Sunteți pe pagina 1din 12

Aşezările umane ale României

1. Generalităţi
- aşezările umane cuprind:
- aşezări urbane
- 264 oraşe – decembrie 2000 – Otopeni (cel mai nou oraş)
- peste 12 milioane de locuitori
- aproximativ 55% din totalul populaţiei ţării
- aşezări rurale
- peste 13.200 sate
- în medie câte 800 locuitori

2. Aşezări urbane - clasificare


2.1. După vechime
- din antichitate
- cele mai vechi oraşe
- colonii milesiene de la Marea Neagră – secolul VI-V î.e.n.
- Callatis
- Histria
- Tomis
- nuclee urbane ale Daciei
- Apulon
- Argedava
- Sarmizegetusa Regia
- Ziridava
- oraşe romane cu puternică continuitate a vieţii urbane
- Aegyssus (Tulcea)
- Apulum (Alba Iulia)
- Axlopolis (Cernavodă)
- Brucla (Aiud)
- Carsium (Hânşova)
- Cedonia (Sibiu)
- Derna (Orşova)
- Drobeta (Drobeta – Turnu Severin)
- Napoca (Cluj – Napoca)
- Noviodunum (Isaccea)
- Potaissa (Tuda)
- alte localităţi urbane ce s-au transformat cu timpul în aşezări rurale
- Adamclisi (unde se află şi Tropaeum Traiani)
- Germisara (Geoagiu Băi)
- Malva (fostă capitală a Daciei Malvensis)
- Porolissum (Moigrad, lângă Zalău)
- Sarmizegetuza Ulpia Traiana (fosta capitală a Daciei Traiane)
- secolele VI-XI
- fenomenul urban sete diminuat din cauza invaziei populaţiei migratoare
- oraşe continui datorită legăturii maritime cu Bizanţul
- Histria
- Tomis
- secolele XI-XIV – noi generaţii de oraşe, oraşe de tip feudal
- în Moldova
- Bacău - Suceava
- Iaşi - Târgu Neamţ
- Roman - Vaslui
- Siret
- în Muntenia
- Brăila - Galaţi
- Bucureşti - Giurgiu
- Câmpulung - Ploieşti
- Craiova - Târgovişte
- Curtea de Argeş
- în vestul ţării
- Arad - Lugoj
- Baia Mare - Oradea
- Baia Sprie - Satu Mare
- Carei - Timişoara
- Lipova
- în Transilvania
- Beclean - Mediaş
- Bistriţa - Reghin
- Braşov - Sighişoara
- Dej - Târgu Mureş
- Făgăraş
- o serie de oraşe de tip feudal care au avut o importanţă deosebită în
perioada respectivă au dispărut sau au devenit aşezări rurale în secolele
următoare
- Baia (fostă capitală a - Oraşul de Lână
Moldovei) (lângă Giurgeni)
- Bucov - Ostrov
- Cotnari - Pleniţa
- Crasna (lângă - Răcari
Zalău) - Rodna
- Fălciu - Ştefăneşti-Prut
- Filipeştii de Târg - Târgu Trotuş
- Gherghiţa - Tismana
- Mihăileni - Vama
- secolele XV-XIX
- reţeaua urbană se dezvoltă pe această structură cu origini în
- antichitate
- evul mediu
- secolul XIX
- apar o serie de oraşe noi
- Alexandria - Petroşani
- Călăraşi - Reşiţa
- Olteniţa - Simeria
- Paşcani - Slobozia
-
2.2. După mărime
- capitala – Bucureşti
- 2,1 milioane locuitori
- veche aşezare
- vatră de locuitori dacică se dezvoltă centrul fortificat “cetatea Bucureşti”
- menţionat în documente în 1459
- poziţionat central în Ţara Românească
- la mare răscruce de drumuri de adunau în mănunchi între
- trecătorile carpatice
- vadurile dunărene
- secolul al XVII-lea – capitala principatului Ţara Românească
- secolul al XIX-lea – capitala României
- prosperă repede prin
- comerţ
- meşteşuguri
- hanuri
- industria manufacturieră – a doua jumătate a secolului al XVIII-lea
- evoluţia numărului de locuitori
- începutul secolului al XIX-lea – peste 70.000 locuitori
- începutul secolului al XX-lea (1912) – depăşeşte 340.000 locuitori
- perioada interbelică – deţine o cincime din industria lumii
- din 1948 – intră în rândul primelor 50 de oraşe mari ale lumii,
depăşind 1 milion de locuitori
- în prezent – depăşeşte 2 milioane de locuitori
- rol politic primordial
- cel mai mare centru industrial şi comercial
- reuneşte 8 magistrale feroviare
- are 2 aeroporturi (Otopeni şi Băneasa)
- metrou
- primul centru cultural şi de învăţământ
- mari edificii
- monumente de arhitectură
- mari bulevarde
- oraşe mari
- peste 300.000 locuitori
- Iaşi – > 347.000 loc. - Constanţa – >
340.000 loc.
- Cluj-Napoca – - Craiova – > 313.000
>332.000 loc loc.
- Timişoara – > - Braşov – > 312.000
328.000 loc. loc.
- Galaţi – > 327.000
loc.

- 200.000 – 300.000 locuitori


- Bacău – > 208.000 - Oradea – > 221.000
loc. loc.
- Brăila – > 232.000 - Ploieşti – > 250.000
loc loc.
- 100.000 – 200.000 locuitori
- Arad – > 183.000 loc. - Râmnicu Vâlcea – >
- Baia Mare – > 150.000 loc. 119.000
- Botoşani – > 127.000 loc. - Satu Mare - > 129.000 loc.
- Buzău – > 146.000 loc. - Sibiu – > 168.000 loc.
- Drobeta – Turnu Severin – - Suceava – > 118.000 loc.
> 117.000 loc. - Târgu Mureş – > 164.000
- Piatra-Neamţ – > 124.000 loc.
loc.
- Piteşti – > 187.000 loc.
- oraşe mijlocii – 50.000 – 100.000 locuitori
- Alba Iulia - Hunedoara - Slatina
- Alexandria - Mediaş - Slobozia
- Bârlad - Oneşti - Târgovişte
- Bistriţa - Petroşani - Târgu Jiu
- Călăraşi - Reşita - Tulcea
- Deva - Roman - Turda
- Focşani - Sfântu - Vaslui
- Giurgiu Gheorghe
- oraşe mici – 20.000 – 50.000 locuitori
- Aiud - Feteşti - Roşiori de
- Borşa - Huşi Vede
- Câmpia - Mangalia - Săcele
Turzii - Medgidia - Sebeş
- Câmpina - Miercurea - Sebiş
- Câmpulung Ciuc - Sighetu
- Caracal - Năvodari Marmaţiei
- Caransebe - Odorheiu - Sighişoara
ş Secuiesc - Târnîveni
- Codlea - Olteniţa - Tecuci
- Cugir - Orăştie - Turnu
- Curtea de - Paşcani Măgurele
Argeş - Petrila - Vulcan
- Dej - Rădăuţi - Zărneşti
- Dorohoi - Râmnicul
- Făgăraş Sărat
- Fălticeni - Reghin
- oraşe foarte mici – sub 20.000
- Abrud - Băile - Boldeşti-
- Adjud Olăneşti Scăeni
- Aleşd - Băile - Bolintin-
- Anina Tuşnad Vale
- Aninoasa - Bălan - Borsec
- Avrig - Balş - Brad
- Azuga - Baraolt - Breaza
- Babadag - Basarabi - Brezoi
- Baia Sprie - Beclean - Budeşti
- Băicoi - Beiuş - Buftea
- Băile - Bereşti - Buhuşi
Govora - Bicaz - Bumbeşti-
- Băile - Blaj Jiu
Herculane - Bocşa - Buşteni
- Buziaş
- Calafat - Făurei - Moldova
- Călan - Fieni Nouă
- Călimăneşti - Filiaşi - Moreni
- Câmpeni - Fundulea - Motru
- Câmpulung - Găeşti - Nădlac
Moldovenesc - Gheorgheni - Năsăud
- Carei - Gherla - Negreşti
- Cavnic - Gura - Negreşti –
- Cehu humorului Oaş
Silvaniei - Hârlău - Negru
- Cernavodă - Hârşova Vodă
- Chişineu - Haţeg - Nehoiu
Criş - Horezu - Novaci
- Cisnădie - Huedin - Nucet
- Colibaşi - Ianca - Oanciu
- Comăneşti - Iernut - Ocna
- Comarnic - Ineu Mureş
- Copşa Mică - Însurăţei - Ocna
- Corabia - Întorsătura Sibiului
- Costeşti Buzăului - Ocnele
- Covasna - Isaccea Mari
- Cristuru - Jibou - Odobeşti
Secuiesc - Jimbolia - Oraviţa
- Curtici - Lehliu-Gară - Orşova
- Darabani - Lipova - Oţelu Roşu
- Dărmăneşti - Luduş - Ovidiu
- Deta - Măcin - Pâncota
- Drăgăneşti- - Mărăşeşti - Piatra-Olt
Olt - Marghita - Plopeni
- Drăgăşani - Mihăileşti - Pogoanele
- Dumbrăven - Mizil - Predeal
i - Moineşti - Pucioasa
- Eforie - Râşnov
- Rovinari - Ştei - Topliţa
- Rupea - Strehaia - Topoloveni
- Salonta - Sulina - Uricani
- Sângeorz – - Tălmaciu - Urlaţi
Băi - Ţăndărei - Urziceni
- Sânnicolau - Târgu Bujor - Valea lui
Mare - Târgu Mihai
- Săveni Cărbuneşti - Vălenii de
- Scorniceşti - Târgu Munte
- Şegarcea Frumos - Vânju Mare
- Seini - Târgu - Văşcău
- Simeria Lăpuş - Vatra
- Şimleu - Târgu Dornei
Silvaniei Neamţ - Victoria
- Sinaia - Târgu Ocna - Videle
- Siret - Târgu - Vişeu de
- Slănic Secuiesc Sus
- Slănic - Tăşnad - Vlăhiţa
Moldova - Techirghiol - Zimnicea
- Solca - Ţicleni - Zlatna
- Sovata - Titu
2.3. După funcţii
- oraşe industriale
- oraşe politico-administrative
- oraşe portuare
- oraşe turistice
- oraşe culturale
- orale climaterice
- oraşe complexe
- oraşe nod de cale ferate
3. Aşezări rurale
3.1. Generalităţi
- aşezările rurale sunt comunităţile de oameni cu
- un număr mic de locuitori
- extindere mică
- funcţie predominant agricolă
- reprezintă forma de locuire permanentă a poporului român în spaţiul carpato-
danubiano-pontic
- sunt formate din
- vatra satului – perimetrul intravilan construit
- moşia satului – cuprinde fondul funciar şi forestier aferent
- populaţia – care locuieşte şi îşi desfăşoară activitatea în perimetrul
respectiv
3.2. Clasificare
3.2.1. După modul de distribuire a gospodăriilor în teritoriu
- risipite sau împrăştiate
- gospodării situate la distanţe mari
- fără o reţea stradală definită
- cu o suprapunere destul de bună a vetrei şi moşiei
- se întâlnesc
- în munţi
- Munţii Apuseni (“crânguri”)
- Munţii Poiana Ruscă
- Munţii Şureanului
- culoarul Bran – Rucăr
- Obcinile Bucovinei
- răsfirate
- vatră bine delimitată
- reţea stradală negeometrizată
- caracteristică zonelor deluroase
- Colinele Tutovei
- Subcarpaţii
- Câmpia Transilvaniei
- munţi de altitudini mijlocii
- adunate sau concentrate
- reţea stradală bine evidenţiată
- perimetrul vetrei geometrizat
- caracterizează zonele de câmpie şi dealurile joase:
- Bărăgan
- sudul Olteniei
- Câmpia de Vest
- tipuri subsidiare
- compacte
- în general, sate săseşti
- în depresiuni intracarpatice
- Podişul Târnavelor
- Podişul Hârtibaciului
- în jurul oraşelor Braşov, Sibiu, Făgăraş, Sebeş, Bistriţa
- liniare
- sat de tip “sat-drum”
- în lungul văilor şi căilor de comunicaţie
- Podişul Getic
3.2.2. După mărime
- mici – sub 500 locuitori
- mijlocii – 500 – 1.500 locuitori
- mari – 1.500 – 4.000 locuitori
- foarte mari – peste 4.000 locuitori
- Voluntari – cea mai mare localitate rurală ( 28.000 locuitori )
- în nordul capitalei
- Chitila – 12.000 locuitori
- Jilava – 13.000 locuitori
- Pantelimon – 14.500 locuitori
- Popeşti-Leordeni – 14.300 locuitori
- Brăneşti
- Cernica
- Măgurele – aprox. 9.000 locuitori
- alte localităţi mari
- Câmpia de Vest
- Pecica – 13.000 loc.
- Sântana – 12.000 loc.
- Săcuieni – 12.000 loc.
- Halmeu - Vladimirescu
- Gătaia - Şiria
- Lovrin - Tinca
- Recaş - Diosig
- Podişul Moldovei
- Faraoani - Deleni
- Nicolae - Holboca
Bălcescu - Podul Iloaiei
- Sascut - Tomeşti
- Săbăoani - Dolhasca
- Flămânzi - Liteni
- Belceşti - Zorleni
- Ciurea
- Depresiunea Transilvaniei
- Teiuş - Apahida
- Band - Aghireşu
- Teaca - Gilău
- Subcarpaţi
- Bisoca - Filipeşti de
- Bâlteni Târg
- Tismana - Floreşti
- Filipeşti de - Mâneciu
Pădure - Băbeni
- Valea Călugărească
- Podişul Getic
- Bascov
- Ştefăneşti
- Turceni
- Câmpia Română
- Simian - Băbuleni –14.500
- Gogoşu loc.
- Poiana Mare – - Chirnogi
13.000 - Dragalina
- Pechea - Modelu
- Lieşti - Călineşti
- Viziru - Potlogi
- Borcea
- Carpaţi
- Vicovu de Sus - Maieru
- Poienile de - Rodna
sub Munte - Prejmer
- Feldru
- Podişul Dobrogei
- Cobadin
- Mihail Kogălniceanu
3.2.3. După funcţiuni economice
- agricole – majoritatea
- activităţi industriale
- centre miniere
- industrie de prelucrare
- forestiere
- mixte
- balneoclimaterice
- turistice