar
Cele trei variante: coloana modulata, fragmentul incizat pe Unghiurile recunoscute in mileniu al X-lea auconstituit po-
falanga si clepsidra sunt modele. de inceput la tot atatea izvoade, doaba "Madonei" de la. Rast ~i a accesoriilor de cult,' au [inut in
tot atatea elemente compozitionale importante, frecvente in grafica tainA rostul semnelor pe TabliteJe de la Tartaria, au imbogatit
. textila a intregului spatiu carpatic. grafica sacra de laCarna, Gogosu, Balta Verde. "V'vurile pale-
Ca model in broderie, coloana a servit cu .precadere in oliticului superior carpatic au fost si au ramas cu aceeasi imagine sa-
alcatuirea chenarelor, a frizelor de tiv ~i rareori ca element de sine cra, aureolata, in grafica vestimentara a tuturor timpurilor. Cand este
statator, In multe cazuri, toate tipurile de coloana au format laolalta yorba de continuitate, de persistenta simbolurilor in timp, pentru
benzi cu efect menit sA sublinieze centrul deinteres al "tablei" confirmare pot veni in sprijin vasele sacre, purtatoare de imagini.
compozitionale. ~i "vrastele" policrome, sau "penele" care au Acestea, incrustate, sau pictate in muIte, muIte variante evidentiaza
impodobit piese vestimentare, au confirmat totdeauna prezenta un climat cultural comun, un pretext mitic uniform, aceeasi inter-
coloanei, cu precadere.vin componenta broderiei blinAtene ~i pretare a simbolurilor in context, toate in egala masura Ja Traian-
nasaudene, De reala valoare a fost coloana tesuta "in vergi", simbolul DeaJuJFantanilor ca in toate vetrele moJdovene~ de pe ambeJe ma-
impodobind fota bucovineana in toate asezarile de pe Prutul Mijloeiu luri ale Prutului, Ja Poiana in Pisc, Santimbrn, Turdas, Let, Deva,
si ale Siretului Superior, pana pe valea Ceremusului, Ciumesti, Barsana, Ghindari, Ariusd, Ditrau -in Transilvania,
Segmentul de coloana de factura celui de pe falanga a fost Vadastra, .Cotofeni, Salcuta, Verbicioara - in Oltenia, Gumelnita,
freevent redat in grafica vestimentarabanateana, in apropierea ve- Stoicani, Vidra - in ;~untenia, Hamangia, CiamurJia, MangaJia _
trei de origine,a constituit elementul de baza in desenul fotei mus- in Dobrogea. Peste I 1 5 asezan neoJitice din Carpap au adulat un-
celene; nu a lipsit din repertoriuI specific textilelor bihorene (R.14). ghiul ca semn sacru. L-au sapat in piatra, l-auslefuit in os ~i corn,
Pe lesAtura fina, destinata alcatuirii camasii de sarbatoare, l-au incrustat in Jut ~i metale pretioase, l-au redat in dubla putere fo- .
fragmentele de coloana au ocupat loe prioritar in lista modelelor losind simbolurile tricromiei. in paraJel, alaturi de celelalte sim-
. (R.15), iar efectul policrom ,a sporit considerabil rostul ~i boluri l-au impletit in fir colorat pentru alcatuireave~minte]or spe-
semnificatia simboluIui (R.16). cifice credintelor primare, ~i aici, in aceasta practica a impodobirii
. Clepsidra, ca izvod textil a aparut.totdeauna ca element de a ramas din veacul veacurlfor. ca sA dainuie tot atata vreme.
legatura intre alte modele. Nu a lipsit din componenta frizelor de . In practica'broderici. ca ~i in ceramica, unghiul a luatfelurite
pe catrintele oltenesti, de pe maneca iiei in Valcea, Arges, . chipuri, a fost asezat in diferite pozitii, potrivit unor cerinte greu
Teleorman ~i Romanati, de pe "zgardarul" din O~, pe Somes, de de descifrat. Astfel, unghiurile cu laturile paralele margmire de
pe fota dobrogeana, din. compozitia "peticului" blinatean. doua drepte au ornat gulerele inguste, tivurile ~i
.In multe cazuri, clepsidra a constituit izvod cu semnificatii chenarele tuturor tipurilor de haina, folosindu-se cu ~ .
mult. mai adanci, Infunctie de semnul care tl purta pe modulul predilectie .firul negru. ~ '0////
principal: spirala, punct, cruce, romburi, s.a. Totdeauna, si semnele GrupajuJ mai mare de unghiuri paraJeJe, ///A~'
care inconjurau modulul dadeau sens major compozitiei, marginn de doua drepte, sau nu, cu nervura sau nu, . ~
Coloana si cele dona segmente ale ei, impreuna au constituit de tipul ceJui de la Ostrovu CorbuJui sau Pacta (5300
. .a .saptea parte din mijloacele primare de exprimare artistica, de Le.n.), a fost folosit intens. sub forma de cruce, ca element
fundamentare sacra a vesmintelor, . de-sine-statator. De fapt, aria acestui semn a ajuns pana' la Kiev
~i Minsk, a trecut peste Armenia, pana in indcpartata Indie, in
regiunea Pradesh (R] 7). "Crucea in aripioare" a constituit izvod
CAPITOLUllII
151
DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO

_.
-~~--- -
important in ornament. fiind asociat frecvent cu elemente fitomorfc. semnul soarelui, iar egiptenii l-au redat in arta tesutului obtinand
fapt ce dcmonstreaza ca acest motiv a fost creat mai tarziu ~i reflexe deosebite (R24). La noi. Incepand cu mil. al VI-lea s-a
deriva din schevron-ul zeitei-pasare. in ornamentul textil s-a extins in toate vetrele neolitice. A fost incizat ca semn sacru la
mentinut cu vigoare in satele sibiene. la Avrig (R20). in satele Turdas, la Vadastra, apoi la Pianu de Campie, la Dunareni, a dat
Crisului Alb (R.21). pretutindeni in muntii Bihorului (R22). suflu sacru vaselor de lut. apoi bratarilor din metal pretios, tuturor
Unghiul conturat in sticla policolora a dat reflexe deosebite gatelii obiectelor din materiale dure. Romburile circumscrise, cu laturile
capului si camasii. in Zona Vailor. a Jiului de Sus si a Motrului, in "varci", de la Aldeni-Buzau sugereaza redarea acestui simbol
atunci cand a fost lucrat in sticla colorata sau "cruce cu aripioare". in material textil (R.25). "Daruitoarea vietii" ca zeita primordiala
lucrata. cusuta cu "amici". era impodobita in mileniul al VI-lea cu asemenea semne de inceput.
Cu patrat la mijloc salt nu. aceasta cruce. in V-uri. a constituit La Glina, Tei (cultura Boian), rombul a fost imbogatit cu hasura
model important in broderia pieselor vestimentare din satele din paralele la 0 Iatura, iar la Dudesti-Bucuresti, tara hasura. a
Briceni-Basarabia. Sulita si Ostrita-Bucovina. a ramas preferabila fost introdus in fragmentuI de coloana.
in cusutul prosoapclor moldovenesti (R.23). Frecventa mare a acestui simbol a fortat iesirea lui din cadrul
"Unghiul inchis" - triughiul "umplut" sau conturat. totdeauna de exprimare in ceramica, dovada fiind abundenta bronzurilor
repetat. a constituit izvod de seama in compozitiile camasii iemeiesti, transilvanene purtatoare a semnului sacru. Astfel, identic semnului
preponderent in Muntenia si Tara Crisurilor. EI a format rauri pe de la Carna. rombul sugerat de laturi prelungite in volute opuse
camasi in Muscel (RI8) si "tablele pieptilor" in Bihor (R.19). a impodobit horbota prosopului de la icoane in satul Bardar (R26)
Descins din ceramica de la Let (mil. ~I i.e.n.) unghiul cu siCemoleuca, .in Basarabia, a fost redat in broderie, a fost ales
plasa a ramas de neinlocuit in alcatuirea "coltisorilor" necesari inrazboiul de tesut constituind astfel izvod prioritar in toate zonele
bordurii poalelor, a tivului terminal. Adesea luand forma de triunghi etnografice ale spatiului nostru. Adesea, rombul a fost incadrat de
cu laturi egale. dupa modelul de la Parta (mil. al V-lea) acesti drepte, acestea. zimtate sau nu, fiind prelungite in spirale unghiulare
"zimti It, "colti de lup't au impodobit extremelc tuturor compozitiilor numai pe doua colturi opuse (R.27) ..
textile, au format frize, chenare, s-au antrenat ill jocul policrom Rombul incadrat de laturi rasfrante spre interior, in unele
al tuturor compozitiilor, cazuri intoarse spre exterior, formand un "E'' para lei la fiecare
In unele cazuri, "coltisorul" si-a prelungit laturile in spirale, latura a constituit un izvod de efect in creatia vestimentara din
sau una din laturi, precum se incizau la Carna sau la Mo~teoru. satele de pe Crisuri ~i de pe Somes. in aceeasi zona ca si in Oas,
adesea fiind cu hasura, din drepte paralele. la 0 latura. In alte frecvent, din "E" s-a generat un peptene eu cinci dinti asezat in
cazuri a luat 'chip de schevron, ca pe vestele banatene. prelungirea laturei la romb (R28). In unele cazuri acest pieptene
UnghiuI alcatuit din friza, creat la Cuina Turcului si Turdas a fost asezat in interiorul rombului. sau in prelungirea laturei
s-araspandit in broderia vestimentara in proportie apreciabila pentru acestuia.
ca se gaseste pe toate piesele vestimentare. Pretutindeni apare "Rombul incarcat", fie el circumscris ori sugerat prin
intercalat sau repetat. Adesca. aceste frize formeaza schevronul de imperecherea clepsidrelor totdeauna a creat efect in comoozitie
bust sau "costisele" bine cunoscute in intreg spatiul carpatic. prin suplete grafica si prin policromie. Sub impulsul indepartatei
traditii. adesea a rosr asociat cu coloana. cu unghiul si cu linii
Rombul pe materiale textile paralele, ca si cum indepartata falanga de ecvideu si-ar fi descompus
Cu certitudine, rombul exista in anii 10650 i.e.n. Apoi, compozitia in paienjenisul fire lor impletite pe vastul spatiu
au considerat zeul cerului.Tn scrierea cuneiforrna era
asirienii l.. atemporal.

CAPITOLUL III DE LA 3500 pAN.I. TNANUL ZERO

~~~---
Grupuri de segmente, de factura celor incrustate cindva in
Reteaua de la Let corn, la Portile de Fier, pe templul de la Cascioarele, ori la Pestera
.Hasura unghiului marcata pe ceramica din statiunea neolitica Spurcata (R.30), s-au brodat in felurite chipuri, atingand astfel
de la Let, in mileniul al VI-lea t.e.n., 'reprezinta §i astazi.o urma scopuri diferite: pe gulerul -ingust al clinm$ilor, pe "zgarda" ce
a credintelor priniare $i 0 continuare a mestesugurilor $i izvoadelor avea menirea sA'impodobeascA gatul, pe "cheutori", pe extremele
plAm~dite co cateva milenii .mai devreme In atelierele de la pieselor, pe tivuri, nelipsind.-)n asociere co puncte $i unghiuri _
Cremenea, in aceeasi vatra transilvana. ' de pe niciun articol vestimentar,
Hasura suprapusa - pIasa .,:simbol al vietii a fost folosita $i Cand zeii au fost detronati, cfind credintele primare au slAbit'
in grefica paleolitica, Ea a fost tncrustata sau redata in culoare in intensitate simbolurile s-au transformat in motive artistice. Ele
.in multe vetre neolitice, ponderea detinand-o statiunile Carcea, Gura au pierdut rolul initial existent in topica arhalca,: dar din adaneurile
Baciului, Sf. Gheorghe, Herculane, Trusesti-Suceava, Bucuresti- primitive sclipesc intens penetrand sfera spirituala dind fatA
Sud, Doboseni-Odorhei, statiunile de pe malurile Prutului, s.a. frumosului $i bunului gust.
In grsfica textila, hasura a fost luata drept generatoare de
rombuti marcand multiplul acestora, practica frecventa in Ileolitic. Alt semn prima.- - Unia curbA inchisA
Aceasta retea suprapusa acreat imagines pAtratelor sugerand Cercol, conturul margelei de la Nandru a luat chip diferit
astfel, reteaua firelor grosier Impletite ori tesute. de-a longul timpului scurs ajungind in epoea bronzului un ax al
Pentru redarea hasurei, a retelei, s-a creat procedeul, tehnica fiintei universale: Cultul Soarelui.
m
, impletitului co cirligul ajungandu-se ultima vreme la performanta In anii 4800 i.e.n., la Cavadinesti, Galati se impodobea
horbotei basarabene, la coltisorii care s-au urzit pe extremitatile ceramica sacra cu cercuri concentriee asezate in jurul onui punct
inferioare ale pieselor vestimentare despartind astfel Pamantul de (R3l), in vreme ce la Fruinusica, cercul era descris in hora, prin
unitatea sacra a costumului. bataia talpilor. La Spantov-Oltenita, in anii 4850 i.e.n., cercul se
hasura in interior, iar cuun mileniu mai tarziu, la ~bo$eni-Odorhei
Segmentele gemene se hasura numai spattul dintre doua cercuri concentrice (R.32), asa
, Multitudinea de segmente perechi arconstituit <> anume cum s-au brodat cojoacele in importantele centre de prelucrare a
expresie in metalimbajul paleolitic confirmat ulterior in vetrele pieilor, cum se brodau cercori pe costumul
zonei Portile de Fier. Segmentele de dreapta redate iri QS, in com,
in lut, grupate felurit, nu au lipsit de pe ·temple, au impodobi!
sehileresc, pe coltul hainelor lungi in Bihor, ~A~
Gorj, Dolj $i Ronuinati.In aceste zone $i centre
feluritele accesorii de colt, fie ele $i cele tesute, sau brodate. In acele
indepartate vremuri, grupul format din donA segmente reprezenta
<I
s-a brodat $i cercul format din puncte in stilul ~~~~
celui.executat la Circea (6100 i.e.n.) $i preluat ~
• t>
~
simbolul dualitatii, multiplului, grupul de trei segmente prezenta
chipul zeului nefiintei, grupul de patru ridica la superlativ multiplul
in context sacru pe inventarul vaselor de In-
cineratie, in epoca bronzului,
t>V~
dual etc., toate tinand de structura unui alfabet arhaic, uitat apqi. Totdeauna, cercul s-a asociat compoziponal cu spirala $i
in locol pieilor argasite, mesajeleau fost "scrise" in lut, in numai in cazuri rare a intrat in 'compoznia frizelor alAturi de
metale, in os, piatrA ~i lemn, pe tesatura si p~im'in epoca 'cre~inA coloana, de unghi, sau de romb.
au tinut de vechiul context mistic. Idolii din lut, dupa semnele pe Ca $i spirala, cercul a fost mai greu de tesut, sau de cusut,
care Ie purtau, au fost mesagerii unor astfel de epistole adresate motiv pentru care gaitanul era folosit in mare mAsum, acolo unde
Cosmosului (R.29). ., .. - ' " izvodul. i$i mentinea vadul traditional.

'155 DE LA 3500 pANA TN ANUL.ZERO


CAPITOLUL III' 154;
Referinte:
TEXTUL COVORULUI DE LA cA.u~ANr)

C
1. Veclliul testameut - Exodul 28, verset S,lS. Exodul 36, venet 8, 3S, 37.
Exodul 39, venet 29. Crooici 3, venet 14;
2. Muzeul de Arheologie - Chifinlu; ovoarele sUntanume lucrate pentru peretii unde urmeazl.
3. Textilepopu1are rominefli din M-Jii Bihorulyi E.S.L.A Bucurqti, 19S9, sAfie expuse. Cud sunt hArlzite pentru dar, c3nd sunt tezaurizate
fig.6; ca fic3nd parte din inventarul obiectelor de valoare, ornamentul
4. Cornel Irimie: Portul popular din Tara Oltului-Avrig. E.S.L.A Bueuresti,
lor permite citirea pe lat, sau
1956;
5. I. Miele&, R. Florescu: Preistoria Daeiei, Ed, Meridiane 1980, fig.29;
. pe lung, .firA ca sA-§ipWdl
6.1. Miele&, R. Florescu: Preistoria Daciei, Ed. Meridiane 1980, fig.76; din efectul menit sl stAr-
7. I. Miele&, R. Florescu: Premc;ria Daciei, Ed. Meridiane 1980, fig.88; neasca stari admirative. Spre
8. Silvia Marinescu-Bilcu: Cultura Precucuteni, Ed. Academiei Romine
deosebire de aceste doua.
1974, fig.3114;
9: I. Tun: Coleclie penoDBli, Cucuteni, judo IlI§i;
pozifii, covorul care s-a lucrat
10. Cornel Irimie: Portid popular din Tara Oltului, E.S.LA 19S6 •.planfa S; in sudul Basarabiei (R.l),
11. Elena Dumitracbe: Coleclie personaIl. Martalogi, jud. Ar~; poate fi citit circular precum
12. G. Stoica, Virgil Vasilescu: Porod popular din Gorj, Tg.Jiu, 1971; se presupune cl s-au citit
13. Romulus VulcinescU: 'Mitologie romanl, Ed. Academiei Romine 1987;
14. N. Dunlre: Textile popu1are ~ din M-pi Bihorului, E.S.LA 19S9,
fusaiolele de la Buridava,
fig. 12; sensul deplasarii obiectului
IS. Tamara Macovei; Colecpe per8ooall, Chi§inAu; fiind de la dreapta spre stAn-
16. Elena Dumitracbe: Colectie personall, Martalogi, jud. Arge§; ga, in sensul mersului invers
17. India perspectives, novo 1991, pag.17;
al acelor de ceasornic. Valoa-
18. Florea Bobu Florescu: Portul popular din MU§Ce1,Caiete de artl popdarl,
Biblioteca Academiei Romine -II.346630; rea lui sporitl consta in faptul -Fig. 29 SPIRITUL UNIVERSAL
19. N. Dunlre: Textile popu1are romAnqti din M-lii Bihorului, E.S.LA 19S9, cl poate fi citit privindu-l din (din!>mderia covorului de 1a Clufani)
fig.lS;
toate direqiile flrl ca sA se piardl din continutul ideatic stabilit
20. Die Moise, col.: Portul popular din jud. Sibiu 1978, fig.3S;
21. Tereza Mozes: Portol popular din Bazinul C~ului A1b, 1975, fig.142;
initial. De (apt asa se citeau ~i semnele incizate pe. com ~i coasta .
22. N. Dunlre: Textile populare I'OIlIine§ti din M-Jii Bihorului, E.S.L.A 19S9, de animal, in statiunile zonei Portile de Fier, tot asa se citeau
fig. 14; semnele de pe frontispiciul altarului de la Fut3nele, sau meandrele
23. '[opa Maria: Colectie penonall, Brieeni-Basarabia; cromatice din" zugrlveala caselor, la Cucuteni.
24. Marg; Miller Verghi: Ed. Libririei Socee, Bucurqti. 1927;
2S. Gh. ~fan, col.: Materiale ,i eercetiri arheologice, vol.Hl, 1967, pag.99;
.Drept element de valoare, acest covor, in plus, impune 0
26. 1 Herta: Coleepe penonall, loca1itatea I;Wdar-Basarabia; sistematizare, 0 anume ierarhizare in desfii§Urarea cbservatiilor,
27. Florea Bobu Florescu: Porod popular din Mu§cel, Caiete de artl popularl, stabilindu-se astfel, cateva etape menite sA structureze tot atatea
Biblioteca Academiei Romine 11.346630; concluzii Ia conceptul luat in intregime.
28. N. Dunlre: Portol popular din Bihar, E.S.L.A,19S7, fig.ll,16;
29. VI. Dumitrescu: Caina, Ed. Academiei Romine, 1961, fig.350;
Pozitia I - subliniazACosmosui personificat in figura centrala,
30. C.S. Niculescu PI~or: Materiale ,i eercetlri arbeologice, Ed. Academiei figurl completatl prin colateralele ei. Aceastl tripll figurllasl sA
Romine, vol.DI, 1957, ~.41; se inteleagli conceptul dual ce stl la ham existentei. Acest chip
31. I. T. Dragomir: Materiale ,i cercetlri arbeologice, Ed. Academiei Romine,. fan~tic, in conceptul credintelor primare este puternic inrldlcinat
vol.VlI, 1961, pag.lSl;
32. Szekely Zoltan: Materiale ,i cercetlri arheologiee, Ed. Academiei Romine,
~i poarta semnul arhaic de la Cuina Turcului. Este contopit cu
vol.Ill, 1957, pag.149, fig.3;
*) Covorul este expus in Muzeul Etnogratie - Chifiniu, inv.205.

CAPITOLOL III· IS6 IS7 ." DE LA ssoo pANA TNANUL ZERO

,,""'~
,It.""

'-'--~ ---=: ~-- -- ---~------ -- --- ..


----= ....~--,
rombul, cu arhetipul Coloanei,
fiind astfel purtator al sem- i§i gAse§te metivatia ~i piinea
nului acestui cult. Aripa §i sacra, ~turi de altepractici rituale-
parteadreapta a corpului ti §i ea'intArind convingerea 'pre-
sUilf"iIiai Viguroase, -casemn lungilii Viettipestepragnl nefimtei. -
al temeiniciei §i prosperitAlii.'-~ . -,In gr3flca extrem de valoroa-
Aripa stangA poarta semnele sA a covomlui analizat, spicul de
dualitAtii:viata (unghiuri rosii, - grau detasat din Ian face trimitere
in crestere) §i reversul acesteia catre simbolul vietii subliniindu':se
prin semnul in declin. Figura. dependenta dintre cele doua pArp.
centrala §i colaterala stangA In a doua posturAspicul de grau in-
poartA semnul dual pe aripa tareste trimiterea catre simbolul
stangA, iar colaterala stangA cultului thanatic, catre emblema
pune accent pe axul thanatic viepi vesnice (v. Glosar de sim-
prin semnul specific (in de- boluri) ,
(din Broderia covorului de 1a Cilqani) , clin) §i prin rombulredat in
Compozipa covorului are in
culoarea alb-os. Figura centrala, completata prin colateralele ei
componenja cinci segmente ce . Fig. 3.1SP~ UMAN ,
inglobeazA intreaga,conceptie despre lume §i viatA, subliniazA in reprezintA raportul de supunere a (din Broderia covorulw de la C4ufani)
egala masura existenta de dincolo de fiintl, aceasta fiind trAsAtura
omului in -fata puterilor .Cosmosului §i un segment ce reflectA
principalA a credintelor precrestine in conceptul populapei carpatice.
dependenpi omului de roadele pAmAntului. Fiecare compartiment
Pozitia a IT-a- hommo Centrum - se prezinta in doua ipostaze: al scenariului este incadrat de simboluri sacre, arhetipaIe, intercalate
purtator a1 semnelor axului thanatic (dod aripioare a -cate trei coloristic, formand astfel casete de-sine-stAtAtoare.
zimti alb-crem) §i simbolul viepi (cu aripioare rosii In patru zimti).
Din semnele carealcAtuiesc chenarul n~ Iipse~e simbolul
Homocentrismul in aceste douA imagini imbrAp§eazA Coloma tipic al Cultnlui Soarelui - ochiul - iar simbolul axului thanatic
Cerului avand in expresie arhetipul incizatpe falanga de ecvideu.
este subliniat ideatic de rombori circumscrise, prinse in cadru, in
Rombul inscris in hexagon presupune 0 aureolare 'a semnificatiei chenar alb-crem specific.
rombului, mai cu seama' CAnd acesta poarta simbolul coloanei.
Este important de retinut cA intr-o singurA plan§A, ca Intr-o
Sublinierile §i suprapunerile de simboluri ridicA valoarea expresiei
la superlativul absolut, fenomen des -intalnit in arta preistoricaa
a
paginA de carte fost concentratA 'toatA bogatia spiritualA a omului
preistonc, cu normele ~ cutumele pe care ~ Ie-a faurit ca s4-1
metaielor. Imaginea, globalluatA, sugereaza dansul sacru, in adulatii
ajute in lupta pentru descoperirea de sine. In alfabetul folosit, un
specifice .cultului coloanei.
loe important I-au avut fragmentul de coloana ~i rombul, ambele
Pozitiaa ill-a Viata.' fie ea §i cea ve§nicA este dependenta
incizate, intai, pe falanga de ecvideu, zig-zag-ul, existent §i el in
de hlanl.
aceeasi indep4rtatA perioadA, votutere unghiulare specifice
Dupa felul cum sunt asezate simbolurile in ansamblul neoliticului timpuriu, simbolurile cunoscute in straturile cimpului
ornamental, dupA rAnduirea lor, aspectu1 pAmintean, real, obiectiv
de urne din sudul Olteniei, dovezile din-sud-esiuI, Banatului, s.a.
.al vietii era neindoielnic legat de hranA, simbolul acesteia fiind
Miracolul consta §i in faptul cA arhetipurile, izvoadele au
spicu1 de grau (hrana) §i lanul (abundenta). In aceasta conceptie
supravietuit peste douAsprezece milenii, nu in piatra, nu in metal,
ci in tesamra sensibil4 a firului policrom. Persistenta lor tu aceeasr
CAPITotuL III
159
DE LA 3500 pANA TNAt~u( ZERO

~---- ------- - ----------.-


vatri contureaza trunchiul autohton at unui neam putemic prin
stabilitate pe aeeeasi vatra.
Covorul de la Causani, tesut in. secolul at XIX-lea e.n., este
~n document care atesta existenta credintelor precrestine
pretutindeni, pe intreg spapul carpatic ~i convingeri nealterate de
influiente trecatoare.

.9
j
i
~

1
., s..

- 'J
-8

:1
=8
!
...•
N

160 161
CAPITOLULIII DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
circulare capitA expresivitate sporita prin doua imagini redate in
" CERCUL - EXPRESIE A M~CAIm

In
statiuni diferite. La ParitU lui Istrati-Botosani (R.8), in locul crucii
din interiorul cercului, in anti 3500 t.e.n., au fost introduse in
toate statiunile arealului carpatie, cercul a ocupat loc
concept patru palete de tipul celor folosite azi la aspersoare, iar
important in ornament, fiind pretutindeni expresia cromografica in urma acestora a fost marcat sensul deplasani spre dreapfa, semnul
a sensului miscarii, Forta, nuscarea, in anii 4500 i.e.n. erau vAzute
vitezei. La mbi~$ti-I3$i, in aceeasi perioada, pe bratele crucii
ca un act de prezenta al puterilor Cosmosului intre oameni, fie ea
i~ite in afara cercului au fost plasate cate 0 paleta tip "frunzA"
materializatA in inv3rtirea rotii olarului, (VI. Dumitrescu), semn folosit frecvent in arealul Cucuteni, formand
sau in mobilitatea corpului uman. astfel imaginea asemWtoare unui agregat de turbina (R9).
, In statiunea ~-~ (mil. al Simbolul mi$CUii perpetue a inflti$3t cumpana sensului dual
IV-lea ie.n.), cercul a fost redat in com- al existentei, conceptie cunoscutA de vechile populatii, Astfel, linia
pozitii care au atras atentia in mod cu curbA inchis! a reprezentat Intr-un tot unitar miscarea circular!
totuI deosebit. ~tfel, cercul format din ca fiind un atribut al Cultului Solar, in faza incipientA a acestuia.
puncte a fost repetat in centrul de in- Miscarea perpetua, circulara a precedat focul, iar acesta a dat sens
teres at mai multor compozipi, adesea a rotii olarului $i r3$nitei, dovada rnmanand de atunci ceramica de
fost accentuat, deci s-a gasit in re-, cult $i painea sacra.
pertoriul preferential al modelatorului. Cu totuI interesant pare s3 fie omamentul incizat pe 0 cupa,
Fig.33 H~ anii4500i.e.n. Circumserierea, alternarea eelor eu in statiunea mbA§e$ti (anii 4500 i.e.n., RIO). In acest desen,
trasare continua, cu cele punctate au mijlocit de forma vasului este subliniat sensul dual al mi$cMii
format un tot asezat in meandre radiante ce au pus elementul perpetue, rational subliniat §i in alte compozitii, in diferite centre
principal in stare-de dependent! fat! de centru, fatA de ax. &.1). ceramice din z.ooo. Enigmatic este faptul real c3 expresia conceptiei
in statiunea Valea Lupului (Cucutem B), freevent, cercul era duale zeificate in spatiul carpatic a aparut, mai t4rziu cu aproximativ
tmparpt cu ajutorul unui "X" in patru p3rp. egale (R2), semnul douA milenii, in China Desenul de la HAb3$C$lia ajuns ulterior
astfel obtinut constituind, apoi, simbolul incontestabil al Cultului axul "Diagramei Marelui Pol". Aceasta schema a trigramelor
Solar (R3); . maouitA de Fuxi simboliza entitatea miscare-repaus in singurul
Milenii in sir, in mai multe statiuni carpatice, pe fiecare organism al universului (RIl).
latura a sectiunii in cruce s-a trasat in grup format, de obicei de In cromografica ceramicii carpatice, simbolul mi$cuii
trei segmente, grup paralel la 0 latura $i perpendicular pe circulare, ca ~i celelalte derivate din semnele primare, confiimA
urmatoarea, dand astfel sens de retire cercului hasurat (R.4). in subtext existenta unor credinte puternice care au avut rezonantA
lmaginea deplasarii in jurul unui ax nu a fost redata intfunpl!tor in timp $i care au influientat preocuparile omului statomic in legi
deoarece, mult mai expresiv $i in mai multe variante a fost reprodusa $i in spatiu. Gindirea mitic3 privind miscarea circulara a constituit
la VWtorii Mici-Ilfov (cultura Gumelnita, R5). probabil punct de plecare spre solatii tehnice in clutArile specifice
Expresia miscarii este $i mai convingateate cind bratele cmcii epocii care a urmat A$a se explic3 formele arhaice ale instalatiilor
sunt ie$ite in afara cercului $i poarta semnele wdite ale vitezei tebnice de prelucrare a fibrelor ii firelor, de zdrobire a semintelor,
sporite (R6). de prelucrare a tedturilor etc., toate evoluind pe fundalul unei
" Neglijand faptul c! cercul era sacru $i prin prezenta in mari civilizatti ..
interiorullui a zeitei duale, a celor trei axe (R.7), simbolul mi$CMU

1~ DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


CAPITOLULIII
Referinte:
I. HlbIfevti-monografie ameologicl, Ed. Academiei Romine, 1954, pllUlfll
PODOABE DE 'METAL

E
LXVI;
2. VI. Dumitrescu: Arta wlturii Cucuteni. MeridilUle, 1979, fig.156;
3. ~omulus Vulclnescu: Coloana eerului, 1912; ste !ndrep.Aliti cautarea senmeJor pnmare in produsele
4. HlbAfetti-monografie ameologicl, Ed. Academiei Romine, 1954, p.'" celor care au modelatmetalul, mai cu seamA dac4.nu neglij!m
CIVil;
faptul ell prelucrarea bronzuIui, in atelierele carpatice, a' atms 0
5. Maieriale Ii cen:etiri arheologjce, vol.II, 1976, Ed. Academiei Romhe;
foarte mare dezvoltare, in Europa secolelor XVI - vn i.e.n. (p 1).
6. VI. Dumitrescu: Arta preistoric4 in Rominia. Ed.MeridilUle, 1974,
fig. 17/5; Pe {Jarcursul ultimelor dOll! milenii" ale erei trecute, cupruI,
7. I. Miele&. R. Florescu: Preistoria Daciei, Ed. MeridilUle, 1980; bronzul-arsen, sau bronzul-staniu, aurul, argintul, fierul, au
8. Dragomir Popovici: Cercetiri arbeologice, Ed. Aauiemiei Romine,
vol. VIII, pag.9;
1981, constituit materia prim! din care s-au creat obiecte ce erau apoi
lnzestrate cu forte miracuIoose. Purtand obiectul, foqele patronau
9. Hi~-monografie ameologicl, Ed. Academiei Romhe, 1954, pllUlfll
LXXI/6' ' spirituI §i conduceau destinul. Poate datoritll convingerilor privind
, 10. ~-monografie ameologicl, Ed. Academiei Romine, 1954, pllUlfll forta simbolului purtat, tracii aveau muitiple calitllp, pricepere §i '
LXlIII8; puteri neasemuite in luptll.
11. Zhou Shirong • Ou Guang An.: Cllitorie la grota de foe, Ed. pentru Raportind nu-
Turism, Bucurepi, 1990, pag. 109.
m!ruI simbolurilor la
totalul semnelor im-
,a Cuina Turcului; anii 10650 i.e.n.
'V Cucuteni, milenille IV-ill i.e.n.
primate in metal, spi-
rala oCup! "locul I. Ii
urmeaza rombul,un-
ghiul, zig-zag-ul (lan-
tul de unghiuri opu-
se), cercul, hasura,
segmentele gemene,
ordinea fiind aproape
neschimbatll de 6-7
milenii.
MetaIul a oferit .
posibilitatea ca spi-
rala s! fie' modelatll
precum aluatul pAinii
sacre. Astfel, din sar-
m! cu sectiunea r0-
tund!, sau poligonaI!
s-a creat br!tara .spi-
ral! "cu mai multe
volute. Spirala din
's8rmA.a fost folositll
'CAPITOWlIII
164 16S
Fig. 34 Varna Vecbe - CoasaanJa
i
If1
DE LA 3500 pANA TN ANUl ZERO
in stapunile secolului al XVI-lea i.e.n. la Slip8nta (R.2), Sinicolaul utilizarii ei presupun 0 invenpe carpatinli, care s-a extins $i in.
Roman (R3) $i la Maglavit-Dolj, iar in secolul VIlI-Iea,~i spatiul egeean (R.)6).
epoCli. simbQlul era generalizat in stapunile din Radna (R4), - 0 combinatie a $irului de romburi ~tli in jurul Coloanei
Sangeorgiu de P!dure (RS) '~i co un secol mai tirziu. la Vintu cerului (spirala mare) mirginitli de trei ori cate trei spirale flaneate
o reprezinta fibula de tip "passemanterie". Aceastl pies! destinati
de Jos $i Gllldici-Dolj (R6). clasei avute tntruneste semnificapi mult mai adanci, dovad! :fiind
Cu un deosebit efect- artistic s-a
purtat .spirala executatli din banda. forma ~i pozitia simbolurilor. Atrage atenfia eea descoperitli la
meta1icl ~i - pentru sporirea efectului Zagon-Covasna (sec. al Xvlea, i.e.n .• R17). ca ~i cea de la
de ordin spiritual - placa metalicl a Barlad-Moldova, prin finetea' fii' corectitudinea execupei.
fost oI1U,ltAcu. semnele care pastrau , Ca in ceramica policromi $i in bronzuri este rispinditli spirala
duhurile bune. Probabil cl 0 astfelde simp lA, spirala dubl!, triplA ~i multipll, metalul oferind alte
spiraJi sporea semnificapa pentru care posibilitlip de exprimare ale aceleiasi conceptii de ordin spiritual.
era purtatli cu pio$tnie. Piesele de la "Coloana", apoi "Coloana vietii" formate prin succesiune de
Pecica-Arad, (sec. XII-VIII Le.n.) au romburi pentru a exprima infinitatea, totdeauna au fost privite sub
intrunit cele mai exigente gusturi, pe patru aspecte: repetarea, succesiunea spre infinit, rombul ca element
lingl semnificapile unanim recu- de sine-statator, interseetia dintre doi moduli, asazisa clepsidrl de
noscute ale semnelor descinse din mai tarziu. Succesiunea de romburi in fr:izea impodobit prelutindeni
perioade mult mai indeplirtate (R 7). topoarele de luptli, annedia bronz confectionate in toate turnAtoriile
Fi~~ auii l!500 ten. _' Spimla. simpll, sau dubll, drept existente in spatiul carpatic. De fapt, ornamentul topoarelor a
, gerind ~ aplritoare la brltari s-a purtat din sec. Insumattoate simbolurile in compozitii impuse de forma obiectului
Incrustat, iar ornamentul in aceasta mailierA de executie a fost
al XVI~lea p3nl in sec. al XIV-lea i.e.n., la Ighel-Alba (R8), apoi
extins atunci fii la uneltele de munca, Se evidenpll7A simbolul
in zona de influienti a turnAtoriilor de la G~erita-Sibiu (1i.~),
amintit mai cu seamA in statiunea Simleul Silvaniei (sec.
Uioara (RIO) $i SpaInaca-Alba (R.1l). in cea de a treia tumltorie
XVI~XIV Le.n.), asemAnAtorsimbolului de la C3rcea, in mileniul
s-a hicrat cea mai frumoasli .fibulA co ac, cu trei spirale, co arc
al Vl-leal.e.n, (R.18), sau in eompozitiile de la Dobrocina-SMaj
~i accesorii suspendate. ' .; (sec.Xlll-Vlll i.e.n.) - romburilefiind hasurate co grup de segmente
Bmtam en ambele capete spiralice a fost purtatli freevent. de
la 0 laturA (R.19).
populatia multor .ziri carpatice intre secolele al XVl~lea fii at
Intersectia a dod oblice opuse, segmentele comune a douA
, VII-lea ten. ~ toate descoperirile atrag atenpa piesele sacre
romburi co unghiurile ascupte opuse abundi in simbolistica secolelor
purtate la Predeal-Brapr (R12), Comutel-Caras S~erin(R.13) .•
XIII-VIII i.e.n., in bronzurile de la Arcus-Cevasna, Beltiug fii
Moldova Veche, Suseni-M~ (R.14).F~-Cluj, la Vintu de
Romanesti-Satu Mare, Barsana-Maramures, Cherches-Hunedoara,
Jos, s.a, s.a. (R.20).
Fibula "Ochelari". spirala dubll executatl din bronz d! sensu!
de multiplu ca $i alte podoabe unde simbolul se repetA. Aceasti , Sectiunea tip Cuina Turcului a 'fest aplicatA in ornamentul
podoabl a fost confeqionati la Fi7qu in sec. alIX~Iea- t.e.n, bronzului de la Berzasca-Caras Severin in sec. Xlf-lea, la
Taut-Bihor, in .see. at X-lea i.e.n. (R.2i). 'Multe combinatii de
(R IS). 1&Alba~Iulia. la Blandiana. la Vintu de Jos, a fost purtatl
vreme de doni secole. Data primei aparipi. precwn ~i frecventa acest tip au imbog!tit ornamentul brltirilor deschise, in multe
centre populate.

~, 166 167 DE LA 3500 pANA TNANUl ZERO


CAPITOLUL III
Unghiurile, cereurile, segmentele izolate, sau in grupuri,
zig-zag-urile au imbogApt podoabele eu compozitii de mare valoare 10. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romane, Bucurestl, 1977, plan~ ~S5, pag.300;
spiritu3IA. Repertoriul semnelor folosite de ateliere ~ turnatorii, 11. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
a f~t 0 consecintA a preferin{elor populatiei, iar podoabele astfel Academiei Romine, BucurC§ti, 1977, pllUlfa 192, fig.I, pag.U8;
ornate corespundeau conceptiilor acesteia, conceppilormistice. ~i 12. M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romine, Bucure¥i. 1977, plan~ 7, fig.8, pag.173; •.
in ajunul anilor 200 t.e.n, brAtlrile erau considerate indispensabile
13. M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
rituahilui prin omamentul ~i' obiectul propriuzis (R.22). Academiei Romine, BucuTC§ti,1977, pllUlfa 3S, figA, 6, pag.187;
Pe parcursul ultimelor doua milenii ale erei treeute, 14. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
semnificatia sirtlbolurilor a ramas neschimbatA,co aceeasi influient! Academiei ROlJ!8ne,Bucure§ti, 1977, plan~ 191, fig.15, pag.218;
asupra ornului. Pretotindeni, in asezarile carpatice prelucrarile . 15. M: Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romane, Bucure¥i. 1977, pl~ 347, fig.6, 7, pag.347;
metalelor au prelungit si au dezvoltat repertoriul simbolistic 16. John Boardman: Grecii de peste m4ri, Ed.Meridiane, 1988, fig.27S;
traditional. incrustapile de pe obiecte, adesea §i forma aeestora au 17. M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Rominia, Ed.
scos in evident! aecentul ce se punea pe reproducerea semnelor Academiei Romane, BucurC§ti. 1977, plensa 339, fig.11, 12, pag.343;
primare, in condip.ile oferite de tehnieile actuale atunci. Trecand 18. M. Petrescu-Dimbovita: Dep.ozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romine, Bucure¥i, 1977, pl~ 13, figA, pag.176;
peste greutatile generate de. confruntarile tribale, simbolurile au
19. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
ramas in atenpa toturor, ~i-au continuat drumul catre vremuri . Academiei Romane, Bueuresti, 1977, plan~ 41, fig.5, pag.190;
viitoare. 20. M. Petrescu-Dambovita: Depozitele de bronzuri din Romania., Ed.
Cuprul, bronml, aurul, argintul si fierul, prin podoabe alese Academiei Romine, Bucure¥i, 1977, plan~ 128, fig.2, 3, pag.234;
21. M. Petrescu-Dambovifa: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
au completat vestimentatia de ceremonie meA sA iasA din cadrul Academiei Romine, Bucure¥i, 1977. pllUlfa 117, fig.4, 8, 9, 10, pag.229;
strict al atmosferei saere.
pag.S36. 22. Romulus Vulclinescu: Mitologie romana, Ed Academiei Romane, 1985,

Referinte:
I. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele debronzuri din Romania, Ed.
Academiei RomBne, Buc:urqti, 1977;
2. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romine, Btu:urqti, 1977, plarJill 10, fig.2,4,S, pag.17S;
3. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romine, BIlCWefli, 1977, planp 11, fig.5, 6, pag.17S;
4. M. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Romania, Ed.
Academiei Romine, Bucun:A 1977, plarJill 371, fig.4, 5, pag.359;
5. M. 'Petrescu-Dimbovita: Depozitete de bronzuri din Romania, Ed.
Al:ademiei Romine, Buc:urepi. 1977, plarJill 345, fig.9, 10, pag.372;
6. M.. Petrescu-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Rominia, Ed.
Academiei Romine, Buc:unitti. 1977, plarJill 392, fig.3, 4, pag.360;
7.M. Pc1racu-Dimbovip: Depozitele de bron7lIri din RomIuia, Ed. Academiei
Romine. 8ucurefti, 1971, plaDp 6, fig.6, 7, 9, 10, pag.173;
t. M. PCtresc:u-Dimbovita: Depozitele de bronzuri din Rominia,Ed.
Academiei Romine, Bucuretti. 1977, plaDp 3, fig.3, 4, pag.171;
9. M. Pctresc:u-Dimbovita: Depozitele de. bronzuri din Rominia, Ed.
Academiei Romine, Buc:uretti. 1971, pag.95; .

CAPITOLULIII 168 169


DE LA 3500 pANA TNANUl ZERO
DOUA: FIGURI FORMATE DIN usomuar
A~EzAm PURTATOARE DE BRONZum
CU SEMNE SACRE
_ TransUvania, see. XIV- VII i.e.n. - ,
D in li~ curb!, tn-
chis! a descins cultnl soarelui
II Semnul Zeitei-PasAre,mil. v
V Insigna de la Gornea '
~isimbolul acestuia. Cercurile
40. HArAu-:Hunedoara concentrice' au subliniat iz-
1. Aiud - Alba 41. Hida - Siilaj vorul puterii ~i unicitatea
2. Alba - Iulia 42. Hunedoata Of,
3. A1pna - Sibiu
fortelor nevazute, iar repro-
.43. Ighel - 'A1ba
4. Apa - satu Mare ducerea acestor semne in
44. Maglavit -, Dolj
5. Arcu, - CovasM 45. Moldova Veche - earas-Severin ornament ~i cinstire,intr-o
6. Aure1 Vlaicu -' Hunedoara anume atmosfera specifica,
46, Otomani; Bihor
7. BAdeni - Cluj 47, ,PAdureni - (Nastradin) Constanta apropiau omul de fortele ce it
8. BAleni - Galati
48.' Paul~ - Arad tutelau ~i Ii ascu1tau dolean-
9. BAtarci - Satu Mare
49. Peciea> Arad
10. Berzasca - ear&s-Severin
50.' p.ga de 8us - Alba tele. In cere (cultura Cucuteni)
11. Belin - CovasM 51. Rapoltu Mare - Hunedoara auaparut trei puncte ca semn
12. Bicaci - Bihor 52. RAbAgani- Bihor al izvorului nesecat, dAtAtorde
13. Birsana - Maramur~
53. Rotiori - Bihor puteri, apoi trei unghiuri,
14. Blandiana - Alba 54., Ru~i de 108 -' Bihor
15. Brad - Hunedoara
55. Dumbrava - T~
triplul semn al unei zeitAti
16. BrAdut - CovasM 56.' SAcueni - Bihor duale ~i toate acestea au al-
17. earansebe, - earas-Severin
57. SAlaj Of. catuit 0 noua imagine din cea
18. Cetatea de BaltA'- Alba
58. Salan! - Bihor a strlvechiului triunghi fe-
19. CiocloviDA- Hunedoara 59. SApinta - Maramur~
20. Cincu - Br~ov minin, Trei puncte in cere, trei
60. Sig - Siilaj
21. Cire~ia - Bistrita Niislud
61. Sigh~ara - Mur~ unghiuri opuse, triunghiul au
22. Cluj 62. ~imleul Silvaniei - Siilaj format traiectoria unei con- Fig. 36 Mioveni -Argq
23. Cobor - Br~Ov 63. S8mpdru Geiman - Arad
24. Comutel - Caras-Severin ceptii, sunt variante sinonime
64. sangeorgiu de PAdure - Mur~
25. Crasna - Siilaj ale triunghiului originar.
65. sanicolau Roman - Bihor
~6. Deva - Hunedoara Triunghiul a fost prezent pretutindeni ~i in toate timpurile,
66. Suseni - Mur~
, 27. Dipsa - Bistrita~Niislud 67. ~palMca - Alba in cromografica culturilor carpatice $i nu numai a acestora. Pentru
28. Dobrocina - Siilaj 68, TAliteu - Bihor bogApa lui de conpnut, din vatra lui strAveche s-a mspandit in fel .
29. Do~i - satu Mare 69, Tu~ - Hunedoara .
30. Oragu -, SAlaj
$i chip, prin generalizare, ca ~i celelalte semne, adesea ajungand
70. Uioara de Sus - alba
31. Orencova - Caras-Severin in alta formA reprezentativl, imbmti~ noi doctrine.
71. Uriu - Bistrita-Niislud
32. Du~ - Hunedoara 72. Vadu Izei - Maramur'tl§ Figurile cu patru coltari, de fapt golurile marcate prin patru
33. Felnac - Arad 73. Valea Cbioarului - Maramur~ unghiuti au aratat multiplu1 semnului energiei, al regenemrii.
34. Fize,u - Cluj 74. Valea lui Mibai - Bihor Potrivit vechilor credinte, prin energie se intelegea ~i putinta de
35. Gad - Tim~ 75. Vintu de 108 - Alba
36. Galawetro - Bihor a trece peste' viall in urm!toarea etapa a existentei, iar semnul
76. Visuia - Bistrita-Niislud
37. Gbergh~ - Hunedoara 77, Zagon - Covasna arata foqa regenerativ! necesara etapei ce urma dupAviata terestra,
38. Oiula - Cluj 7'1. Zlatna - Alba
39, Gu~erita - Sibiu

171 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


170-
CAPITOLULIlI
peste pragul thanatic. Pretutindeni, -deschiderea, goIuI limitat de DE LA TESUTUL SACRU LA VESMINTE
patru colturi, bucata de panza, s.a. au jalonat calea regenerativa.
Ca si culoarea aIb-os, au marcat prezenta axului mortii, groapa
pentru inhumare, pentru incinerare, gura camasii mortii, i broderia
D atorita bulversarilor sociale care au caracterizat epoca
metalelor, multimea carpatica raspandita pe intreg cuprinsul a ramas
cu alb pe alb a cama~ii de noapte, a dima~ii barbatesti de sarbatoare, deplin statornica vechilor credinte, a strans in sfera-Cultului Solar
lipsa altitei, chenarul trecerilor si pragurile acestora, s.a. toate valorile spirituale acumulate. Raportul dintre Om si Cer era
Figurile formate din unghiuri, totdeauna, au insumat eel putin neschimbat desi multe practici rituale treceau din cadrul impunator,
dona semne primare ~iastfel au constituit noi mijloace de exprimare. specific templului neolitic, in ungherele locuintelor, pe vetrele
Ele au imbogatit topica si vocabularul primitiv, au ramas dovezile acestora. Prin specializarea olarilor, treptat ceramica si-a pierdut
de inceput ale evolutiei gandirii ~i vorbirii, iar suportul mistic Ie-a caracterul sacru al ornamentului, mai cu seama in centrele dense
pastrat forma si puterea peste milenii. ale populatiei, in asezarile capeteniilor. Bogatia spirituala a
cromograficii vaselor rituale a fost preluata de noile ceremonialuri,
cel putin partial. Sacerdotii au simplificat ~i ceremonialul tainic
specific preoteselor. Ei au suspectat pe acestea de vrajitorie, Ie-au
exclus din conducerea adoratiilor ~i au pus pre] mare pe adunarile
orgiastice. Femeia a ramas cu grija cresterii copiilor, a ingrijirii
batranilor ~i a lecuirii bolnavilor prin practici traditionale. Ea a
respectat mai departe norrnele cultului stramosilor cu toate practicile
ce se impuneau. a continuat sa raspunda cu promptitudine de
confectionarea vesmintelor cu toata incarcatura sacra a acestora.
Dupa obiceiul local-
nicilor de pe malul oltean
~i banatean al Dunarii,
vesmintele erau alcatuite
din piese individualizate
functional ~i cultic, in anii
1500 i.e.n.Si in aceasta
perioada.. ceremonialul,

f!j .
aluaturile ~i tesaturile sa-
ere s-au rnentinut in cen-

*/
trul manifestarilor cultice,
vesmintele ~i idolii usu- ./
rand modul de exprimare
prin simboluri. prin sim- .
boluri solare. .
Fig. 37 Simholul painii sacre
(din broderia covorului de 1a Causani - Basarabia)

CAPITOttlL 1\1
172 173 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
CIVILIZATIA FIRULUI DE TORT al simbolurilor. Odajdii~e, vesmintele au fost create pentru usurarea
exprimarii omului in dialog cu fortele nevazute ale Cosmosului,
MitolOgia uranica autohtona poate fi studiata numai deci raman elemente incontestabile ale parafernaliei carpatice si
prin prisma elementelor ei structurale. Intre acestea, simbolurile inconfundabile cu hainele ,', termoizolatoare de uz curent.. Firul
au depozitat 'informatii menite sa evoce idei, sentimente, imagini
'

policrom de tort.,p~parcur~ul a peste sapte milenii de oranduire


ale naturii, in intregul complex preistoric, deci semnele de inceput . teocratica, fie ea aceasta inghetata in faza incipie~ta, tesatura sacra
constituie baza gandirii mitice. si-a creat un climat propriu in spapul spiritual, si-a creat 0
in decursul evolutiei evenimentelor, al scurgerii timpului sub' civilizatie. Comparativ eu osul, cu cornul, cu ceramica, cu metalul,
. impulsul imprejurarilor adesea nefavorabile, evolutia continua a lemnul sau piatra, firuI colorat a eonstituit eel mai desavarsit mijloc
existentei vetrelor umane a fost freevent incercata. Orizonturile de exprimare a sentimentelor alese. Calitatile lui au indemnat omul
culturale fragmentate dovedesc astfel pendularile diverselor colonii, sa creeze atatea mijloace tehnice cu ajutorul carora a desavar~it
in spatiul sedentarilor autohtoni. Aceleasi dovezi -arheologice tesatura sacra. Firul de tort, totdeaunaa purtat in culoare Si alciituire
confirma totodata mentinerea unui puternic ~i inconfundabil climat simbolul cOllcePliei duale, a fost structural in chip de cotoana, a
cultural, a unei efervescente spirituale ridicate ~i dezvoltate pe un fost rasucit spiralic cu ajutorul mi~c"rii circulare Si astfel durat a
unic temei. Altfel nu se poate explica prezenta continua' a sporit in tesatura rituala conpnutul ideatic al stravechmhn simbol.
simbolurilor in conditii atat de diverse, evolutia derivatelor ~i Piesele vestimentare sugerate in inciziocromatica mil. V-II
substitutelor din acestea, relictele care inca se mentin viguroase. l.e.n. confirm a existenta, in Carpati, a unor precredinte eu motivatii
In tndepartatele perioade preistorice.' simbolurile au inscris puternie exprimate prin simboluri, iar firul de tort, prin valentele
doua traiectorii care au' definit bogatia spirituala a neamurilor lui, a [esut temeiul piramidei spirituale autohtone si.a mentinut
sedentare din Carpati. Primul, aspectul transcedental a dat chip credintete mereu active.
viabil spatiului reperat dincolo de lumeaempirica, tara sa se
neglijeze al doilea aspect, cel imanent, eel care apartine naturii,
care creazapremizele unor actiuni din .interiorul acesteia.
Datele absolute (CI4), au permis confirmarea mersului
cronologic al'procesului evolutiv in perfectionarea tuturor valorilor
spirituale, Acestea precizeaza ca elementele simbolistice nu au ."
. suferit obstructionari, nu au fost inlocuite, nu au inregistrar
modificari in structura lor. Dimpotriva, au capatat trainicie prin
expresii cromografice complexe ~i prin manifestari rituale
complementare.
in spatiu1' si timpul preistoriei, semnele primare, .prin
sacralizare, prin girul zeitatilor create au fost extinse cu ajutorul
unor noi mijloace de exprimare. Zeitatile au Implinit functia de
mesager, de punte intre Om ~i Cosmos si pentru acest -scop au
purtat sirnbolurile intr-un anume cadru spiritual, sacru. Chipul
uman dat fortelor atotputernice a fost implinit cu imaginea primelor
vesminte, acestea alaturi de scuturile dure avand rolul de purtator

CAPITOLUL III 174 175


DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO
in imprejurari deosebite. •
mOLII DE LA C\RNA lntreg ansamblul vestimentar a fost ,alcatuit din doua paTti
,A. - anii 1500 "e.n. care au impus piese deosebite ca structura. Intm, a fost creata piesa

In unele asezari d~ pe malul .staug al. Dunarii, urnele de


incineratie au fost insotite de cate un idollucrat din ceramica arsa,
care acoperea partea posterioara acorpului cAzand pana la jumatatea
distantei dintre genunche.si talpa, Apoi, bustul ~i mainile au fost
impogobite ,trep~at: esarfa de inceput extinzandu-se pana in talie
Dupa infatisare si decor, statuetele erau imbracate inhaine croite cu ~i peste brate. .Netmpodobita aramas partea corpului destinata
~ gust, lasand sa se observe usor finetea verigilor de picior, bratarilor, medalionului ~i a podoabelor capului,
)Tr..\ tesaturii, podoabele si moda incinsului ' pentrucain acele vremuri se punea mare pre] pe obiectele de metal
pe lung, precum si piesele care com- care completau gama simbolistica a vesmintetor de ceremonie.
puneau ansamblul vestimentar. Fiecare piesa vestimentars redata in inciziile idolilor de .la
Inciziile, sau impresiunile care Carna a fost alcatuita, grafie, din mai multe paTti distincte
impodobesc vesmintele acestor ze- subliniindu-se astfellocul elementuIui principal al mesajului, centrul
irati au fost incarcate cu pasta alba, de, interes al compozitiei, simbol-cheie. Potrivit unui anumescop
semnele contrastand perfect cu fondul s-au creat unitati bine individuaJizate, specifice pentru maneca,
caramiziu al ceramicii arse, subliniind pentru bust, s-au creat frize pentru punerea in cadru a compozlper,
astfel si bicromia, ca simbol: rosu-ocru pentru terminale, Fiecare piesa vestimentar! a fost alcatuita din
si alb-os. table, din frize, din simboluri , izolate, alternate ~i repetate. Amt
,

Pasta alba, dupa analizele de piesele vestimentare, cat ~i croiul specific, broderia in multiple
laborator, este alcatuita 'in buna parte variante, toate au fost urzite pe fondul arhetipal al simbolurilor
din praf de oase in liant de calcar traditionale. De fapt, vesmintele, piesele in completare la acestea
(R.I). Prezenta prafului de oase in intrau ~i aici, in repertoriul simbolurilor care completau inventarul
inciziile desenelor pare sa fie 0 zestrei spirituale, pentru ca rara acestea sacrul ar fi palit.
continuare a stravechiului obicei de a De la un exemplu, la altu], idolii de la Carna au altfel de
Fig, 38 Incizii simbolistice incarcate adauga, in lutul pentru ceramica, praf compozitii, desi pe toate obiectele ceramice funerare de aici se
cu pasta alba, anii 1500 i.e.n. din cochilie de scoica, sau pleava din repetau aceleasi simboluri cu aceleasi derivate din acestea. Toate
spicele graului. Dupa analize arheologice, combinatia liantului, imaginile gravate In lutul ars au terrninatii spiralice, formand astfel
precum si alcatuirea idolului, apoi ornarea acestuia, toate se faceau un tot meandrie ce scoate In evidenta simbolul predilect. Unele din
cu un anume ceremonial indus in scenariul specific inmormantarii. statuete poarta stravechiul triunghi al fertiIitatii, altele poarta romb
Dupa tipul de, urne specific culturii Gogosu-Balta Verde, In locul triunghiului, unele sunt ornate cu "M" - simbolul
practica folosirii idolilor la incineratie cuprindea asezarile acestei zeitei-pasare. Multe dintre ele au frize cu "S", cu "X", cu "Ce"-uri
zone, de la Carna, pana in Banat, dovada fiind bratara de la Pescari opuse, sunt impodobite eu semne solare, cu coloane ~i fragmente
(R.2). Pe aceasta sunt insirate urne in rniniatura identica, red ate din acestea. Simbolul Cultului Solar se gaseste pretutindeni, in
inciziiIe de la Carna (R.3). .
cu cele reale de la Carna.
Statuetele ce insoteau urnele subliniaza in decorul lor vesrninte Pe una din statuete, maneca este brodaia cu rauri in lung,
bogai ornate, acestea deosebindu-sc esential de hainele de folosinta modelul fiind identic redat eu zig~zag-ul incizat la Cuina Turcului
curenta Cu ajutorul vesmintelor se completa atmosfera de pe un fragment de vertebra d~ animal. '
ceremonial, fiind astfel obligatorii in adulatiile impuse de acesta,
177
DE LA 3500 pANA TN ANUl ZERO
CAPITOlUlll1 176
Toate statuetele de la Carna poarta acelasi tip de medalion,
tar decolteul bogat este subliniat adesea de unghiuri asezate radiant
marcand astfel pe cusca toracica punctul vital al fiintei umane. ~i
grafica idolilor de la Carna confirma existenta unorvesminte care
nu se confunda cu hainele termoizolatoare de utilitate zilnica, In
anii 1500 i.e.n., simbolurile sunt tmbogatite co multiple variante,
acestea avand menirea sa subliniezesemnificatia compozitiilor
Invaluite in mister. Din grafica de la Carna reiese complexitatea
ritualurilor specifice celor trei axe, precum ~i continutul ideatic
bogat al fiecarui simbol. Multiplele forme de exprimare confirma .
existenta traditiilor neintrerupte aici, in epoca framantata a
metalelor.

Referinte: .
1. .V1adimir Dumitrescu: CARNA ~ necropola de incineratie, 1961;
2. I. 'Miclea, R: Florescu: Dacia preistorici, Ed.Meridiane, 1980;
3. Romulus Vulciinescu: Coloana Cerului, 1972.

Fig. 39 Principalele ~ez8ri preistorice transilvane bogate in simboluri carpatice,


cu specific pronuntat, cucutenian

l.Bezid, Mures 19. Poian, Covasna 37. 'Siinpaul, Harghita


. \ 2. Salasuri, Mures 20. Cristur, Harghita 38. Eliseni, Harghita
3. Ghindari, Mures 21. ~imon~ti, arghita 39. Zabala, Covasna
4. Torba, Mures 22. Siincrliieni, Harghita 40. .Ariusd, Covasna
5. Porumbenii Mici, 23. Cetatea Cocorului, 41. Piuleni,'Harghita
, Harghita
Sf.Gheorghe 42. Valea Ziinelor,
6. Gheorghieni 24. Borosneul Mare, Covasna Covasna
7. Racu, Harghita 25.Siingeorgiu de Mures .43. Olteni, Covasna I

8. Pauleni, Harghita 26 .. Petrilaca de Mures 44. Poian, Covasna


9. Baraolt;·Covasna 27. Cristesti, Mures 45. Siintana de Mures
10. Peteni, Covasna 28. Betesti, Mures 46. Ditrau, Harghita
II, Cematu de Jos, Covasna 29. Reci, Covasna 47. Bancu, Covasna
12. Cernatu de Sus, Covasna 30, Arcus, Covasna . 48. Zabala, Covasna
13. Eresteghin, Covasna 31. Siin~eorgiu de Padure 49. Bradu], Covasna
14. Pasul Oituz, Covasna 32. Siiriteni, Harghita 50. Le], Covasna
15. Doboseni, Covasna 33. Medisoru pe Mures . 51. Tufalau, Covasna
16. Ilieni, Covasna 34. inliiceni, Harghita 52. Surcea, Covasna
17. Sf.Gheorghe, Covasna '35. Nicoleni, Harghita 53. Ghelinta, Covasna
18. Fili~~ Harghita 36. Cehetel, Harghita 54, Moresti, Mur~,'
• I CAPITOLlJL III
178
179 DE LA 3500 PANA TNANUL ZERO
COSTUMUL DE LA DUN..\.RENI I) Croiul-sac, existent ~ila aceasta data in practica, confirma procedeul
- anii 1500 t.e.n. - folosit fa alcatuirea fotei; limita inferioara a circumferintei poalelor

D upa statuetele de lut ars, care la vremea modelarii lor


'constituiau parte componenta a inventarului funerar, la Carna, in su-
fiind aproape egala cu dimensiunea bazinului. Fusta-clopor nu cadea
r

in.falduri, nupermitea niei evidentierea partilor corpului, acestea


fiind total neglijate in contextul simbolistie vestimentarde la Carna,

dul Olteniei se purta un deosebit complex vestimentar cu 0 bogata in- Practica, potrivit careia fusta trebuia sa acopere gleznele, acum
carcatura de simboluri. Dovezi arheologice confirma ca, la acea data, impodQbite cu verigi, era cunoscuta inca .din mileniul al V-lea, al
moda bine cunoscutain cultura Garla Mare depasea sudul Olteniei IV-lea, de la Gumelnita si Vadastra. Numai in arealul Cucuteni
cuprinzand ~ia~eziirilebanatene de pe malul stang al Dunarii. Depo- A-B aceasta limita a fustei se gasea riiai sus de glezna cu 15-20 em.
zitele de bronzuri, piesele ornate descoperite pretutindeni poarta pe- Catrintele se asezau peste fusta-clopot, in a~a-fel, ca sa
cetea credintelor primare, arata ca.modelatorii metalelor au fost sub ramana -pe lateral 0 zona libera cu dimensiuni constante, de-a
tutela unor convingeri comune de vreme ce au incrustat simbolurile lungul inaltimii, de .la cingatoare, la extrema
traditionale intr-o anume ordine si dupa rigori prestabilite. inferioara a poalelor. Cele doua piese au
Impresiunile ornamentale deosebit redate ale idolilor, alcatuit 0 parte importantg a costumului.
lncrustatiile realiste, incarcate cupraf de oase in liant de calcar deoarece ele au fost depozitarul unor com-
confirma pe deplin ca in acele indepartate vremuri se purta costum pozitii care IlU au putut fi transferaie ~i altor
complet, format din ciupag, poale, catrinte si centura. Toatc piese,au avut totdeauna 0 incarcatura grafica
statuetele enumerate in ordinea stabilita de cercetari anterioare specifica. Ambele catrinte au fost fixate pe
constituie documente in analiza ce urmeaza. corp cu ajutornl unui snur invartit in jurul
Ciupagul, evoluat candva din esarfa a fost croit in asa fel corpului sistrans sub centura (v. Statueta
ca sub centura sa nu se adune inestetic spornl de tesatura, cum nr. 10). Totdeauna, catrintele erau legate mai
ar fi fost posibil in conditiile strangerir sarafanului. scurt cu atilt cat sa nu acopere bordura fustei,
Aceasta piesa, specifica, anume alcatuita pentru acoperi rea deoarece aceasta friza 'a poalelor constituiaparte integranta a
bustului a fost creata prin decuparea unui cere de marirnea capului, cornpozitiei intregului costum (Y. Statueta nr. 5).
in dreptunghiul textil, lung de doua busturi, latimea fiind egala Cele trei piese textile, bine fixate sub
cu distanta dintre umcrii celui care trebuia sa poarte ciupagul. centurametalica, in epoca bronzului au
Numai acest procedeu putea crea deschidere egala pepiept ~i spate, alcatuit costumul femeiesc de ceremonial,
putea alcatui decolteul lara imbinari pe umeri, lara platca. Dupa vesminte care erau mult diferentiate, func-
croiul de la Carna, manecile erau imbinate la umar. erau relativ tional. de cele-de lucru. sau de cele ale
. stramte, cu dimensiunile in descrestere catre articulatia palmei. barbatilor
Poalele, adica fusta-clopot cadea din talie pana la glezne." . In grafica ciupagului. decolteul a fost
I) Vladimir Dumitrescu: Necropola de incineratie din epoca bronzului de la Carna,
subliniat prin unghiun radiant asezate. toate
Ed. Acaderniei Romane. 1961 acestea fiind cu varful, cu sensul spre interior.
2) Din concluzia cercetarilor intrcprinsc in unele localitati din Oltenia ~i Banat rcicse Prin sageata unghiurilor se poate intelegc intentia modetatorutut
eii partea acoperita eu vcsminte a corpului se ineadra. atunci, in urmatoarelc proportii:
de a pune accentul, de a sublinia esentialul conceput. in gandirea
bustul ~ 28°0 din total: partca posterioara - 72% din total; inallimea bustului. egala
cu distanta dintre umcri. Cu accasta formula se pot stahili dimensiunilc croiului la
. mitica a convingerilor sale. Toate simbolurile ce alcatuiesc
toate statuetele. ~ncarcatllra acestei piese. prin felul cum sunt ordonate. au menirea

180 181
CAPITOLUL III DE LA 3500 pANA iN ANUL ZERO
individualizat. Din aceasta alcatuire unitara nu lipsesc spiralele,
sa lumineze zona osului stern, 0 zona sacra unde, probabil, cercurile concentrice,coloanele iesite din unghiuri~i finalizate in
considerau ca se gaseste izvorul vietii, Este un pas mare pe terenul semnul "M", toate intercalate cu prelungiri punctate, dispuse radial.
cunoasterii, deoarece lnaintasii celor de la Carna caracterizau viata .

W
'AI doilea registru, eel situat intre brau ~i friza onzontala '
prin miscare ~i 0 localizau in articulatiile presarate cu ocru rosu, poarta, prin triunghiUIsau hasurat, amprenta graficii primare, poarta
Potrivit unor reguli prestabilite, ciupagul nu trebuia sa acopere ' simbolul care la data procesiunilor rnuate.de la
osul stern, deci decolteul ~danc era necesar ~i obligatoriu. Sanctuarul Carna implineapeste patru miIenii pe firul
spiritului fiecarui individ a fost marcat numai cu medalion intr-un neintrerupt al traditiei. Acest stravechi triunghi, ,.
anume fellucrat,iar colierul, margelele.apoi salba au avut menirea in ornamentul catnnjet statuetelor este imbogatit ,
si rolul complementar al decolteului brodat, facand astfel parte in continutuJ lui de idei cu noi elemente, cu noi
integranta din complexul vestimentar. expresii: Astfel laturile triunghiului ha~urat sunt prelungite in
Pentru accent, pentru subliniere, uneori unghiurile au fost spirale opuse combinandu-se de-odata trei semne primare intr-un
aureolate, au fost intarite cu incercuiri suplimentare, conturul. singur simbol.

,1~~~f"
semnelor primare imbracand astfel noi valente, ~n 'Hasura este redata prin unghiuri cu laturi paralele ca pe
compozitii diferite (v. Statueta nr.9). falangade ecvideu de la Cuina Turcuh», sau
Superlativul absolut, la Carna, a fost redat prin
p~ntr-~n g~p de ~repte paralel~ la ~ lat,ur~.a
sublinierea unui semn cu ajutorul altuia, la randul Iui tnunghtuhn, sau pnn hasura verhcala, In pozipa ~
subliniat, procedeu, dealtfel cunoscut din neoliticBi normala a statuetei. Cele trei variante constituie
registrul, in'dese cazuri, a fost pus sub accent cu totatatea' interpretari ale aceluiasi sirnbol, ca 0
ajutorul frizelor ajutatoare. Un exemplu concludent

dovada a bogatiei vocabulattilui in exprimarea cu asemenea
poate fi bordura poalelor ~i vipusca brodata pentni mijloace. . , ,
sublinierea catrintelor (v. Statueta nr.4,5,6).
Triunghiul hasurni constituie punctuI de ~"" ~,.
De la nudu! sacru, la esarfa, si de aici !a plecare in alcatuirea catrintei, la primul simbol .,
decolteu, trei pasi mari, de la inceputuri, pana la Carna, pe calea . ' adaugandu-se pe parcurs noi clemente, noi com- ,
evolutiei, marcheaza un specific de netagaduit. binatii ale simbolurilor. .. "
Majoritatea statuetelor au catrinta din fata, compozitional, LaCarna, cunoscutul triunghi, in aceasta .
lmpartita in doua. 0 friza asezata orizontal perioadg a fost inlocuit, in unele cazuri, cu figuri ~
determina dimensiunile celor doua registre, le combinate. sau cu imagiiii caresugerau rombul. I"h
, concretizeaza continutul simbolistic. Aceasta

-t-'
pe,stalue", nr.4, s-au pastrat earacteristieile de pe ~ .
friza, totdeauna altfel imprimata in sensul statueta nr.7. adaugand la aceasta ~i pe cele ale. .
ordonarii simbolurilor, la aproape toate statuetele 'rombunn. Laturile superioare ale acestuia aufost .
este fermata dintr-un Ian] de spirale perechi de prelungite cu drepte punctate.
tipul "S". La 0 singurastatueta "S"-ul este Drept catarams a centurii (figurina nr.7). este,
interoalat cu semnu! dual, combinatia repe- semnul care. acest idO,1il aresi pe catrinta. Singura ' ~
tandu-se ~i in alte compozitii grafice. deosebire este .ca, in acest caz. simbolul a fost ~
lntre friza despartitoare sibordura poalelor, in imprimajul imprimat prin dublare, pe latura ~~urului'cingatorn. ~ "
fiecarei . statuete se desfasoara un, registru compozitional bine

183
DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO
CAPITOLUL III

.'
+
Printre alte imagini figureaza si rombul cazuri, franjul axial poarta semnul dual aratat eu insistenta de .
sugerat prin hasura, imaginat -aici prin dublarea unghiurile indreptate spre el.
triunghiului statuetei nr.7, dar eu accentul pus si in ritm cu franjurile, tncadrand catrinta s-au ridicat doua
pe imagineadubla a cingatorii. frize spre solduri incarcand eu ornamentul "vipusca" zona evazata
"X"-ul aureolat printr-un fin contur a fost ramasa libera intre . catrinte. Vipusca, prin compozitia ei este
plasat pe centrul catrintei nr.L, a statuetei nr.5,
~~ ==
registrul al Il-~ea.probabil un~e es.te;~e.atuit din
alcatuita din eoloane, iar in cazurile de la Carna este redat freevent
simbolul eultului, atat al Coloanei, cat ~i al Soarelui.
'~ a doua unghiuri opuse, umrea fiind marcata prin Si catrinta nr.2 era
incercuire. Aparitia acestui semn ~i pe bustul statuetei fixata cu ajutorul unui snur
~ .acefale deschide perspectiva unei sfere mai largi in rasucit in jurul eorpului
interpretarea .simbclului, deoarece po zip a, in aeest eaz schimba strangand-o peste limita
continutul semantic
al expresiei. inferioara a ciupagului, sub
Pe catrinta figurinei nrA a fost imprimat centura, sub· brau. '
semnul "M" in varianta .Iocala. Acest simbol Ambele catrinte, tm-
atat de vechi in .eulturile vetrei earpatice, aici preuna eu vipusca ~i eu

cJ~·i... . '6'
este eu barele laterale prelungite in spira le, iar bordura poalelor formau un
unghiul este prelungit pe ax cu linie punctata.- it . di . ibil II II II oJ. I".ll \.VI 1 I" .,
t o t um ar m IVIZI 1, eu

.
Unghiul hasurat din care se prelungesc barele text clar si eu mesaj precis.
. paralele este jisemanator cu eel al statuetei nr. 7 ;
;

. deci ~i in acest caz sunt vizibile'liniile de inter- in dexteritatea croi-


ferenta dintre toate simbolurile catrintei a II-a. tului, maneca a oeupat un
La baza tuturor simbolurilor catrintei stall cele '~apte semne loc bine definit. Modelele
primare cu aceeasi vigoare cu care au traversat epoea pietrei. de la Carna lasa loe unei . . . . .
Catnntal a II-a, in unicul sau registru compozitional format'
. ~ bit x .. Fig. 40 PIes! vestimentara, Cama, 1500 i.e.n,
presupunen a un marn
din semne specifice, la toate exemplarele cunoscute, apaI1inand manecii deoarece alta solutie a imbinarii piesei eroite nu se intreve-
culturii Garla Mare tntruneste un Set de coloane realizat din franjuri de. Conturul mansetei se confunda eu traditionalul grup de trei linii
suspendate. Singura deosebire consta.in faptul fixat la articulatii in loeul oerului rosu, maneca fiind croita econo-
ca, de la caz, la' caz, .coloanele tsi schimba micos, eu dimensiuni tndescrestere spre palma. Prezenta semnului
forma, eu aceasta schimbiindu-se ~i eontinutul
dual pe brate da 0 nota aparte eroiulul manecii,
ideatic al unitatii compozitionale. in unele

.\
imbogateste continutul simbolistic al graficii.
cazuri, . snurul ~erpuit, sau in zig-zag este

r
Maneca unei statuete descoperita la Carna,
flancat de drepte paralele, unele legate intre .
in mormantul i.xxxrxese construita altfel, eu
I'
ele, altele finalizate in spirale. Vadit, s-a totul original. De-a. lungul ei este imprimat
urmarit.simetria, echilibnd, ritmul.si ce pare
.zig-zag-ul, aeea coloana fermata din unghiuri
mai important, s-a subliniat locul central al
alaturate ce coboara ea un rau peste brate unind
coloanei in zig-zag' cu. ajutorul dreptelor
punctele extreme al uneiverticale. Aeest mod de
spiralate simetric (v. Statueta nr.9). in unele a inlocui semnele duale eu zig-zag-ul, de a un"i

184 . " ,

CAPITOLUL III 185 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


bratul cu antebratul, intr-o conceptie noua pune baza altor
interpretari privind definirea vietii (v, Statueta nr.7).
Semnul coloanei de-a lungul manecii confirma ca aceasta
este 0 unitate compozitionala de-sine-statatoare, desi constituie parte
de la Carna, sau pe bratarile
In compozitii, au fost
evidentiate si alte semne care
poarta 0 apreciabila Incarcatura
§ .
din metal.

R.
CI\,)\:) ~~
~~
-1 L
componenta a intregului ansamblu vestimentar. De la aceasta data, .desimbol, unde rombul si-a . '""
ciupagul este format din trei parti compozitionale bine indi- pastrat locul lui central:
vidualizate prin croi: piepti, spate si nraneci, flecareparte cu Unghiurile .opuse, despartite de sageti, medalionul, ca ~i
caracteristici ornamentale propri. Deccrulmanecii de Ia Carna, "unghiul de la Monteoru", aiei cu
exclude centrul vital presupus in articulatii, .sau it intareste prin .
simbolul Coloanei, simbol care genereaza din 'cele trei axe.' Probabil
ca bratele ridicate -au constituit puntea ce unea sufletul cu tariile
prelungire spiralata, sau "rombul
sugerat", au pastrat si pastreaza taine
greu de inteles (R.5). Ca ~i in culturile
X· ~
inaltulni, daca simbolul Coloanei era fixat in centrul de interes precedente, in vatra Garla Mare-Carna,
compozitional almanecii. piesele vestimentare si-au avut rolullor
Stiintele arheologice confirma.si aite dovezi mai vechi privind sacru, au fost purtatoare a simbolului
ornamentul de tip textil specific manecii, dar grafica de la Carna bogatiei spirituale precum colierul, bratariIe, sau verigile de picior.
aduceo nota particulara ridicata pe temeiul sacrual unei topici Nu incape indoiala ca Incrustatiile, impresiunile care alcatuiesc
zonale. La Carna, maneca era Impodobita cu rauri pe lung. decorul statuetelor descoperite in campul de ume eonstituie a redare
In grafica .ceramicii de la Carna segasescmulte elemente fidel a a pieselorvestimentare de aleasa utilitate, de ceremonial.
noi care au stat-in atentia modelatorilor. mai cu seama ca acestia Altfel, nu ar fi avut rost chitulalb cu care umpleau santurile
nu au folosit roata olarului in' mestesugul lor, nici compozitii decorului, procedeu mostenit peste multe milenii de la cei care
realizate cu ajutorul aeestuia. Poate anumite reguli au impus astfel model au ceramica funerara, la Circea, la Gura Baciului. Si cantitatea
modelarea si omarea. Intre semnele noi se remarca: . mare de praf de oase adaugata in liant i~i avea rostul ei, probabil,

>1<
in ansamblul ritualului.
unghiul opus uriei verticale:
Simbolurile care alcatuiau repertoriul de baza, in exprimarea
modelatorilor - in neolitic - au predominat grafica
arce opuse unei verticale: )I( epocii bronzului. Semnele sacre au fost folosite in
decorul ceramicii si al metalelor cu aceleasi talcuri
duble arce:
31f greu de descifrat, suficient de clar fiind firul continuu
al traditiei. Simbolurile nou create defapt au dat
culoare ~i expresie preceptelor, normelor care au stat
triple arce-opuse: .
}I~ la baza vechilor credinte, Astfel, au creat semnul
cultului coloanei inradacinate, au marcat drumul care
multiple arce opuse coloanei.:
,jlf
Din repertoriul analizat aici nu lipsestc semnul dcrivat din
lega Cerul de Pamant si oamenii de Cosmos.
Soarele a fost redat, traditional, prin cercuri concentrice,
coloana a fest triplata pentru a i se atribui functia duala in ansamblul
~ "unicum"-ul de Cuina Turcului. existent si in grafica ridicat pe legile spirituale mostenite. Simbolurile exprimate grafic
~ ccramicii neolitirc, in aceeasi forma ca pe "solnita" ale Cultului Coloanei ~i ale Cultului Soarelui, au impodobit astfel

'eAPITOLUL III 186 187 DE LA 3500 pANA iN ANUL ZERO


costumul sacru ~i ceramica rituala utilizate pe SACRUL iN
malul oltean ~i banatean al Dunarii. Legaturile VESTIMENTATIA BARB1TEASCl
dintre simbolurile ornamentului
costumul acestei zone stabilesc ansamblul
folosit in

canonic al cerintelor spirituale neconflrmat pe


T
sentimentele
otdeauna, hainele au divulgat ocupatia oamenilor,
acestora, baza lor materiala,: momentele anume
alte orizonturi culturale. Imbracamintea,. pregatite pentru implorarea zeilor, sau pentru infruntarea
simbolurile acesteia, parul voit ondulat, vrajmasilor, A fost 0 haina anume pentru stapanul turmelor, haina
podoabele, cantecele ~i dansurile rituale, toate calduroasa, facuta anume pentru protejarea corpului. Lucratorul
acestea au inarcat un sens, 0 tinta spre care pamantului, mai aproape de casa fiind, a folosit haine din tesaturi
a tins omul, totdeauna: inaItimile de nepatruns. usoare. Mesagerul multimii pentru dialog cuzeii, inaintea caderii
Daca decolteul marca 0 anume parte in sulite, cu un ceremonial anume se imbraca in camasa alba a
importanta a corpului, daca unghiurile indicau mortii etc.
un sens prin punctullor de origine, daca acelasi medalion se aseza Cand calul a fost imblanzit pentru calarie, mai cu seama

# Cama - anii 1500 i.e.n.


pe aceeasi zona a
corpului, daca sem-
nele grafice i~i acta-
cand aces! animal a devenit mijloc eficace in lupta, barbatul si-a
adaptat hainele respectand cerintele miscarilor comode in noile
conditii de deplasare.
ugau valorilor noi Bronzul de la Naeni, grupul statuar subliniaza pregnant
sensuri pe masura ce prezenta bonetei: "tiara". Aceasta, cu aparatori pentru urechi ~i cu
urcau, ce se inde- prelungire spre spate a fost executata din pasla, din par de animal,
partau de pamant, se indesat dupa 0 anumita tehnica si finisat in valtoare. Aceasta piesa
deduce ca centrul de vestimentara .destinata capeteniilor a fost impodobita cu un mot
interes compozitional sferic din pasla. Dupa unele pareri ar fi fost 0 piatra pretioasa
era undevasus: Gra- sclipitoare (R.I). Caciula era purtata freevent de personalitati, de
fica de la Carna este oameni de vaza .ai societatii mil. al Il-lea i.e.n. ~i numai acestia
o expresie a accstui aveau dreptul sA 0 poarte.
sens, este un atestat. Dupa basorelieful "Pieptenului de la Bucuresti" la inceputul
mil. I i.e.n., calaretii purtau 0 haina scurta pana sub talk astfel
ca limita inferioara sa cada comod pe spinarea calului (R.2). Lucrat
din tesatura groasa, cu buzunare laterale, acestt'baibarac" motiveaza
o adaptare perfecta a hainei lungi la cerintele noi, functionale.
Faptul ca si in cazul acesta maneca a fost ornata cu grupe de trei
linii, motiveaza prezenta semnului mitic.protector pe haina
barbateasca a luptatorului. .
.. Pieptencle de aur subliniaza totodata ~i 0 alta piesa vestimen-
tara: pantalonul strans pe pulpa piciorului. eu mult deosebit de
bernevecii sau itarii crcscatorilor de vite. Pantalonul descris in
Fig. 41 Tinutul Motrului

188 189 DE LA 3500 pANA iN ANUL ZERO


CAPIT6LUL III
basorelief este adap-
tat la noile conditii,
este creat pentru fo-
losirea lui sub alta
forma, deosebita, ti-
ne de practica curen-
ta a calaretului (R 3 f
Acelasi luptator
poarta ciorapi stransi
pe picior, peste pan-
taloni. Ciorapii - tu-
recii - sunt strans
legati sub genunchi
cu un snur anume
lucrat (R4).
Grupul statuar
de la Naeni si Piep-
tenele de la Bucuresti
confirma ca la finele Fig. 43 Carna, anii 1500 i.e.n.
mil. al Il-lea, eel mai
tarziu, exista un tip
Fig. 42FloareaCrucii-Teleonnan anume de costum
barbatesc, se mentineau simbolurile ~i pe haine de practica curenta,
exista un croi anume pentru acest tip de pantalon, se foloseau
ciorapi pana sub genunchi si botine cu pinten. Atunci se [esea
intens, se batea pasla, se impleteau fire,se confectionau incaltari,
se ajusta streasina la cunoscuta tichie. In aceasta perioada a .
metalelor, multimea a continuat sa confectioneze si sa pastreze
vesmintele de ceremonial. Simbolurile atat de cunoscute in cultura
"campurilor de urne" erau incrustate ~i pe pieptenele de la Bucuresti,
deci arealul acestora era incredibil de mare in spatiul nostru carpatic.

Referinte:
J. Vasile Pirvan: Getica, Ed Meridiane, 1982, pag.13;
2. Vasile Pirvan: Getica, Ed.Meridiane, 1982, pag.15, fig.?;
3. Vasile Pirvan: Getica, Ed.Meridiane, 1982, pag.16;
4. Vasile Parvan: Getica, Ed.Meridiane, 1982, pag.Ifi.

191
CAPITOLULIII 190 DE LA 3500 pANA lN ANUL ZERO
ACCESORII VESTIMENTARE al solutiilor tehnice in arta tesutului, Smocurile implinite, sau mai

P e langa obiectele lucrate in os, din corn ~i din lut ars


(probabil ~i din lemn), cu care erau hainele impodobite, smocurile
reduse in diametru, ulterior au fost legate intre ele, urmand ca
procedeele sA dea nastere izvoadelor. S-au folosit fibre vegetale ~i
animale in culorile lor naturale, s-au preferat nuantele apropiate
celor trei culori sacre.
din ~re, ~n~ruril~ si franjurile intruneau detpotrivA roluri
functionale ~l estence. . " . ~nund obtinut prin impletirea firelor a fost folosit ca element
. Smocurile, manunchiurile din fibre .lungi au coperit corpul, component al complexului vestimentar, farA sA se confunde
atunci cand fusta din piei era prea calduroasa si incomoda. Sirul functional, cu firul, sau cu cingatoarea, cu braul. Nu a lipsit ca
. de suvite, in culori diferite, anume alese, au fost asezate in jurul articol de rezistenta in strangerea, in legarea articolelor de uz
" partii posterioare a corpului, dovada fiindpicturilerupestre de curent. Cand a fost lucrat din fire uniform colorate, snurul, gaitanul
. pretutindeni. De fapt, vergile, benzile, apoi pliseurile evidentiate a mijlocit realizarea simbolurilor, fiind, pentru acest scop, insailat
pregnant in inciziile ce impodobesc zeitatile, reprezinta un transfer pe tesatura sacra. insa~i din impletirea lui s-a scos drept efect, '
spirala, s-a conturat coloana, apoi zig-zag-ul, rombul.
For.njurite au derivat din practica folosirii snurului, datorita
efectului artistic al acestuia. Ele au impodobit intai poala sarafanului
formand 0 bordura de mare efect, recunoscut in practica
vestimentara a mil. al Ill-lea i.e.n., (R9), mai cu seama in statiunile
basarabene. Prin jocullor, suspendate fiind, franjurile au completat
compozitia ornamentala adaugandu-se,' conceptual, combinatiei
simbolurilor 'folosite in compozitia piesei, in ansamblu.
Suvitele, snururile, franjurile au fost ondulate ~i rasucite in
scopul redarii semnelor sacre, apoi aplicate, sauadaugate la piese]
vestimentare tesute ~i brodate,

'Fig, 44 S~e sacre pe accesoriivestimer.tare - localitatea Dimitrie Cantemir-Basarabia

CAPITOLUL III 192 . 193 . DE LA 3500 pANA TNANUL ZERO


PRACTICILE CUL TICE
GLOSAR DE SIMBOLURI
- epoca metalelor -
o . PE FONDUL ENERGIEI SUBTILE")

mul are 0 forta imateriala, ·0 energie subtila de care


a tinut seama in evolutia sa. ~a cum cele cinci simturi au organe

@ energie ~ apa
specializate pentru legaturile cu mediul interior si exterior, au

~>
~ receptori anume pentru v3z, auz, miros,· gust, au senzori tactili,
regenerativa binefacatoare
si energia subtila se pare ca are un sistem de legatura cu alte forte
la care spiritul individual este conectat.
belsug hrana Paleografia aduce dovezi care intaresc ipoteza potrivit careia,
~ omul preistoric avea cunostiinta de campul sau spiritual. Inmmplator
a descoperit aceasta energie, apoi a asezat-o la baza practicilor
~: cultice, a concentrat-o in simboluri, in adoratiile individuale ~i de
fertilitatea tinerete
grup. Sub impulsul manifestarilor spirituale a creat amulete ~i apoi
~ solului
coliere, podoabele capului, bratlirile ~i verigile, a folosit ocru-rosu

*
in ritualul specific pragului thanatic, a creat accesorii purtatoare

IIIII f 11'11 dualitate spirit vesnic de simboluri.


Daca se reconstituie 0 amuleta din os (fig.4), din lemn, din

0
piatra, din lut sau metal si se aplica pe epiderma gatului se observa
regenerare paine pentru ca acest corp este retinut de 0 forta necunoscuta. Tinand seama
perpetua ~ hrana de caracteristica masei corpurilor supuse experimentului, energia
amintita nu este de tipul celei magnetice sau a celei electrostatice,
ci una de 0 factura asemanatoare cu cea gravitationala ..
izvor de paine sacra Pentru aprofundarea observatiilor privind acest fenomen am
~ putere sacra ~ alcatuit un detector capabil sa intre in rezonanta cu undele campului

~
abundenta
sursa tripla
@ semn sacru
larg raspandit
psihic presupus. Cu ajutorul acestui instrument (psihodet), s-au
putut identifica zonele corpului uman prin senzorii carora se face
legatura dintre fortele launtrice ~i cele exterioare (fig.42). Din
observatiile si incercarile psihometrice reiese ca exista un flux
intens in zona claviculara, un sector de intensitate medie In zona
infinitatea RO~U OCRU viata
frontala, 0 intensitate submedie de-a 'lungul coloanei vertebrale.
~ vietii
Surprindecaracterul pulsatoriu al energiei depasind de cateva ori
pe zi limitele zonelor, catre periferia membrelor, a sectoarelor
coloana ALB-CREM nefiinta inactive. In timpul noptii, aria zonelor active se restrange in nuclee
~ recunostiintei

S~ viata NEGRU prosperitate


*) Extras din comunicarea: "Despre energiasubtili a corpuluj uman" (V. Vasrlescu)
suspnutA in comisia de specialitate a Acaderniei Romine, sept. 1993.

195 DE LA 3500 PANA TNANUL ZERO


CAPITOLUL III 194
cultelor secrete, adoratiile individuale, ruga ~i multumirea,
meditatia, tainele, s.a., au fost forme ce consolidau puntea dintre
om si Cosmos, carpaticii punand pret pe asemenea manifestari
spirituale intime, strict individuale.
Adoratiile in grup au constituit a doua forma a exteriorizarii,
aceasta luand ades forma de generalizare, de intrunire orgiastica,
Fig. 4S CiInpulenergiei subtile
inafara templelor ~i a ungherelor sacre. ParticipantiiIa astfel de
intr-un moment al zilei
activitati stiau, probabil, ca adoratiile in grup, in cadrul
manifestarilor cultice intaresc legaturile cu fortele exterioare,
deoarece in asemenea cadru sunt aduse ~i simbolurile cu incarcatura
lor specifica, pe langa jertfe si laude. Ades, analistii sustin ca "un
cere de fiinte in meditatie armonica produc, in fapt, 0 rezonanta",
un "sunet" "de comuniune ~i de armonie care traverseaza campul
electrostatic al planetei" (A.M. Schiff). Atunci, "Hora de la
perechi, in centrele simettic asezate ale organismului viu. Pulsatiile Frumusica", grupul statuar precucutenian modelat in anii 4295
sunt determinate- probabiI - de bioritm, prioritar fiind eel circadian,' i.e.n. (H.Quitta), constituie un precedent la celeafirmate de poetul
de miscarea corpurilor ceresti si de actiunea razelor soarelui. Dupa get Menandru, care arata intensitatea si tipul adoratiilor, in
o expunere de cateva minute la soare, aria zonelor active ~i vremurile lui:
intensitatea .energiei cresc considerabil. Talpile sunt lipsite de "De cinci ori pe zi noi jertfe aducem si alaturi
senzori, de emanatii, izoland astfel omul de solul cu care este in Cele sapte slujnice-n cere tot cantau din timbale,
contact, iar energia subtila nu se transmitede la un individ. la Jar aItele se vaietau" (Strabon, Geografia II, Carteaa VII-a).
altul, nu se acumuleaza prin secatuirea altor corpuri. nu cste Pe liinga faptul ca toate manifestarile cult ice erau constituite
sensibila la fortele magneticc sau la cele electrostaticc. S<i fie pc structura spirituala a simbolurilor, anumite compozitii obtinute
organismul viu un corp astral conectat la mecanismul universal. prin irnbinarea semnelor au marcat nucleele pulsatorii care
un element al Bim-Bang-ului spiritual? Daca zonele active emana alcatuiesc aria campului psihic al fiecarui om. Podoabele gatului
unde pe frecventade aproxirnativ 7 herti,' ca ~i inima, se confirma si ale claviculei au evidentiat zona cea mai activa a energiei subtile.
"rezonanta lui Schuman". Podoabele capului, ale fruntii au fost create pentru a acoperi 0 alta
Revenind la stadiul elementelor paleografice se ajunge la zona activa. umarul si partea superioara a bratului au beneficiat
convingerea ca populatia preistorica cunostea multe arnanunte de compozitii grafice deosebite, iar canalele pulsatorii au fost
privitoare la campul psihic. la rolul acestuia in desfasurarea vietii subliniatc grafic prin "rauri".
terestre. Fara un fond substantial acumulat prin indelungi observatii, Simbolurile de orice fel au constituit scheletul practicilor
tara convingeri, populatia preistoricanu putea alcatui simboluri cult ice motivat fiind acest ansamblu de existenta obiectiva a energiei
divine, sau obiecte purtatoare de, asemenea .semne miraculoase. subtile. a campului spiritual. Simbolurile si derivate Ie lor au stat
Toate simbolurile au fost create pentru augmentarea dovczilor de la baza precrcdintelor preerestine. au constituit textul primelor
atasament fala de fortele stapanitoare, deci pentru sublinierea rugaciuni. .
campului pasihic individual.' ficcare simbol avand un rol precis.
inconfundabil, in raporturiic omului cu aceste forte, Practiciic

CAPITOLUL III' 196 197 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO


" COLOANA FARA DE SF~IT

In anul nasterii lui Christos,· populatia spatiului carpatic


era organizata intr-un stat putemic din punct de vedere economic,
, ~ se face cl puternicile credinte de ineeput au fost grupate
si consolidate in chipul unic, specific, focalizator al cultului solar.
Simbolurile, in evolutia lor confirma faptul cl acest. cult bine
social-cultural $i militar. Nivelul de dezvoitare al culturii spirituale cunoscut in epoca metalelor era 0 continuare fireasca a semnelor
atinsese cote maxime dupl zeee, cincisprezeee milenii de existenta cerului rasarite cu multe milenii in urma, La baza cultului au stat
flirl lntrerupere. Firul, tam obstructionari al simbolurilor a ramas semnele primare, iar adoratiile impuse de aeestea au luatforme
martorul incontestabil al unei vetre cultice unitare, al unui neam complexe in procesul lor evolutiv, deci cultul i~i pierde ineeputul
compact supus ,unor norme morale rigide. in manifestarile rituale incipiente e : caracteristice fiecarui simbol.
Simbolurile; aeele relicte ale dogmelor religioase au adus Cultul soarelui a ramas icoana zugravita cu cele sapte semne, cu
dovada de netagaduit a credintei dintotdeauna in unica forll a ceremonialul aeestora. Este vechiul sigiliu care ne defineste, ne
Cosmosului, ele au format suportul pe care s-a zidit spiritul deosebeste de alte neamuri si credinte, de aIte civilizatii.
strabunilor nostri. Coloana astfel ridicata intre Pamant ~i Cer, intre o caracteristica a Spatiului carpatic 0 reprezinta multitudinea
om ~i fortele care l-au tutelat a ramas eel mai vechi edificiu spiritual culturilor suprapuse spatial ~i temporal, fenomen rar intalnit in .
care ne confirma existenta, scanteia ce pulseaza din trecutul cand alte parti ale lumii. Aeeasta dovedeste cl toate aveau un trunghi
lumina se despartea de intuneric. Spatiul carpatic, de 'atunci a fost comun, acelasi neam, iar fenomenul a fost determinat de variante,
format ca grupare sociala compacta, determinata de mediul optim de substitutele simbolistice care au aparut in procesul firesc,
de dezvoltare ~i tot atunci s-a identificat spiritul ca trasaturii evolutiv. Dovezile straine, urmele marunte, accidentale nu
suprema. Simbolurile au constituitliantul zidirii sufletului in unirea penetreaza stratul cultural autohton ci, dimpotriva ii subliniaza
cu Cerul. trainicia.
Dintre toate culturile locale care s-auintersectat, unele au
lasat radacini adanci prin amploarea si rigiditatea dogmelor care
le-au definit, Astfel, caracteristicile culturii Cucuteni al carei areal
s-a intins din sud-estul Transilvaniei panl peste Nistru nu se
confunda cu cele ale culturilor Petresti- Tisa, ori Gumelnita-
Vadastra, desi trunchiul comun iI formeaza acelasi climat
simbolistic. lntregut repertoriu sacru, acelasi cult, aceleasi semne
componente, lnsa in alta ordine fireasca alcatuiesc pagina preistoriei
noastre. in dialogul cu Timpul, particular este numai modul
simbolistic de exprimare, unica rugaciune in sanctuare diferite,
dar in acelasi spatiu geografic, in acelasi cadru religios.
Multe referinte pot veni in sprijinul eelorcare doresc 0
delimitare a Spatiului carpatic cu ajutorul semnelor mistiee. Limba
comuna a credintelor a mentinut grupul strans unit ~i astfel acesta
a vitalizat intregul complex cultural. Este drept ca in ultimele
secole ale erei precrestine s-au luat si masuride pustiirein jurul
Fig. 46 Noua seaine principaIe intr-o compozipe unitari, C8mpia Romani spatiului compact, datorita incursiunilor pradalnice care nu mai
conteneau. Citind semncle in evolutia lor fireasca, urmarind'
CAPITOLULIlI 198
199 DE LA 3500 pANA TN ANUL ZERO
frecventa utilizarii lor in manifestarile cultice se intrevede cu .
u~urintli arealul simbolurilor ~i al cultului acestora. Astfel, trunchiul
comun tuturor fenomenelor religioase se extinde de la Dunare panli
pe Ceremus, de la Tisa panli peste Nistru, daca e sli folosim apele
ca hotar. Radiant, semne razlete tree peste aceste limite, probabil
. purtate de populatii asezate silit.: sau de cei convertiti la marele
Cult al soarelui.
in interiorul Spatiului carpatic a existat 0 continua
efervescenta cultica. Cetatea naturala a Carpatilor cuprindea, pe
langli.formele bogate de relief ~i mediul sacerdotal, vital al vietii
spirituale. Nu pustele ci inaltimile ofereau loc prielnic marilor
procesiuni pentru adoratii, muntii scurtand calea dintre Parnant ~i
Cer. Cotul Vrancei ~i Muntii Orastiei, alaturi de alte vetre mari
au constituit nucleelecultice ale Spatiului carpatic, centre noi
spirituale evoluate pe structura vechilor culturi. Asa se explica
mentinerea densitati! mari a populatiei de peambele versante ale
ANEXE
Carpatilor, paoli in Bugeac, sau Dobrogea. Pretutindeni, culturile
neolitice si-au lasat simbolurile drept amprenta ferma.
Datorita convingerilor religioase profunde, populatia din
Carpati nu a primit semne cultice straine. Nu sunt dovezi care ar
rupe coloana simbolistica, sau ar devia evolutia fireasca a vreunui
semn. Sub aspect religios nu se poate vorbi de un eventual amestec
de simboluri deoarece compartimentul vietii spirituale nu a putut
fi influientat in conti nut, mai cu seama in situatii de restriste, de
silnicii. Putinele bunuri pierdute de trecatori in fuga, totdeauna au
fost eel putin ignorate, daca nu blestemate.
Simbolurile, derivatele si substitutele acestora au constituit
carmnzile cu care s-a construit edificiul cultic in Carpati ~i in
acest templu, strabunii nostri au primit cuvantul Mantuit0nflui.
Fiecare arhetip inciziocromatic a fost parte components din marele
Cult al Soarelui ~i in deplina unire simbolurile au stlipartit sufletul.
Cu aceasta zestre, carpaticii au mtrat in era crestina.

200 201
CAPITOLUL III
'OMP'fE IU:l\DlJ

VIRGIL VASILESCU, dans Ie livre LES CACHETS DU


CIEL considere la mithologie autohtone par le prisme des elements
fondamentaux, A travers Ies symboles qui ont ete la base des
croyances primaires, specifiques A l'espace des CARPATES.
Les analyses et le commentaire sont consacres aux symboles,
parce qu'ils ont ete, des Ie debut, l'impulsion du proces de la creation
et le tresor de valeurs spirituelles, tresor en couches superposees
sur le noyau de la "glaciation maximale".
II commence la chronologie des evenements, en ce qui
-regarde les grande! decouvertes primitives (outils en ardois, l'abitat
A la surface) et de meme, Ie sens des finattes pour le debut du "fil
- jile" Alors, sur Ie calcaire des cavernes, avec une premiere
articulation des patois, ont a mis aussi lesbases des premiere
croyances et surtout la divination de pouvoairs de l'Univers.
On commence A partir de sept -signes primaires sculptes a
STRACHINA-DOROHOI, au Xv-eme millenaire avant JESUS
CHRIST et a PORTlLE de FIER dans les annees 6100 avant JESlJ
CHRIST, a DUBOVA-MEHEDINTI, dans'lea anne. 10650 .vlnll
JESUS CHRIST Les analyses aux isoto
considerees par I'auteur incontesteb!
archeologiques qu'on analyse dana un cert
la collone, l'angle, le rhombe, loa h"dltlloa. I
-Iecercle forment Ie d6but de buse d'uno 1)\1
.les CARPATES.
A l'aide des preuves paleograpnes, l'auteur trouve un cprtull
sens dans l'ordre des signesfsymboles) primaires, dans leur
-composition, en eprouvant d'une telle maniere Ie debut du systeme
duel dans 1a pensee mythique a ses debut.
. . On ajoute aux sept signes primaires trois couleurs du debut,
choisies elles aussi comme signes sacres: Ie rougeterre de Sienne,
Ie blanc, couleur des os et Ie noir-brun. Elles ont ete decouvertes
avec les premiers signes graphiques et elles ont acheve la concept
mythique primaire.
"

203
L'auteut essaie de traduire, d'expliquer les incisions de . Dans Ie troisieme chapitre, on rappelle les consequence
DUBOVA des anees 10650 a.J.c. en transcrivantun interessant pendulaires des tribus saraciens qui;. par les actions funestes ont
messages des primitifs. On souligne avec cela une interessant partie detroit labasematerielle des valeursde l'esprit. Tout d'abord, its
de la dot spirituelle du paleolithique carpatien" et aussi la conclusion ont .tue a jamais les deites et· ils ont detruit les temples (en
que ces temps - :la on aebauche l'epicentre carpatien de l'espace commencant par l'annee 3500.a.J.C.) er its ont declare comme
ancien, europeen. ilegale la puissance miraculeuse des symboles. Le caractere
· Le deuxieme chapitre-contient Ies evenements du culte entre perennant des symboles (signes) et l'adoration des entites abstraites
les anees 7000,'· 3500 a.J.C. en precisant-Ie fait. que dans cette restent encore des preuves siires de la continuite des valeurs
periode "les deites surgissent des signes primaires". L'auteur met mythiques dans de nouvelles conditions offertes par les epoques
en evidence, avec ce phenomene, un bond de l'evolution de la qui se sont suivies. .'.
pensee mythique. L'evolution consiste dans Ie sacrement dessignes Dans cette epoque des meraux "LE CULTE DU SOLEIL"
primaires, dansjnvestissement des- idoles en ardoise avec Ies . a ete renforce par ce niveau des signes.
pouvoirs de I'Univers concentres dans les ..signes (symboles) La selection des concepts du culte est d'une reelle valeur
primaires. et, de meme, la sous-couche soulignee par des symbolesdans 'la
". Dans Ie contenu du livre, on etudie en details les sept graphie textile.
symboles graphiques, l'accent etant mis, a predilection,' sur Ie .Dans la graphie d'untapis de CAUSANI-BASARABIA,
<
sous-texte mythique de chaque signe. C'est interessant car toautes l'auteur decouvre Ie portrait objectif de l'esprit universel..de l'esprit
ces images proviennentdu systeme duel specifiques aux croyances humain comme l'expression physique du systeme duel; tout cela
primaires. . en images quasi-oiseaux, fantastiques, realisees par les dix symboles.
· L'auteursoutiens avec de tres solides arguments que dans On accentue dans ce livre le contenue des symboles du
le monde, plusieurs civilisations ont evolue en meme temps et que cercle. Celui-ci, comme expression du mouvement perpetuel, est
dans l'espace de l'ampfitheatre carpatien se trouvait Ie noyau mis par l'auteur tout devant le DIAGRAMME DU GRAND POLE
focalisant d'une .civilisation .europeenne. (La Chine). II etait connu a HAB..\sESTI-MOLDOV A, le Iveme
· On eprouve, a I'aide d'une.riche illustration, le caractere millenaire avant JESUS CHRIST.
unique du phenomene, d'une -puissante exisyence du 'noyau On apprecie dans Ie travai, l'importance mythique et mystique
neolithique quia gardePindividualite du fit commun des dix des preuves en metal. Ce materiel dur est ajoute a l'ardoise brulee,
symboles et la croyance toute puissante du Ciel. au pain,,;~ux tissus, au bois, aux libations a caractere de' symboles.
· Aupres des deites portant des' symboles ces temps-la, des Les deites de Carna - le sud de l'Oltenie (1500 a.J.C.) sont
femmes qui conduisaient Ie ceremonial et les adorations ont travaille richement decorees avec des symboles sacres (avec toutes les
la ceramique sacree, elJes ont travaille le levain.zelles ont garde derivees) et nous laissent comprendre les riches vetements et la
les boissons pour les offrandes, elles ont tisse des vetements rituels riche spiritualite exprimee dans les ornaments des vetements
qui portaient les signes du culte et les dix symboies: On faisait sacerdotaux.
tout cela dans les temples avec un ritueletabli par les coutumes. . Dans un espace temporel precis, de l'annee zero jusqu'a
Les conceptset les objets veneres.rmiroites en images.confirment l'epoque byzantine, on rappelle Ie caractere perennant des symboles,
la puissance des croyances ces debuts. la continuite et levolution de la forme de ceux-ci, connue comme
une preuve des traditions lointaines, mythiques - "glacees" dans

204 205
Ie contenu strictement des' concepts "LA CROIX SAINTE DES SUMMARY
ROMANS", "FAITS ET MARTYRES", sont deux essais qui nous
conduisent a la conclusion suivante: dans l'espace des CARPATES,
la population etablie, autohtone est devenue croyante en JESUS, In his book "Celestial Signs" Virgil Vasilescu considers
Ie premier sieele apres JESUS CHRIST grace a SAINT ANDRE Uranie autocfttonous mithology from the angle of its basic elements,
et/au SAINT PAUL et grace a ceux qui ce sont suivis: les croyants of the signs that represented the source of all primary beliefs,
NICET A. GHERMAN. C~IAN, SA VA et d'autres encore. specific to the Carpathian area of the Romanian territory.
Sous le signe de la croix chretienne (et cette-ci provenue des To such symbols are .dedicated all the commentaries and
sYmboles prechretiens), les habitants des CARPATES ont ete remarks as it is these symboles that brought about the beginnings
. l'exemple pour 1¢5 peuples voisins etpour ceux qui y vivraient.
r.e travail finit avec le. cachet du caractere autohtone de la
of creativity and have stored spiritual values in overlapping strata
on the site of "the utmost ice age". .
"'.. . -

continuite des signes sacres. Selon Iauteur, cela a ere Ie support The chronology of the events regarding the great primitive
de notre culture et de notre civilisation pendant 1a duree de 12 discoveries (stone tools, the first home-made dwellings) begins
millenaires. . with the emergence of articulate- speech when cave men first
L'Academicien "ROMULUS VULcANEscu, dans l'intro- expressed their belief in cosmic powers.
duction "LES CACHETS DU CIE!- n est de l'avis que Ie contenue Firstly, the author presents the "seven primary signs" having
ideatique du livre, la mehode de recherche, Ie style, Ia minutieuse been carved at StrachinaDorohoi, in the 15 th millenium B.C, at
documentation. tout cela contribue a la prehisoire du peuple . Portile de Fier (Iron Gates) in the 6100 s B.C. All the archaeological
roumain. samples commented upon in the text were analyzed with ·radioactive
Cl4 isotopes considered by the author to be infailable. The spiral,
the column, the angle, theromb, the hatched lines. the double
segments and the circle are the starting points of a huge Civilization
in the Carpathian area:'
The paleographic samples help the author with discovering
a certain clue in the succesion of the' primary signs, in their
components, proving in thisway, the beginning of the dual system
in incipient mythical thought. .
Alongside of the seven primary signs there are three primary
colours, also sellected as sacred signs: yellowish-red, bone-white
and brownish-black. The three of them were discovered simul-
taneously with the first graphycal signs and they all rounded off
the primary mythical concept .
The author, in his endeavour of translating the incisions found
at Dubova in the 10650s B.C. transcribes an interesting message
of the primitive people. Thus, an interesting part of the spiritual
"heritage of the Carphatian paleolithic age" is brought to fore, that
/

206 207
also stresses the fact that here, at that time, the boundaries of the
Carphatian epicenter of the old European space had been drawn. In the "metal age" the cult of the Sun was strenghtened by
In the second chapter the worship events that book part . rising the symbols to such a statute.
. between .7000.sand 3500s B.C. are dealt with, with the specification Of a real value is the selection of the most important cultic
that it. was in this. interval that "the. primary .signs. gave birth to relics and the specification of the. symbols in textil graphics.
gods" This phenomenon represents a leap in the evolution of The author discovers, in the graphics of a carpet from the
mythical thought, an evolution consistting in a sacralization of the Causani-Basarabia area, the objective portrait of the universal spirit,
primary signs, granting clay idols cosmic power.swhich are stocked of the human spirit, the physical expression of the dual system,
in theten primary signs." all of them having bird-like, fantastic contours, that were created
The book describes the seven graphycal symbols in detail, making use of the ten symbols.
laying the stress mainly on the mythic subtext of each sign. It. is The author stresses the symbol-carrying content of the circle,
interesting to note that all all these images. derive from the dual that is placed before the Diagram of the Great Pole (China) as an
.system, a .specificity of primary beliefs. expression of perpetual. movement. The sign was known in
Haba~e~ti-Moldova in the 4th mil.B.C.
The author brings solid proofs in ,support of his theory that
there were several civilizations developing in. the world, and that Among other symbol-carrying materials, such as burnt clay,
the Carpathian amphitheatre was the focalizing; point of the one read, textils, wood, the author also mentions the mythical and
mystical importance of metal jewelry.
and only European civilization.
A rich iconography and-the existence of a strong .neohtic site The deities of Carna, to the South of Oltenia (1500 B.C.),
having preserved its individuality on the common for all thr lid. . are very richly decorated with sacred symbols and the jewels they
of the ten symbols representing the belief in the allmighty Celestial wear are a proof of the richness of their garments and spirit.
force. In a precisely limited span of time, extending from year 0
Alongside of the symbol-carrier gods, women. directing to the beginning of the byzantine period, the author mentions the
ceremonies and worshipings modelled the sacred ceramics, kneaded, perennity of the symbols, their continuity and formal evolution
kept the beverages for offerings, weaved and sewed cuItic garments being a proof of the far off mythical traditions frozen in the
with specific cuItic signs' on them - the ten symbols. These works unchanging mould of the relics. "The Holy Cross and the Romans",
were all carried out in temples and followed a traditional ritual. "Deeds and Martyrs" are two essays leading to the conclusion that
The present-day relics and vestiges that can be seen in the images in the Carpathian area, the native populationwas christened in the
confirm the solidity of the first beliefs. 1st c.O.E., due to the saint apostles Andrew and Paul and to those
In the 3rd chapter,mention is made of the consequences coming after them: Niceta, Gherman, Casian, Sava etc. Having as
brought about by the poorer tribes that have killed .the gods and a symbol the Christian Cross (evolved from pre-Christian symbols)
destroyed the temples (starting from the 3500s) RC.) and outlawed the people living in the Carphatian area served as an example to
the magic power of the symbols. The perenniality of the signs and the neighbouring people and also to the ones that were to come
later on.
the worship of abstract entities are solid proofs of the continuity
of the mythical values in the new circumstances offered by the The book concludes with the seal of the autochtonv and
coming ages. continuity of the sacred signs, that, according to the author: 'have
stood at the basis of our culture and civilization for more than 12
millenia.

208
209
LISTA IMAGINILOR CU TRIMITERE
Acad. Romulu Vulcanescu, in the foreword, highly appreciates LA LOCALITATILE DIN CARE S-AU SELECTIONAT
the ideatic content of the book, its research method, the style in E~ANTIOANELE TEXTILE
wich it is written, the minute documentation work, all contributing
towards increasing the information about our nation's pre-history. Fig. 1 Strachina-Dorohoi, anii 15000 i.e.n.
Fig. 2 Cuina Turcului, anii 10650 Le.n.
Fig. 3 Cuina Turcului, anii 10650 i.e.n.
Fig. 4 Amuleta din os tratata cu oeru rosu, Cuina Turcului,
anii 10650i.e.n.
Fig. 5 Incizii in com - Portile de Fier, anii 6100 i.e.n.
Fig. 6 Epicentrul carpatic al spatiului vechi, European
Fig. 7 Oas-Maramures, Ulmu-Basarabia
Fig. 8 "Madona" de la Rast, anii 5200 i.e.n. Ghelaesti-Neamt
Traian-Dealul Fintinilor (Cucuteni)
Fig. 9 Zegujani, judo Mehedinti
Fig. 10 Valea Topologufiii
Fig. II Rucar
Fig. 12 Stergar cu horbotica, Ulmu-Basarabia
Fig. 13 Detaliu, Localitatea Draganesti-Olt
Fig. 14 Piesa vestimentara, localitatea Tarpesti-Neamt
Fig. 15 Martalogi - Arges »:

Fig. 16 Campulung-Muscel
Fig. 17 Baragan si Vasieni - Basarabia
Fig. 18 Barla - Arges
Fig. 19 Telciu - Nasaud
Fig. 20 Sernn sacru, Bardar - Basarabia
Fig. 21 Sernn sacru de larga raspandire
Fig. 22 Marama - Vlasca
Fig. 23 Mozaceni - Arges
Fig. 24 Zone delimitate de frecventa derivatelor simbolistice in
cromografica ceramicii sacre .
Fig. 25 Briceni - Basarabia si Targu-Jiu
Fig. 26 Caras Severin
Fig. 27 Costesti - Arges
Fig. 28 Tinuturile Valcea ~i Olt
Fig. 29 Spiritul universal (din broderia covorului de la Causani)

211'
210
Fig. 30 Forta duala (din Broderia covorului de la Causani)
Fig.ll Spiritul uman (din Broderia covorului de la Causani)
Fig. 32 Zone delimitate de frecventa derivatelor simbolistice in
. grafica accesoriilor vestimentare cultice CUPRINS
Fig. 33 HAM~e~ti, anii 4500 i.e.n.
Fig. 34 Varna Veche - Constanta
Fig. 35 Cama, anii 1500 i.e.n. Incizir sugerand podoabe
Fig. 36 Mioveni -Arges Cuvant de incepatura
Fig. 37 Simbolul painii sacre (din broderia covorului de la in cautarea unui raspuns
Causani - Basarabia)
Fig. 38 Incizii simbolistice incarcate cu pasta alba, anii 1500 i e. n. Cap.I. PANA iN ANUL 7000 i.e.n.
Fig. 39 Principalele asezari preistorice transilvane bogate in I."

simboluri carpatice, cu specific pronuntat, cucutenian 1. lndepartate scantei ale gandirii umane 10
Fig. 40 Piesa vestimentara, Carna, 1500 i.e.n. 2. Maxima glaciatiune ~i consecintele ei , 13
Fig. 41 Tinutul Motrului 3. Capataiul de inceput al firului de tort 16
Fig. 42 Floarea Crucii - Teleorman 4. Sapte semne primare -, )9
Fig. 43 Carna, anii 1500 Le.n. 5.0 valoroasa compozitie : , 24
Fig. 44 Semne sacrepe accesorii vestimentare -localitatea Dimitrie 6. Culorile sacre , , 26
Cantemir-Basarabia 7. Un mesaj - 28
Fig. 45 Cimpul energiei subtile intr-un moment al zilei 8. Din zestrea spirituala a paleoliticului carpatic 31
Fig. 46 Noua semne principale Intr-o compozitie unitara, Campia 9. Grupuri de contact cultural ale asezarilor paleolitice . 33
Romans
Cap. II. iNTRE ANII 70QO ~I 3500 i.e.n.

1. Epicentrul carpatic al spatiului vechi, european 36


2. Zeii s-au nascut din semnele primare 42
3. Evolutie in gandirearnitica 44
4. Sacralizarea semnelor primare : 45
5. Simbolurile in epicentrul neolitieului european 48
a) Coloana .., 49
b) Unghiul : 53
'e) Rombul 58
d) Hasura 62
e) Segmente gemene G()

f) ,Cereul , 69
g) Spirala serpentiforma 72
h) Spirala eu volute unghiulare 77

"212 213
6. Mai multe lumi cu zeii lor 82
7. Suportul sacru al artei neoliticului carpatic 88
8. Cromatica primara in arta veche europeana 91
9. Frecventa simbolurilor 95,.
10. Odajdii purtatoare de sem~e sacre 99

Cap,lU. DE LA 3500 t.e.n., pANt\. iN ANUL ZERO

1. Adorarea entitatilor abstracte · 106


2. Perenitatea simbolurilor :-0 •.•...•.••.•..•..•.••••..•.••...•.•... 109
3. Derivate ale simbolurilor 122
4. Simboluri la rang de cult 138
5. Relicte ale credintelor primare , 141
6. Simboluri in grafica textila.. ·······145
7. Textul covorului de la Causani 157
8. Cercul - expresie a miscarii : 162
9. Podoabe din metal : 165
10. Doua figuri formate din unghiuri 171
11. De la tesutul sacru la vesminte 173 Pentru informatiile valoroase, autorul mul-
12. Civilizatia firului de tort 174 tumeste tuturor colaboratorilor, precum si
13.Idolii de la Carna 176 specialistilor de la muzeele din Sofia, Be/grad,
14. Costumul de la Dunareni ·..····180 Kiev §i Chisinau.
15. Sacrul in vestimentatia barbateasca : 189
16. Accesorii vestimentare ' 192
17. Glosar de simboluri 194
18. Practicile cultice pe fondul energiei subtile 195
19:Coloana tara sfarsit 198

ANEXE

Compte rendu
Summary
Listaimaginilor
Editata in colaborare cu firmele Sigma I.G. S.R.L.,
Gheorghiciuc 1.1.,Chisinau

Ttparul executat la tipografia ,,Reclama",


Ch~inau, str. Alexandru cel Bun, 111
214