Sunteți pe pagina 1din 8

ANCHETĂ SOCIALĂ

Realizată de asistentul social : M M

Locul şi data:1 octombrie 2008, Alba Iulia

Persoane prezente :X (psiholog) ,Mărginean Bianca Elena( studentă)

Scopul: Analizarea cazului de autism pentru elaborarea unui proiect de intervenție.

I. Date de identificare a copilului

Nume şi prenume: T.C

Locul şi data naşterii: Alba Iulia, 25 august 2001

CNP:010825094666 6 B.I. AX 122233

Domiciliul legal: Alba Iulia

Domiciliul în fapt: Alba Iulia

Etnia: română

Religia: ortodoxă

II. Date despre familie:


• Date despre mamă

Nume şi prenume:_T. A

Locul şi data naşterii:_Alba Iulia 21. 08 . 1962

CNP: _2_/_6_/_2_/_0_/_8_/2__/_1_/_0_/_1_/_5_/_6_/_8_/_7_/ B.I. AX 152366

Domiciliul legal: Alba Iulia

Domiciliul în fapt: Alba Iulia

Stare civilă: căsătorită

Studii: medii

Ocupaţia: casnică

Etnia: română

Religia: ortodoxă

Stare de sănătate : bună

• Date despre tată

Nume şi prenume:T. M

Locul şi data naşterii: Alba Iulia 20. 01. 1962

CNP: _1_/_6_/_2_/_0_/_1_/_2_/_0_/_0_/_1_/_4_/_5_/_7_/_6_/ B.I._ A. X155530

Domiciliul legal: Alba Iulia

Domiciliul în fapt: Alba Iulia

Stare civilă:

Studii: medii

Ocupaţia: cizmar

Etnia: română

Religia: ortodoxă
Stare de sănătate: bună

III. DEZVOLTAREA FIZICĂ ȘI STAREA DE


SĂNĂTATE
► În cursul sarcinii mama a făcut tratament pentru menţinerea sarcinii şi pentru înlăturarea unor
infecţii cu complicaţii(tratament cu litiu).

► Naştrea la 9 luni prin cezariană;3 kg.

► -gânguritul :normal

► -mersul :11 luni

► Primele cuvinte: după 3ani

► Dezvoltarea somatică ,staturală şi toracală în limitele normalului:aspect atrăgător , corp


proporţionat ,expresie inteligentă.

► Este al doilea din cei doi copii.primul copil este normal fără probleme de dezvoltare.

► La naştere mama avea 26 ani şi tatăl 30.

► Mama are 8 clase +profesionala (în prezent casnică)tatăl a fost şomer şi în prezent este
cizmar.

► Regimul de viaţă este ordonat,echilibrat , mama este o bună gospodină , devotată copiilor şi
interesată de reuşita lor.

► În relaţia cu ceilalţi membri evoluţia este bună .Însă există slabă cooperare şi izolare într-o
lume a lui cu dese crize. .

► A fost luat în evidenţă la vârsta de 3ani şi 6 luni la Centrul Rezidentia pentru copiii cu
dizabilități ACAS.

► Copilul este în evidenţa Spitalului Clinic de Psihiatrie şi a Centrului de Neuropsihiatrie


infantilă .Staţionar de zi , unde se internează pe perioade scurte pentru investigaţii.

► Iniţial inventarul posibilităţilor psihice şi de limbaj (la vârsta de 3 ani ) îl plasa în jurul vârstei
de aproximativ 2 ani şi 6 luni .

► Examenul neurologic: periodic.


IV.PROCESELE COGNITIVE ȘI STILUL DE MUNCĂ
INTELECTUALĂ
Tipul de dizabilitate:autism;

Dizabilitati asociate:devianta comportamentala,tulburari de atentie;

Dezvoltarea senzorial-perceptiva: nedescriminari perceptiv- vizuale si auditive;

Nivelul dezvoltarii psiho-motricitatii:

- reprezentari temporale reduse(nu cunoaste zilele saptamanii,anotimpurile etc.);

- slabe reprezentari spatiale (nu poate aranja corect in pagina sau scrie, nu percepe detaliile, nu
utilizeaza corect notiunile spatiale).

Gîndirea

- intuitiv- concreta, la nivelul operatiilor concrete bazate pe material didactic si sprijin din partea
adultului;

- analiza,compararea asigurate pe baza modelului prezentat;

Memoria

- mecanica, saraca, reproductiva,de scurta durata; reprezentari instabile ale memoriei vizuale si
auditive;

Atentia

- tulburari de atentie;

- fluctuanta in functie de stimul si recompensa imediata;

- hiperactivitate uneori pentru actiuni personale in timpul altor activitati.

Imaginatia slaba, subdezvoltata, reproductiva;

- foloseste uneori galagia pentru a atrage atentia celor din jur sau pentru a-si justifica atitudinile
negativiste;

- procedeaza rutinier(cu automatisme), fara initiative.

Limbajul
- vocabular sarac,neactivizat,imprecis;

- dislexo-disgrafie:- nu desprinde mesajul global din comunicarea orala a invatarii

- nu percepe si nu discrimineaza auditiv si vizual fenomenele;

- imprecizie in scrierea semnelor grafice;

- nu poate formula enunturi proprii.

V.TRĂSĂTURI DE PERSONALITATE

Afectivitatea

- instabilitate afectiva prin trecerea la afectivitate(prezenta numai fizic) la stari afective


puternice, conflictuale, agresive(verbale si chiar fizice);

- imaturitate afectiva(emotiile ii perturba activitatea);

Motivatia

- redusa(eleva este mult mai retrasa,rezervata,introvertrita, cu iesiri explozive, uneori prin


manifestari comportamentale inadecvate);- lipsa increderii in fortele proprii;

- reactii dezadaptative;

- pozitive fata de persoane care acorda sprijin moral si material.

Aptitudini

- lipsa aptitudinilor intelectuale(ritm lent, greoi, cu erori);

- lipsa aptitudinilor de comunicare si interrelationare cu alti copii.

Nivelul maturizarii psiho-sociale

- tulburari emotional-afective;

- frustrari din cauza handicapului social;

- lipsa igienei corporale;

- lipsa igienei vestimentare;

- imaturitatea afectiva(dornica de afectiunea persoanelor adulte).


VI. Situaţia materială/financiară a familiei

Locuinţa

Proprietate personală: ÿ da ÿ nu Numărul de camere: 3

□ Electricitate □ Apă curentă □ Încălzire □ Telefon

Starea de igienă: □ Satisfăcătoare □ Nesatisfăcătoare

Venituri

Stabile: indemnizaţia de şomaj , salariul tatălui, alte îndemnizaţii alocaţia copiilor

Ocazionale: munca sezonieră, vânzarea diferitelor produse agricole.

Suprafaţa de teren cultivată (tipul culturii): 3 ha.

Animale: 2 porci.

Alte proprietăţi: Garaj in curtea casei

VII. Relaţiile în familie şi comunitate

Relaţii în familie: Prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă.Nu suportă
să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează oameni , animale ;are mişcări graţioase ,
manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele mecanice.

Relaţiile cu ceilalți: Nu este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu aude , nu-şi fixează


privirea asupra persoanelor din jur , nu caută contactul vizual cu nimeni. Evită contactul cu
ceilalţi copii.

VIII. Observaţii

T.C. prezintă puternice tulburări ale afectivităţii:nu este ataşat de mamă (face confuzii între
mamă şi alte femei ;nu reacţionează când mama se îndepărtează .Râsul, plânsul, zâmbetul
neadecvate situaţiei în care e pus copilul; reacţii îndreptate asupra obiectelor şi asupra propriei
personae ;opoziţionism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitaţiei , atenţie labilă,
slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în mişcări , sereotipii (se poate juca la
infinit cu acelaşi tip de joc ).Nu suportă să fie atins , nu-l interesează jucăriile care întruchipează
oameni , animale ;are mişcări graţioase , manipulează cu uşurinţă obiectele , fascinat de obiectele
mecanice.

Vorbirea este aproape inexistentă , fără participarea emoţională . Se remarcă caracterul


reproductiv-imitativ (ecolalie) şi nu cel de comunicare al limbajului .Ecolaliile sunt imediate sau
întârziate ; foloseşte neadecvat pronumele personal (vorbeşte despre sine la persoane a IIIa ). Nu
este atent la ce i se spune ; dă impresia că nu aude , nu-şi fixează privirea asupra persoanelor din
jur , nu caută contactul vizual cu acestea .Îi place muzica . Manifestă o mare abilitate în a-i
manevra pe ceilalţi pentru a-şi satisface necesităţile . evită contactul cu ceilalţi copii.

Limbajul şi posibilităţile de articulare:

-cunoaşte mai multe cuvinte în limba engleză decât în română (rezultatul statului îndelungat în
faţa televizorului la desene animate);

-nu se constată anomalii buco-linguo-faciale;

-vocea este normală;

-stereotipul dinamic articulator tulburat ;

-discrepanţă între posibilităţile intelectuale şi vorbire (în sfera limbajului expresiv) De ex. este
capabil să se joace cu jocuri tip „puzzles”aranjând imgini care pentru copiii cu 2-3 ani mai mari
ca el prezintă dificultăţi.

Simptome si manifestari

Exista o mare diversitate de manifestari, in functie de personalitatea copilului dar si de gravitatea


si cauzele afectiunii.

-copilul de cateva luni nu arata lucruri cu degetul;


-nu spune niciun cuvant pana la 16 luni;
-nu combina doua cuvinte pana la 2 ani;
-nu reactioneaza cand este chemat pe nume;
-evita contactul vizual;
-nu are abilitatea de a se juca cu o jucarie;
-se ataseaza in mod inexplicabil de o anumita jucarie sau un anumit obiect;
-are tendinta excesiva de a alinia, de a aranja intr-un anumit mod simplu jucariile sau alte
obiecte;
-nu zambeste, nu are o mimica adecvata situatiei;
-reactioneaza inadecvat si discordant cu stimulii: fie ramane indiferent, fie reactioneaza foarte
intens la stimuli minori;
-utilizeaza un ton si un ritm anormal cand se exprima;
-uneori, repeta ultimele cuvinte auzite, desprinse din context;
-face miscari repetitive (leganare, rasucirea mainilor etc.);
-isi concentreaza atentia asupra unor detalii, cum ar fi o roata care se invarteste;
-adopta anumite rutine si ritualuri;
-in colectivitate, prefera sa fie lasat singur, retras fata de ceilalti copii si evita contactul fizic;

IX. Concluzii şi recomandări


Diagnosticarea şi tratarea cât mai precoce poate ajuta copilul autist să se dezvolte la potenţialul
său maxim. Principalul obiectiv al tratamentului este îmbunătăţirea capacităţii generale a
copilului de a funcţiona. Simptomele şi manifestările autismului se pot combina în multe feluri şi
pot fi variabile din punct de vedere al severităţii.În plus, simptomele şi manifestările aceleiaşi
persoane se pot modifica în cursul timpului.

PROIECTUL DE INTERVENȚIE este centrat pe:


• Terapie comportamentală – pentru a ajuta copilul să se adapteze condiţiilor sale de viaţă
(să se îmbrace singur, să mănânce singur, să folosească toaleta, etc.);
• Programe de integrare – care să ajute bolnavul să se adapteze lumii înconjurătoare pe cât
posibil (socializarea);
• Asigurarea unui mediu organizat de viaţă – este foarte important să urmeze o rutină a
activităţilor zilnice;
• Terapie audio-vizuală – pentru a-l ajuta în comunicare (pentru bolnavii de autism la care
comunicarea verbală este absentă se vor căuta metode alternative de comunicare, cum ar
fi comunicarea non-verbală: gesturi, imagini, etc.);
• Controlarea regimului alimentar (unii dintre ei manâncă foarte multă pâine);
• Medicamente – recomandate de medicul psihiatru;
• Terapie fizică – pentru a-l ajuta în a-şi controla stereotipiile. Le place foarte mult apa şi
unii înoată foarte bine;
• Terapia limbajului – logopedie.