Subiecte examen la Design Industrial ( 09.06.

2018)

1. Precizati curentele importante in design aparute dupa 1850. De

asemenea indicati si perioada de existenta a acestora;
2. Enumerati cateva caracteristici ale curentului (stilului) Art
Nouveau/Art Deco/Bauhaus;
3. Precizati 5 concepte(„clisee”) existente in design. Caracterizati unul
dintre ele;
4. Care sunt etapele unui proces de design;
5. Care sunt intrebarile la care trebuie sa raspunda un designer( din
punct de vedere conceptual si executiv) cand proiecteaza un sistem de
semnalistica;
6. Ce este o pictograma. Definiti cat mai clar aceasta reprezentare
grafica; elemente care concura la realizarea ei ;trasaturi specifice ale
acesteia;
7. Ce semnificatie au pictogramele de mai jos;
8. Care sunt intrebarile la care trebuie sa raspunda( elementele de care
trebuie sa tina seama) designerul de ambalaj;
9. Care sunt cele doua directii fundamentale in designul de ambalaj;
10.Identificati si desenati forma ambalajului avand in vedere
desfasurata acestuia prezenta in figura;
11. Precizati principiile de care trebuie sa se tina seama in cadrul
conceptului de ECODESIGN.
12.Care considerati ca este sugestia indusa de reprezentarile grafice din
figura;
13.Ce inseamna un design senzorial.
14. Ce reprezinta diagrama”tip paianjen”; exemplificati.
 1. Curentele in design:

Cronologie

1. Arts & Crafts ( 1850-1910)

2. Miscarea Estetica ( 1870-1890)
3. Art Nouveau ( 1880-1910)
4. Wiener Werkstatte ( 1900-1920)
5. Deutscher Werkbund ( 1907-1938)
6. Modernism (1910-1939; 1940-1959; 1960-1979)
7. De Stijl ( 1917-1933)
8. Bauhaus (1919-1933)
9. Art Deco ( 1919-1940)
10. Constructivism ( 1917-1934). Altii spun 1923-1936.
11. Streamlining (1930-1960)
12. Space Age ( 1957-1969)
13. Pop Art (1957-1973)
14. Minimalism (1965-1978)
15. Postmodernism ( 1970-1990)

2. Caracteristici ale stilului (curentului)Art Nouveau/Art Deco/Bauhaus

Art Nouveau:

Cateva caracteristici importante ale stilului Art Nouveau:

- Linie asimetrica ondulatorie care este o caracteristica dominanta a

ornamentului ( „fuziunea ornamentului cu forma”);
- Plasticitate si dinamism ( Art Nouveau abstract si structural)- Franta si
Belgia;
- Constructie si decoratiuni specifice ( Art Nouveau floral si organic. Este
Scoala de laNancy a lui Emile Gallé) – Franta;
 - Ornamente simbolice prin care se fac asocieri cu viata si evolutia (muguri
stilizati, bulbi incoltiti, inimi) – ( Art Nouveau liniar bidimensional si
simbolic) – Scoala de la Glasgow;
- Constructie in forme geometrice ( Art Nouveau constructiv si geometric)
– Germania, Austria.
- Figuri feminine avand reprezentare cu un par unduitor( lowing hair);
- Un efect coloristic deosebit;
- Crearea de imagini in relief utilizand”sticla colorata pe nivele”, cunoscuta
ca tehnica cameo glass;
- Lumea vegetala si animala se regaseste in obiecte de sticla,mobila,
bijuterii.
- Tematica din lumea vegetala si animala;
- Motive iconografice si stilistici influentate de arta japoneza;
- Ornamente liniare cu evolutii ondulate si sinuoase;
- Preferinta pentru nuante atenuate, transparente, irizate si estompate;
- Renuntarea la proportii si echilibru simetric;

Art Deco:

Principalele trasaturi ale curentului Art Deco:

- Motive geometrice foarte utilizate: cerc, patrat, triunghi, dreptunghi,

romb, octogon, linii in zigzag etc.;
- Volumele sunt paralelipipede cu muchii vii, rotunjite sau tesite;
- Motive caracteristice stilului: nudul feminin, animalele( caprioara , cerbu,
gazela, antilopa), curcubeul, razele de soare;
- Printre materiale folosite intalnim si jad, onix, cristale de stanca,
bachelita;
- Gama de culori utilizata este foarte larga;
- Piese de mobilier din lemn de stejar avand partile sculptate sau aplicate
din lemn de diferite esente;
- Reprezentari feminine dansand sau practicand un sport, avand membre
lungi, flexibile.

Bauhaus:

Formele elementare pure care au contribuit la caracterizarea curentului

Bauhaus ( cuburi, conuri, sfere, cilindri pe care lumina le evidentiaza bine.
Teoria era- de la ceasca de cafea la urbanism, accent pe productia industriala.

Obiecte dezvoltate in machete continuu perfectionate ( stapanind astfel forma

si tehnica).

Exista legatura intre geometrie si desenul industrial. De asemenea dezvoltarea

designului grafic( afise, embleme, gravuri, cataloage, prospecte publicitare;
conceperea unui nou set de fonturi universale-alcatuite din linii orizontale,
verticale , arce de cerc).

Bauhaus a revolutionat designul industrial modern ( prin structura logica si

functionala a obiectelor realizate).

S-au utilizat tuburi metalice pentru mobila( usor de realizat simde utilizat).

S-au conceput forme geometrice simple ( lampi, scrumiere, cani de ceai, masina
de cafea).

Conceptualizare Bauhaus:

- Reducerea artei la un mijloc al existentei estetice colective;

- Reducerea tehnicilor fiecarei arte la unitatea metodologica a proiectarii;
- Integrarea calitatilor estetice in toate produsele industriale;
- Organizarea unei educatii estetice colective prin intermediul scolii.
Bauhaus a contribuit la cristalizarea unui nou limbaj artistic in arhitectura
si design. Scoala a avut un puternic respect asupra predarii si practicii
designului industrial modern.
3. Cateva „clisee” in design

Forma urmeaza functiei ( Form Follows Function)

Mai putin inseamna mai mult ( Less is More)

Mai putin este plictisitor ( Less is a Bore)

Forma exprima Functia ( Form Expresse Function)
Forma urmeaza modei ( Form Follows Fashion)
Forma urmeaza emotiei ( Form Follows Emotion)
Forma suplimenteaza expresia( Form Furthers Expression)

4. Cele 7 etape ale unui proces de design

 Definirea temei;
Cercetarea;
Propuneri, gasirea de solutii;
Realizarea unui prototip;
Selectarea;
Implementarea;
Feedback.
5. Care sunt intrebarile la care trebuie sa raspunda un designer care
concepe un sistem de semnalistica

Designerul este chemat să raspundă, din punct de vedere al concepţiei şi

execuţiei, la câteva întrebări care se referă strict la sistemul de semnalistică :
1. Care sunt fluxurile de deplasare în cadrul hărţii de semnalistică?
2. Ce fel de reprezentări grafice se vor folosi?
3. Ce tipuri de reprezentări grafice sunt necesare şi în ce cantitate?
4. Ce dimensiuni trebuie sa aibă pentru a putea fi uşor accesate, vizualizate
şi citite?
5. Unde trebuie plasate în cadrul sistemului?
6. Pe ce suporturi vor fi amplasate?
7. Ce fel de informaţii trebuie să conţină?
8. Ce cod al culorilor se utilizează şi unde?
9. Ce codificare text/cifre poate exista în cadrul sistemului?
10.Ce fel de panouri sunt necesare şi în ce cantitate?
11.Ce materiale antidistrugere (antivandalism) trebuie avute în vedere?
6. Pictograma

Din multitudinea de interpretări şi definiţii ale pictogramei se desprinde ceva

care reprezinta o caracteristică generală: o pictogramă este un desen, o
reprezentare pictorială, creată de către o persoană asigurând identitate grafică
a ceva ce vorbeşte fară cuvinte.

Sau: Este creata de catre oameni, cu scopul de a fi recunoscuta si inteleasa

repede si clar, fara a fi vorba de limba sau cuvinte, in vederea realizarii unui
anumit scop: informare, directionare, avertizare, permisiune, interzicere,
ajungere la destinatia finala.

Sau: Pictograma este reprezentarea grafică a ceva care transmite un înţeles

familiar pentru foarte mulţi.

O pictogramă trebuie să satisfacă regula MSCS - adică să conţină un mesaj,

în cadrul unei structuri definite, să realizeze conexiunile adecvate necesare şi să
îndeplinească scopul pentru care a fost concepută.
Pentru a îndeplini scopul pentru care este creată, o pictogramă trebuie să aibă
trăsături speciale:
- să poată fi uşor identificată;
- să poată fi uşor “tradusă” de către public;
- să fie accesibilă şi lizibilă;
- să aibă o bună vizualizare;
- să existe o reprezentare grafică clară;
- să asigure o deplasare rapidă şi fără ambiguitate spre destinaţia
dorită de public.

directional green
shape color
symbol sign

pictogram

7. Ce semnificatie au pictogramele de mai jos:

8. Care sunt elementele de care trebuie sa tina seama designerul de

ambalaj:
 • referitor la ceea ce
conţinut ambalăm

• modul de transport al
transport produsului ambalat

• protecţia produsului
protecţie din interiorul
ambalajului

• modul de distribuţie
distribuţie

• locul în care se face

depozitare depozitarea

• mesajul transmis de
comunicare produs

• indicaţii
afişare referitoare la
produs

• nume, termen,
simbol, sau orice
altă caracteristică
brand prin care se
identifică un bun
sau serviciu ca fiind
distincte de cele ale
altor bunuri
 • marketing
promovare

• noutate
inova

Subiect suplimentar: Criterii necesare a fi satisfăcute de către designul

de ambalaj:

• Tipul de material pentru protecţia produsului;

• Durata de protecţie necesară;

• Produs pentru piaţa internă sau de export;

• Condiţii de climă;

• Dimensiunea şi greutatea produsului;

• Valoarea produsului;

• Manipulare;

• Tipul de ambalare automată sau manuală;

• Tipul produsului (chimic sau reziduuri de ulei);

• Prelucrarea şi metode de curăţare;

• Locul de amplasare a celulei de ambalare în raport cu alte procese.

9. Identificati si desenati forma ambalajului din figura de mai jos,

avand precizata desfasurata acestuia:

10.Ce reprezinta diagrama”tip păianjen.”Exemplificare.

Este o etapa in cadrul procesului de constructie a identitatii corporative,
pentrua diferentia organizatia in ansamblul societatii. Prin identitagtea
corporativa cuvintele pot fi transformate in imagini.

Diagrama „tip paianjen” ajuta designerul in dezvoltarea ideilor legate de

organizatie.

Ca si tehnica consta in urmatoarele: se incepe din interior spre exterior

creionandu-se „o plasa de cuvinte”cu legatura intre centru si periferie, legaturi
despre organizatie.

De exemplu se scrie in centru cuvantul ELEFANT( care sa reprezinte

organizatia) si apoi de aici pleaca legaturi care se asociaza cu compania,
activitatile ei si serviciile/produsele acesteia. Dupa aceasta, noile denumiri
gandite se leaga de altele, creindu-se astfel noi conexiuni care pot scoate
in evidenta idei care nu sunt evidentiate initial. Aceasta „retea tip
paianjen” este in esenta reprezentarea grafica a gandirii laterale.
Reteaua de cuvinte ce rezulta permite stabilirea de conexiuni intre idei
aparent neconectate.