Sunteți pe pagina 1din 2

REFERATE

SINDROMUL APERT

D. ATASIE1, ADINA ATASIE2


1
Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, 2Spital General C. F. Sibiu

Rezumat: Sindromul Apert este o afecţiune genetică autosomal dominant. Transmiterea autosomal dominantă
caracterizată printr-o fuziune prematură a oaselor implică faptul că dacă unul din parinţi prezintă boala şi
capului( craniosinostoză). Fuziunea prematură a oaselor implicit mutaţia genei responsabile de producerea ei,
capului afectează dezvoltarea normală a formei capului riscul de a transmite mutaţia la descendenţi este de 50 %.
şi a feţei. În plus un număr variabil de degete de la mână Copiii care nu moştenesc mutaţia nu au nici un risc de a
şi picior sunt unite între ele (sindactilie). Cele mai multe transmite boala la rândul lor descendenţilor.
cazuri sunt sporadice, dar modul de transmitere a bolii Fiziopatologie
este de tip autosomal dominant. Mutaţii ale FGFR2 duc la creşterea numărului de
Cuvinte cheie: sindactilie, craniosinostoză, malformaţie precursori implicaţi în osteogeneză => creşterea matricii
congenitală, genă osoase subperiostale => osificare prematură =>
Abstract: Apert syndrome is a genetic disorder dezvoltarea anormală a craniului: creşterea capului în
characterized by the premature fusion of certain skull lungime şi lăţime, hipoplazie mediofacială, hipoplazie
bones (craniosynostosis). This early fusion prevents the maxilară, protruzia globilor oculari, obstrucţia căilor
skull from growing normally and affects the shape of the aeriene superioare. Mutaţii ale FGFR2 sunt implicate şi în
head and face. In addition, a varied number of fingers producerea sindroamelor Crouzon, Pfeiffer şi sindromului
and toes are fused together (syndactyly). Most cases are Kallman.
sporadic, but autosomal dominant inheritance has been Semne şi simptome:
reported. • La nivelul craniului: acrocefalie, brahicefalie,
Keywords: syndactyly, craniosynostosis, congenital turibrahicefalie, occipital turtit, frunte bombată,
malformation, gene fontanele largi, şanturi orizontale deasupra crestei
supraorbitale.
• La nivelul feţei: faţa turtită, gura cu aspect trapezoid,
Sindromul Apert, cunoscut ca hipoplazie maxilară, hipoplazie mediofacială.
acrocefalosindactilie de tip 1, aparţine unui grup de • La nivelul urechilor: urechi jos inserate, malformaţii
tulburări cunoscute sub numele de malformaţii ale pavilionului, malformaţii ale conductului auditiv
congenitale craniofaciale. Sindromul este numit după extern, surditate.
pediatrul francez Eugène Apert, care a descris în 1906 • La nivelul ochilor: hipertelorism, fante palpebrale
nouă persoane cu malformaţii congenitale ale craniului, înclinate în jos, exoftalmie, strabism, ambliopie.
feţei, mâinilor şi picioarelor. • La nivelul nasului: aspect de cioc de papagal, şanţ
Incidenţa frontonazal adâncit.
Aproximativ un copil la 100000 este născut cu • La nivelul cavităţii bucale: mandibula proeminentă,
sindromul Apert. Sindromul a fost diagnosticat peste tot bolta ogivală, palatoschizis, macroglosie, dinţi
în lume şi este distribuit în mod egal între fete şi băieţi. supranumerari, vicios implantaţi, malocluzie.
Etiologia bolii • Extremităţi şi degete:
În anul 1995, a fost descoperită mutaţia unei
- Sindactilia mâinilor şi picioarelor: aspect de
gene localizate pe cromozomul 10 (10q25q26). Gena
“mâini în mănuşi”; aspect de „picioare în şosete”
afectată se numeste FGFR2 (Fibroblast Growth Factor
Receptor 2). Mutaţia FGFR2 reprezintă o inversie a 3 - Concavitate palmară accentuată
aminoacizi adiacenţi situaţi în exonul 7 al genei. În marea - Supinaţie plantară
majoritate a cazurilor, cauza sindromului este reprezentată • La nivelul pielii
de o mutaţie nouă (de novo), în sensul că nu este - Leziuni acneiforme (faţă, spate, torace, braţe)
moştenită de la părinţi. Nu există practic nici un risc ca - Întreruperea continuităţii sprâncenelor
părinţii unui copil afectat să aibă un alt copil cu sindrom - Hipopigmentaţie
Apert. Cu toate acestea, noua mutaţie este ereditară şi - Unghii fragile
există riscul ca o persoană cu noua mutaţie să transmită - Transpiraţii nocturne
descendenţilor mutaţia. Modelul de moştenire va fi apoi • Coloana vertebrală prezintă: cifoscolioză
AMT, vol II, nr. 4, 2009, pag. 157
REFERATE

• La nivelul SNC: - Utilizarea aparatelor auditive


- Agenezie de corp calos - Utilizarea ochelarilor
- Malformaţia sistemului limbic - Consiliere psihologică
- Ventriculomegalie - Consiliere genetică
- Encefalocel • Chirurgical
- Hipoplazia substanţei albe - Cranioectomie (6 luni)
- Anomalii de tract piramidal - Corectarea porţiunii mijlocii a feţei, a maxilarului şi a
• La nivelul aparatului cardio–vascular şi genitourinar se mandibulei (la adolescenţă)
poate întâlni: - Tratamentul despicăturii palatine (până la 12 luni)
- DSA, DSV - Separarea chirurgicală a degetelor
- Persistenţa canalului arterial - Tratament ortodontic (11-12 ani)
- Stenoză pulmonară - Amigdalectomie, traheostomie
- Dextrocardie - Realizarea de shunturi
- Tetralogia Fallot
- Rinichi polichistic BIBLIOGRAFIE
- Hidronefroză 1. Cohen M Jr, Kreiborg S. The central nervous system in
- Atrezie vaginală the Apert syndrome. Am J Med Genet, 1990;35:36-45.
- Clitoromegalie 2. Cohen M Jr, Kreiborg S, Lammer EJ, Cordero JF,
- Criptorhidism Mastroiacovo P, Erickson JD et al. Birth prevalence
• Aparatul digestiv şi respirator poate prezenta: study of the Apert syndrome. Am J Med Genet,
1992;42:655-659.
- Stenoza pilorică
3. Cohen M Jr, Kreiborg S. Visceral anomalies in the
- Atrezie esofagiană
Apert syndrome. Am J Med Genet, 1993;45:758-760.
- Fistula traheoesofagiană 4. Cohen MM Jr, Kreiborg S. Hands and feet in the Apert
- Anus ectopic, imperforaţie anală syndrome. Am J Med Genet, 1995;5:82-96.
- Anomalii cartilaj traheal 5. Cohen M Jr, Kreiborg S. Cutaneous manifestations of
- Absenţa lob mijlociu plămân drept Apert syndrome. Am J Med Genet, 1995;58:94-96.
Diagnostic diferential 6. Cunningham M, Seto M, Ratisoontorn C, Heike C, Hing
• Sindromul Cruzon A. Syndromic craniosynostosis: from history to
• Sindromul Beare-Stevenson hydrogen bonds. Orthod Craniofac Res, 2007;10:67-81.
• Sindromul Carpenter 7. Gorlin C. Syndromes of the Head and Neck, 1990,
• Sindromul Pfeiffer Oxford University Press, ISBN 0-19-504518-1.
Examinări paraclinice 8. Hohoff A, Joos U, Meyer U, Ehmer U, Stamm T. The
• Radiografia craniană: lipsa liniei de sutură; spectrum of Apert syndrome: phenotype, particularities
in orthodontic treatment, and characteristics of
turibrahicefalie; maxilar hipoplazic
orthognathic surgery. Head Face Med, 2007;3:10.
• Radiografie coloană vertebrală: unirea vertebrelor C5- 9. Patton M, Goodship J, Hayward R, Lansdown R.
C6; corpi vertebrali de dimensiuni mici; îngustarea Intellectual development in Apert syndrome: a long
spaţiilor intervertebrale term follow up of 29 patients. J Med Genet,
• Radiografia de mână: sindactilie completă (degete 1988;25:164-167.
2,3,4); police scurt, deviat radial; falanga proximală a 10. Renier D et al. Prognosis for mental function in Apert
policelui în formă de “delta” syndrome. J Neurosurg, 1996;85:66-72.
• Radiografia de picior: sindactilie completă (degete 11. Wilkie A, Slaney S, Oldridge M, Poole MD, Ashworth
2,3,4); falangă proximală a halucelui în formă de „deltă” G, Hockley A et al. Apert syndrome results from
• Radiografia membrului superior: humerus scurt localized mutations of FGFR2 and is allelic with
Crouzon syndrome. Nat Genet, 1995;9:165-172.
• CT – 3D 12. OMIM (Online Mendelian Inheritance in Man) Internet:
• RMN: modificări ale structurilor moi; anomalii www.ncbi.nlm.nih.gov/entrez/query.fcgi?db=OMIM.
cerebrale 13. GeneReviews (University of Washington) Internet:
Diagnostic prenatal www.genetests.org (select Genereviews).
• Ecografia prenatală poate depista acrocefalia, bose
frontale, aspectul de „mâini în mănuşi”, deviaţia radială
a policelui
• Amniocenteza + testarea ADN-ului fetal
Prognostic
Depinde de: vârsta la care s-a intervenit chirurgical,
malformaţiile SNC asociate, calitatea mediului familial
Complicaţii: hidrocefalie, obstrucţia căilor aeriene,
insuficienţă respiratorie, apnee în somn
Tratament
• Medical
- Tratamentul infecţiilor urechii medii
AMT, vol II, nr. 4, 2009, pag. 158

S-ar putea să vă placă și