Caracteristicile pietei agroturistice

Lipsa cunostintelor despre piata constituie cauza esecurilor multor initiative în

domeniul agroturismului. Prezinta astfel o deosebita importanta cunoasterea de catre
operatorii din turismul rural si agroturism a caracteristicilor generale ale pietei turistice,
ca o componenta a pietei serviciilor, ale subpietei agroturistice, ca o componenta a pietei
turistice, modul specific de interactionare dintre cerere si oferta pe aceasta piata,
tendintele preturilor si tarifelor practicate.
În vederea dezvoltarii unor actiuni cu impact maxim în cadrul comunitatilor rurale ce
pariaza pe agroturism ca activitate alternativa, de revitalizare a arealului respectiv, o
importanta mare o are cunoasterea caracteristicilor pietii. Acestea sunt,în linii mari,
similare pietei turistice in general.
1. Complexitate, rezultat al faptului ca produsul agroturistic (oferta) are un continut
aparte, fiind alcatuit din bunuri si servicii, din elemente tangibile si intangibile.Acestea la
rândul lor au o structura complexa, forme variate de concretizare ceea ce accentueaza
aceasta prima trasatura a pietei turistice.
2. Caracter “peticit” (patch), fragmentat, determinat de multitudinea de
segmente, subpiete rezultate din confruntarea ofertei cu cererea pe piata
turistica. Acest caracter fragmentat îl întâlnim atât la nivelul pietei turistice cât si în
interiorul diferitelor forme de turism. Multitudinea de segmente, de subpiete specifice
este generata de varietatea formelor de manifestare a destinatiilor turistice, fiecare dintre
acestea cu obiective si strategii de atragere a turistilor diferite, pe de o parte, si de
diversitatea nevoilor si dorintelor turistilor, pe de alta parte.
Conexiunea dintre acestea genereaza aparitia unor segmente de piata
specifice:
_ destinatii agroturistice aflate în proximitatea centrelor urbane si care primesc
fluxuri importante de turisti pe durata zilei. Problema importanta care apare în aceste
areale este cea a atragerii vizitatorilor pentru petrecerea cel putin a unei nopti. Prioritatile
ar fi si cele referitoare la mediu, infrastructura, gestiunea presiunii exercitate de turisti
etc.
_ destinatii agroturistice traditionale de vacanta care dispun de o anumita capacitate de
cazare si de o infrastructura semnificativa. Prioritatile ar fi pentru aceste areale
ameliorarea ofertei si reducerea impactului asupra mediului.
_ pensiuni agroturistice din arealele protejate. Acestea încearca sa gestioneze turismul,
mediul si economia rurala de o maniera integrata.
_ pensiuni agroturistice amplasate în areale al caror produs turistic corespunde celui
de sate istorice, cu un bogat patrimoniu istoric, arhitectural, cultural sau industrial.
Obiectivelor unor astfel de areale trebuie sa vizeze în acest caz stabilirea de legaturi între
atractii si comunitate, descoperirea si protectia edificiilor, crearea marcilor.
_ pensiuni agroturistice amplasate zone îndepartate si a caror atractie
rezida în fauna, flora, caracter salbatic. Problemele prioritare sunt accesibilitatea
ariei, transportul, serviciile locale, protectia mediului.
_ pensiuni agroturistice amplasate în zone cu puternica vocatie agricola,
zone unde agricultura poate constitui principalul element de atractie pentru turist.
Prioritatea ar fi furnizarea unor servicii de cazare în ferma/exploatatie, dezvoltarea
unei oferte turistice bazate pe gastronomie si produse locale.
_ pensiuni agroturistice amplasate în zona de munte sau areale forestiere
unde exista deja activitati turistice bine stabilite dar care cauta totusi sa-si diversifice
si sa-si dezvolte oferta. Principala prioritate ar fi coordonarea unui sistem de cazare
de o calitate mai buna, un turism activ, gastronomia, temele referitoare la patrimoniu etc.
Pentru aceasta diversitate de destinatii rurale exista, si trebuie identificat cu atentie, un
tip de turisti susceptibil sa fie atras de tipul specific de destinatie (segmente tinta ale
pietei si care se coreleaza cu propriile lor obiective strategice.
Aceste segmentele ale populatiei vizate se diferentiaza la rândul lor pe baza unor
caracteristici foarte diverse precum vârsta, structura familiala, venitul, obiceiurile,centrele
de interes, originea,mobilitatea, ceea ce determina acest caracter peticit al pietei. Vom
exemplifica mai jos câteva posibile segmente tinta precum si asteptarile acestora acestora
cu privire la destinatiile rurale:
_ excursionistii, vizitatorii de o zi. Acest segment este foarte important si se dezvolta în
numeroase bazine agroturistice din jurul oraselor. Aspectele esentiale urmarite de acest
grup sunt: accesibilitatea, infrastructura, traficul, existenta unor atractii specifice.
_ turistii ce prefera sejururi de durata scurta. Aceasta tendinta este evidenta în cea mai
mare parte a zonei rurale a Europei; durata medie a sejurului este în scadere în timp ce
numarul de sejururi de scurta durata este în crestere. Acesti turisti aspira la realizarea
unor experiente de o calitate superioara în scurtul ragaz de timp de care dispun.
_ turismul de tip familial. Interesul familiilor pentru turismul rural si agroturism variaza
în functie de tara. În Germania, de exemplu, familiile au constituit întotdeauna principala
piata pentru cazarea la ferma. Totusi acest segment al turistilor devine din ce în ce mai
atent la calitate si la pret si poate fi divizat în functie de vârsta copiilor.
Familiile cu copii foarte mici au tendinta de a aprecia zonele rurale dar au nevoi
specifice în privinta echipamentelor si activitatilor oferite.
_ persoanele în vârsta. Acest segment al populatiei apreciaza zonele rurale pentru
traditiile existente, pentru linistea si pacea degajata de aceste areale, dar sunt din ce în ce
mai exigente la conditiile sanitare si activitatile propuse. În general acest segment cauta
un nivel de confort mai ridicat.
_ persoane având un centru de interes specific. În decursul ultimilor 10 ani,asistam la
cresterea notabila a practicilor de divertisment în mediul rural: cicloturism,drumetii
tematice etc. Tot în acest segment vor fi încadrati turistii care au un interes declarat
pentru gastronomie, patrimoniul local si alte teme rurale.
_ grupuri scolare. Foarte multe areale agroturistice pot propune un turism de grup
(scolar sau de alta vârsta), sejururi tematice, bazate pe agricultura, conservarea
patrimoniului natural cultural. Poate parea simplu în a tinti aceste grupuri si în a avea
contacte cu ele, dar trebuie oferite servicii foarte bune de organizare si ghidare de calitate.
_ persoane handicapate. În raport cu zonele urbane si cu statiunile balneare,arealele
agroturistice au desfasurat relativ putine eforturi pentru primirea turistilor handicapati.
Este însa vorba de un segment destul de important daca includem acompaniatorii si
membrii familiei.
3. Opacitatea. Pe piata turistica se întâlnesc clientii, potentialii cumparatorii de
vacante ce manifesta anumite cerinte, sub multe aspecte insuficient definite, si oferta
care este “invizibila”, exprimata prin “imagini” create de cumparator prin sintetizarea
informatiilor primite si experientelor anterioare. În aceste conditii, apar unele
incertitudini, mai numeroase decât pe piata bunurilor tangibile, deopotriva pentru ofertant
si cumparator.
Pentru reducerea incertitudinilor, pentru facilitarea întâlnirii dintre oferta-cerere si
obtinerea echilibrului pe aceasta piata se utilizeaza mai multe metode: asocierea
imaginilor cu elemente corporale, cu notorietatea producatorului, corespondenta
cantitativa si calitativa între produs, pret si imagine etc. – desfasurarea unor eforturi de
promovare si persuasiune mai mari.
4. Structuri specifice concurentei imperfecte: datorita opacitatii,caracterului
limitat al informarii clientilor si concurentei asupra ofertei, imposibilitatii cunoasterii în
detaliu a produselor si “performantelor” se reduce rolul pretului (ca instrument de reglare
a raportului oferta – cerere, de amortizare a acestora si de echilibrare a pietei) pe de o
parte, si se limiteaza libera circulatie a capitalului si intrarea pe piata, pe de alta parte.
5. Hipersensibilitatea pietei turistice la variatiile macromediului,
manifestata prin elasticitate si dinamism deosebit. Aceasta caracteristica a pietei este în
mod deosebit determinata de evolutia uneia din cele doua laturi, si anume cererea
turistica. Aceasta a înregistrat de-a lungul timpului, o evolutie ascendenta dintre cele
mai dinamice, rezultat al actiunii unui complex de factori de natura foarte diversa:
_ nivelul de dezvoltare si structura economiei,
_ progresul tehnologic,
_ mobilitatea socio-profesionala a populatiei,
_ gradul de ocupare a fortei de munca,
_ cadrul legislativ si institutional,
_ calitatea mediului înconjurator,
_ climatul politic,
ca factori favorizanti sau restrictivi ai calatoriilor ce si-au pus amprenta asupra ritmului si
directiilor evolutiei pietei turistice.
6. Mobilitatea: aceasta caracteristica decurge din faptul ca oferta turistica nu vine în
întâmpinarea cererii, ca în cazul altor piete; cea care se deplaseaza, în vederea finalizarii
actului de vânzare-cumparare, este cererea. Pe piata turistica, oferta are deci o pozitie
dominanta, adaptarea ei la cerere fiind relativ limitata.Pe piata turistica, locul
ofertei/productiei coincide cu cel al consumului, dar nu si cu cel de formare a cererii.
Aceasta caracteristica diferentiaza piata turistica în piata emitatoare –locul unde ia
nastere cererea si piata receptoare – locul unde este prezenta oferta si unde se realizeaza
consumul.
7. Concentrarea în timp si spatiu, caracteristica specifica deopotriva ofertei si
cererii. Aceasta caracteristica se exprima prin aparitia unor diferente importante în
amploarea activitatii si a volumului tranzactiilor, de la o perioada la alta si/sau de la o
zona la alta, cu implicatii asupra modului de functionare a pietei. Se ajunge astfel la
aparitia unor situatii de oferta fara cerere si cerere fara oferta, cu efect negative asupra
utilizarii capacitatilor de productie, rezultatelor economice si satisfacerii clientelei.
Concentrarea este o caracteristica întâlnita si în alte sectoare ale economiei, dar
variatiile si efectele acesteia pe piata turistica sunt mult mai ample decât pe alte piete si,
de multe ori, nu usor de anticipat.Piata agroturistica sufera de unele dificultati obiective,
dintre care cele mai importante sunt prezentate în figura urmatoare.
In cazul pietei agroturistice, un rol important revine segmentelor de piata restranse,
considerate nise de piata, care includ, de regula, consuma-torii de produs agroturistic cu
preferinle speciale, dispu§i sa plateasca un pret mai mare pentru acel produs care le va
satisface cel mai bine cerintele. Pentru a oferi aceste produse este necesara ridicarea
nivelului calitativ sau diferentierea lor.
Privita in ansamblu, dar si in complexitatea (structure) ei, piata turistica include o
multitudine de elemente constitutive, la care trebuie luate in considerare urmatoarele:
_ Ofertantul de produse turistice, ce incadreaza o mare diversitate de agenti economici
(de la societatea comerciala specializata, la agentul economic individual etc.), cu
activitati de transport, alimentatie, agrement, excursii etc., toate acestea alcatuind, de fapt,
,,produsul turistic".
_ Cererea de produse turistice, alcatuita din masa larga a consumatorilor, fie interni
(locali), fie externi (din afara localitatii, inclusiv turistii straini). Insasi prin reglementarea
pietei, se permite, ca si in cazul unitatilor agroturistice, sa se vizeze un anumit grup, ai
carui membri devin centrul tuturor eforturilor si preocuparilor sale de marketing, pentru
introducerea si promovarea acelor produse si servicii care sa le satisfaca necesitatile.
_ Actele normative in vigoare, sub forma celor mai diferite reglementari privind regimul
de circulate turistica, durata concediului de odihna, conditiile de miscare in teritoriu,
transportul in comun etc.
_ Canalele de distribute a produselor turistice, care sunt reprezentate de o gama foarte
variata de forme.
_ Mijloacele de informare necesare ,,sensibilizarii" si transmiterii la consummator a
tuturor produselor turistice oferite de firmele specializate.
_ Mijloacele de transport, de la cele mai simple si traditionale, la cele mai complexe si
sofisticate, ocupa un loc de seama in cadrul pietei turistice.
_ Concurenla altor produse turistice, evidentiata de totalitatea produselor turistice puse
pe piata prin intermediul altor societati, firme, agenti economici etc. de turism (din tara si
strainatate), care apar simultan cu oferta proprie.
_ Medial turistic, care in spatiul rural se constituie, de asemenea, ca un element de baza
al pietei turistice, fiind alcatuit din totalitatea factorilor de ordin social, economic,
cultural si chiar politic, in care sa-si desfa- soare activitatea agentii economici sau
organizatiile turistice.
Actiunea simultana a tuturor elementelor constitutive ale pietei turistice, implicit
agroturistice, corelatiile de interdependeta si intercondi-tionare reciproca ce exista intre
acestea, reprezinta pentru agentii economici si toate organizatiile turistice obiectivul de
baza al activitatilor de management si marketing, concretizate, cu precadere, in
elaborarea unor cercetari retrospective si prospective permanente.