ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI FACULTATEA DE CONTABILITATE SI

INFORMATICA DE GESTIUNE MASTER COSTABILITATE INTERNATIONALA

RAPORTARE SOCIALA SI DE MEDIU IN MEDIUL ANGLO-

SAXON

Profesor coordonator: MINU MIHAELA

Studenti: BORANESCU RALUCA, CHITA FLORINA, IONESCU DANIELA GEORGICA

Cuprins
Introducere ................................................................................................................................................... 2
Capitolul 1 Responsabilitatea sociala............................................................................................................ 3
1.1.Conceptul de responsabilitate sociala corporativa............................................................................. 3
1.2. Factori care au influentat dezvoltarea CSR ........................................................................................ 4
1.3. Avantaje legate de adoptarea unor strategii de Responsabilitate social corporativa ...................... 5
1.4. Motivarea existentei Responsabilitatii social corporative ................................................................. 5
1.5. Standardul de raportare sociala, de mediu si integrata.................................................................... 7
1.5.1 Standardul de raportare sociala si de mediu ............................................................................... 7
1.5.2. Standard de raportare integrata ............................................................................................... 10
2. Analiza modului de raportare socială și de mediu în Marea Britanie ..................................................... 11
2.1. Raportarea socială ........................................................................................................................... 11
2.2. Promovarea responsabilitatii sociale – Campanie de schimbare de comportament în randul
clientilor Anglian Water .......................................................................................................................... 12
2.3. Raportarea de mediu .................................................................................................................. 12
3.Analiza modului de raportare socială și de mediu în SUA ....................................................................... 13
3.1. Cercetarea S&P 100 ......................................................................................................................... 13
3.2. Concluzii privind cercetarea S&P100 ............................................................................................... 15
General Electric ................................................................................................................................... 15
Concluzii .............................................................................................................................................. 19
4. Analiza modului de raportare socială și de mediu în România ............................................................... 19
4.1. Conceptul de responsabilitate sociala in Romania .......................................................................... 19
4.2. Analiza SWOT privind dezvoltarea CSR în România ......................................................................... 21
4.3 Raportarea sociala si de mediu ......................................................................................................... 21
4.4. Studiu de caz - Avon Cosmetics Romania, profil CSR ....................................................................... 22
4.4.1. Politica de CSR a Avon Cosmetics Romania .............................................................................. 23
Politica de sponsorizari ........................................................................................................................... 23
4.4.2.Rezultate cazurilor sociale in care s-a implicat Avon:.................................................................... 23
5. Concluzii .............................................................................................................................................. 24
Anexe .......................................................................................................................................................... 25
Bibliografie .................................................................................................................................................. 25

1
Cuvinte cheie: responsabilitate sociala, dezvoltare sustenabila, raportare sociala, raportare de
mediu, raportare integrata.

Introducere

Responsabilitatea sociala corporativa este un concept care se refera la contributia pe

care companiile si-o aduc pentru dezvoltarea prin inovatie, oferind astfel oportunitati pentru a se
diferentia intr-un mediu tot mai competitiv.
Fiind un concept aparut dupa al doilea Razboi Mondial a fost teoretizat de numeroase
curente de gandire (Friedman, Porter, Kotler, Pearson) fiind promovat printr-o diversitate de
termeni: corporate governance, corporate citizenship, market forces and corporate governance,
etc.
Conceptul de CSR este o modalitate de dezvoltare durabila prin care marile companii
trateaza probleme sociale si de mediu , considerandu-le parti integrante ale afacerilor sale.
Astfel, atat corporatiile cat si mass media admite faptul ca in relatia dintre companie si
comunitate, responsabilitatea sociala este avantajoasa de ambele parti: pentru companie acest
concept aduce profit, iar pentru comunitate aduce sprijin si participa la dezvoltarea locala.
Inmutirea implementarii practicilor de business responsabile in Romania a inceput sa fie
mai accentuata in urma integrarii in Uniunea Europeana. Dezvoltarea domeniului de CSR se afla
inca in stadiul de inceput. Multe dintre companiile lider in acest domeniu inteleg valoarea unei
strategii de CSR, aliniata si integrata cu valorile si operatiunile cheie ale afacerii. Ca rezultat al
aplicarii acestei strategii sunt programele de actiune tangibile si succesul sustenabil.

2
Capitolul 1 Responsabilitatea sociala
1.1.Conceptul de responsabilitate sociala corporativa
Primul autor care a analizat responsabilitatea sociala a business-ului a fost Bowen, cel care in
anul 1953 a publicat cartea Social Responsabilities of the Businessman, unde explica faptul ca
majoritatea afacerilor care existau la acea vreme reprezentau centre puternice de decizie si
putere care impactau din mai multe puncte de vedere viata oamenilor. Asadar a ajuns la
conculzia ca marii oameni de afaceri tind sa-si asume anumite responsabilitati legate de societate
si a oferit o definitie a responsabilităţii sociale a oamenilor de afaceri: „Se referă la obligaţiile
omului de afaceri de a ajusta politicile, deciziile sau de a urma acele direcţii de acţiune care sunt
oportune in raport cu obiectivele şi valorile societăţii noastre”1 .

Incepand cu anul 2000 Responsabilitatea sociala corporativa a devenit un subiect tot mai
discutat in lumea afacerilor, devenid o preocupare importanta in strategia de management a
acestora.

Unul dintre rapoartele Comisiei Europene evindetiaza urmatorul aspect: “creşterea CSR-
ului poate fi văzută ca un răspuns la scandalurile petrecute in ultimele două decade, care implică
in principal companiile Americane, precum şi un răspuns direct din interiorul şi din afara
comunităţii de afaceri dornice să se implice direct in provocări precum schimbările climaterice,
excluziunea socială şi sărăcia lumii, aspecte ce au devenit preocupări in creştere intr-o eră a
economiei globalizate”2

International Istitute for Sustainable Development defineste Responsabiliatea sociala ca

fiind responsabilitatea unei organizații pentru impactul deciziilor și activităților sale asupra
societății și asupra mediului printr-un comportament transparent și etic care să fie compatibil cu
viabilitatea dezvoltarea și bunăstarea societății; ia în considerare așteptările părților interesate;
este în conformitate cu legea în conformitate cu normele internaționale de comportament; și
este integrata în întreaga organizație "3

World Business Council for Sustainable Development susține că "Responsabilitatea

Socială Corporativă reprezintă angajamentul continuu al companiilor de a contribui la
dezvoltarea economică în acelaşi timp cu îmbunătăţirea calităţii vieţii angajaţilor şi a familiilor
acestora, precum şi a comunităţii şi societăţii în ansamblu.”4

1
Archie B. Carrol. Corporate Social Responsability: Evolution of a Definitional Construct, in „Business Society”, Vol.
38, No. 3, 1999, p. 270, SAGE.
2
European Parluament. REPORT on corporate social responsibility: a new partnership, disponibil la
http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/a6/p6_a%282006%290471_/p6_a%282006%29047
1_en.pdf
3
Paul Hohnen. Coroporate Social Responsibility. An Implementation Guide for Business, publicat de „International Istitute for
Sustainable Development”, 2007, pp. 15-16 , disponibil la http://www.iisd.org/pdf/2007/csr_guide.pdf,
4
https://www.wbcsd.org/

3
 Din majoritatea definitiilor acestui concept, reiese faptul ca acesta integreaza preocuparile
sociale si de mediu in activitatile de business ale companiilor si in interactiunea acestora cu
partile interesate , in mod voluntar.

1.2. Factori care au influentat dezvoltarea CSR:

International Istitute for Sustainable Development a adus in discutie 10 factori care au stat ca
baza la dezvoltarea CSR-ului si au atras atentia asupra noului rol al companiilor, acela de “
cetateni” responsabili din punct de vedere social .

1. Dezvoltarea durabila: proces ce a identificat probleme complexe ale societaţii precum

folosirea incorectă a resurselor naturale. CSR-ul este vazut din acest punct de vedere ca o
potenţiala solutie pentru rezolvarea unor probleme de acest gen prin integrarea lui in
strategia de afaceri.
2. Globalizarea: prin extinderea afacerilor la nivel global, problemele sociale au capatat o
amploare ridicata. CSR-ul joacă un rol esential in detectarea impactului pe care afacerile
extinse la nivel global il au asupra fortei de munca, asupra comunitatilor locale si a
economiilor lor. CSR- ul poate oferi soluţii viabile pentru asigurarea binelul public.
3. Guvernarea: guverne si membrii de guverne precum cei din Uniunea Europeană, The
Organisation for Economic Co-operation an Development (OECD) şi International
Labor Organization (ILO) au intocmit diferite rapoarte, ghiduri, declaratii, principii si
alte instrumente pentru a stabili care este conduita adecvată in afaceri. CSR-ul pune la
dispozitie in acest sens instrumente acceptate international cu privire la drepturile
omului, mediul şi anti-corupţie.
4. Impactul sectorului corporativ: Maniera in care companiile activeaza a devenit o
problema de interes general intrucat exercita o influenta asupra sistemelor politice,
sociale si de mediu tot mai mare.
5. Comunicarea: tehnologiile avansate precum internetul si telefonia mobilă ofera
oportunitati ridicate de comunicare atat interna cat si externa pentru orice intreprindere.
In contextul CSR-ului tehnologiile de comunicare moderne oferă posibilitatea de a
imbunătăţi dialogul si parteneriatele.
6. Capitalul financiar: consumatorii si investitorii sunt tot mai interesaţi sa sprijine
afacerile responsabile social. CSR-ul poate ajuta la construirea de valoare si la o mai
buna responsabilitate din partea celor interesati de afacere.
7. Etica: de-a lungul timpului corporaţiile au incalcat de multe ori regulile de conduită etica
in afaceri, ceea ce a dus la neincrederea in activitatea lor. O adordare CSR din acest punct
de vedere poate duce la imbunătătirea relatiei companiei cu grupurile interesate, la o mai
mare transparentă si la standarde de etică mai ridicate.
8. Consecventa şi comunitate: companiile ar trebui sa se raporteze la aceleasi standarde
inalte in ceea ce priveşte preocuparea fata de mediu si fata de mediul social, indiferent
de ţară. CSR-ul poate echilibra această dorinţă.

4
 9. Leadership: in ultimul timp exista o mai mare constientizare a limitelor iniţiativelor
legislative si guvernamentale de reglementare pentru a atrage in mod eficient toate
problemele la care CSR-ul se refera. Astfel CSR-ul oferă posibilitatea de acţiona in acele
arii in care reglementările par a fi improbabile.
10. Instrumente de afaceri: companiile au inceput tot mai mult să recunoască faptul că
adoptarea unor programe eficiente de CSR pot reduce considerabil riscul dezbinării
afacerii, pot duce la noi oportunităţi, la inovaţii, la creşterea reputaţiei brandului şi chiar
la imbunătăţirea eficienţei muncii.5

1.3. Avantaje legate de adoptarea unor strategii de Responsabilitate social

corporativa

Acelasi ghid aduce in discutie avantaje cheie ale companiilor care implementeaza strategii de
CSR:
1. O mai buna anticipare si gestionare a eventualelor riscuri
2. Imbunatatirea reputatiei managementului
3. Abilitate sporita de a recruta, dezvolta si pastra personal
4. Imbunatatirea inovarii, competitivitatii si a pozitionarii pe piata
5. Eficienta operationala imbunătătita si o mai buna economie de costuri
6. Capacitate sporita de a atrage şi de a construi relatii eficiente şi eficace lantului de
aprovizionare
7. Abilitate sporita pentru a aborda schimbarile
8. O mai buna “licenta sociala” demna de a activa in comunitate
9. Acces la capital
10. Imbunatatirea relatiilor cu autoritatile de reglementare
11. Un catalizator pentru un consum responsabil6

1.4. Motivarea existentei Responsabilitatii social corporative

Argumentele oferite in favoarea existentei CSR sunt considerate in literatura de specialitate ca

fiind de 3 tipuri: morale, economice si rationale:
1. argumentele morale – fac referire la necesitatea tuturor grupurilor sociale ale societatii
de a se stradui sa aduca pe langa profitul economic si alte valori. In completarea acestei
idei vine explicatia lui Charles Handy care vorbeste despre scopul unei organizatii.
Acesta sustine ca “scopul unei afaceri este de a scoate un profit care mai apoi să ajute

5
Paul Hohnen. Coroporate Social Responsibility. An Implementation Guide for Business, publicat de „International
Istitute for Sustainable Development”, 2007, pp. 18, disponibil la http://www.iisd.org/pdf/2007/csr_guide.pdf,
6
Idem pg 25

5
 compania să facă ceva mai mult si mai bine pentru societate; doar aşa se poate justifica in
mod real existenţa unei companii; astfel ea va fi realmente morală”.7
2. argumentele economice – sunt aduse pentru a convinge acea parte a managerilor care nu
sunt convinsi de argumentele morale ale implicarii in programe de CSR; “astfel adoptarea
unei politici de CSR eficace, va influenta toate aspectele activităţii organizaţiei şi va duce
la o reală diferentiere si competitivitate pe piata, astfel incat va atrage şi alte succese.” 8
3. argumentele raţionale – sunt propuse de Werther şi Chandler care spun că “in lumea
globalizată de astăzi, in care organizaţiile individuale şi activiste se simt imputernicite să
adopte o schimbare, CSR reprezintă o modalitate de anticipare şi de reflectare a
preocupărilor sociale in vederea minimizării limitărilor operaţionale şi financiare asupra
afacerii.”9
In raportul Green Paper din 2001 UE a specificat faptul că “competitivitatea si
profitabilitatea, ca şi baze de supravieţuire pe termen lung, sunt premisele esenţiale pentru
companiile care admit responsabilitatea socială. Legatura dintre succesul afacerii şi
responsabilitatea socială trebuie văzută in următorii termini: responsabilitatea socială impreună
cu succesul economic contribuie la sustenabilitatea unei companii. Mai mult decat atat, o
activitate sustenabilă constantă a unei companii denotă o dorinţă de existenţă indelungată, iar
“Sustenabilitatea CSR-ului este dependentă de sustenabilitatea firmei.
Companiile de azi incearcă să găsească acele strategii de dezvoltare care să indeplinească
atat cerinţele pieţei cat şi pe cele proprii afaceri. Astfel strategiile win-win (caştig-caştig) sunt de
cele mai multe ori preferate deoarece acestea promovează mult doritul fenomen “triple bottom
line”,cunoscut şi ca “people, planet, profit” – “oameni, planetă, profit” inventat de Elkington, in
care “stakeholderii şi comunitatea obţin dezvoltare durabilă, datorită iniţiativelor companiilor, in
timp ce companiile obţin incredere, loialitate şi dezvoltare durabilă.”10
“Triple bottom line” este punctul de pornire a multor afaceri care doresc sa se dezvolte
pe o perioada indelungata. Pe langă profitabilitatea urmarita, aceste companii mai au in vedere
alte două componente: oamenii şi planeta. Center for Sustainability spune că “Orice decizie luată
de afacerile sustenabile nu trebuie să vătămeze (ba dimpotrivă să imbunătăţească) calitatea
mediului şi trebuie să construiască şi o componentă social/comunitară”.11

7
Charles Handy. What`s a business for?, in „Harvard Business Reviw”, Harvard Business School Publishing Corporation,
USA, 2003, pp.72-73.
8
University of Miami, A Guide to Corporate Social Responsibility (CSR), op.cit., p.6
9
B. Werther, David Chandler. Strategic Corporate Social Responsibility: stakeholders in a global environment, op.cit., p.
18
10
Pacharaporn Kesaprakorn. Corporate Social Responsibility: A Tripel Bottom –Line Investment to Create Business and
Social Value for All, 2008, disponibil la http://www.bu.ac.th/knowledgecenter/epaper/july_dec2008/Patcharaporn.pdf, p. 1
11
Center for Sustainability. Tripel Bottom Line, disponibil la
http://www.centerforsustainability.org/resources.php?root=176&category=228

6
 Figura nr. 1: Triple Bottom Line

Sursa: Center for Sustainability, www.centerforsustainability.org

Beneficiile “triple bottom line” sau cei 3 E (economy, equity, environment) -3P (prosperity,
people, planet) cum mai este denumit, se extind in 7 arii:
1. angajarea usoara a celor mai talentati
2. o mai mare putere de retinere a celor talentati
3. cresterea productivitatii angajatilor
4. reducerea cheltuielilor de fabricatie
5. reducerea cheltuielilor pentru site-urile comerciale
6. creşterea venitului / a participarii pe piata
7. reducerea riscului, finantare mai usoară12.

1.5. Standardul de raportare sociala, de mediu si integrata

1.5.1 Standardul de raportare sociala si de mediu
Raportarea este o conditie obligatorie a demersului de Responsabilitate Sociala. O organizatie
nu poate fi considerata „responsabila” daca aceasta nu raporteza performantele sale sociale,
economice si de mediu.
O companie trebuie sa intocmeasca in mod sistematic si sa puna la dispozitia
stakeholderilor sai informatii cat mai relevante cu privire la impactul activitatilor sale asupra
acestor trei sfere.
Cel mai cunoscut standard de raportare a Dezvoltarii Durabile este Global Reporting
Initiative (GRI), dezvoltat de organizatia neguvernamentala (ONG) cu aceeași denumire
impreuna cu Programul Natiunilor Unite pentru Mediu (UNEP). Aceasta organizatie (GRI)
sprijina intreprinderile si guvernele din intreaga lume sa inteleaga si sa comunice impactul lor
asupra problemelor critice de sustenabilitate, cum ar fi schimbarile climatice, drepturile omului,

12
Bob Willard. The Sustainability Advantage. Seven Business Case Benefits of A Triple Bottom Line, New Society
Publishers, Canada, 2005, p. 21.

7
guvernarea si bunastarea sociala. Acest lucru permite o modalitate reala de a crea beneficii
sociale, de mediu și economice. .
In prezent, GRI se afla la cea de-a patra generatie – versiunea G4 Guidelines (GRI G4).13
Standardul GRI G4 este constituit din 3 tipuri de documente: in primul rand Liniile
directoare, dar si o serie de Suplimente sectoriale si Protocoale tehnice.

1. Liniile directoare. Acestea cuprind: principiile raportarii care sunt in numar de 11, fiind
impartite in 3 categorii:
a) Principii pentru definirea Continutului (Content): relevanta (Materiality), includerea
factorilor interesati (Stakeholder Inclusiveness), contextul dezvoltarii durabile
(Sustainability Context) si exhaustivitatea (Completeness);
b) Principii pentru definirea Calitatii (Quality): echilibrul (Balance), claritatea (Clarity),
acuratețea (Accuracy), comparabilitatea (Comparability), regularitatea (Timeliness) si
fiabilitatea (Reliability);
c) Principiul privind Perimetrul raportarii (Boundary).

Indicatorii de performanta (Key Performance Indicators - KPI) sunt in numar de 79,

impartiti in indicatori „cheie” si „suplimentari”. Ei cer furnizarea unor informatii specifice si
detaliate care pot fi documentate, evaluate si comparate, relativ la performantele economice,
sociale si de mediu ale organizatiei.
a) Indicatorii economici: se refera la aspecte precum performanta economica, prezenta pe
piata, efectele economice indirecte;
b) Indicatorii de mediu: privesc materiale utilizate, energia si apa consumate,
biodiversitatea, emisiile, deversarile si deseurile, impactul datorat transportului,
investitiile pentru protectia mediului;
c) Indicatori sociali vizeaza practicile legate de forta de munca (conditiile de munca,
politica de personal, relatiile manageri – angajati, sanatatea ocupationala si siguranta
muncii, educatia si formarea, diversitatea si oportunitatile egale), practicile legate de
drepturile omului, libertatea de asociere si de negociere colectiva, munca minorilor,
munca fortata, comunitatea, inlaturarea coruptiei etc.
d) Alte categorii de indicatori se refera la aspecte precum sanatatea si siguranta
consumatorului, marcarea produselor/serviciilor, comunicarea de marketing,
confidentialitatea, respectarea legilor.

2. Suplimentele sectoriale sunt documente privind cadrul specific de raportare într-un

domeniu anume (mineritul, energetic, bancar, alimentar etc.). Din 2010, exista un
supliment sectorial pentru sectorul neguvernamental („The NGO Sector Supplement” –
NGOSS), care a fost inițiat de către „INGO Accountability Charter". Acesta adauga
indicatorilor ceruti de Liniile directoare G4 o serie de indicatori specifici acestui sector,

13
https://www.globalreporting.org/standards/getting-started-with-the-gri-standards/

8
 care acoperă aspecte precum eficacitatea programelor, alocarea resurselor, strangerea de
fonduri, gestiunea voluntarilor, sensibilizarea publicului.
3. Protocoalele tehnice evidentiaza mai in amanunt indicatorii inclusi in Liniile directoare,
cu definitiile termenilor-cheie, metodologiile de prelucrare a datelor si alte specificatii
tehnice.

Liniile directoare GRI G4 precizeaza care trebuie sa fie sectiunile unui raport de
Responsabilitate Socială:
a) Strategia și profilul pun la dispozitie informatii privind cadrul global al organizatiei,
precum profilul, structura de guvernanta si strategia organizatiei;
b) Abordarea managerială, evidentiaza modul in care organizatia gestioneaza o serie de
probleme specifice care descriu contextul in care se inscriu performantele companiei;
c) Indicatorii de performanta, care prezintă informatiile elaborate pentru fiecare indicator.

GRI, prin intermediul Ghidului “Sustainability Reporting: how valuable is the journey”, descrie
etapele unui ciclul de raportare:
1. Pregatirea – identificarea de catre conducerea organizatiei a celor mai importante teme
legate de impactul social, economic si de mediu al companiei;
2. Relationarea - input din partea stakeholderilor cu privire la cele mai importante teme ce
ar trebui incluse în raport;
3. Definirea – input-ul stakeholderilor (etapa 2) este confruntat cu problemele identificate
de management (etapa 1) pentru a identifica argumente puternice necesare alegerii
temelor.
4. Monitorizarea – colectarea sistematica a datelor care vor alcatui raportul final, urmand
indicatorii.
5. Comunicarea - informatiile colectate sunt interpretate și sunt incluse în Raportul
propriu-zis, urmand sa fie redactat si comunicat către stakeholderi și publicul larg.
Unde se folosesc cel mai mult liniile directoare GRI:

9
 Sursa: KPMG International, the KPMG survey of Corporate Responasbility Reporting 2013

In urma unor studii efectuate de KPMG, rezulta faptul ca utilizarea liniilor directoare ale
Initiativei de Raportare Globala (GRI) este aproape universal. Mai mult de 90% Corea de Sud,
Africa de Sud, Portugalia, Chile, Brazilia si Suedia utilizeaza ghidurile de raportare ale GRI in
rapartele lor de Responsabilitate Corporativa.

1.5.2. Standard de raportare integrata

GRI (Global Reporting Initiative) sprijina raportarea integrata, deoarece se dezvolta ca

o inovație importanta si necesara a rapoartelor corporative.
GRI pledează pentru includerea unor metode robuste de sustenabilitate (bazate pe o
abordare multi-stakeholder) asupra rapoartelor integrate, în sprijinul viziunii sale generale
privind o economie globală durabila.
În calitate de pionier in dezvoltarea rapoartelor privind durabilitatea in ultimele doua
decenii si a furnizorului de standarde globale pentru prezentarea informatiilor privind
durabilitatea, GRI este de parere ca ocupa un rol central si o datorie de a colabora activ in
dezvoltarea viitoare a rapoartelor integrate.
GRI consideră ca raportarea integrata care include informatii adecvate privind
sustenabilitatea materialelor, in paralel cu informațiile financiare, ofera organizatiilor raportoare
o perspectiva larga asupra riscului.
Mii de organizatii din intreaga lume utilizeaza standardul GRI pentru a dezvalui
informații de sustenabilitate, iar unele experimenteaza în prezent raportarea integrata.
Pentru a continua dezvoltarea rapoartelor integrate si a participa activ la evolutia sa, GRI
convoaca un Grup de Leadership Corporate pentru Raportarea Integrată cu un grup de membri ai
Comunității GOLD si alte companii implicate in raportarea durabilitatii si raportarea integrata,
pentru a putea contribui mai direct la dialogul permanent privind raportarea integrata.
GRI are cel mai utilizat cadru de raportare a durabilității din lume, reprezentand
standardul global privind raportarea durabilității, utilizat de mii de companii din peste 90 de tari.
Considerat unul dintre co-organizatorii săi, GRI a fost implicat în Consiliul Internațional
de Raportare Integrată (IIRC) de la infiintarea sa in 2010. GRI participa in continuare la
organele de conducere ale IIRC și colaboreaza la evenimente în care sustine o abordare multi-
stakeholder in raportarea integrata care incorporează sustenabilitatea materiala si informațiile
financiare.
GRI si IIRC au semnat un nou Memorandum de înțelegere în martie 2015, iar un
rezumat al colaborării lor actuale este prezentat mai jos :
GRI si IIRC colaboreaza ca parteneri strategici. Acestia au aceeasi viziune pentru
evolutia rapoartelor corporative, in care alinierea si claritatea cadrelor, standardelor si cerintelor
de raportare corporativa duc la coerenta si comparabilitate, atargand o eficienta si o eficacitate

10
sporita in practicile de raportare a companiilor. Ambele organizatii admit importanta raportarii
corporative in promovarea dezvoltarii durabile. GRI si IIRC recunosc complementaritatea
rolurilor lor, pe baza faptului ca raportarea privind durabilitatea este esentiala pentru raportarea
integrata.
GRI G4 este un punct de plecare important pentru a se asigura ca valori robuste de
sustenabilitate sunt incluse in rapoartele integrate, bazate pe Cadrul International <IR>, unde este
necesara crearea de valoare in timp. Ambele organizatii vor sa identifice mijloacele de aliniere
cu scopul de a consolida raportarea corporativa. Ei vor continua sa comunice in mod proactiv
pietei, rolul, natura si alinierea cadrelor, liniilor directoare si standardelor celorlalti, pentru a
ajuta la intelegerea si claritatea mediului de raportare al intreprinderilor. Prin colaborarea lor
continua, ei vor avea scopul de a exprima, acolo unde este posibil, o voce comuna asupra
aspectelor relevante ale activitatilor lor respective si asupra altor aspecte de interes reciproc.14
Putem concluziona ca standardele GRI permit o imbunatatire semnificativa a raportarii,
insa demersul de raportare propus este exigent pentru marea majoritate a firmelor, care sunt
obisnuite sa întocmească rapoarte bazate pe o comunicare narativa (prin "marturii" sau "bune
practici").
Existenta unor standarde avansate precum G4 este indispensabila, insa mecanismele
pietei si demersurile voluntare sunt insuficiente pentru generalizarea rapoartelor de calitate.

2. Analiza modului de raportare socială și de mediu în Marea Britanie

2.1. Raportarea socială

Responsabilitatea sociala a companiilor este in stransa legatura cu „raportarea sociala”

reprezentand parti ale aceluiasi sistem, si anume managementul de etica si conformitate.

Business in the community un ONG din Marea Britanie care are drept obiectiv
promovarea responsabilitatii sociale in mediul de afaceri, au acordat 13 premii companiilor care
au demonstrat ca implicarea in dezvoltareza societatii poate avea beneficii economice pentru
mediul de afaceri.
Printre acestea amintim:
1. Program de creștere a competențelor profesionale în rândul fermierilor din Marea
Britanie. Lantul de supermarketuri Morrison, reprezentand cel mai mare lant din Marea
Britanie, a reusit sa dezvolte un program prin care sa sustina fermierii britanici. Acesta
investeste anual 300.000 de lire sterline in vederea realizarii unor proiecte de cercetare si

14
(GRI)

11
 publicatii de specialitate in domeniul agriculturii. Acesta pune la dispozitia agricultorilor
un website prin care acestia au acces la informatii.
Prin aceatsa imbunatatire a competentelor fermierilor, Morrison doreste sa se asigure ca
dispune de un lant de aprovizionari sustenabil cu produse proaspete dar si sa contribuie
la cresterea competentelor fermierilor britancii avand in vedere competitia globala
accentuata .
2. Anglian Water fiind un operator al serviciilor publice de alimentare cu apa si canalizare
din estul Marii Britanii, a fost desemnata cea mai responsabila companie a anului 2017
pentru abordarea sa inovatoare in abordarea provocarilor sociale si de mediu. Colaborarea
in prezent cu intreprinderi, administratia locala si societatea civila, plus angajamentul pe
termen lung in Wisbech au dus la obtinerea unor rezultate remarcabile: parteneriatele
educationale si de formare, care sporesc aspiratiile si realizarile a ajuns sa inițieze
economia locala cu legaturi de transport imbunatatite precum si sa ajute la dezvoltarea
unui plan pentru un climat rezistent la Wisbech Garden Town.15

2.2. Promovarea responsabilitatii sociale – Campanie de schimbare de

comportament în randul clientilor Anglian Water

Anglian Water a fost de asemenea premiata de campania Love Every Drop, Keep it Clear,
campanie care promoveaza schimbarea de comportament in ceea ce priveste deversarea de
uleiuri si grasimi in chiuvete. Aceste deseuri menajere produc blocaje in reteaua publica de
canalizare ducand la o desfasurare defectuoasa a activitatii operatorului de servicii publice cat si
la afectarea ecosistemelor. Pentru a reduce aceste blocaje tot mai dese, Anglian Water a venit
cu ideea ca reprezentantii sa mearga in zonele cele mai afectate si sa vorbeasca direct cu
oamenii. Au oferit site pentru chiuvete gratuit si au explicat ce se poate intampla daca acestia
arunca ulei in chivete. In urma acestei desfasurari in forta blocajele din sistemul de canalizare
au fost reduse pana la 60 % atragand astfel dupa sine o reducere a cheltuielilor necesare pentru
deblocarea retelelor de canalizare care conform speculatiilor pot ajunce la 7 milioane de lire
sterline pe an.16

2.3. Raportarea de mediu

Marea Britanie se inscrie in exemplul cel mai grav de curent poluant. Aceasta detine 10
uzine (centrale electrice) producatoare de emisii de bioxid de carbon (Longannet, Cottam, West
Burton, Fiddlers Ferry, Ratcliffe, Kingsnorth, Drax, Ferrybridge, Eggborough, Didcot A& B)17

15
Business in the community disponibil la https://www.bitc.org.uk/node/360735 accesat la data de
15.05.2018
16
Love Every Drop disponibil la http://www.anglianwater.co.uk/about-us/love-every-drop.aspx
17
http://m.adevarul.ro/international/in-lume/marii-poluatori-europei-1_50ba036a7c42d5a663afd8ac/index.html

12
 Intrucat Marea Britanie nu a indeplinit obligatiile de a reduce nivelurile excesive de
dioxid de azot in anul 2013 Comisia Europeana a demarat procedurile juridice impotriva
acesteia.
Desi sunt presati de Bruxelles, specialistii sunt de parere ca va mai dura cel putin 10 ani
pana ce Marea Britanie o sa se conformeze cu nomele cerute de Uniunea Europeana.
Guvernul Marii Britanii a decis ca, începand din aprilie 2013,marile companii listate la
Bursa de la Londra să fie obligate sa raporteze cu privire la emisiile lor de carbon, in Rapoartele
Anuale.
Noua legislatie face din Marea Britanie prima tara din lume care cere companiilor sa
includa datele emisiilor de carbon în rapoartele lor anuale.
Marea Britanie va stabili un exemplu pozitiv pentru alte tari in lupta de a reduce emisiile
nocive, ceea ce ar trebui sa fie un obiectiv comun pentru noi toti.
In prezent, Guvernul a lansat un program de inchidere treptata pana in 2025 a tuturor
centralelor cu carbune care nu dispun de sisteme moderne de reducere a poluarii cu gaze cu
efect de sera. Ministrul britanic al energiei a subliniat ca acele "centrale electrice imbatranite"
vor fi inlocuite "de alternative fiabile, interesante sub aspect financiar si echipate cu sisteme de
reducere a emisiilor" de gaze cu efect de seră. Carbunele constituie una
din problemele principale care contribuie la incalzirea globala, avand totodata efecte nocive
asupra sanatatii.

3.Analiza modului de raportare socială și de mediu în SUA

In Statele Unite ale Americii au aparut primele scrieri importante cu privire la conceptul
de responsabilitate sociala corporativa, acumulandu-se cu timpul o cantitate considerabila de
specialitate in domeniul responsabilitatii sociale corporative.

Cu timpul s-au modificat obiectivele organizatiilor economice din SUA, devenind din
unele pur economice, unele ce militeaza pentru binele public, imbinand obiectivele economice cu
cele sociale si cu cele ecologice.

Social Investment Forum (SIF) este o organizatie ce promoveaza investitiile responsabile

din America si a publicat in anul 2009 rezultatele cercetarii sale ce fac referire la practicile de
raportare CSR ale companiilor listate in indexul S&P 100.18

3.1. Cercetarea S&P 100

Cercetarea publicata se numeste “S&P 100 Compararea cadrelor de raporatre selectionate
pentru durabilitate” si evidentiaza evolutii majore in comunicarea performantelor de CSR, in
randurile celor mai importante companii americane.

18
(The Forum for Sustainable and Responsinle Investment, 2018)

13
 Unul din rezultatele cercetarii arata ca numarul de companii care au publicat rapoarte de
CSR in 2009 a crescut cu peste o treime fata de anul anterior (de la 49, in 2008, la 66 in 2009).19

Un alt rezultat important este ca, in decembrie 2009, 93 din companiile din S&P 100
aveau, pe site-ul corporate, o sectiune speciala referitoare la CSR (fata de 58, in 2005).

Totodata s-a dezvoltat si standardul international de raportare GRI, devenind astfel din ce
in ce mai popular in randurile marilor companii din America.

Astfel, 55 de companii au facut referire la acest standard in rapoartele lor de CSR (fata de
24, in 2005). Totusi, doar 6 companii au avut rapoarte de nivel “A”, adica au atins cel mai inalt
grad de conformitate cu modelul GRI.

Faptul ca numarul de rapoarte a crescut, intr-o perioada de criza economica, arata ca

transparenta in probleme de ESG este din ce in ce mai importanta pentru companii si pentru
investitori.

In urma cercetarii organizatiei SIF au obtinut un punctaj maxim la toate criteriile

analizate 6 companii care au avut pe site-ul corporate o sectiune CSR si au publicat in anul 2009
un raport ESG. In cadrul acestora au facut referire la standardul GRI si au inclus obiective si
indicatori de performanta, obtinand astfel un nivel de performanta “A” de conformitate cu
standardul GRI.

Companii ce au atins nivelul "A":

• IBM
• Ford Motor
• American Electric Power
• Dow Chemical
• Weyerhaeuser
• General Electric

20

19
(Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA, 2010)
20
(Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA, 2010)

14
3.2. Concluzii privind cercetarea S&P100

Rezultatele cercetarii SIF indica faptul ca, criza economica va face ca raportarea de CSR
sa devina o obisnuinta si in acelasi timp o necesitate in lumea corporativa. Urmand modelul
companiilor uriase din SUA tot mai multe companii este probabil sa adopte un standard de
raportare unanim recunoscut la nivel international, si anume GRI, ceea ce va avea un rol major in
procesul de profesionalizare a functiei de CSR peste tot in lume.

In cadrul conferintei GRI din 2010 a fost recunoscut faptul ca SUA a implementat deja
multe actiuni, pe langa legi si reglementari. In acelasi timp au fost facute unele recomandari-
cheie formulate pentru guvernanta statului de a face chiar mai multe in perioada ce va urma:

- o mai buna punere in aplicare a propriilor lor politici si reglementarilor in vigoare, atat la
nivel national, cat si in lanturile de aprovizionare;

- utilizarea raportarii durabilitatii in agentiile publice si promovarea, in general, a gradului de

constientizare a beneficiilor din cadrul guvernului;

- nevoia de raportare sustenabila pentru a aborda problemele materiale cheie;

- explorarea abordarii “respecta sau explica” pentru raportare;

- sprijinirea tarilor in curs de dezvoltare cu tehnologii de colectare a datelor.21

General Electric
General Electric este una din cele 6 companii care in anul 2009 au atins nivelul de
performanta „A” de conformitate cu standardul GRI, incluzand obiectivele si indicatorii sai de
performanta intr-un raport pe care l-au publicat pe site-ul lor.

Prezentarea societatii

General Electric (GE) este un conglomerat american, a doua companie din Statele Unite
ale Americii ca valoare de piață după ExxonMobil și a treia din lume (a doua fiind Petrochina) în
anul 2008. Compania activează în 6 domenii principale, prin subsidiarele sale: GE
Infrastructure, GE Industrial, GE Healthcare, GE Money, GE Commercial Finance și NBC
Universal.

Bazele General Electric au fost puse în anul 1878 când Thomas Edison a înființat
compania Edison Electric Light Company. În 1892, fuziunea dintre Edison General Electric
Company și Thomson-Houston Electric Company a dus la formarea General Electric Company.
GE este inclusă în Dow Jones Industrial Average chiar de la înființarea acestui index, în 1896.

21
(Wensen, The state of play in sustainability reporting in the european union, 2011)

15
 Cele mai cunoscute invenții ale General Electric sunt: becul cu filament de carbon,
aparatele cu raze X, ventilatorul electric, primul frigider etanș, aparatele de aer condiționat
portabile și ceasul-radio digital.

Raportul de sustenabilitate al General Electric

„La GE, definim durabilitatea ca alinierea strategiei noastre de business pentru a

satisface nevoile societății, minimizând în același timp impactul asupra mediului și promovarea
dezvoltării sociale. Fiind unul dintre cele mai importante companii de infrastructură din lume,
imbratisam potentialul nostru unic pentru a ajuta la rezolvarea unora dintre provocările cele mai
dificile de durabilitate.”22

Raportarea GE privind programul său de dezvoltare durabilă pentru anul 2016 a fost
bazat pe orientările Global Reporting Initiative (GRI) G4 Durabilitatea de raportare („liniile
directoare G4“).

În elaborarea conținutului pentru Raportul de sustenabilitate al GE, GE a aplicat

principiile de raportare pentru definirea conținuturilor și Principiile de raportare pentru definirea
calității:

 Echilibrul - oferă rezultate atât favorabile, cât și nefavorabile și acoperă o serie de

aspecte controversate legate de aplicarea sau utilizarea abuzivă a produselor și serviciilor
GE.

 Comparabilitatea - oferă de la an la an, valori (mai puțin atunci când informațiile nu sunt
disponibile) și include un index GRI.

 Promptitudinea - publică rapoarte în același timp, în fiecare an, cu actualizări pe site cand
apar noi probleme.

 Claritatea - oferă diverse formate de raportare către părțile interesate cu privire la

activitățile GE, prin intermediul site-ului Sustainability GE, care detaliază programele lor
în curs de desfășurare în aceste domenii, precum și obiectivele pe termen lung și valori
anuale de performanță.

Pentru a identifica cele mai înalte priorități de durabilitate (bazat pe Inițiativa de

Raportare Globală), General Electric a început prin evaluarea nevoilor lumii cu părțile interesate
și identificarea intersecției acelor nevoi cu strategiile de afaceri ale lor. Strategia lor de
durabilitate și procesul de raportare sunt, de asemenea, informate de feedback-ul părților
interesate externe colectate prin panouri consultative oficiale și implicarea regulata cu clienții și
companiile de la egal la egal, cadre universitare, asociații industriale, ONG-uri, strategii de
durabilitate și alți parteneri.

22
(Ge sustainability, 2018)

16
 Ei aleg aspecte prioritare în care atât nevoia exprimată de către părțile interesate critice și
potențialul unic al GE pentru un impact sunt cele mai mari. Pentru fiecare prioritate de
durabilitate, au folosit o expertiza profunda si tehnologii avansate pentru a imbunatati
rezultatele. Strategia lor de durabilitate include stabilirea unor obiective ambițioase pentru
reducerea la minimum a amprentelor lor, dezvoltarea de produse și soluții care permit clienților
să își îndeplinească obiectivele lor și parteneriatul cu alții pentru a face față provocărilor care
necesită o abordare multisectorială. Lucrul cu colegii de la GE și părțile interesate externe cheie
ajuta la monitorizarea progresului și astfel evolueaza în funcție de necesități.

Pe baza acestui proces, Comitetul de sustenabilitate durabila al GE a selectat următoarele

priorități:

Din perspectiva de afaceri, aceste nevoi globale critice sunt identificate și au acționat prin
intermediul ritmului lor de operare. In timp ce afacerile GE și locații se confruntă cu
circumstanțe unice, aceste provocări de durabilitate sunt transversale. La GE, cunoștințele și
relațiile dintre sectoare permit dezvoltarea unor abordări unice fata de aceste provocări critice.

17
 In anul 2016 General Electric a inregistrat urmatoarele evolutii in domeniile:

Sanatate

In 2016 GE si-a concentrat eforturile catre asistenta medicala. Aceste acțiuni au permis
GE să gestioneze creșterea costului mediu anual de asistență medicală într-un ritm favorabil cu
alți angajatori mari. 23

GE a extins programul Health Ahead pentru a promova bunastarea angajatilor.

Energie si schimbarile climatice

Reducerea emisiilor de GES cu 20% până în 2020 (începând cu 2011 valoarea inițială)

23
(Ge sustainability, 2018)

18
Apa
Reduce utilizarea de apă dulce cu 20% până în 2020 (începând cu 2011 valoarea inițială)

Concluzii
General Electric este in continuare in randul companiilor care se afla in topul celor mai
responsabile fata de mediu si fata de societatea in care functioneaza si incearca de la an la an sa
vina in ajutotul acestora, insusindu-si problemele cu care se confrunta, daca acestea sunt comune
cu cele ale societatii.

Astfel, evolutiile societatii in acest sens au un impact pozitiv atat asupra oamenilor, cat si
asupra naturii si imbina totodata performantele sociale si de mediu cu cele ale companiei insasi,
ajungand sa se dezvolte mai mult odata cu trecerea timpului.

4. Analiza modului de raportare socială și de mediu în România

4.1. Conceptul de responsabilitate sociala in Romania

În România, conceptul de responsabilitate socială corporativă a apărut în anii 1990, odată

cu apariţia mai multor ONG-uri, în special a unora cu scop umanitar, fondate cu sprijinul
instituţiilor internaţionale, publice sau private. Urmand ca in anii 2000 sa aiba loc reforme
majore, ca parte a pregatirii pentru integrarea in Uniunea Europeana; acestea au influentat
implicarea companiilor mari si mici in activitati de CSR ce au presupus in mare parte in
restructurarea tehnologiilor de productie cu unele mai prietenoase cu mediul si in masuri sociale
ce au vizat societatea sau angajatii. Legislatia vasta ce sta la baza acestui domeniu duce la
existenta unei competitii constante in ceea ce priveste tehnologiile folosite, care trebuie sa
asigure protectia angajatilor si a mediului, dar si pentru promovarea dezvoltarii durabile.

19
 Identitatea corporativa si imaginea unei companii au devenit in prezent de o importanta
fundamentala. Transparenta si corectitudinea sunt caracteristici pe care trebuie sa le manifeste o
organizatie; fabricarea unui produs de calitate nu mai este suficient. Organizatia trebuie sa se
dovedeasca un bun „cetatean corporativ”.A aparut un nou tip de consumator ce are asteptari
foarte ricate.24

Bogdan Ion-Country Managing Partner Ernst & Young Romania, a declarat urmatoarele:

”Chiar daca implicarea in CSR a fost o practica initiata de filialele companiilor

multinationale, care o au ca parte a valorilor lor, ea nu mai este de mult timp un concept
abstract pentru companiile din Romania. Pasul urmator este acum ca ea sa devina o arie
stategica pentru cat mai multe companii private romanesti si pentru institutiile de interes public.
Faptul ca 41% dintre respondenti sunt lideri de companie sau membri in consiliul de
administratie, iar 82% dintre companii au liderii organizatiei implicati activ in eforturile de
CSR, arata clar importanta pe care acestia o acorda responsabilitatii sociale corporative.”25

”În urma crizei economice, mulţi actori de pe scena CSR-ului au dispărut. Multinaţionalele
sunt ceea ce este vizibil în acest moment. [...] În 2008, implicarea în comunitate devenise ceva
de „bon ton” – multe dintre companiile care atingeau un anumit nivel de dezvoltare o făceau. O
dată ce a lovit criza economică, mulţi au dispărut. În al doilea rând, companiile care au ramas
în joc şi-au redus bugetele de investiţii în comunitate cu peste 60-70%. Un alt trend vizibil cu
privire la companiile care au continuat să se implice în practici şi programe de responsabilitate
constă în crearea unei mai mari sinergii între activitatea de CSR şi obiectivele de business de
bază.”26

A. Stancu şi V. Olteanu (2008) au subliniat ca de cele mai multe ori directorul general
este responsabil de administrarea activitătilor de CSR si mai apoi departamentele de marketing şi
relatii cu publicul. Au mai subliniat si ca doar 2% dintre companii par sa aiba un departament
specific si ca in aproximativ 28% din cazuri responsabilitatile de CSR nu sunt incluse în mod
formal în fisa de post a angajatilor.27

In 2011 a fost lansata o „Strategie Nationala pentru Promovarea CSR”, aceasta subliniind
obiectivele, prioritatile şi principalele directii pentru implementare.

24
Gilda Lazar, Corporate Affairs Director - JT International Romania, Secolul responsabilitatii,
http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/secolul-responsabilitatii.html
25
Bogdan Ion, Country Managing Partner Ernst & Young Romania, (Ion)
26
ResponsabilitateSociala.ro (Dehelean)
27
A. Stancu şi V. Olteanu (2008)
20
4.2. Analiza SWOT privind dezvoltarea CSR în România
Puncte tari
-
Cresterea continua a numarului de
initiative de tip CSR si de bune practice
in acest domeniu la nivel national;
- Interes si deschidere ale societatii in
general catre CSR si relativa noutate a
conceptului in spatiul public;
- Implicarea marilor companii romanesti
si a multinationalelor in initiative de
CSR;
- Nivel de crestere a interesului
consumurilot pentru serviciile
companiilor responsabile social.
Oportunitati
- Beneficiile pentru companii,
comunitati, societate, mediu
inconjurator, mediu de afaceri, s.a. ale
abordari strategice a companiilor, care
sa integreze CSR;
- Cresterea importantei reputatiei
companiilor, a politicilor de mediu in
alegerile consumatorilor;
- Atitudinea pozitiva a cetatenilor cu
privire la impllicarea companiilor in
comunitate/societate;
- Un mediu inconjurator mai protejat de
efectele negative ale activitatilor
umane.
Tabel 1 – Analiză SWOT privind dezvoltarea CSR în România28. Sursa: Strategie
Naţională pentru Promovare a Responsabilitatii nationale 2011-2016
Puncte slabe
- Cunoasterea insuficienta conceptului
de CSR la nivelul societatii;
- Slaba aplicare a investitiilor si
achizitiilor responsabile social;
- Insuficientandezvoltare a unei culture
de afaceri axata pe valori morale;
- Slaba implicare si cunoastere a
organizatiilor si intreprinderilor mici si
mijlocii in initiative de CSR;
- Nivel de cunoastere redus si
insuficienta aplicare a drepturilor
consumatorilor.
Amenintari
- Absenta unor politici coerente de
promovare CSR;
- Absenta unui cadru legislative coherent
si consistent;
- Deficiente in aplicarea legisaltiei;
- Lipsa fondurilor bugetare pentru
promovarea aplicarii CSR;
- Suport si implicare suficienta a
autoritatilor publice in promovarea so
aplicare CSR;

4.3 Raportarea sociala si de mediu

Practicile de raportare socială şi de mediu au evoluat rapid în ultimii 10-15 ani. În ţări
precum Franţa, Danemarca, Suedia, Olanda, Australia şi, recent, Marea Britanie se propune sau
deja s-a impus obligativitatea raportării anumitor aspecte din domeniul sustenabilităţii. Acestea
sunt însă excepţii. În general, raportarea socială este voluntară.29

Raportarea privind starea mediului este un mod prin care se aduce la cunostinta
populatiei, a organizatiilor neguvernamentale si a tuturor celor interesati, informatii şi evaluari
referitoare la starea mediului, la eficienta masurilor luate pentru imbunatatirea calitatii factorilor

28
Strategie Naţională pentru Promovare a Responsabilitatii nationale 2011-2016 (European, 2011-2016)
29
(Brady, 2018), http://www.csr-romania.ro/articole-si-analize/evaluare-csr/477-cum-probm-performanele-
sociale-i-de-mediu.html

21
de mediu si la stadiul implementarii politicilor în domeniu. Practic, aceste rapoarte facilitează
luarea de decizii în domeniul mediului şi contribuie semnificativ la educarea pentru protectia
mediului si a resurselor naturale.30

Rapoartele privind starea mediului sunt documente care descriu condiţiile mediului la
nivelul anului de referinţă, precum şi tendinţele, cauzele şi previziunile acestora. Raportarea
determină creşterea calităţii, accesibilităţii şi relevanţei datelor referitoare la mediu şi dezvoltare
durabilă şi favorizează progresul spre atingerea obiectivelor ce trebuie monitorizate.

La inceput, companiile faceau publice doar informatiile privind impactul asupra

mediului. În acest context a aparut nevoia de standardizare a metodologiilor de raportare în
domeniul sustenabilitatii. Initiativa Globala de Raportare (GRI) reprezintă proiectul cel mai
mediatizat şi de succes al acestei tendinte de standardizare. Misiunea GRI este de a dezvolta şi de
a populariza un Ghid de Raportare în domeniul sustenabilitatii.31

O cale prin care companiile demonstreaza grupurilor cointeresate ca iau in serios

problema responsabilitatii sociale este data de aderarea la standardele si ghidurile locale şi
internationale de raportare. De remarcat este ca multe dintre aceste sisteme de raportare nu ofera
mecanisme de verificare a conformitatii cu standardele si de sanctionare in cazul incalcarii
acestora. In aceste cazuri avem de a face cu o relatie din care castiga atat organizatiile care
definesc standardele cat si companiile semnatare. Cele mai importante sisteme de raportare sunt
propuse de: UN Global Compact, OECD, CERES Principles, Global Reporting Initiative (GRI),
AccountAbility (AA) 1000, Global Sullivan Principles, Caux Round Table Principles, Ethical
Trading Initiative, ICC Business Charter for Sustainable Development.32

4.4. Studiu de caz - Avon Cosmetics Romania, profil CSR

Avon Romania este subsidiara a Avon Cosmetics Inc., companie americana

producatoare de cosmetice si a doua cea mai mare companie de vanzari directe din lume.
Prezenta in 107 tari, compania inregistreaza o cifra de afaceri de peste 10 miliarde de dolari
anual, la nivel global. Avon Cosmetics Romania a fost infiintata in 1997. Din 2001, este liderul
pietei de cosmetice din tara noastra. In prezent, 8 din 10 femei cu varsta cuprinsa intre 15 si 59
de ani sunt cliente Avon. Compania are sediul central in Bucuresti, unde lucreaza la ora
actuala 350 de angajati.

”Avoneste despre femei si pentru femei. Suntem alaturi de ele in momentele fericite, dar
si in momentele dificile. Prin campanii dedicate, luptam de 12 ani impotriva cancerului la san si

30
(Fiser, 2006-2014), http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/ce-inseamna-cu-adevarat-raportarea-de-
mediu-si-de-ce-este-esentiala-pentru-o-economie-sustenabila.html
31
(GRI), https://www.globalreporting.org/information/Pages/Reporting-2025.aspx
32
(Brady, 2018), http://www.csr-romania.ro/articole-si-analize/evaluare-csr/477-cum-probm-performanele-
sociale-i-de-mediu.html

22
de 6 ani impotriva violentei domestice. Anul acesta, ducem povestea si mai departe, prin
dezvoltarea primei platforme de crowdfunding Avon din lume, DoneazacuAvon.ro.”33

4.4.1. Politica de CSR a Avon Cosmetics Romania

In toata lumea, promisiunea de brand a Avon este ca va imbunatati viata femeilor, promovand
respectul pe care acestea il merita din partea societatii si militand continuu pentru sanatatea si
standardul lor de viata.
Cea mai cunoscuta cauza in care s-a implicat compania si care a devenit un atribut al brandului
Avon este prevenirea cancerului la san. Aceasta cauza a fost intens promovata si de compania
din Romania, incepand din 2002. Ulterior, din 2008, Avon Cosmetics Romania si-a asumat ca
vector de comunicare a implicarii sale in comunitate si o alta cauza dintre cele promovate la
nivel international de compania mama, respectiv lupta impotriva violentei domestice.34

Politica de sponsorizari

Incepand cu anul 2013, Avon a formalizat procesul prin care acorda sponsorizari ONG-
urilor, autoritatilor locale si institutiilor publice din Romania care activeaza in domeniul sanatatii
sau a serviciilor sociale. In plus, Avon mai accepta solicitari pentru dotarea unor centre
oncologice sau spitale din Romania cu aparatura necesara pentru depistarea si tratarea cancerului
la san. Solicitarile sunt analizate de reprezentantii companiei si, in cazul in care se constata ca
nevoia este una reala, se acorda finantarea.35

4.4.2.Rezultate cazurilor sociale in care s-a implicat Avon:

 Fund-raising

 Vanzarile de produse Avon cu fundita roz au crescut cu 26% in octombrie 2010, fata de
aceeasi luna din 2009. Profitul obtinut va fi investit integral in donatiile si in campania din
2011. De la inceputul anului pana in octombrie inclusiv, suma stransa de Avon din aceste
vanzari a fost de 800.000 RON.
 Impactul de PR

 Au fost distribuite 113.000 de brosuri educative despre sanatatea sanilor, in primul rand
reprezentantelor Avon, dar si unui numar de peste 12.000 de alte femei care au interactionat
cu voluntarii campaniei.
 Campania a beneficiat de peste 100 de mentionari gratuite pe TV, in presa scrisa sau cea
online (in luna octombrie).
 La evenimentele din Bucuresti si Cluj-Napoca au luat parte peste 1.500 de participanti.

 Audienta campaniei ATL

33
(Diration)
34
(Avon Cosmetics Romania, profil CSR)
35
(Sociala, Studiu de caz: O mamografie, o viata salvata (2012)), http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-
caz-csr/avon-cosmetics-romania/o-mamografie-o-viata-salvata-2012.html

23
 Audienta feminina care a intrat in contact cu mesajele campaniei de pe TV, radio si print
poate fi estimata la peste 2,5 milioane (femei peste 25 de ani, din mediu urban sau rural).

 Online

 12.400 de femei au accesat aplicatia “Promit” de pe Facebook si au publicat mesaje pe wall-

urile prietenelor lor.
 Site-ul programului, www.stopcancerlasan.ro, a avut aproape 400.000 de vizitatori unici, in
perioada 1 septembrie - 26 octombrie.
 Informatia despre campanie si posibilitatile de implicare a ajuns prin newsletter-e pe email la
toate cele 100.000 de reprezentante Avon, dar si la 30.000 de abonati ai site-ului Feminis.ro
si la cei 14.500 de abonati ai site-ului Eva.ro.

5. Concluzii

Pentru ca societatile sa isi castige credibilitatea trebuie sa se preocupe de o imagine mai

buna. Credibilitatea se obtine prin cativa pasi ce trebuie parcursi. Este important ca firmele sa
faca publice informatiile privitoare la practicile si performanta în domeniile responsabilitatii
sociale si sustenabilitatii. Acesta cerinta a devenit din ce in ce mai necesara.

Prin urmare, firmele trebuie sa se asigure constant că exista o legatura intre actiunile lor
si imaginea dorita. Acesta legatura se creează prin: definirea unei strategii coerente de
responsabilitate sociala adecvate specificului companiei; transmiterea de catre liderii companiei a
angajamentelor sociale asumate de organizatie; implicarea în programe sociale si de mediu în
acord cu interesele companiei; elaborarea unor criterii si repere în raport cu care sa poata fi
apreciate practicile de CSR; raportarea performantelor sociale si publicarea rapoartelor;
consultarea grupurilor cointeresate.

O proba concreta a contributiei grupurilor cointeresate în procesul de raportare o

constituie standardele actuale, precum Initiativa Globala de Raportare (GRI). Fara aceste grupuri
care critica si monitorizeaza demersurile companiilor nu am putea vorbi astazi de raportări
sociale.

O mare importanta in dezvoltarea companiilor din mediul anglo-saxon il are programul

CSR, un program care adauga valoare afacerilor acestor companii, tot mai multe segmente de
consumatori exprimandu-si disponibilitatea de a cumpara cu precadere produse si de a beneficia
de serviciile oferite de companiile care promovează astfel de programe.

Conform GRI imaginea sociala a companiilor se poate sitetiza in rapoartele sociale.

Relevanţa, consistenta, caracterul complet precum si alte criterii de apreciere a continutului şi
calitatii rapoartelor sunt descrise de metodologiile propuse de Initiativa Globala de Raportare
(GRI).

24
Anexe

Bibliografie

1. Preluat de pe Sodexo-Quality of Life Services: https://www.sodexo.com/home/services/on-

site-services/sports-and-leisure/a-selection-of-prestigious-sites.html

2.Raportarea de CSR ia amploare in randurile marilor companii din SUA. (2010). Preluat pe 2018,
de pe Responsabilitate Sociala: http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/raportarea-de-
csr-ia-amploare-in-randurile-marilor-companii-din-sua.html

3.Décret n° 2012-557 du 24 avril 2012 relatif aux obligations de transparence des entreprises en
matière sociale et environnementale . (2018). Preluat pe 2018, de pe Legifrance:
https://www.legifrance.gouv.fr/affichTexte.do?cidTexte=JORFTEXT000025746900&categorieLie
n=id

4.Ge sustainability. (2018). Preluat pe 2018, de pe http://www.gesustainability.com

5.STOP HUNGER APROAPE DE TINE. (2018). Preluat pe 2018, de pe STOP HUNGER:

http://stophunger.ro

6.The Forum for Sustainable and Responsinle Investment. (2018, January). Preluat pe 2018, de
pe USSIF: https://www.ussif.org

7.Avon Cosmetics Romania, profil CSR. Preluat de pe Responsabilitate Sociala:

http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/avon-cosmetics-romania.html

8.Bercu, D. (2014). Eforturile de CSR ale Coca-Cola Romania, recunoscute de Ambasada SUA in
cadrul Award for Corporate Excellence 2013. Preluat pe 2018, de pe
https://www.smark.ro/articol/29321/eforturile-de-csr-ale-coca-cola-romania-recunoscute-de-
ambasada-sua-in-cadrul

9.Brady, A. (2018). Cum probam performantele sociale si de mediu. Preluat de pe CSR Romania:
http://www.csr-romania.ro/articole-si-analize/evaluare-csr/477-cum-probm-performanele-
sociale-i-de-mediu.html

10.Carrol, A. B. (1999). Evolution of a Definitional Construct, in „Business Society”, Vol. 38, No. 3,
SAGE. În Corporate Social Responsability (p. 270).

11.Coblisan, A. (2014). CSR: strategie de business pe termen lung. Preluat pe 2018, de pe

CARIERE, Jurnal de leadership: https://www.cariereonline.ro/antreprenor/start-up/csr-
strategie-de-business-pe-termen-lung?page=0,0

25
12.Dehelean, D. Companii responsabile in Romania, studii de caz si know-how des[re CSR.
Preluat de pe Responsabilitate Sociala: ResponsabilitateSociala.ro

13.Diration, R.-D. G. Avon Cosmetics Romania. Preluat de pe Responsabilitate Sociala:

http://www.responsabilitatesociala.ro/companii/avon-cosmetics-romania.html

14.European, F. S. (2011-2016). Strategia Nationala pentru Promovare a Responsabilitatii

nationale. Preluat de pe http://csr.ccir.ro/noutati/stiri/9-uncategorised/89-strategia-nationala-
de-promovare-a-responsabilitatii-sociale-2011-2016

15.Fiser, R. (2006-2014). Ce inseamna cu adevarat raportarea de mediu si de ce este esentiala

pentru o economie sutenabila. Preluat de pe Responsabilitate sociala:
http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/ce-inseamna-cu-adevarat-raportarea-de-
mediu-si-de-ce-este-esentiala-pentru-o-economie-sustenabila.html

16.GRI. Preluat de pe https://www.globalreporting.org/standards/getting-started-with-the-gri-

standards/

17.Handy, C. (2003). What`s a business for? În Harvard Business Reviw (pg. 72-73). USA: Harvard
Business School Publishing Corporation.

18.Hohnen, P. (2007). Corporate Social Responsibility An Implementation Guide for Business.

Preluat de pe International Institute for Sustainable Development:
http://www.iisd.org/pdf/2007/csr_guide.pdf

19.Ion, B. Country Managing Partner Ernst & Young Romania. Preluat de pe

https://www.csrmedia.ro/primul-studiu-despre-responsabilitatea-corporativa-in-romania-ca-
instrument-strategic/

20.Kesaprakon, P. (2008). A Triple Bottom-Line Investment to Create Business and Social Value
for All. Preluat de pe Corporate Social Responsability:
http://www.bu.ac.th/knowledgecenter/epaper/july_dec2008/Patcharaporn.pdf, p. 1

21.Lazar, G. Secolul responsabilitatii. Preluat de pe Corporate Affairs Director-JT International

Romania: http://www.responsabilitatesociala.ro/editoriale/secolul-responsabilitatii.html

22.MiamI, U. o.. A Guide to Corporate Social Responsibility (CSR).

23.Olteanu, A. S. (2008). Responsabilitate sociala corporativa.

24.Parluament, E.. Report on corporate social responsability: a new partenership. Preluat de pe

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2004_2009/documents/a6/p6_a%282006%290471_
/p6_a%282006%29047

26.Parluament, E. . Report on corporate social responsibility: a new partnership.

26
27.Rechercher un organisme accrédité. Preluat pe 2018, de pe Le portail de l'accréditation en
France: https://www.cofrac.fr/

28.Reporting, G. GRI. Preluat de pe https://www.globalreporting.org/information/current-

priorities/integrated-reporting/Pages/default.aspx

29.Secretary of State's Award for Corporate Excellence. Preluat pe 2018, de pe U.S.

DEPARTMENT OF STATE- Diplomacy in action: https://www.state.gov/e/eb/ace/

30.Sociala, R. (2012). Franta a adoptat cea mai avansata legislatie cu privire la raportarea
obligatprie de CSR. Preluat pe 2018, de pe Responsabilitate Sociala:
http://www.responsabilitatesociala.ro/stiri-csr/franta-a-adoptat-cea-mai-avansata-legislatie-cu-
privire-la-raportarea-obligatorie-de-csr.html

31.Sociala, R. Studiu de caz: O mamografie, o viata salvata (2012). Preluat de pe

http://www.responsabilitatesociala.ro/studii-de-caz-csr/avon-cosmetics-romania/o-
mamografie-o-viata-salvata-2012.html

32.Sustainability, C. Tripel Bottom Line. Preluat de pe

http://www.centerforsustainability.org/resources.php?root=176&category=228

33.WBCSD. Preluat de pe https://www.wbcsd.org/

34.Wensen, K. v. (2011). The state of play in sustainability reporting in the european union.
European Union.

35.Wensen, K. v. (2011). The state of play in sustainability reporting in the european union.
European Union. 36.Werthe, B., & Chandler, D. Strategic Corporate Social Responsibility:
stakeholders in a global environment.

37.Willard, B. (2005). Seven Business Case Benefits of A Triple Bottom Line. În The Sustainability
Advantage (p. 21). Canada: New Society Publishers.

27