INTRODUCERE

Importanţa comunicaţiilor prin satelit în dezvoltarea domeniului de

telecomunicaţii se determină, în primul rînd, de posibilitatea de acoperire a mari şi
întinse teritorii, fiind necesară doar crearea unor staţii terestre. Aceasta este un
avantaj ce permite utilizarea acestor sisteme în transmiterea circulară a informaţiei
(televiziune, emisii radio, gazete, etc) la distanţe mari de la centru, cît şi în
organizarea comunicaţiilor cu teritoriile şi ariile îndepărtate sau obiectele mobile
(corăbii, avioane, etc).
Un alt avantaj major al comunicaţiilor prin satelit îl constituie posibilitatea de
redistribuire a fluxurilor de informaţii. Ceea ce permite utilizarea eficientă a
canalelor de transmisiune fără prezenţa unei supraîncărcări a anumitor canale şi
pentru celelalte canale nu. Redistribuirea canalelor este, de asemenea, necesară
pentru restabilirea conexiunilor în cazul incidentelor pe traseele terestre.
Cel de-al treilea avantaj al comunicaţiilor prin satelit constă în faptul, că costul
canalelor acestei tehnologii nu depinde de distanţa dintre terminalele terestre ale
sistemei de comunicaţii. Comunicaţiile prin satelit sunt cu atît mai economice (în
comparaţie cu staţiile terestre), cu cît mai departe unul de altul sunt amplasaţi cei doi
corespondenţi, cu cît este mai dens distribuită reţeaua staţiilor terestre, cu cît este
mai înalt coeficientul de transfer al satelitului.
Modelarea bugetului canalului de comunicaţii permite prezicerea cantităţii şi
volumului de dispozitive, cerinţele energetice iniţiale, riscurile tehnice şi costul
sitemei de comunicaţii. Bugetul canalului de comunicaţii este cel mai important act
de mentenanţă a sistemei de comunicaţii, care permite un raport final de performanţă
a capacităţii de funcţionare a sitemei date de comunicaţii.
Pentru definirea bugetului canalului de comunicaţii, se presupune a fi corectă
interceptarea unei serii de întrebări, care ar descrie în particular sau totalmente
noţiunea dată. Dacă se menţionează un anumit canal de comunicaţii, atunci despre
ce parte componentă a sistemului se presupune a fi? Acesta este un canal fizic sau

Coala
MMRT.141.041 ME 4
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 doar o regiune intermediară dintre emiţător şi receptor? Ce reprezintă analiza unui
canal de comunicaţii? Care este funcţia sa în realizarea unei sisteme de comunicaţii?
Canalul de comunicaţii reprezintă prin sine un tract de comunicaţie, care se începe
de la sursa de informaţii, trece prin toate etapele de codare şi modulare, emiţător,
canal fizic, receptor (cu toate etapele sale de prelucrare) şi se finisează cu destinaţia
de informaţii.
Analiza canalului de comunicaţii şi rezultatul acestuia - bugetul canalului de
comunicaţii - constă în determinarea şi calcularea puterii tabelare utile a semnalului
şi puterea parazită a zgomotului din receptor.
Bugetul canalului de comunicaţii reprezintă un calcul al balansului dintre cîştig şi
pierderi energetice. Bugetul canalului de comunicaţii determină interdependenţa
dintre resursele energetice ale emiţătorului şi receptorului, ce depind de prezenţa
surselor de zgomot, de mediul de absorbţie al semnalului util, de rezultatele
proceselor interne efectuate în canal, etc. Unii parametri ai bugetului canalului de
comunicaţii prezintă nişte rezultate statistice.
Prin urmare, bugetul canalului de comunicaţii este o metodă de valorificare, ce
permite determinarea veridicităţii de transmisiune a sistemei de comunicaţii.
Analiza bugetului canalului de comunicaţii permite determinarea structurii şi a
performanţelor sistemei de comunicaţii. De exemplu, din
rezerva energetică a canalului de comunicaţii se poate determina în ce măsura şi cum
sistema dată de comunicaţii răspunde tuturor cerinţelor -ideal, dar cu o anumită
diferenţă sau nu corespunde cerinţelor impuse.

Coala
MMRT.141.041 ME 5
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 1 CONSIDERAŢII TEORETICE

Pentru a determina în ce mod se respecta cerinţele de elaborare a sistemelor

electronice de comunicaţii, după cum sînt: sporirea vitezei de transmisiune a a
informaţiei, minimizarea probabilităţii apariţiei erorii, minimizare puterii de consum
sau a raportului Eb/N0 , şi minimizarea benzii de transfer (W), în calitate de exemplu
se va analiza organizarea comunicaţiilor satelit .
Sarcina de baza a bugetului canalululi de comunicaţii satelit este ca să se
demonstreze că calitatea de funcţionare a sistemului va satisface cerinţelor prescrise,
de regula bugetul canalului posedă scopul de a urmări atenuarile şi amplificările
semnalului ce se transmite de la emiţător la receptor. Canalul de comunicaţii satelit
se iniţiează de la ecuaţia ce leagă puterea ce se recepţionează cu distanţa dintre
emiţător şi receptor.
In sistemele de radiocomunicaţie unda electromagnetică (UEM) purtătoare se
radiază de la receptor cu ajutorul antenei de emisie care convertează UEM ghidate
în unde libere, iar la recepţie antena înfăptuieşte convertarea inversă, adică undele
libere se convertează în unde ghidate. Pentru organizarea comunicaţiilor satelit se
utilizează UEM purtătoare cu următoarele frecvenţe:
-(satelit – terminal terestru)/terminal terestru – satelit): 4/6; 11/4; 12/8; 20/30 GHz.
Deducerea ecuaţiei ce exprimă legătura dintre receptor şi emiţător, de regulă
se începe cu analiza sursei de radiaţie nedirecţionată, care uniform emite în 4π
steradiani. In figura 1.1 este prezentat un radiator izotropic

Figura 1.1 Radiator izotropic

Coala
MMRT.141.041 ME 6
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Densitatea puterii pe suprafaţa sferii date în centrul căreia este amplasat radiatorul
izotrop se exprima prin formula :
Pe
p(d )  (1)
4d 2
unde 4πd2 – suprafaţa sferei cu raza d.
pentru zona îndepartată (d >> λ), puterea recepţionată de antena este:
P e  Ae
Pr  p(d ) Ae  (2)
4d 2
unde Ae- suprafaţa efectivă a antenei de recepţie Ae şi suprafaţa fizică sînt
legate între ele prin relaţia:
Ae    A (3)
unde  - coeficient al antenei;
A – suprafaţa fizică, pentru antene cu reflector parabolic  =0,55.
In continuare se va determina parametrul antenei care va permite să exprimăm
puterea de intrare/ieşire cu ajutorul radiatorului izotropic care se numeşte cîştigul
antenei (G), care se determină ca raportul dintre puterea de intensitate maximă la
puterea de intensitate medie în gama de 4π steradiani.
Cîştigul antenei poate fi analizat ca rezultatul de concentrare a radiaţiei
izotropice într-o regiune limitată mai mică decît 4π steradiani. Vom prezenta
diagrama de directivitate a antenei în fig.2

Figura 2 Diagrama de directivitate a antenei

Coala
MMRT.141.041 ME 7
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Acum putem determina radiaţia efectivă relativă de radiatorul izotropic, care
se determină ca produsul dintre puterea de emisie şi cîştigul antenei
EIRP  PeGe (4)

unde EIRP – effective isotropic radiator power.

Dacă antena emitatorului posedă un oarcare cîştig, atunci ecuaţia (2), luînd în
consideraţie ecuaţia (4) se va obţine:
Ae
Pr  EIRP (5)
4d 2

Cîştigul antenei şi suprafaţa efectivă a antenei se exprimă prin relaţia:

4    Ae
G (6)
2

unde λ – lungimea de undă a UEM purtătoare

Zona de explorare a antenei este o mărime ce depinde de unghiurile coliedre
în limetele căruia este concentrată cea mai mare parte a puterii cîmpului, totodată
mărimea zonei de explorare serveşte ca o măsura a proprietăţii anizotropice a antenei
şi este invers proportional cîştigului antenei, adică antena cu cîştig de valoare mare
corespunde cu o zona de eploarare mai mică; reper zona de explorare se exprimă
prin intermediul unghiului plan, de regula în planul vertical – corespunde vectorului
 
E şi în plan orizontal – vectorului H .
In figura de mai sus este ilustrat cum se determină unghiul de deschidere a
antenei (este unghiul format de punctele în care puterea maximă a cîmpului se
atenuează cu 3dB ). Din (6) observam ca cîştigul antenei sporeşte cu micşorarea λ
sau majorarea frecvenţei; la fel sporeşte cu majorarea suprafeţei efective a antenei.
Sporirea valorii cîştigului antenei este echivalentă cu focusare densitătii fluxului de
energie într-un unghi de deschidere mai mic. Prin urmare sporirea frecvenţei
semnalului şi dimensiunilor antenei,conduc la reducerea (ingusarea) unghiului de

Coala
MMRT.141.041 ME 8
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 deschidere. Suprafaţa efectivă a antenei izotropice poate fi calculată dacă în ecuaţia
(6) cîştigul antenei G=1.

2
Ae  (7)
4

Pentru a determina puterea recepţionată în cazul cînd antenei izotropice substituim

formulele (7) şi (5)
EIRP EIRP
Pr  
4d 2 Ls (8)
( )

4d
Ls  ( ) 2 - sunt pierderile în trafic sau în spaţiul liber.

Luînd în consideraţie ecuaţia (5), expresia pentru puterea recepţionată, obţinem
formula:
EIRP  2  Gr EIRP  Gr
Pr   (9)
(4d ) 2 Ls

Reieşind din (8) şi (9) observăm ca pierderile în traficul format în spaţiul liber
depinde de valoarea frecvenţei. In continuare vom analiza zgomotul termic.
Zgomotul termic reprezintă micşorarea termică haotică a electronilor în elementele
conductoare. El se creează în locurile de conectare a antenei şi în I ele etaje ale
amplificatorului. Densitatea spectrală a puterii zgomotului este constantă pentru
frecvenţele pînă la valorile 1012 – 1014 Hz ce a determinat ca să fie numit zgomot
alb. Puterea maximală a zgomotului termic (N) care poate fi comunicată de la ieşirea
generatorului de zgomot la intrarea amplificatorului este egal:

N  kTW (10)

unde k – constanta Boltsman;

Coala
MMRT.141.041 ME 9
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 T – temperature absoluta , K;
W – largimea benzii de transfer.
Astfel densitatea spectrală maximă a puterii zgomotului se va determina conform:

N
N (11)
W

După cum observăm (în figura10) puterea comunicata de la sursa de zgomot

termic depinde de temperature mediului ambiant. Acesta permite de a introduce
pentru sursa de zgomot noţiunea utila care se numeste temperatura de zgomot
efectivă, care influenţează la capacitatea de funcţionare a antenei de recepţie,
totodată menţionăm că sursele nu neaparat trebuie să fie de natură termică.
Temperatura de zgomot efectivă asemănătoare sursei de zgomot se determină ca
temperatura sursei ipotetice de zgomot termic ce ne dă puterea parazitară
echivalentă.
Pentru a calcula bugetul energetic al sistemului de telecomunicaţie se reiese
din valoarea raportului S/N, care frecvent mai este numit raportul puterii purtătoare
la zgomot(C/N). La calculul bugetului canalului de comunicaţii satelit de regulă se
utilizează raportul C/N. Deoarece în cazul comunicaţiilor satelit purtătoarea este
suprimată şi raportul S/N se notează Pr/N sau C/N, care reprezintă un parametru
pentru a determina raportul Eb/N0. In cazul transmisiunilor semnalelor cu purtatoare
suprimata Pr/N si C/N posedă aceleaşi valori. Prin urmare următoarele expresii
frecvent sunt interschimbabile:

Pr S C C
   (12)
N N N kTW

Expersia Pr/N poate fi obţinuta împarţind ambele parţi în ecuaţia (9) la puterea
zgomotului:

Coala
MMRT.141.041 ME 10
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Gr
EIRP 
Pr N
 (13)
N Ls

In receptionare lărgimea benzii de frecvenţă a semnalului, de regulă se ia egal cu

lărgimea benzii de frecvenţă a zgomotului. Utilizînd formula (11) raportul Pr/N
poate fi transcris în următoarul mod:
Gr
EIRP 
Pr Ts
 (14)
N k  L0  Ls
unde Ts – temperatura efectivă a sistemului, care reprezintă o funcţie a
zgomotului emis asupra antenei şi zgomotul termic generat de receptor.
Gr
 factorul de calitate a receptorului
Ts
L0 – pierderile la convertirea UEM la emisie şi receptive cauzate de fenomenul
fading. Ecuţia (14) arată dependent dintre parametrii-cheie pentru orice canal de
comunicaţii, şi anume raportul densităţii spectrale a semnalului recepţionat la
zgomot (Pr/N0). Puterea efectivă de transmisie se exprimă prin ERIP, factorul de
calitate Gr/Ts, pierderile Ls şi Lo. Astfel resupunînd ca Pr se afla în semnalul ce
transmite informaţia, putem determina legătura dintre Eb/N0 şi S/N şi anume:
Eb S W P W P 1
 ( ) r ( ) r ( ) (15)
N0 N R N R N0 R

Din formula 15 obţinem:

Pr E
 b R (16)
N0 N0

unde R – viteza de transmisiune a informaţiei (bit/s).

Prin intermediul (16) este obţinută relaţia fundamentală a rapoartelor Eb/N0 şi Pr/N0,
care este foarte utilă la poiectarea şi evaluarea sistemului de comunicaţii. De regula

Coala
MMRT.141.041 ME 11
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Eb/N0, se utilizează pentru a determina valoarea probabilităţii erorii Pb. Pentru a
determina rezerva rezerva bugetului energetic (M) al sistemului de comunicaţii este
necesar de a distinge (Eb/N0)adm şi raportul (Eb/N0)recep

Figura 3 Reprezentarea a două valori Eb/N0

Pr E E
 ( b ) adm  R  M ( b ) adm  R (17)
N0 N0 N0

Astfel rezerva bugetului energetic pentru sistemele de comunicaţii se va determina

conform expresiei:
Eb E
M ( ) recep  ( b ) adm (18)
N0 N0

Parametrul (Eb/N0)adm reflecta diferenţa în structurele sistemelor de comunicaţii.

Aceste diferenţe pot fi cauzate de diferenţa schemelor de modulaţie sau codificare.
Expresia pentru rezerva bugetului energetic M a sistemului de comunicaţii poate fi
transcrisă sub forma:
Gr
EIRP 
Ts
M (19)
Eb
( ) adm R  k  L0  Ls
N0

Coala
MMRT.141.041 ME 12
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Din formula 19 observăm că rezerva bugetului energetic a sistemului de comunicaţii
conţine toţi parametrii care influienţează asupra certitudinii de transmisiuni a
informaţiei prin canalul de comunicaţii , deoarece analiza bugetului energetic al
sistemului de comunicaţii se măsoară în dB ecuaţia (19) capată următoare formă:

Eb
M (dB)  EIRP (dBW )  Gr (dB[i ])  ( ) adm (dB)  R(dBbps ) 
N0 (20)
 kTs (dBW / Hz )  Ls (dB)  L0 (dB)

Parametrii care figurează în (20) influienţează asupra valorii bugetului energetic al

sistemului care reprezintă un parametru util pentru distribuirea resurselor a orice
sistem de comunicaţii.

Coala
MMRT.141.041 ME 13
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 2 EVALUAREA BUGETULUI ENERGETIC ŞI REZERVA BUGETULUI
ENERGETIC PENTRU CANALUL DE COMUNICAŢII

Algoritmul evaluării:

Figura 4 Antena cu reflector parabolic

Ecuaţia profitului reflectorului se determină din condiţia de focusare:

egalitatea a căilor optice a razelor ce se emit din focarul F
FO + OO’ = FA + AB
Exprimînd segmentele notate prin distanţa focală f şi coordonatele polare ρ
şi φ a punctului de reflecţie A, obţinem ecuaţia parabolei:
2f
 (21)
1cos
În coordonatele carteziane ecuaţia profilului se exprimă prin:
x 2  4 fz (22)
În cazul cînd z = h, obţinem:
D
x ,
2
unde D – diametrul suprafeţei de deschidere.

Coala
MMRT.141.041 ME 14
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Obţinem ecuaţia:
D2 16fh (23)
În cazul, cînd φ = φ0, obţinem:

D4f tg
( 0) (24)
2
Unde:D-diamatru antenei
f-distanta focala
φ0- unghiul de deschidere

Formulele (23) şi (24) exprimă legătura dintre 4 parametri a reflectorului, iar

geometria reflectorului poate fi determinată prin intermediul a oricare 2 parametri
din 4.
Aria suprafeţei de deschidere a reflectorului parabolic se determină:
G2
A
4 (25)

Unde:A-aria suprafeţei de deschidere a antenei

G-cîştigul antenei
λ- lungimea de unda
γ- coeficient al antenelor cu reflexie parabolica
Lungimea undei o calculăm din raportul:
C 3  108
   0,01415 (m) (26)
F 21.2  10 9
C –viteza luminii;
F – frecvenţa purtătoarei.

Calcularea diametrului antenei de receptie:

0  62 
Dr  4 f  tg ( )  4  0,82  tg   2.12 (m)
2  2 

Coala
MMRT.141.041 ME 15
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Calcularea ariei antenei de emisie şi recepţie:
D 2
A (27)
4

(9,8) 2 * 3,14
Aem   75,3914m 2
4

(2,12) 2 * 3,14
Arec   3,5281m 2
4

Calcularea ariei efective a antenei:

A.ef emis   * Aem (28)

A.ef emis   * Aem  0.55 * 75,3914  41,46m 2

Aefrecep   * Arec  0.55 * 3,5281  1,940m2

Calcularea distanţei focale pentru antena cu reflector parabolic de emisie:

D 9,8
f emis    6,22(2) m (29)
0 43
4  tg ( ) 4 * tg ( )
2 2

Calcularea cîştigului antenelor de emisie şi recepţie:

a) de emisie
 2 D 2 (3,14) 2  9,8 2  0,55
Ge    1431196,83 (30)
2 0,01415 2

Ge  10 lg Ge  61,5569 dB

b) de recepţie

Coala
MMRT.141.041 ME 16
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
  2 D 2 (3,14) 2  2,12 2  0,55
Gr    66948,075 (31)
2 0,01415 2

Gr  10 lg Gr  48,2573 dB
1
Lărgimea diagramelor de directivitate, determinate la nivelul 2
de la

valoarea maximă a intensităţii cîmpului în planurile vertical şi orizontal,

corespunzător, se determină:


E (75 ) (32)
D

H (70 )

(33)
D
75  0,01415
 Ee   0,108
9,8

70  0,01415
 He   0,101
9,8

75  0,01415
 Er   1,50 
2,12

70  0,01415
 Hr   1,46 
2,12

Determinarea pierderilor în traficul format prin spaţiul liber:

4
d
2

s
L 10  dB
lg (34)
 

 4  3,14  36800000 
2

Ls  10 lg    201,281 dB
 0.01415 

Determinarea densităţii spectrale a puterii zgomotului:

N 0  10 lg( kTs )  10 lg( 1,38  10 23  2520)  194,58 dBW/Hz (35)

Determinarea nivelului puterii de emisie a semnalului:

Coala
MMRT.141.041 ME 17
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Pe  710 W

P
e 10
lg(
P
e),dB (36)
Pe  10 lg 710  10  2,851  28,51 dB

Determinarea vitezei de transmisiune a informaţiei, reeşind din condiţia că rezerva

bugetului energetic:
Mmin = 6 dB
Mmax =11 dB
Din

E

M
r

EIRP
G
b
 
10
lg
R10
lg(
kT
)
s 
L
sL,
0 (37)

N
0adm

n
unde L0   L0 n  17,9 dB, şi EIRP  Pe  L01  Ge  28,51  2,9  61,5569  87,1669 dB
n 1

calculăm valoarea lui R (bps).

E 
10 lg R  EIRP  Gr   b   M  10 lg( kTs )  Ls  L0 
 N 0  adm (38)
 87,1669  28,2573  11,8  6  194,58  201,281  17,9  66,8232

E 
10 lg R  EIRP  Gr   b   M  10 lg( kTs )  Ls  L0 
 N 0  adm (39)
 87,1669  28,2573  11,8  11  194,58  201,281  17,9  68,0232

Pentru M= 6 dB
10 lg( R)  66,8232 dB, lg( R )  6,68232 dB,

R  10 7 Mbps

Pentru M=11 dB
10 lg( R)  68,0232 dB, lg( R)  6,80232 dB,

R  10 7 Mbps

Determinarea nivelului puterii semnalului receptionat de antena izotropică:

Coala
MMRT.141.041 ME 18
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 Pizot  Pe  L01  Ge  Ls  L02  L03 (40)
Pizot  28,51  2,9  61,5569  201,281  4,1  6,5  124,7146dB

Determinarea nivelului puterii semnalului receptionat:

Pr  Pe  L01  Ge  Ls  L02  L03  L04  L05  Gr (41)
Pr = 28,51 – 2,9 +61,5569 – 201,281 – 4,1 – 6,5 – 2,6-1,8 +48,2573= -80,8568 dB

Determinăm raportul putere/zgomot:

Pr
 Pr  N 0  80,8568  194,58  113,7232 (42)
N0

Determinarea raportului:

E 


b

P
r10
lg(
kT
)
s10
lg
R (43)

N0
r

 Eb 
   80,8586  194,58  66,8232  47,1768 dB
 N0 r

 Eb 
   80,8586  194,58  68,0232  46,5568 dB
 N0 r

Determinăm bugetul energetic:

Pe
Q  10 lg  10 lg Pe  10 lg Ps  Pe  Pr  M (44)
Pr

Q  28,51  (80,8568 )  6  115,3686 (dB)

Q  28,51  (80,8568 )  11  120,3686 (dB)

CONCLUZII

Coala
MMRT.141.041 ME 19
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 În lucrarea dată am evaluat rezerva bugetului energetic a canalului de
comunicaţii terminal terestru – satelit, reieşind din datele iniţiale şi rezerva bugetului
energetic M =6 dB si M=11 dB. Pentru a calcula bugetul energetic al satelitului am
folosit astfel de parametri ca nivelul puterii semnalului de emisie, care este egal
28,51 dB, nivelul puterii semnalului recepţionat egal cu -80,8568 dB şi diferite tipuri
de pierderi.
Cîştigul antenei de emisie egală cu 61,5569 dB şi cîştigul antenei de recepţie
conform calculelor este egală cu 48,2575 dB. Antena cu cîştigul de valoare mare
corespunde o zonă de explorare mai îngustă. Cîştigul antenei sporeşte cu cît
lungimea de undă este mai mică sau se majorează frecvenţa. La fel el sporeşte cu
majorarea suprafeţei eficiente a antenei. Sporirea valorii este echivalentă cu
focusarea densităţii fluxului de energie într-un unghi de deschidere mai mic. Prin
urmare sporirea frecvenţei semnalului şi dimensiunile antenei conduc la reducerea
unghiului de deschidere.
Conform cerinţelor am determinat bugetul energetic pentru rezerva bugetului
energetic Mmin=6 dB care constituie 115,3686 dB şi viteza de transmisiune fiind
egală cu 10 7Mbps si bugetul energetic pentru rezerva bugetului energetic
Mmax=11dB care constituie 120,3686 dB și viteza te transmisiune fiind egala cu 107
Mbps.

Coala
MMRT.141.041 ME 20
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data
 BIBLIOGRAFIE

1 Бернард С. Цифровая связь. Теореические основы и практическое

применение Prentice Hall PTR, 2003
2. Spilker J. J. Digital Communications by Satellite. Prentice-Hall, Inc.,
Englewood Cliffs, N. J., 1977
3. Panter P. F. Communication Systems Design: Line-of-Sight and Tropo-
Scatter Systems. R. E. Krieger Publishing Co, Inc., Melbourne, Fla., 1982.

Coala
MMRT.141.041 ME 21
Mod Coala nr. Document Semnăt. Data